Subie ctul 1.4 PROGRESIL ARITMETICE, GEOMETRICE Notagii F @adney FPF yy Ga, ops oe termenul general al progresici Sau termenul de rang n + (nner + Bobo wl termenul general al progresiei sau termenul de rang n Exemplu 2,5,8,11,. 9 {% a £243, 548, 848, 1145, ... b= 2 q 6 18,54,.. =f t +2°3,63,189,54%, .. Definitie (Forinula de recurent’) a, +7.Vn EN" Basa = bn GV EN Rafia unei i progresii T= Anya — Gy VN EN" Bata “Ee (b, #0) REN CELE MAI UTIL 'ZATE FORMULE Formula fermé ienul general a, = a, + (n- 1), Vn e NP by = by Qh, Vn N* ‘Suma primilor 1 fermeni ai progresiet Spa a, $a, tt Oy Sy = Dy bg Ft Dy (a, +an) 2 b,Q" =D 5, = Saf ogat matt ne by dackq ‘Condifia ca trei numere si fie termeni consecutivi ai unel progresit A,B,C BP=A-C A,B,C 2B =A+C Scanat cu CamScannerLOGARITMI Detinific a Conditiile de existen(i ale logs ® a>O(baza > 0) lone 2 {at 4 (haze #1) i Nn > O(cantitatea > 0) Logaritmul zecima Sagar Igx = logiex Inx = loge x, unde ogg x" =n -loga x logax + logay = logalx- y) No x= lopy NW unde a> 004+ 1N > 0 ul natural loga x ~ logay = log, (2) 71 (meurirul but Bue | aloese = clogsa | Formule de schimbare a bazei logaritmului ls. | logan x =2-logy x 9. logab a 10. | logab a logyal 1. loga b = log. b- log, c Monotonia functiei logaritmice £:0,00) +B, f@) =logax,a>0,a#1 I. Dacé a € (0,1) = f este strict descrescatoare %1 <%z © logalti) > loga(x2) JJ. Daci a € (1,0) => f este strict crescitoare L X1 SX, © loga(x,) 0,a#1 1, Dacti a € (0,1) = f este strict descrescatoare x Qe Il, Daca @ € (4,00) = f este strict crescitoare A Sm a cae Scanat cu CamScannerPUTERI SI RADICALT oe _ a" a asp" = (a b)" 6. wr owe ra 10. [ RADICALI | Radicalut de ordin 2 Radicalul de ordin 3 Condi de existent ale radicalului de ordin 3 Condifii de existent ale radicatului de ordin 2 (de ordin par) VI@) = fC) 20 Nu exists (expresia de sub semnul radical 2 0) Proprietafi ale radicalilor (de ordin impar) Ya-Vb=Va-b 1 Va-vb =Va-b 2 ee va _ 3{% 3 (va (Wa)’ =a 4. Vest Veron = Yet oat Scanat cu CamScannerNUMERE COMPLEXE (€)~ forma algebrieg c 2 See ee > Notatii >| aS parton real a mrad comples 2] bI= partea imaginard a muntrulai ema | a= Re(z) — realul lui z | a= Re(2)—realul iz ___| b= Tan(a) = imaginarut yg 2 Peri Proprietifi zeER om) =0 eb= 20 (Re) = 0st ime =~ (a=Osib=0) — Egalitatea a dou numere complexe — es a, + Dyi = ay + bai 9 ay = 2 Sid, = de | ‘Conjugatul lui z ath bi ‘Moduli tui z |2| =|a + bil = Ja? +b? Proprietiifi (cele mai utilizate) + i seenaa" =lal 4 lex Zal = Vel Leal ie"l= la" ‘ ej=-=4 I 2% zER@z=z 6. eae Raportul a doud numere complexe = se calculeazé prin amplificarea lui (rqportului) cu conjugatul numitorului fa z_a+bi_(at+bi)-(c~di) % ¢+di (ctdi)-(c-di) Puterile lui janet oy (m3 = i Rezolyarea in C a ecu: de grad II cu cocficienti reali ax? +bx+c=0,a,b,c € R —b -iy=i i ff A= b?