ENUNȚ

Se dă enunțul:

Ei ar fi văzut tot spectacolul în ultimele două ore.

CERINȚA
Alege varianta care numește felul predicatului din enunțul dat, precum și modul și timpul verbului
prin care acesta este exprimat.

predicat nominal; mod condițional-optativ, timp prezent

predicat verbal; mod condițional-optativ, timp perfect

predicat verbal; mod indicativ, timp perfect compus

predicat nominal; mod indicativ, timp perfect simplu

ENUNȚ
Se dă enunțul:
Cum îți așterni, așa dormi.

CERINȚA
Alege varianta care precizează valoarea morfologică și cazul formei îți din enunțul dat.

pronume reflexiv, caz acuzativ

pronume reflexiv, caz dativ

pronume personal, caz acuzativ

pronume personal, caz dativ

ENUNȚ
Se dă fragmentul:
Vulpoiul simți că mașina încetinește înaintea băiatului, așa cum simțea dinainte totul: prin
pernițele din tălpi, de-a lungul spinării, în vârful firelor de blană sensibile de la încheieturile
picioarelor. După cum se zguduia vehiculul, își dădu seama că drumul devenise denivelat. Se
ridică din poala băiatului și adulmecă fuioarele de mirosuri care pătrundeau prin fereastră și
care îi spuneau că tocmai treceau printr-o pădure. Mirosuri puternice de pin – de lemn,
scoarță, conuri și ace – străpungeau aerul ca niște lame. Dar dincolo de toate acestea,
vulpea recunoscu și alte mirosuri, mai subtile: de trifoi, de leurdă și de ferigă, plus o sută de
alte plante pe care nu le mai întâlnise până atunci, dar care miroseau puternic a verde.

(Sara Pennypacker, Pax)

CERINȚA
Alege varianta care numește tipul de text reprezentat de fragmentul dat.

narativ

descriptiv

dialogat

explicativ

ENUNȚ
Se dă textul:
Să plutim cuprinși de farmec
Sub lumina blândei lune–
Vântu-n trestii lin foșnească
Unduioasa apă sune.

(Mihai Eminescu, Lacul)

CERINȚA
Alege varianta care precizează numărul epitetelor din fragmentul dat.

trei

două

patru

cinci

ENUNȚ
Se dă fragmentul:
Programul permanent al ICR New York, „Vinerea Artelor”, prezintă publicului nord-
american o nouă serie online, intitulată „Conversații de atelier”, cu zece artiști români care
își fac cunoscute proiectele și practicile artistice proprii, dezvăluind intimitatea atelierelor
lor de creație.
Seria va debuta vineri, 19 martie, cu prezentarea artistei Ioana Palamar, lector universitar la
Facultatea de Arte Plastice și Design din cadrul Universității Naționale de Arte Plastice
George Enescu din Iași și se va desfășura, în fiecare vineri, prin câte un episod special,
prezentat pe toate platformele de socializare ale Institutului: Facebook, blog, Inastagram și
Youtube.
Noua inițiativă dedicată artelor vizuale românești completează celelalte serii de conținuturi
online originale și exclusive, care formează programul online creat de echipa ICR New York
împreună cu diferiți parteneri, punând în evidență, într-un mod susținut și atractiv, în primul
rând pentru audiențele nord-americane, diversitatea expresiilor creativității românești,
precum și unele dintre cele mai semnificative contribuții intelectual-academice la înțelegerea
și dezvoltarea relațiilor româno-americane.

(https://www.timpromanesc.ro/zece-artisti-romani-in-seria-conversatii-de-atelier-la-icr-new-
york/)
CERINȚA
Alege varianta care numește o valoare a culturii românești promovată în fragmentul dat.

artele vizuale

originea satului

portul popular

limba română

ENUNȚ
Se dă următoarea situație:
Pentru următoarea oră de limba și literatura română trebuie să realizezi o descriere subiectivă
a animalului tău de companie.

