Redactare: Viorel Zaicu

thnoredactare: Mihail Vlad

Pregdtire de tipar: Marius Badea Aivi Dal

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei

W
DAL,AIVI

ffWL rnqlt
MaimukcaPerfectul/Aivi Dal. - Pitegti : Paralela 45,2018
ISBN 978-973- 47 -27 48-3

vrctt[
827.135.7

Terf-+

Copyright @ Editura Paralela 45,2078

?rezenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mirci inregistrate,
iar continutul este protejat de legislalia privind dreptul de proprietate
intelectuali.
www. editurapar ilela4S rc Editura Paralela 45
 frlairutllco?erfertul

Sunt perfect. Nu e vina mea. Aga m-am niscut.

La inceput n-am spus niminui. Dar odati cu gim-
naziul am simgit nevoia si mi confesez celorlal$.
Povara perfecqiunii devenise prea grea qi trebuia
rmpartlta.
Momentul hotiritor a avut loc la ora de englezi.
Teacher ne rugase si gisim un adjectiv care si ne
caracterizeze.
Paul a spus:
Puternic.
-
Armand azis:
- Amuzant.
Diana a sirit:
Degteapti.
-
Eu am fost singurul care a spus adevirul:
Perfect.
-
 Asta insernnind ci sunt gi puternic, si amuzant, Tot mai mulgi incercau si-mi stea prin pre4jmi
qi deqtept, gi frumos, Ei toate pe deasupra. Ei-mi copiau comportamentul, pentru ci, se gtie,
Uau! au ficut colegii. perfecqiunea se transmite qi doar cine sti.lingi un
-
Uau! a ficut teacher. Perfect se poate perfecqiona in timp. Asta presu-
-
Le-am explicat ci a fi perfect nu e o stare im- pune, desigur, un efort intens, implicare, multi
posibil de atins, ci un lucru firesc,legat de realita- munci, stri.duingi, repetitie, nop{i nedormite qi
teapropriu-zisd, cel puqin in viziunea mea. Trebuie seriozitate maximi.

doar si ailOO% din toate calititile.

Iar cine mi eviti sau indrizne$te si. mi critice
se autocondamni la mediocritate pe viaqi, adici
Aga ca mine.
se pune singur in imposibilitatea de a mai evolua
- in cazuli.sta, tu eqti Mai mult ca Perfectul, a
vreodati pe scara perfecqiunii, ducindu-gi mai
spus teacher.
departe existenla deplorabili.
$i aga mi-a rimas numele.
'Vestea
Oamenii to{i sunt imperfecli. Nu e nicio rugine
ci aq fi predestinat unor lucruri mireqe
in asta. Dar ei, datoriti mie, evolueazd. pe scara
in celelalte clase, prima dati in cele
s-a rS.spi.ndit
perfecqiunii, trecind printr-un amplu proces de
mici, apoi in cele mai rnari, plni a ajuns in toati dezvoltare personal5., de la stadiul de imperfect la
qcoala. Ba chiar qi in alte ;coli. Din om in om, din
perfett atit. Pentru ci Mai mult ca Perfectul
qi...
vorbi in vorbi., vegtile circuli. repede. nu poate fi decit unul. Titulatura imi e rezervate.
$i toati iumea a inceput si mi qtie de Perfect. PERFECTUL PERFECTILOR.
Primul semn a fost ci am inceput brusc si obqin Asta sunt.
diverse lucruri firi si depun prea mult efort.
Eram liudat mai des de pirinli, eram admirat de
profesori, eram invidiat de biiegi gi ci.utat in per-
manenfe de fete.
Peretele clasei

nofundnptualfr.
walduultri@

intr-o zi am ficut o descoperire fenomenali.

Cine are faqa pitrati are nevoie de ochelari ro-
tunzi qi cine are faqa rotundi are nevoie de oche-
lari pitraqi.
Problema era: Cefali am eu?
Rotundi, pdtratd,, ovali sau triunghiulari?
N-am fost niciodathpreabun la geometrie, aqa ci
m-am dus la Max, despre care profu' zice ci are o
vedere in spaqiu extraordinari.
KL KI
Max m-a privit intens, din faqi., din profil qi iar
Kfntg din fa1a. Pe urmi a luat rigla;i
misurat cu mare
a

atenqie lungimea gi liqimea feqei, linia frunqii, a

nasului, a maxilarului gi a pometilor, precum Ei
diagonala urechilor. $i-a notat con;tiincios datele
pe o foaie Ei s-a apucat de calcule.

I
 Dupiovremeadecretat: Lafalata, nu poli alege o ciciuli ovali., ci. o
-
- Ai faqa ovalo-triunghiulari, cu urechi trape- si arili gi mai oval decit e$ti... iqi recomand si pis-
zoidale. trezi proporfiile. Cu un fes nici prea lung, nici prea

- Ovali e cel mai bine, m-am bucurat eu, e scurt, pod se te transformi intr-un adevi.rat domn.
forma ideali., pentru ci majoritatea o au a$a.
+-
Inseamni ci. mi se potrivesc orice fel de ochelari.
Dar... am cumva capul pguiat?
Nu, nu-l ai quguiat. E mai degrabi ceva intre
-
trunchi de con qi elipsoid.

- Patrat ar fi fost cel mai na$pa.

- Aseminarea cu un cuboid e exclus5..

- $i pirul cum e? Cleios, uleios sau uscat?

Max a ridicat din umeri. Asta nu mai era dome-
niul lui. Aga ci am intrebat-o pe Bela, care se di-
dea mare stilisti. qi era pasionati de modi gi de
accesorii.

