Sunteți pe pagina 1din 16

STUDIU DE CAZ EDUCAIONAL

Aspectele absenteismului colar la vrsta adolescenei

Cuprins

Introducere Obiectiv Problematizare Operaionalizare Descrierea procedurii Desfurarea metodei Instrumentele utilizate Concluzii Anexa nr.1 Consimmnt informat

INTRODUCERE
Mutaiile din societate i din familia contemporan (problemele economice, problemele de relaionare ntre prini i copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social i emoional redus, suprancrcarea profesional a prinilor sau munca n strintate etc.) determin mai multe probleme emoionale la copii dect n trecut. La acestea se adaug presiunea grupului, riscul consumului de droguri i a altor forme de dependen, metodele educative slabe, inconstante, suprancrcarea colar, disfunciile n evaluare i notare, frica de examene etc. constituindu-se n adevrai stresori pentru elevi care, din pcate, uneori evit confruntarea cu ,,problema prin fuga de la ore. Vzut din aceast perspectiv, absenteismul devine o conduit care reflect atitudinea structurat a lipsei de interes, motivaie, ncredere n educaia colar.

OBIECTIV
Indentificarea apectelor i motivelor ce conduc ctre conduita absenteismului scolar la varsta adolescentei.

PROBLEMATIZARE
Absenteismul colar este un fenomen cu o dinamica spectaculoas n ultimele decenii. Este definit ca o problem social, fiind explicata mai mult prin caracteristicile socioculturale ale mediului de provenienta si aparand mult mai frecvent n mediul urban si n familiile sarace. Desemnaez un tip de conduit evazionista stabila, permanentizata, ce prefigureaz sau reflect deja atitudinea structurata a lipsei de interes, motivatie, ncredere n educatia scolara.

Atunci cand elevii ncep s lipseasc sistematic si generalizat de le scoala, aceasta conduita reprezinta un semnal tardiv al existentei problemelor; absenteismul constituie o forma de agresiune pasiv mpotriva scolii, indicand ca elevii fug de la scoala chiar cu riscul de a fi pedepsiti. Reactiile negative ale scolii si ale parintilor ntre tin mecanismele de aparare ale elevului, creand un cerc vicios, n care abandonul tinde sa apara drept unica solutie prin care se pot rezolva toate problemele.

Absenteismul este principalul factor asociat cu abandonul scolar, avnd o nalta valoare predictiva n raport cu acesta; numerosi autori care au studiat conduitele elevilor ce se coreleaza cu decizia lor de a abandona scoala au fost de acord ca cea mai mare probabilitate de a abandona se nregistreaza la cei care lipsesc excesiv de la scoala si au probleme de disciplina; variabila cheie n etiologia inadaptarii scolare este atitudinea parintilor fata de scoala; prin consiliere individuala, atat a elevilor, cat si a parintilor, se poate ajunge la o mai buna adaptare scolara. Din pcate, absenteismul este n cretere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau pedeapsa excesiv pot poate doar contribui mia la multe cronicizarea forme fenomenului. cum ar fi:

Abseteismul

mbrca

-absenteism selectiv care nsemn fuga de la coal este frecvent la o singur disciplin sau doar la cteva discipline.

-absenteism generalizat care este fuga de la coal este frecvent i generalizat, prefigureaz abandonul colar. Cutarea singurtii care este o reacie la tensiunea puternic intra- sau interpersonal. Dorina de a fi cu partenerul se ragsete mai ales la

adolesceni. Dorina de apartenen la grup prin ,ritualuri de iniiere. Atitudine defensiv fa de autoritatea unui sistem.

Semnificaiile psihosociale ale fugii de la coal poate fi funcia de separare i individualizare mai ales la adolesceni.

Cauzele care duc la absenteism pot fi multiple i dintre care amintim cele mai relevante. - care in de personalitatea i starea de sntate a elevului: motivaie colar sczut, lips de interes, ncredere sczut n educaia colar, oboseal, anxietate, autoeficacitate sczut, imagine de sine deteriorat, sentimente de inferioritate, abiliti sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere fcut de alii ca reacie la presiunea exercitat de dorinele adulilor.

-care in de familie, condiiile socio-economice ale familie: srcia, stil parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice, prini foarte ocupai sau plecai n strintate.