CERINȚA
Alege varianta care conține persoana la care se vor afla verbele din descrierea ta, pentru a respecta
cerința de mai sus.

a II-a

a III-a

I și a III-a

ENUNȚ
Se dă fragmentul:
— Nu-i așa că-i splendid? gâfâi Milo.
— Oh. Nu știu, răspunse o voce necunoscută. Depinde de cum vezi lucrurile.
— Ce spuneați? întrebă Milo, care nu-l văzuse pe vorbitor.
— Am zis că depinde de cum vezi lucrurile, repetă vocea.

(Norton Juster, Vama fantomă)

CERINȚA
Alege varianta care numește atitudinea comunicativă manifestată de Milo în fragmentul dat.

curiozitate

cooperare

dezinteres

atenție
ENUNȚ
Se dă textul:
Lucrurile nu s-au oprit însă aici. Ne-am decis noi înșine să plecăm în căutarea unei comori.
Știam din roman că astfel de comori se găsesc sub dușumeaua caselor bântuite de stafii, în
insule îndepărtate ori sub craca unui copac uscat, în locul unde îi cade umbra la miezul
nopții. Cum primele două variante nu ne stăteau la îndemână, ne-am decis pentru cea de-a
treia... Știam noi un astfel de copac aflat într-o pădure la doi kilometri de casă... Zis și făcut!
Într-o noapte, după ce amânaserăm destul de mult o așa aventură, am așteptat să se culce
părinții noștri și pe la ora unsprezece, înarmați cu un târnăcop prăpădit și cu o lopată, am
plecat spre locul știut.

(George Ardeleanu, Înainte de a ști să citesc...)

CERINȚA
Alege varianta care rezumă corect acțiunea din text.

Părinții se culcă întotdeauna pe la ora unsprezece.

Copiii pleacă într-o noapte în căutarea unei comori.

Familia găsește o comoară într-o casă bântuită.

Un copac uscat se afla în pădure, la doi kilometri de casa copiilor.

ENUNȚ
Se dă fragmentul:
Principala lor sarcină e să-i împiedice pe copiii din sat să treacă prin deschizătură și să
ajungă pe pajiște sau mai departe de aceasta. Uneori sunt nevoiți să-l convingă pe câte un
hoinar singuratic sau pe vreunul dintre puținii vizitatori ai satului să nu treacă prin gaura
din zid.

(Neil Gaiman, Pulbere de stele)

CERINȚA
Alege varianta care conține un adverb de loc cu funcția sintactică de circumstanțial de loc din textul
dat.

din sat

prin deschizătură

prin gaura

mai departe

ENUNȚ
Se dă fragment:
S-a îndreptat glonț spre librăria cea mare și frumos luminată din cartier. A urcat scările, s-a
furișat pe la ceainărie, de-acolo s-a strecurat pe o ușă de lemn și dus a fost. Eu, după el. Nu
mică mi-a fost mirarea, când în locul unui depozit de cărți, cum mă așteptam, am descoperit
cea mai mare bucătărie pisicească...
Piran al meu era de nerecunoscut. Își pusese șorțul, se împopoțonase cu o tichie de bucătar,
mare și umflată, și făcea tot felul de scamatorii cu niște cuțite ascuțite și lucioase.

(Ana Maria Sandu, Piran, mare bucătar,

în volumul Bookătăria de texte & imagini)

CERINȚA
Alege varianta care numește tiparul textual dominant din fragmentul dat.

descriptiv

narativ

explicativ

literar

ENUNȚ
În enunțul de mai jos, este evidențiat cuvântul cu funcție sintactică de atribut adjectival.
Ilinca alege trandafirul galben.

CERINȚA
Alege varianta care precizează cazul adjectivului evidențiat.

acuzativ

dativ

genitiv

nominativ

ENUNȚ
Se dă textul:

În următoarele 24 de ore vremea va fi în general instabilă. Cerul va fi variabil, cu unele

înorări și ploi slabe la începutul zilei în Dobrogea și Moldova, extinzându-se treptat în toate
regiunile țării. Turiștii aflați pe litoral nu vor putea înnota în a doua parte a zilei din cauza
intensificărilor vântului. La munte, vântul puternic va căpăta aspect de vijelie și ar putea
desrădăcina copacii. În București, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la
moderat. Temperatura macsimă se va situa în jurul valorii de 25 de grade, iar cea minimă va
fii de 18 - 19 grade.