- E vilvoi, cu vdrtejuri, a spus ea, dupi ce m-a

studiat un pic. Parai,e$ti electrocutat.
Deci qapci, pilirie sau ciciuli.?
De Criciun poqi purta o.ci.ciuli cu coarne de
-
ren. E in tendinfe, dar atentie, coarnele si fie pe
orizontali, nu pe verticale, altfel ari.;gi caun ou...
M-a mai studiat un pic qi a adi.ugat:

Irl
Trolpe un zid

fun arn dwenit {eful clarui

g Dintotdeauna mi-am dorit si mi impun, si. de-

vin gef, toqi si mi asculte, iar cuvintul si-mi fie
)i considerat lege.
S-4 intimplat la vreo luni. dupi ce am ciryitat
numele Mai mult ca Perfectul. Dar a inceput cu un
an inainte.
Concurenta era acerbi.. Diana, de exemplu, le
promitea tuturor celor care o voteazd.invitagii gra-
tuite la locul joaci deqinut de piringii ei. Raul
de

renunta in schimbul funcqiei la toati colecgia de

cartona$e cu vedete. Mult mai realist, Alex oferea
pentru fiecare vot cinci lei.
Aqa ci am ficut gi eu ceea ce pirea si funcfio-
neze: am cumpi.rat o pungi de bomboane qi am
inceput si mituiesc electoratul.

to
 Maia a fost insi cea mai degteapte dintre noi,
Ne-a pirit lui diru'cijucim murdar. Automat am
fost excluEi din cursi, iar eaa ciqtigat detaqat ale-
gerile.
Tot anul m-am simqit ca un leu in cugci, pentru
ci sunt incipiqinat din fire qi mi se pare tragic si
fii nevoit si primeqti ordine. Preferam si fac me-
reu pe dos. Aga ci am avut numai probleme.
$i totuqi, in anul urmitor mi-am vhzutvisul im-
plinit. Firi mitl,, fdra campanie, fi-rd' efort.
Majoritatea colegilor au votat pentru mine. Aqa ci,
dintr-odati, n-am mai ficut nimic pe dos. Pur
simpludemonstramiarcLwntMairnultcaPerfectul.
La inceput, tofi aveau impresia ci voi fi un qef
lejer, care le di voie si faci ce vor qi si spuni
S-au inqelat amarnic. Pitruns de importanla nu-
melui pe care il purtam, am inceput mandatul in
forqi, dupa urmitorul motto (qtiut doar de mine!):
T*uru - Duaap'Cnd' - Supt,n erct
Cind loveam o dati cu mitura in catedri, se
ficea liniqte supremi. Toli se a$ezau ca mieluqeii
in bincile lor.
1/
Daci avea careva cumplita indrizneali de a mi
se opune, soarta ii era pecetluite.Laceamai mici
abatere primea o carte-n cap. Iar daci abaterile
continuau, puneam in joc artileria grea: mi.tura.
Exact - nu mi feream si-i ating. Pani la urmi,
cum altfel si qtie cine-i;eful?
Dar cea mai importante indatorire era si supra-
veghez clasa in absenla profesorilor qi si scriu pe
Listi elevii care fac galigie. Aqa ci mi-am luat
foarte in serios rolul, punindu-mi amprenta im-
perfectibili.
Pini la sosirea profului, cine scotea o vorbi
qi
dupa ce se suna de intrare, cine nu se purtase fru-
mos qi responsabil in pauze, cei care se biteau cu
cornurile primite de la guvern - aterizau frumugel
ce vor.
cu totii pe Listi.
Da, cu L mare. Si qjungi pe Listi era cea mai
mare sperietoare, pentru ci. se oprea direct la diru'.
$i atunci si te qii...
De obicei pe Listi era ingirati- toatlclasa. De
c6.teva ori m-a cuprins un zel atit de mare, incit
m-am trecut gi pe mine.
Prima Listi mi-a fost qutiti intr-o clipa de nea-
ten{ie. Am gisit-o mai tirziu, rupti, in coqul de
gunoi. Dar n-am mai repetat greqeala.
IK
 ,{. doua mea Listi suna aga: insi mandatul meu a rimas in memoria colec-
tivi. Cu greu o si uite cineva domnia qi teroarea
,"
alzaAfd,
W luil/ erlatU oan,
ar?u din care au gustat cu totii.
an nft pn:nn "tiat* n btaan Chiar daci am fost detronat, nu mi-e rugine. Pot
gine capul sus. Sunt m6.ndru de realizdrile mele.
$i erau inqiraqi toqi. imi merit renumele.
Azecealisti (qin bine minte) suna aqa:

/rb, 2a*rn 1,i, /Qa'aa, u*&a'o truna

Aterru.ltqoufnmn enia
fr-*C n"a/, ob4ottat /ez,aruL t r;"
"*
Itr,rrn/"&p"rrr"*ftt/*.

$i tot aqa...

Progresele erau evidente. Ordinele se executau

firi comentarii. Totul devenise perfect..
Daci a; fi observat duqmanul care pindea din
umbri, poate ci l-aq fi zdrobit la timp. Dar nici
nu-mi trecea prin minte ci Diana indemna la ne-
supunere, acuz6.ndu-mi de suprimarea libertilii,
incilcarea drepturilor gi alte citeva timpenii.
Dupi doui siptimini gi trei zile amfost revocat
din funcqie, cu26 de voturi pentru gi o abqinere.
Exact, m-am abqinut.

1A