-4ac,A<0 = 7 Lf = eS ! —b+iv-a f x= 2a —| | Scanat cu CamScannerFORMULE DE CALCUL PRESCURTAT bi a’ (a+b)? =a? + 2ab +b? (a-b)* 2ab + b* (a—by ‘a—b)- (a+b) @)—b? = (a—b) (a? + ab +b) a +b? = (a+b): (a? — ab + b*) (a+ by? =a? + 3a7b + 3ab? +? (a—b)? = a? — 3ab + 3ab? — B® PARTEA INTREAGA s1 PARTEA FRACTIONARA AUNUINUMAR REAL Partea intreagi a unui numxir real x Notatie Definitie [x] = partea intreagia lui x [x] = cel mai mare intreg mai mic decat x [j=nneZensxB,x > f(x) B= codomeniut Vict a) legea de corespondenta a fy cet A, Y)-€ Gf 1 fF) =y S(prima coordonat’) = a doua coordonats 2 (prima coordoniata) (a doua coordonati) ibscisa punctului rrdonata punctului Intersectia cwaxele de coordonate ale Gf Intersectia cu axa absciselor (cu Ox) Gf NO, => y =0 = f(x) =0 Intersectia cu axa ordonatelor (cu Oy) GfN0,>x=0 >y=f(0) Determinarea coordonatelor punctelor de intersectic a dou grafice (Gf si Ge) 1. Se rezolva ecuatia f(x) = g(x) pentru determinarea abscisei 2.Se determin’ ordonata punctului Compunerea func! (f° a) = f(g) ty fy & tf @ ft a ff ct é it hon Scanat cu CamScanner{ii si propric Fune(it impa (ere Avxe€ A) impard © f(-x) = ~f@).Vx 6A FUNCTII — defin IRA — muljime simetri TED ‘pala Inf B fo = fOr 3% exh xy # xa 9 fOr) # £2) [ate € A fixatil _feste strict monotond (Analizé matematicd) eA em sis) =fO) te EA flxahi] f:A Brweste funcic injectivs dack: 3x1, Fune(ii surjective = del f:A > Beste functie surjectivi daci | 1. | ey € 83x €Aat fe) =y] & [pentruvy € B ecuasia f(%) a 4 2 Imf=8 ~ Funetit bijective - det f: A: oB este functie bijec ib ‘feste injective si surjectiva [vy © BBIx €Aa.t. f(x) =y] & [pentru vy € B ecuatic f(« Funcfit inversabile fil > Beste funciic inversabili dac Tver fA B. funciic bijectivi,are inversa: p*O).x EAE eB fi: B a Acw proprietatea fQ =xxeBsif(@) ESS f:D > Beste monoton erescitoare dacd W xX € Ds 3 ey ED, MS 22 FO) < FOE ) Fe > FO) F:D > Reste monoton desereseiitoare daca VX» Scanat cu CamScannera FUNCTIA DE GRADUL a | ; a aa ae ly fz [ Dacia <0 atunei f este strict descrescitoare 7 Vy je rezolva ecuatia f(x) = 0 = x= 2 ———— x |-o +0 | “F@) | semn contrara 0 senna RH aa SS tz! Scanat cu CamScannerFUNCTIA DE GRADUL al II = tea = _____ Forma generaliia fune(iet f:R> RB f(x) = ax? + bx -+oab,c€ Ra #0 ‘| ie : Tewafia de gradul al doilea ax? +bx+e abe Ra #0 A= b? = 4ac ecuatia are dou’ solujit reale distincte (Sx,,x; €R,x, x) Cazul = 1 | Dacka>o = b-VE | -b+Vi Ege = Ge eo ecuatia are doua soluyii reale egale (3x,,x, € B,x, = x,) i | Dacia =0 = ao ns haz Cazul 7 Tt Daci A <0 = ecuatia nu are solutii reale (Ax,,x, € R) Scmmul funcfiei de gradul al doilea Daca A > 0 = ecuatia are dowa solujil reale distincte @x,,x, €R, pp x, <%,) Caml x_|-c x x +00 1 F@) ‘Semn Semna 0 ‘contrar 0 Semna a Dack A= 0 = ecuatia are doud solutii reale egale Gx,,x € Rm = Xz) Cazul I z =o x +o FG) | senma 0 semna Dack A <0 = ecuafianu are solufii reale (x, x) © R) = x_|- too F@) senna Relatiile lui Viete ax? +bx+¢=0,,,b,c € Ra # 0,x,,x, radacinile ecuatie’ b c S =x; +x, = —= (sumaridicinilor) P= x42 57 (produsul ridicinilor) a Suma patratelor riidicinilor xy? +x,2 = S?-2P Formarea ecuatici de gradul al doilea cu ridicinile x,,22 5 as= = xy xp. Beuapi 2_Sx+P=0 Se calculeazis $ = xy + xy $1 P = xy x2. Bevafia cu ridacinile x, x este: X Scanat cu CamScannerGraficul funefiei de gradul al doitea Se numeste parabola. Parabola are un punet de extrem, n or Simetia admite maxim W este panei de ‘maxim) valoarea maximd a functiei sau maxim, Sunictia adnite minim W este punt den valoarea mininé a fun Dacia <0 => +—____] ul functiei este Free nin) Metict sau minimul funetiey este Frnt Feuatia axei de simetrie a parabolei ester x Dacia >0 => Poxitia parabolei (graficului fu uncfiei de grad I), Safié