CERINȚA
Alege varianta care conține numărul total al greșelilor de ortografie din textul dat.
trei

cinci

patru

șase

ENUNȚ
Se dau fragmentele:
A. Făcuse nunta zeul Cronos, își pregătise o domnie și lungă și îmbelșugată, dar mulțumit tot
nu era. Fiicele nopții: răzbunarea, discordia, înșelăciunea îi tot tulburau inima. Gânduri
ascunse-l frământau. […]

B. Se pare că-n aceeași noapte soața lui Cronos a fugit în insula cea mare, Creta, călăuzită
chiar de Gheea. S-a dus în peștera de piatră și, până să-și reverse Eos razele ei trandafirii,
Reea a și născut un fiu.
Era al șaselea copil și cel din urmă ce-l avea.
Mama și-a-ncredințat copilul bunicii lui, zeița Gheea, și s-a întors acasă iute. A-nfășurat
frumos o piatră în scutece moi, de copil, și-a dat-o soțului său, Cronos.
— Iată, precum mi-ai poruncit, a glăsuit zeița Reea, ți-am adus ultimul vlăstar, pe care l-am
născut azi-noapte.
Și s-a făcut că lăcrămează. Voia să nu-nțeleagă zeul că-i vicleșug tot ce făcea.

(Alexandru Mitru, Legendele Olimpului)

CERINȚA
Alege varianta care numește un aspect comun celor două fragmente date.

răzbunarea

discordia

înșelăciunea

credința

ENUNȚ
Se dă enunțul:
Cine seamănă vânt culege furtună.

CERINȚA
Alege varianta care numește o valoare morală promovată de proverbul dat.

autocontrol

încredere

onestitate

empatie
ENUNȚ
-

CERINȚA
Una dintre variante cuprinde cuvinte folosite doar în anumite regiuni ale țării.

lubeniță, barabule, curechi

vornic, hatman, flintă

ființă, carte, trunchi

meci, onomatopee, a escalada

ENUNȚ
-

CERINȚA
Alege varianta care nu conține un element subiectiv specific jurnalului.

verbe și pronume de persoana I

enunțuri exclamative și interogative

cuvinte care exprimă stări sufletești

verbe și pronume de persoana a II-a

ENUNȚ
Se dă enunțul:

Intrase acolo pentru că a aflat cine îl chema.

CERINȚA
Alege varianta care conține, în ordine, timpurile verbelor din enunțul dat.

perfect simplu, prezent, imperfect

perfect simplu, prezent, prezent

mai-mult-ca-perfect, perfect compus, imperfect

mai-mult-ca-perfect, perfect simplu, imperfect

ENUNȚ
Figurile de stil exprimă semnificații ce trebuie descoperite de către cititor, prin lectură.
CERINȚA
Alege varianta care numește rolul figurilor de stil în textul descriptiv literar.

conturează spațiul descris

dau expresivitate textului

au rolul de a descrie personajele

contribuie la relatarea faptelor

ENUNȚ
-

CERINȚA
Alege varianta care conține numai cuvinte din câmpul lexical al rechizitelor.

creion, stilou, riglă, ascuțitoare

creion colorat, geantă, caiet, manual

ghiozdan, caiet, manual, penar

pix, marker, carnet de elev, catalog

ENUNȚ
Se dă fragmentul:
Dar acum începu să ningă tare! Și văzduhul parcă se cobora tot mai jos. Se opri o clipă să
scuture căciula […] Se văzu deodată o încrucișare de ulițe. Pe care să apuce ?
Vezi că ulițele și casele albite de zăpadă nu mai semănau cu cele pe care le văzuse el când a
fost cu mamă-sa la prăvălie: ajunsese parcă pe un tărâm nou. Totuși, nu stătu mult la
gânduri și porni pe una. […]
Începu să asude. Nu-i era cald, dar începu a se teme că nu va afla prăvălia. Porni înapoi și
intră într-altă uliță, pe care nu fusese încă. Dacă ar fi fost, i s-ar fi cunoscut pașii, căci acum
lăsa urme adânci în zăpadă.
Nu era țipenie de om, nu zbura nicio pasăre, nu cucuriga niciun cocoș, nu lătra niciun câine.
Numai zăpada cădea în perdele tot mai dese și lumina se micșora, deși încă nici amiază nu
era.