OPERAIONALIZARE
Absenteismul poate fi definit ca lipsa de la coal pe o perioad ndelungat de timp a elevilor care urmeaz nvmntul formal sau non-formal unde prezena este obligatorie. Elevul primete absen atunci cnd lipsete de la or chiar dac se afl n incinta colii. Absenele sunt nregistrate ntr-un document colar numit catalog. Absenele nemotivate sunt asociate conceptului de absenteism. Absenteismul este folosit de elevi ca o forma de agresiune pasiva impotriva scolii, fara a le mai fi frica de posibilele pedepse ce ar surveni atat din partea conducerii institutiei, cat si a parintilor. Absenteismul este primul factor asociat in mod direct cu abandonul scolar. In general, cei care ajung sa abandoneze scoala sunt elevii care invata la scoli profesionale. La acestea se adaug presiunea grupului, riscul consumului de droguri i a altor forme de dependen, metodele educative slabe, inconstante, suprancrcarea colar, disfunciile n evaluare i notare, frica de examene etc. constituindu-se n adevrai stresori pentru elevi care, din pcate, uneori evit confruntarea cu ,,problema prin fuga de la ore. Vzut din aceast perspectiv, absenteismul devine o problem social, un semnal tardiv al existenei unor probleme, o conduit care reflect atitudinea structurat a lipsei de interes, motivaie, ncredere n educaia colar. Adolescenta este o perioada de tranzitie de la copilarie la varsta de adult tanar. Adolescenta incepe la pubertate (catre 11-13 ani la fete si 13-15 ani la baieti) si este insotita de importante transformari pe planurile biologic, psihologic si social. Cuvantul adolescenta vine din cuvantul latinesc adolescere, care inseamna a creste. Cand oamenii folosesc cuvantul adolescenta, de obicei se refera nu numai la schimbarile fizice ci si la noile ganduri, sentimente, relatii si responsabilitati pe care le au copiii care devin tineri adulti. Adolescenta este o perioada normala de conflicte, necesara unui echilibru ulterior, si a carei complexitate nu se preteaza deloc unor discursuri prea generalizatoare. Totodata, adolescenta poate fi considerata ca o evolutie dinamica, avand drept finalitate autonomia, identitatea si adaptarea sexuala. Adolescentul simte nevoia de a evada din eul sau, de a-si largi interesele.

DESCRIEREA PROCEDURII : Interviul i observaia


Interviul l intlnim n viaa de toate zilele, n domeniul jurnalistic, al medicinii, al prcticii juridiciare etc., i de asemenea, n activitatea de cercetare tiinific. El este mai mult o art dect o tiin. n limba romn, termenul de interviu reprezint un neologism provenit din limba englez (interview ntrevedere, ntlnire), fiind utilizat deopotriv n jurnalistic i n tiinele socioumane. El are ca echivalent termenii din limba francez entretien (conversaie, convorbire) i entrevue (ntlnire ntre dou sau mai multe persoane). Cel de-al doilea termen, dei reprezint traducerea literal a celui anglosaxon, comport totui un sens diferit: are o nuan utilitar, de aranjament sau de surpriz (Grawitz, 1972). n cercetarea sociouman romneasc s-a facut de-a lungul timpului distincia ntre interviu si convorbire, dar n prezent cei doi termeni se consider c au acelasi neles fiind folosii ca referin pentru aceeasi tehnica de cercetare. Putem spune, aadar, c interviul este o conversaie fa n fa, n care o persoan obine informaii de la alt persoan (Denzin, 1970). Septimiu Chelcea defineste interviul ca o tehnic de obinere, prin ntrebri i rspunsuri, a informaiilor verbale de la indivizi i grupuri umane n vederea verificrii ipotezelor sau pentru descrierea tiinific a fenomenelor socioumane. Interviul are la baza comunicarea verbal i presupune ntrebri i rspunsuri ca i chestionarul. Spre deosebire ns de acesta, unde ntrebrile i rspunsurile sunt scrise, interviul implic totdeauna obinerea unor informaii pe cale verbala/orala. Asadar, convorbirea reprezint elementul fundamental n tehnica interviului, n timp ce ntrevederea nu constituie dect o condiie care faciliteaz transmiterea informaiilor unidirecionale: de la persoana intervievat spre operatorul de interviu. n funcie de regulile tehnice privitoare la comportamentul clinicianului(pe axa non directiv- directiv), in timpul interviului exist mai multe tipuri de interviu cinic. a. Interviul non-directiv

b. Interviul semi-directiv c. Interviul directiv Observatia este definita ca actiunea de a privi cu atentie fiintele, lucrurile, evenimentele, fenomenele pentru a le studia, supraveghea si a trage concluzii asupra acestora( Petit Larousse, 1998). Ca metoda stiintifica, observatia consta in inregistrarea sistematica, prin simturi, a caracteristicilor si transformariolr obiectului studiat (Doron, Parot, 1999). Aceasta definitie evidentiaza ca observatia nu este un act pasiv, ea se prelungeste cu un comportament reflexiv, de clasificare si siatematizare. A observa nu inseamna doar a identifica un obiect, un comportament, ci si a-l clasifica, a-l introduce intr-o anumita categorie. Actul clasificarii asociaza faptului observat o anume idee. Observatorul trebuie sa fie fotograful fenomenelor , reducand astfel observatia la o simpla inregistrare, considerand ca doar astfel aceasta metoda poate furniza informatii obiective. Dar fotograful care inregistreaza realitatea in direct, pe viu ne ofera o imagine obiectiva a acesteia? Bineinteles ca nu. Fotograful isi allege un anume unghi, se afla intr-un anumit loc, isi allege sensibilitatea filmului, lumina, planurile, etc. Observatia este expresia unei selectii constiente sau inconstiente si se desfasoara totdeauna intr-un context complex : cel al situatiei si cel al atitudinilor (constiente sau nu) ale celui care observa. A observa nu inseamna a vedea, ci mai degraba a intelege, a analiza si organiza realitatea care intr sub incidena simturilor noastre. Observaia este de 2 feluri : direct i indirect. Observatia directa se desfasoara cu ajutorul simturilor. Prin urmare, ea este noninstrumentala, adica nu utilizeaza instrumente. De aceea, faptele pe care ne propunem sa le observam trebuie sa fie observabile , adica sa aiba o existenta fizica sesizabila cu ajutorul simturilor,pe cnd observatia indirecta evidentiaza mult mai clar caracterul activ si reflexiv al observatiei, deoarece implica o serie de inferente si ipoteze. De exemplu, rotatia unui anemometru ne informeaza despre viteza vantului.