de axa Ox Parabola intersecteaza axa Ox tn doui puncte Parabola este tangent’ axei Ox Sao Parabola nu intersecteazi axa Ox Supra axel Ox (a > 0) sau este situatd sub axa Ox (a> | Aso Monotonia si imaginea funefici de gradul al doilea LR RS) = ax? +x +c,a,b, Se calculeazit coordonatele varfului V Dack a <0 = V este punct de maxims ceRa#t0 Imf = (-«, b ; ae +0) F este strict crescitoare pe (-~ -z] F este strict descrescatoare pe [--, Daci a > 0 = V este punct de minim +00 77 LWuitdhiasessrera C a+) Aa este strict erescitoarene [-3g**)_| aa! » te! ly tu! Scanat cu CamScannerSubiectul 1.3 ECUATIL Ecua(it ira(ionale VIG) = 9) 1, Se pun condifii de existent (f(x) 20 = oF bes 20 Nuexist& CE. Eliminarea radicalului (prin ridicarea Ia putere) si rezolvarea ecuatiei objinute (WF65)' = (000)? = Fe = (oa) | (WF@)’ =e’ = 1@) = GW! Verificarea solutici Ecuiafii exponentiale af@) = QI) = f(x) = g(x) 2 af = b= f(x) =logab Cu ajutorul notatiilor gia proprictatilor puterilor Ecuafii logaritmice Toga F(#) = loga g(x) = F(%) = 9) F(x) > 0 c.p49@)>0 a>o a#i log, f@) =N = f@) =a" (f(x) > 0 cal a>0 a#1 Cu ajutoral notafiilor % 4 o ¢ Scanat cu CamScannercosx =a,a€ [1,1] x= -tarccosa+2kn,kez tgx=aaeR > x=arctga+knkeZz ctgx=a,aeER > x=arcetga+kn,keZ Feuafii trigonometrice de forma sin f(x) = sin g(x), cos f(x) = cos g(x) sé tg F(x) sin f(x) = sing(x) = f(x) = (-1)*- g@) +k kez cos f(x) = cos g(x) = f(x) =+9(x) + 2k, k EZ tg f() = tg g(x) = f(x) = g(x) + kn, k € Z, cos f(x) # 0, cos g(x) #0 tg g(x) Ecuatii trigonometrice care se rezolvi cu ajutorul unor ecuatii din algebra (notafii) Cele mai utilizate formule trigonometrice sunt: sin? x + cos? x = 1, Vx € R si cos 2x = 2cos?x-1=1~2sin?x,vxER Ecuatii de forma acosx + bsinx +c=0,a,b#0 (0 metodé Prin utilizatea substitutiei (g 3 = ¢ sia formulelor trigonometrice 1-t 2t cosx = Ty 7 sisinx =7 3 Observatie! tg nu este definita pe intreaga multime a numerelor reale (R) ducdnd i de forma (2k + 1)m,k € Z. Funefia trigonometri astfel la pierderea unor eventuale solu Prin urmare este necesard verificarea valorilor de forma x = (2k + 1), k €Z Scanat cu CamScannerSubiectul 1.4 METODE DE NUMARARE — nn EN nt aise citeste .n factorial” oat = mf’ ordonate se pot forma Permutiri = naman i Py ‘Aranjamente= wun “Sabmulfimi ordonate de f elemente se pot forma cu n elemente distinete elemente distinete | Binomul lui Newton (@¥ b= Chea + Chea? b+ Ga C8, C3, C2, ... Ck = coeficienti binomiali Formula termenului general Dam OE ta be CEB Tear = Cha bE 0 SK Sn, kNEN ‘Suma coeficientilor binomialt CR Ch + CR +--+ CR =2" ‘Suma coeficienfilor binomial de rang par | Suma coeficientilor binomiali de rang impar Chet = 2 Ct GQ+G+ Formule de numiirare ‘umirul submulfimilor unei muljimi cu » elemente este 2* Numirul functiilor f: A + B este card Bore Numi funcfilor bijective fA = A este (card A)! Ne amintim! Card 4 =numirul de elemente al muljimit A PROBABILITATI | nr.cazuritor Favorabile nr. cazurilor posibile Scanat cu CamScannerMATEMATICI FINANCIARR Procente p—____Sinpirea pret i Datele = preful inifial al produsalai p= pom = ‘Minit ai psdasare problemei | P™Procentul cx care se scumpeste Pr Proeentl eu care sere Prinat preful dupa scumpire : Phina™ preful dupa, reducer, Formule Ee X40 * = Prinat RES Sees 5 0m *F00'* = Print TVA’ taxa pé valoarea aiRigalr Datele ** preful inifial (de producfie) al produslay | problemei P= procentul T.V.A, Po= proful de vanzare al produsului | [——— eee et produsiy = ——_] Formule *Yy00' * = Ps TVA = Py -x L a [ Dobanda simpli | D= dobinda objinuté Ia finahal : periondei de timp Gn ley 55 suma depust initial tn baned (inti | r= rata dobancii (%) Problemei n= perioada de timp (in ani) Spinats = sume obfintt dupa perionda de timp (n lei Datele ce F D=S-— on Formule Sinaia =S+D Dobinda compusi ‘D= dobinda obfinuti fa finalul periondei de Ump (ale) = suma depust initial la bancé (in lei) ; r= rata dobiinzii (%) Ea n= perioada de timp (in ani Sfinaia = suma objinuti dupit perioada de timp (in lei) Formule be* Ie * im 7 4 [7 Datele Th WT & - i" Scanat cu CamScannerSubiectul 1.5 GEOMETRIE ANALITICA 1. Distanfa dintre douk punet «a unui segment) — [ Formult Datele problemei AG Ya) AB = fin = X40)? + Oo = Ya)* IL, Coordonatele mijlocului unui segment Datele problemei Formulés 7 M(y, Ym) mijlocul segmentulul AB, unde Aaya) NOM nha oy ate Jn) xu = stu = So TIL, Panta unei drepte (7m) Datele problemei Formula format de dreapta d cu axa Ox ma = 16 & (Coeficient unghiular) Tousfia general a dreplek: d:ax + by +e=0,b #0 Ecuajia explicit a dreplet d:y=metn AG Ya) Bo ¥s) ma = mg = m (coefictentul lui x) Mag = 1V. Determinarea ecuafie’ unei drepte Datele problemei Formula x y T AB: aq Ya Y te Ye 1 AG ar ¥a) x %, - BCp.¥0) AB: a = TO tae sae #Ya AB: x = x,,dacd xp =x, AB: Ya C8 Yp = Ya AG&aYa) $i panta dreptei d my diy — ya = Mg(x— x) Mediatoarea wnui segment este perpendiculara dust prin mijlocul segmentului Sine amintint Tndlfimea este perpendiculara dusi dintr-un var al a triunghiului pe latura o “Mediana este segmentul care triunghiului cu mijlocul laturii opuse Scanat cu CamScannerPori Wd, na, 9, dy: axthy+a= Rr dy, dadrepte concurente = © a Observatic! Coordonatele punctului de interseetie a dou dre dy kdz ee my a * by DM reprezin sol format din ecuatiile celor dowi drepte, a by ade eas dy = de (dy, dgcoincid) os & Datele problemet AGA Ya) B(x, Yn) C&c¥e) VIL. Coliniaritatea a trei puncte distincte in plan Datele problemei Formulés 4,B,C coliniare A= 0,unde AGA Ya) ma Yay Bxp, Ye) A= [Xe Ye \ Ce ¥e) Xe Ye I VU. Distanta de la un punet Ia o dreay Ecuafia generali a dreptei d:ax + by +c=0 Datele problemei Formula Coordonatele punctulut Alar Ya) Aplicatie! IX. Coordonatele cents rului de greutate al Ale ys) € d & axy + bya te =0 riunghi Datele problemei Formuli cant | ACA, Ya) G(xqu¥q) centrul de greutate al DAB “ ty tye BG Ys) xg = AAT gy, 3 Creo ¥e) notul - ) zintii pun Central de greutate al unui A (G) reprezint Ps Sa ne an i ianel id. de interseetic al medianclor unui Scanat cu CamScannerVECTORI Definigii sinotae raeterizalt prin direclie, sens, lung AB A= originea vectorulul; remitatea vectorulul; dreapta suport a vectorulut ‘mea vectorwlui AB) me B dreapta AB - [aB| = AB (hn, dreptele lor suport sunt paralele sau coincid. Dai veetori an acceayi directie dat Doi vector’ an acclasi sens duck extrem (ile Tor sunt de acceasi parte a dreptei determinaté Ie vectorilor. de origi fie, lungime gi acelagi sens. Doi vecrori sunt egali daci au acecas =i. Doi veevori sunt opusi daca au acceasi directie, lungime gi sensuri opuse. Notim: = AB = -BA Vectorul nul este vectorul cu lungime 0. Notam: 0 = vectorul nul. [al = {o| = 0 Doi vectori sunt coliniari dack au aceeasi directie. Ti coliniari @ ane Ral u=a-d,920 Adunarea vectorilor necoliniari Regula triunghiulut ‘Regula paralelogramului AB + BC =AC ‘AB + AD = AC, unde ABCD paralelogram c . Vectorul ile pozitiei al mijlocului unui segment Mmijtocut tut Ag => OW = 2 + oe spentru orice punct 0 din plan Yeetori in reper cartezian Baxit yf I~,y) l= Je ay? AB = (Xp —xa)i+ Op - Yoh yexnit ys amity Ui, coliniari <> “+ =% 5 my Produsul scalar VEW=a x xt Ye By By = [yl - [Wel - cos(;,P2)) WLwe wy wa Scanat cu CamScannerSubiectul 1.6 ELEMENTE DE TRIGON OMETRIE i} Cercul trigonometric Asin Z| on 10) on0 2 3a zI{o-v us - - 3 0 70" n=180° | =270' | an=360° sin 0 1 0 -t 0 cos 1 0 -1 0 1 cs . T 2 7230 7 = 60) ; 1 a sin A a v3 a cos > z 1 t — v3 is B . otg v3 1 B ‘Semnul funcfiilor trigonometrice 3m inx <0 xe (0.5 sinx >0 xe(n>) ea [x = aseutit] cosx >0 Cadran Tit Cadran I a xe Gn) =n | |x % obtuz) cosx <0 | Cadran It Scanat cu CamScannerPropr sin(=x) = sin cos.x aie tet Marginirea mometrice ‘Observe! cas este fimeficip Periodic sin(x + 2ka) = sinx, Vv € Rk EZ tea 7 Wort kr) = tgx vx ER\ (5 +n), kez cos(x + 2kit) = cosx,Vx ERK EZ, cle + kere) = ctgx, Vx €R\ (Zn) kK EZ Formule trig sin? x + cos*x nometrice Formula fundamentalé a trigonometriei 1vxER sin(90° — x) = cosx sin(180°— x) = sinx cos(90° = x) = sinx c0s(180° — x) = —cosx sin(a + b) = sinacosb + cosasinb ‘sina — b) = sina cosb — cos asin b cos(a +b) = cosacosb —sinasinb cos(a— b) = cosacosh + sinasinb sin 2x = 2sinxcosx cos 2x = cos? x — sin? x cos 2x = 2cos*x—1 cos2x = 1—2sin?x ‘sinx OSX ctgx iga—tgb tg (a- 8) = I+ tgatgb tg ea ite 92> Teese 4- 15 cosx = 14095 Transformarea unor sume in produs ath a-b a+b a-d sina + sinb = 2sin“——-cos—>— cosa-+cosb = 2cos—7—-c0s—>— a-b atb sina —sinb = 2sin: “cos — cosa — cos b = Scanat cu CamScannerCEE eee ctl aresin x: [1,1] + -$ 3] "2 i sin(aresinx) = x, vx € [-1,1] arcsin(—x) = n arcsin(sin x) = x, va ¢ [ aresin x, Vx € [-1,1] arceos, " arctgz/R a(R] retgx: Bs (_% 3) 22, arctg(tgx) = x, vx € (7 2 te(arctgx) = x yx e [-11) arctg(—x) =~ arctgx, VreR #[-4,1] > [0,70] arecos(cosx) = x, Vx € [0,71] cos(arceosx) = x, vx € [1,1] arccos(—x) = 2 arecos x, Wx € [-1,1] arcetgx:R> (Om) arcetg(ctgx) = x, vx € (0,n) tg(arcetgx) = x, vx € [1] arectg(—x) = m—arectgx,vreR q \ 4 Q a u 0 n a a FI a af cf a a ce Scanat cu CamScannerAPLICATIT ALE TRIGONOMETRI KLIN GEOMETRIE ‘corema BARC oarecare AB? + AC? ~ BC? cosd = Sa cosB = AB? + BC? ~ AC? 2° AB-BC ce AC? + BC? — AB? SC = DAC BC Teorema sinusurilor ABC oarecare BC sind R= raza cercului circumscris AABC Observatie! Aplic teorema cosinusului dack potest Concluzie _ eet Toate Taturile triunghiuli Esau cos & Dlaturi gi & dintre ele a3 —a laturé altfel aplic teorema sinusurilor. ‘Avia unui triunghi oarecare i: 1, - sin Agee a sintea) a= «format de Lsi le Ag =p @-@) (1) @-9) at+b+c a,b,c laturile & P Raza cercului inseris in 4 Ay r= P Scanat cu CamScanner‘catetd (ea) \ Teorema tui Pitagorg ip? f+ oF Aria triunghiului C12 per A Iniiljimea corespuncitoare ipotenuzey Mediana corespunsittoare ipotenuzei 7 ip ed aes mediana => Funefii trigonometrice ; cateta opusé o(/) m(o)= numarul inversiunilor permutirii