(Ion Agârbiceanu, Întâiul drum)

CERINȚA
Alege varianta care menționează tema descrierii din fragmentul dat.

portretul unui copil

teama de a se fi rătăcit

frumusețea unei zile de iarnă

prezentarea unei ninsori

ENUNȚ
-

CERINȚA
Alege varianta care completează corect enunțul următor.
Pronumele personal de politețe are forme numai pentru...

persoana I și a II-a.

persoana a II-a sg. și pl.

persoana a II-a și a III-a.

persoana I și a III-a.

ENUNȚ
Alege varianta corectă de răspuns care completează enunțul dat.

CERINȚA
Textul literar care înfățișează un aspect din natură sau un decor, folosindu-se o imagine în care
ansamblul este cuprins dintr-o privire se numește:

descriere;

tablou;

instantaneu;

portret.

ENUNȚ
Se dă fragmentul:
Limba română este vorbită mai ales în România, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria,
Serbia, Bulgaria, dar există comunități românești importante și în țări precum Canada,
Statele Unite, Germania, Israel, Australia și Noua Zeelandă, apărute datorită migrației
postbelice. Un alt val de emigranți spre Occident s-a înregistrat odată cu prăbușirea blocului
comunist în 1989, când au apărut comunități de vorbitori de română și în alte țări latine, ca
Italia, Spania, Franța și Portugalia. Un al doilea grup românofon este reprezentat de către
vorbitorii dialectelor istorice ale limbii române – aromîn, meglenoromân și istroromân.

(https://ro.wikipedia.org)

CERINȚA
Alege varianta care conține numele a două țări latine în care se vorbește limba română după 1989.

Ucraina și Ungaria

Germania și Israel
Franța și Portugalia

Australia și Italia

ENUNȚ
-

CERINȚA
Ce sunt cuvintele plurisemantice?

cuvinte cu formă diferită și înțeles asemănător

cuvinte cu aceeași formă și înțeles opus

cuvintele cu un singur înțeles

cuvinte cu mai multe înțelesuri

ENUNȚ
Se dă textul:
Ne-am apucat să facem desene cu cretă colorată. Fetele îl desenau pe Egor în forme cât mai
caricaturale... Eu însă am desenat cu cretă roz scoica ...

(Mircea Cărtărescu, Rem)

CERINȚA
Alege varianta care conține informația corectă privind complementele din textul dat.

În textul dat există patru complemente directe și două complemente prepoziționale.

În textul dat există trei complemente directe, un complement indirect și două complemente
prepoziționale.

În textul dat există patru complemente directe, un complement indirect și un complement

prepozițional.

În textul dat există patru complemente directe, două complemente prepoziționale și un

circumstanțial de mod.

ENUNȚ
Parafrazarea presupune reformularea unui text sau a unei comunicări verbale, folosind cuvintele
proprii.

CERINȚA
Alege varianta care conține o deosebire a parafrazării față de rezumat.

presupune copierea conținutului parafrazat

presupune prezentarea detaliată a informațiilor

presupune prezentarea informațiilor în cât mai puține cuvinte

presupune adăugarea unor opinii privind conținutul reprodus

ENUNȚ
În structura unei fabule, pot fi identificate două părți: narațiunea propriu-zisă și morala.

CERINȚA
Alege varianta care conține definiția moralei implicite.

Morala este o învățătură plasată la începutul textului.

Morala este dedusă din întâmplarea relatată.

Morala este uneori dedusă din situația finală.

Morala este o învățătură plasată oriunde în text.

ENUNȚ
Se dă enunțul:

Fachirul e un om extraordinar – dacă vrea, ne bagă toată fericirea în buzunar.

(Marin Sorescu, Unde fugim de-acasă?)

CERINȚA
Alege varianta care conține primul predicat din enunțul dat și felul acestuia.

e – predicat verbal

vrea – predicat verbal

e un om – predicat nominal

vrea – predicat nominal

ENUNȚ
Sensul unui cuvânt se referă la conținutul, la înțelesul acestuia.

CERINȚA
Alege varianta care conține la ce se referă sensul propriu de bază.

