1.5.1. Topirea si solidificarea Corpurile pot exista in trei stiri de agregare: solid’, lichida si gazoasa. Se numeste fopire fenomenul de trecere a unei substante din stare solida in stare lichida. ) = Se numeste solidificare sau cristalizare) fenomenul de trecere a unei substanje din stare lichida im stare solid. Jn figura 1.5.1.1 este ilustrata comportarea la Inedlzre (5 topire) a unei substantecristaline (curba a) si.unei substange amore (cuba b) ‘Intimpul opti une’ substant cristaline temperatura «i riméne constant (segmental AB din figura 1.5.11) ‘Aceasta inscamna ci energia cinetics medic a moleculelor substanfei rimane constant. Caldura primits din exterior este cheltuita” in intregime pentru ruperea legiturilo din refeaua cistaling, pentru cresterea distanjelorintermoleculare, deci pent cresterea, in exclusivitae, a energiei potentiate a sistemului de ‘ie molecule. De aceea caldura primita dinexteriorintimpul [&_Fi8 15.11 topiri este aumitd cildurd latent de topire. Observafi Tichi 2) sybstansaeistaina b)substanta amorts In punctele de pe segmental AB substana alt in stare solid coexist cu substan alla in slare Topirea este un proces reversibl. De aceea in procesul invers, solidificarea, caldura cedata exteriorului — rumiti caldurd latenti de solidificare — este egals, in modul cu cildura latent de topire. Definifie: Se numeste cildurs latents specifics de topire (solidificare) Izoterm’, marimea fizic’ scalar’ 2, defini de relatia unde: =), este caldura latenta specifica de topire (respectv, de solidficare), Cry — Qeste cilduta latent de topire (respectiv, de solidificare) a masei m de Subst, 11g, = J, lrmly = kg. 1.5.2. Vaporizarea si condensarea (Defines Se numestevaporizarefenomenul de wrecere a unelsubstanje dn stare Tehidl Tn stare de vapor (Ca = Se numeste condensare fenomenul de trecere a unci substanje din stare de vapori tn stare lichi= Se numeste cildurd latentd specifica de vaporizare (condensare) la temperatura constant, mirimea fizica scalar 2, detinits de rlayia unde: =A, este cBldura latents specifics de vaporizare, [aly = Vig: = Qeste callura latents de vaporizare (respect, de condensare) a masei m de substanta, [ha = J [oly = kg. Observatie: Caldura latent’ cle vaporizare si temperatura de vaporizare sunt marimi caracteristice pentru fiecare substanys Din eaja de definite precedents se objne expesiacAldui latent) schimbate de substan cu exterior in timpul vaporzsri, respect, condensin Qrivom In functie de condiile tn care are loc vaporizarea se pot identifica uimtoarele staf invid fn volum limita < Inatmodirkgaroash Ia supraaya lichidulu stm rinsn 7a ember) Vapoxiza Fig. 15.2.1 1.5.3. Sublimarea gi desublimarea. Punctul iplu (Dette: Se names sblinareenomenl de wets une aban din sare 08, el insted ) vapori je: Se numeste desublimare fenomenul de trecerea a unel subsianje din starea de vapori direct in starea ) solids. Observatiis 1) Zpada si gheata sublimeaza trecind direct in vapor. Asa se explicd uscarea ruelor inghetate,iarna. 2) Tot prin fenomenul de sublimare se explici si mirosul unor corpuri solide (sipun, detergent etc) ‘Temperaturile de topire, 7, de vaporizare, T,, si de sublimare,T,, depind toate de presiunea exterioars p. Reprezentand grafic aceste tel dependlenfe se abjine (calitativ) 0 diagrama ca cea din figura 1.5.3.1, Punctele int str in eae substanta coexist in pare (de exempt solid — lich. si Stegiae Cele tei curbe se intlnesc intraun punet uni, comun a ere AAcest punctreprezintS o stare unica in care substanga coexists in toate cele tri stiri de agregare. De accea ppunetulrespectiveste numit punct triply, a tarea uni pe care-0 reprezints este rumitS sare trpla. Aceast stare, peniu sistemul gheaj-api-vapori de apa, a fost aleasd ca stare de refering pentru definirea temperatunit absolute 5 isa atrbuit in mod convenyional temperatura de 273,16K. Fig 153.1Conform primului principiu, daca un sistem termodinamic sufera 0 transformare ciclic3 (AU = 0), atunci QuL=0. Sunt posibile te situasi ae = sistemul nu schimba cu exterionul nici lucru mecanic si nic caldur3; b) L = Q>0—sistemul cedeazd exteriorulul lucru mecanie si primeste caldura de la acesta; © L = Q<0-sistemul primeste lueru mecanic din exterior si cedeaza caldura acestula. Daci ar fi realizat cazul b) se spune cA sistemul termodinamic functioneaz3 ca un motor termic: tn fieeare cic sistemul primeste caldura din exterior si cedeaz’ acestuia un lucru mecanic L = Q. Aceasta inseamni ci ar avea loc 0 transformare integral a calduril in lucru mecanic. Pentru aceasta, ar fi suficient ca sistemul 8 schimbe caldura cu un singur termostat. ‘Analizand funcjionarea masinilor termice, Sadi Carnot (1796-1832) a ajuns, th anul 1824, la coneluzia ca ele ‘nu pot funciona daca schimba caldura cu un singur termostat, deci cA este imposibild transformarea integral a clduri in lucru mecanie, Definiie: Se numeste (ransformare monoterm’ o transforare in care sistemul termodinamic schimba cildurs ‘cu un singur termostat. Formularea Thomson Al doilea principiu al termodinamicilaiirma tocmai imposibilitatea transforma integrate a cAlduit tn bucru wecanic in transformati cilice monoterme reversible. nun: © transformare ciclicd monoterm® reversibils, avand ca unic rezultat final transformarea integrals fn lucru mecanic a cildurit absorbite de la un termostat, este imposibil, Observai: 1) Al doilea principal trmodinamici afi imposibiliatea vansformai integrae a cSldur th lucru mecanie ‘numai in cazul transformarii monoterme ciclice reversibile, in cazul unei transformari monoterme deschise cum este, de exerpl, transformareaizoterms, aceasts transformare este posibils: AU = 0 si L= Q conf. 1.8) 2) Faptutcdlucrul mecani poate dsipat complet sub forms de cldutain imp ce calcra nu poate ransformala integral fn ucru mecanic constiuie o asimetie eseniald 2 natu Conform celui deal doilea principal termodinamict, tno transformare ciclicl manoterma L=Q<0 Pornind de aici se poate rata 8, dacd transformatea ciclied monoterm8 este si reversibil,atune Lay * Quy = O- Formularea Clausius [Atunci cand sunt puse fh contact termic dou’ corpurt cu temperatur diferte, cildura trece de la sine, de la ccorpul mai cald la cel mai rece. Enung: Este imposibil un proces i care caldura si weaca, de la sine, de la un corp cu o temperatura dati la un ‘corp mai cald. ‘Acest principi nu exclude functionarea masinilorfrigorifice unde se intervine din exterior pentru trecerea Clduri de la un corp rece la unl mai cad.