o ‘Semnul (signatura) unei permutiri - definitie Semnul (signatura) unei permutari - proprietai £(06) = £(0)e(6) si e(o*) = (e(0))" Permutare para g este permutare para daci e(o) = Permutare impara c este permutare impari daci e(o) Scanat cu CamScannerMatrice patratic de ordinn Matricea unitate de ordin n - definitie Matricea unitate de ordin n ~ proprietate MATRICE. DETERMINANTI AvIn=In-A=AVA EMO Matricea nula de tipul (m,n) 00 = 9 Omn=(i i ) 00 = o Urma unei matrice patratice tr(A) = suma clementelor de pe diagonala principals ‘Transpusa unei matrice — At = se obtine din matricea A prin transformarea linilor in coloanes definitie a coloanelor in linii Transpusa unei matrice ~ C (4B)! = Btat proprietate ' Relatia lui = X? — tr(X)-X + det(X) Ip Hamilton - Cayley i L jab Determinantul de ordin 2 det(4) ic | id — be . Proprietati ale determinant 1 i re valoarea 0. Un determinant cu elementele unei linii/coloane nule are val Un determinant cu doua linii/coloane identice are valoarea 0. ¢ det(a) = det(4) det(- B) = deta detB rea) = ety jadunselementele altel (- rea pm Daca la elementele unui linii/coloane st § yaloat ar, atunci val linii/coloane inmultite eventual cu acelasi numer determinantului nu se modifici. C Scanat cu CamScannerMatrice inversabile este inversabili = detA #0 A AT=AT ARI, ~ Inversa unei matrice as 1. Se calculeazd detA +0 Pas 2. Se determina matricea transpusd At Pas 3. Se determina matricea adjuncté A’ = (5y), 6y = (-1)'4 - determinantul obfinut din AT prin eliminarea linie é si coloanei j : pa eas Pas 4, Se calculeaza inversa matricei A~* = 5° A Ecuatii matriceale A-X=B@X=A™"-B,detA #0 X-A=BQX=B-At,detA #0 A-X-C=B&X=A>-B-C, deta #0,detC #0 Scanat cu CamScannerSISTEME DE ECUATIL LINIARE a Rangul unei matrice Stabilirea compatibilititii unui sistem liniar sixezovareang oy A-matricea sistemului A~matrice pitratica rang A= €3 un minor de ordin allatAneng ‘ 1D de ordin r + 1 sunt nuti (0) » vind, Stabilirea compatibilitati bl Se calculeaza det A Hi : deta #09 sistem compatibil determinat/ sistem cu solutie unici/ sistem de tip Cramer Rezolvarea sistemului deta=0 a, 1. Sedetermin’ rang(A) = m, (minor q principal) 2. Se calculeaza minorii caracteristici m, a Numéarul m, = numérul ecuatiilor secundare a 3. Dacd m, #0 = sistem incompatibil * Daca toti m, = 0 = sistem compatibil a nedeterminat (o infinitate de solufii) eee es ‘Se rezolvi sistemul format din ecu Se stabilesc ecuafiile principale si secundare ‘Se stabilesc necunoscutele principale si seeundarep—# Necunoscute secundare = «, B .- j___ ee Un sistem cu o necunoscuté secundard = sistem compatibil simplu nedeterminat sistem cf Un sistem cu doud necunoscute: secundare é compatibil dublu nedeterminat file Scanat cu CamScannernu este matrice pitratic’ matricea extinsa a sistemului bilirea compatibilit: 1. Se determina rang(A) = m, (minorul principal) 2, Se calculeaza minorit caracteristici m, Numarul m, = numarul ecuayiilor secundare 3. Daci 3m, # 0 = sistem incompatibil Daca toyi m; = 0 = sistem compatibit KE. Dac m, = rang A = rang 7 = sistem compatibil Rezolvarea sistemului Se stabilesc ecuatille principale si secundare Se stabilesc necunoscutele principale si secundare Necunoscute secundare = «, f .. Daca 5 necunoscute secundare => sistem compatibil