Sensul propriu de bază este sensul comun, obișnuit al unui cuvânt.

Sensul propriu de bază este sensul pe care și-l păstrează cuvântul în orice context.

Sensul propriu de bază este sensul cunoscut și folosit de toți vorbitorii.

Sensul propriu de bază este sensul unui cuvânt într-un context, pe baza unei asemănări.
ENUNȚ
Se dă fragmentul:
Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când
începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul
Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care
se țin tot de una: Vatra satului, Delenii și Bejenii.
Ș-apoi Humuleștii, și pe vremea aceea nu erau numai așa, un sat de oameni fără căpătâi, ci
sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu
flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale
în toate părțile; cu biserică frumoasă și niște preoți și dascăli și poporeni ca aceia, de făceau
mare cinste satului lor.

(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

CERINȚA
Alege varianta care numește o valoare etică a comunității care este prezentată în fragmentul dat.

bunătate

curiozitate

sinceritate

hărnicie

ENUNȚ
Se dă următorul dialog:
— Fii atent la ce-ți spun, nu o să repet!
— Spune! Te ascult!
— Ești numai urechi? Pot începe?
— Sigur!

CERINȚA
Alege varianta care precizează în ce constă solicitarea emițătorului în textul dat.

Emițătorul îi solicită receptorului să clarifice anumite informații.

Emițătorul îi solicită receptorului atenția și implicarea.

Emițătorul îi solicită receptorului să-l asculte activ.

Emițătorul îi solicită receptorului să-și exprime părerile.

ENUNȚ
Se dă textul:
Au fost odată patru frați. Trei erau mititei, dar foarte vicleni, al patrulea însă era un uriaș cu
o putere ieșită din comun, dar mult mai puțin viclean decât ceilalți. Puterea lui stătea în
mâini și-n brațe, deșteptăciunea însă o avea în păr. Viclenii lui frați îi tăiau părul scurt de
tot, ca să rămână un pic neghiob, și toate muncile grele le lăsau în seama lui, că doar era
puternic, iar ei stăteau,îl priveau și băgau câștigul în buzunar.

(Gianni Rodari, Părul uriașului în volumul Povești la telefon)

CERINȚA
Alege varianta care identifică tipul personajului reprezentat de cei trei frați.

personaj secundar

personaj principal

personaj colectiv

personaj episodic

ENUNȚ
Se dau cuvintele: tot, cam, mai.

CERINȚA
Alege varianta care conține informația corectă în legătură cu felul acestor adverbe.

toate trei sunt adverbe de mod

două sunt adverbe de mod, unul este adverb de timp

unul este adverb de loc, unul de mod și unul de timp

toate trei sunt semiadverbe fără funcție sintactică

ENUNȚ
Ce este un vers?

CERINȚA
Alege varianta corectă de răspuns.

alineat dintr-un text

rând dintr-o poezie

strofă dintr-o poezie

paragraf dintr-un text

ENUNȚ
În enunțul de mai jos, este evidențiat cuvântul cu funcție sintactică de atribut adjectival.
Îi place trandafirul galben.
CERINȚA
Alege varianta care precizează cazul adjectivului evidențiat în enunț.

acuzativ

dativ

genitiv

nominativ

ENUNȚ
Se dă fragmentul:
Era o zi de primăvară timpurie. Era încă frig, dar cu unele după-amiezi prelungite în căldura
lăptoasă. Mugurii se ițeau pe copaci, ascuțiți, lalelele vopseau gardurile în sângeriu, cu
petalele lor mari. Musca Zigo își vedea mai departe de drum, prin praful ațos al orașului.
Zbura destul de încet, bâzâind încontinuu, de parcă asta ar fi ajutat-o să se facă
remarcată. […]
Pornise, așadar, la drum să-și găsească un prieten apropiat. Știa că prietenii apropiați nu
pot fi pur și simplu „găsiți”, ci e nevoie de timp pentru apariția acestei „apropieri”, dar Zigo
nu avea mult timp la dispoziție – se născuse deja de două zile…

(Denisa Mirena Pișcu, Zigo și zburătorii cățelului albastru,

în volumul Bookătăria de texte & imagini)

CERINȚA
Alege varianta care precizează tiparul textual dominant din fragmentul selectat.

descriptiv

narativ

literar

explicativ

ENUNȚ
Locul obișnuit al adjectivului este după substantivul determinat.