10

DESFURAREA METODEI
Pentru studiul de caz Aspectele absenteismului scolar la varsta adolescentei am folosit interviul semi-directiv care se desfoar pe baza unui ghid,cuprinznd principalele teme ce vor fi exploatate mpreun cu subiectul. ntrebrile cuprinse n ghid nu vor fi adresate ntr-o maniar strict ordonat, ci la momentul considerat oportun i doar in cazul n care subiectul nu a atens deja, n mod spontan, tema avut n vedere; subiectul are libertatea de a-i exprima, n felul su, gndurile, strile afective, experientele. n timpul interviului voi pune n practic si cea de a doua metod, observaia indirect. Desfurarea studiului a fost fcut n incinta colii cu clasele I-VIII Regina Maria din Sibiu. Subiectul a fost ales aleatoriu dintr-un grup de elevi ce se aflau pe terenul de fotbal al instituiei. Subiectul se numeste I.P, de sex masculin, n vrst de 14 ani, elev n clasa a VIII-a B.

11

INSTRUMENTELE UTILIZATE

Grila de interviu semi-structurat: I: Care sunt motivele pentru care absentezi tu si colegii tai? R: Absentm deoarece ne plictisim la coal i ca s evitm s lum note proaste. I: Ce se ntmpla cnd un elev absenteaza nemotivat mai mult timp? R: Pi n prima faz primete un aviz de exmatriculare. I: Ct de des absentezi nemotivat? R:Cam 2-3 ore pe zi, uneori chiar zile ntregi, depinde. I:Care ar fi motivele pentru o prezenta mai buna la ore? R:Dac nu am fi evaluai i ascultai la fiecare or poate am frecventa mai des cursurile. I:Care sunt dificultatile ntmpinate care te determina sa pleci de la scoala? R:Depinde de situaie.Uneori pentru c nu am tema fcuta, alteori pentru c tiu c urmeaz s fiu ascultat i nu m-am pregtit. I:Cu cine ti petreci timpul cnd absentezi? R:Cu prietenii sau cu ceilali colegi care absenteaz i ei. I:Unde mergi cnd absentezi de la scoala? R:La o cafea, la un fotbal, la o plimbare. Depinde de cheful pe care l am i de vremea de afar. I:Parintii tai stiu ct ai lipsit de la scoala? R:Nu. I:Se ntmpla sa pleci de la scoala doar pentru ca au plecat prietenii tai? R:Da, mai sunt i cazuri cnd chiulim n grup I:Consideri ca pierzi mult daca lipsesti de la scoala?

12

R:Nu. I:Cum ti motivezi absentele? R:Prin scutiri false. I:Care este atitudinea ta fata de avertismentul de exmatriculare? R:Nu prea in cont de el pentru c tiu c muli prieteni de-ai mei au primit un primit avertisment i nu au fost exmatriculai.

13

Grila de observaie

Grila de observaie indirect: 1.Comportament verbal: coerena limbajului: fluena limbajului: da da

2.Comportament non- verbal: mimica expresiv , gestic inexistent 3. Postur : degajat 4. Atitudine : uor nepstor, indifferent, detaat, dezamgire, neutralitate, detaare;

5. Implicare in rspuns: scazut

14

CONCLUZII

Studiul de caz Aspectele absenteismului la vrsta adolescenei a avut ca scop evidenierea motivelor pentru care se ajunge la absenteism. Astfel am ajuns la concluzia c la baza acestei aciuni stau caracteristicile specifice vrstei adolescente cu toate particularitile si specificitile ce decurg de aici. Problema se pune ns la nivelul abordrii acestei problematici , deoarece o abordare eronat poate duce la cronicizarea fenomenului, la adncirea i sedimentarea

15

Anexa nr. 1

Consimmnt informat

Subsemnatul/a,n calitate de intervievat/, mentionez faptul c sunt de acord s particip n mod deliberat la acest studiu de caz din data de. pn n momentul finalizrii. Menionez faptul c nu am consumat substante alcoolice sau droguri nainte de luarea interviului. mi dau acordul pentru folosirea datelor personale doar n scop didactic.

DATA

SEMNTURA

16