nedeterminat Daca # necunoscute secundare = sistem compatibil determinat Un sistem cu 0 necunoscuta secundard = sistem compatibil simplu nedeterminat Un sistem cu doud necunoscute secundare = sistem compatibil dublu nedeterminat ‘Se rezolva sistemul format din ecuatiile principale Scanat cu CamScannerParte stabilé Asociativitate Comutativitate Element neutru Elemente simetrizabile Subiectul 11,2 LEGI DE COMPOZITIE PEO MULTIME, Proprietafile legilor de comporitie (7 95 *°YEMVnyeM | ax € Ma.i. xe x" Tox=e 5 2' = simetricul elementului x q ‘UCM) = multimea elementelor simetrizabile din Min raportcutegea, Structuri algebrice Monoid (M,*) monoid comutativ (abelian) dack 1, M este parte stabil’ in raport cu legea,,0* 2. 9” este asociativa 3. 0” admite element neutru 4.9" este comutativa Grup Inel (G.°) grup comutativ (abelian) daca 1. G este parte stabild in raport cu legea,, 0” 2, 0” este asociativa 3. ,,e” admite element neutru 4. UG)=6 5.0” este comutativit (A,#) inel comutativ dack 1. (4,2) este grup comutativ 2 (Ais) este monoid comutativ 3. Distributivitatea operafiei , *” fafa de, > Dgix* (yoz) = (x#y)o(x*z),Vny.z EM Da: (x ey) #2 = (x2) 0 (y*2),¥¥.2 EM Corp iv daca (4,°,*) corp comutativ F 1. (A,°) este grup comutativ (e. = element neutr 1) 2. (A—{e.},*) este grup comutatv , 3. Distributivitatea operatiei , +” fata ewe M Dyix* (yoz) = (xsy)o(x 1aWeye é Dai (xe y) z= (x 2) 0 (y #2), VEY Scanat cu CamScannerMorfisme de grupuri Fie (G,,°) $i (2,4) doud grupuri FG, > G; este fzomorfism de grupuri dac& 1. f este morfism de grupuri daci f(x °y) = F(X) *fO),Vny € Gy, 2. f bijeciva Proprietate: F(e,) =e, ‘Morfisme de inele Fie (G1,%,2) si (Ga, 1,1) doud inele FiG, > G, este izomorfism de inele daca 1. f este morfism de inele dacd a. fey =f LOWY EG vb. f(eey) = f@)TFO), Vay € Gr c fle) =e 2. f bijeciva Proprietate: f(e,) =e. Subgeupuri Fie (G,°) siH © G (He) este subgrup al lui G daca vxy CH= xoy'€H sau L vay eH = xoyeH 2 vxeH=x'E€H Scanat cu CamScannerBLEMENETE DE Dei Derivate simple (@)'=a*lng ANALIZA MATEMAT) ICA CLA, ‘atele functittor clementay re a axr ee | CO") SiGe way | Sr (Fa) = (ug) ett (Vues): = hor (ueny (aes) "= = (uaa (@@Y Sena (ueoy ea) (ery =e CY =8™ Rwy : a nGsy = 25 -(ucoy x oga x)" = im Cogautad) = Se (ua) " (sin) = cosx (GinWEHY = osu) (UE) Re (cos2)' = (cosuGa)y = — sin) (UD) 13 ex) eguley' =a HOD 4 (ax) =a (ctgu(a))'= a (ucoy 15, (aresin x)" = (aresinu@x))’ Sod (w@) 16 (arecosx)' = (arceos u(x)! = “ear (we) a (aretgx)' = a Caretgu(x))" “ar “(ut 18 (aveetgs)'= a (avectgu(x))’ =e ~(weo) | Scanat cu CamScanneri / Kei! ere) Cowl i OVO) = Fey90= SE) Siruri Marginire si monotonie (@n)ne1 mdrginit inferior daci Im € Ra4.a, = m,Vn>1 Marginire (Gn )nei Marginit superior dacka M € Rai.a, 0,¥n > Leste rrescditor dac& S22 Lyn2t (@n)ne1 monoton descrescditor dack ayy, — @_ S0,¥n=1 SAU (Qn)n21CU dn > 0,Vn 2 1 este monoton descrescdtor dacd ats Lyne 1 Monotonie (Ga)nen Strict cresciitor dack any, — a, >0,Vn = 1 SAU (@y)naiCt Gy > 0, Vn & 1 este strict crescéitor dack SE > 1 vne1 (@q)na1 Strict descrescditor dack G41 — ay <0,¥n = 1 SAU (Gn)r2i 6 dy > 0,¥n > 1 este strict descresctitor daci SY Pentru x, =m, lim xq = 00 avem lim f(2) = dedi lim ay =! Factor comun fortat SAU imi i Amplificarea cu expresia conjugata (la limitele