CERINȚA
Alege varianta care conține informația corectă în legătură cu schimbarea locului adjectivului.

Adjectivul nu poate sta în fața substantivului pe care îl determină.

Când stă înaintea substantivului determinat, adjectivul este nearticulat.

Când stă înaintea substantivului determinat, adjectivul îi preia articolul.

Când stă înaintea substantivului, adjectivul se leagă prin articolul demonstrativ.

ENUNȚ
Se dă textul:
În tabelul de mai jos găsiți dimensiunile exprimate în cm pentru produsele noastre.

(imagine preluată de pe https://ucakids.ro/elements/tabel-marimi-3/)

CERINȚA
Alege varianta care precizează mărimea taliei pentru un copil în vârstă de 6 ani, așa cum reiese din
imaginea dată.

53 cm

39 cm

72 cm

54 cm

ENUNȚ
Se dă fragmentul:
Leul s-a-mbrăcat odată
Într-o piele de măgar,
Să colinde țara toată
Din hotar până-n hotar,
Ca să vadă cum se poartă lupii (marii dregători)
Cu noroadele-i blajine de supuși rumegători.

(George Topârceanu, Leul deghizat)

CERINȚA
Alege varianta care numește tipul de text reprezentat de fragmentul dat.

text narativ literar în proză

text descriptiv literar în versuri

text narativ literar în versuri

text descriptiv literar în proză

ENUNȚ
Se dă fragmentul:
Nourii curg, raze-a lor șiruri despică,
Streșine vechi casele-n lună ridică,
Scârțâie-n vânt cumpăna de la fântână,
Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

(Mihai Eminescu, Sara pe deal)

CERINȚA
Alege varianta care numește tiparul textual dominant din fragmentul dat.

narativ

descriptiv

narativ-descriptiv

descriptiv-explicativ

ENUNȚ
Se dă textul:
— Știi ce, mamă? Niță doarme acum și nelegănat, mă duc eu la prăvălie să cumpăr sare.
— Tu?
— Știi că am fost și cu dumneata.
— Cu mine ai fost, dar nu singur. Singur nu știi nici unde e prăvălia.
— Ba știu. Cunosc casa. Are table verzi la ferești.

(Ion Agârbiceanu, Întâiul drum)

CERINȚA
Alege varianta care precizează ce atitudine a mamei rezultă din prima ei replică.

grijă

indiferență

surpriză

respect

ENUNȚ
Se dă fragmentul:
— Da, interesant, încuviință Milo, frecându-și scăfârlia și scuturându-se de praf, dar cred că
prefer să văd lucrurile cu ochi de copil. Nu cazi de la o înălțime atât de mare.
— Înțeleaptă decizie, cel puțin pentru moment, îl aprobă Alec. Fiecare trebuie să aibă un
punct de vedere propriu.

(Norton Juster, Vama fantomă)

CERINȚA
Alege varianta care conține un verb selectat din fragmentul dat, care dovedește comportamentul de
ascultător activ al lui Milo.

cred

să văd

încuviință

să aibă

ENUNȚ
-

CERINȚA
Alege varianta care conține afirmația corectă în legătură cu rolul inserării unei secvențe descriptive în
interiorul unei narațiuni.

Pune în evidență semnificația întâmplărilor relatate.

Construiește atmosfera, decorul desfășurării întâmplărilor.

Ajută cititorul să înțeleagă semnificația deznodământului.

Semnalează prezența în text a unui narator subiectiv.

ENUNȚ
Pronumele reflexiv are forme accentuate și neaccentuate.
CERINȚA
Alege varianta care conține numai forme neaccentuate ale pronumelui reflexiv.

se, s-, își, și-

sine, se, sieși, sie

se, s-, sie, își

sine, se, s-, și-

ENUNȚ
-

CERINȚA
Alege varianta care explică rolul unui pronume personal.

arată respectul față de persoana care vorbește

ține locul unui substantiv într-un enunț

indică cine este subiectul într-o propoziție

numește tema despre care se vorbește

AutentificareCreează cont