ew radical) Cazul 00 +o SAU Proprietatile logaritmilor (Ja limitele cv In) ay Ina, = In by, ebe Scanat cu CamScannerGas a tal eel Limite remareabile a in Sr su ty EES 1 Cazul +0 unde a, > 0 r Cazul 1° lim (1 + a,)% = e,undea, > 0 Cazul 0° sau oo” Ih inayen " in} lima,’ = limel@"" = limePalnan Criteriul radicalului Ona lim faq = lim, (aq) no1Cu terment strict pozitivi Limite laterale Functii Limite de funcfii 1G) = fo — 0) = Jim fF) xexe lao) = F%o + 0) = Jim FO) x 3 lim f(%) © 15%) = lao) OE Cazuri de nedeterminare (idei de rezolvare) cazul 2 Factor comun fortat Regula lui 'Hospital £@_,,, F@)' ritog() ¥¥0(g(x))" Cazul co — 0 Factor comun fortat SAU Amplificarea cu expresia conjugata (Ia limitele cu radicali) SAU Proprietitile logaritmilor (Ia limitele cu In) = nf In f(x) —Ing(x) = n@ Scanat cu CamScannerLimite remareabiig SBT Ms iy UC ! i 20069 MG) =F a % 2) su iy "By i 2 os) cazul £ tim BC+ wey) 4 eh ut i pale) lim ©" =1_ Amey Ahh _ unde u(x) -+ 9 q Regula lui l'Hospital q Limite remarcabile | Re ii iT" Cazul 00-0 fegula lui Hospital \ in 709-900) = tp LOY wet ly. ia Ga) s - z oule Jim (1+ u@))" = e unde x) 0 h Cazul 0° sau <° Tim f@)9 = Jim el" = tim e6691076) ia ‘Asimptote Asimptote orizontale = m,m finit la teo m= tim, f) y= mx + n,m finit si nenul sim fit Asimptote oblice £3) m= lim lactoo sob x n= Tim [F(@) ~ me] X= xp este asimptota vertical’ Asimptote verticale _ inginit’ daca cel putin o limit& lateral a funcfiei f 0 punctul xp este infint CAteva rezultate utile in calcularea limitelor! arctg => Scanat cu CamScannerFunc}ii continue F contin Fine & (Go) = laC%o) = fo) Proprietate Ini Cauchy - Bolzano Fil > Rotanciecomtinus pel siab ELA R,xy € (a,b) un punct de extrem al funcfiei. Daca f este derivabil in punctul x atunci f'(xo) = 0 f continua pe [a,b] ke aie) T eoremaluiLagrange | f jovani pe Ce ol =ace (ab) ai Ll -_ pe F continu’ pe a,b] Teorema lui Rolle f derivabild pe (a,b)| => Ac € (a,b) ai. f'(c) F(a) = fb) Se aplici pentru determinarea numirului de solutii reale ale ecuatiei f(x) = 0 Etape: Sirul lui Rolle 1) Se determina f'(x) 2) Serezolva f'(x) = 0 3) Scanat cu CamScannerRolul derivatei I Se determina foxy —-] Le |_—______f@_ | Enunfuri care se rezolvd cu derivataT Y Sa se determinarea intervalelor de Monotonie a i Se rezolva f'(x) = 9 hy \ q Y SA se determinarea punctelor de extrem v S&se demonstreze ci feste (strict) crescatoare/descrescatoare ¥ Sa se demonstreze inegalitati cu ajutorul punctelor de extrem Y Sa se determine imaginea(multimea de valori) unei functii, ¥ SA se demonstreze c& o functie este marginit’ v S& se demonstreze bijectivitatea unei functii © f injectiva <> f strict monoton’ pe domeniu of surjectiva = Imf =codomeniu Rolul derivatei a II -a F'@) = 0,Vx €1 = f este convexa pel f(x) $0, vx € 1 = f este concava pe! Xp punct de inflexiune daca Y fF continua in xo Y fare derivaté tnx ix si alt vf este concava de o parte a lui xp si convexd de cealal Determinarea intervalelor de concavitate/convexitate st ap’ de inflexiune Etape: se determina f"@) se rezolvi f"(*) = ° eon Scanat cu CamScannerSubiectul II.2 ELEMENETE DE ANALIZA MATEMATICA CLASA a XII —a Primitive F este primitiva a funcfiei f daca Definitie 1. Fderivabila pe D 2. F(x) =f), vx ED Pentru a determina/a calcula primitiva unei funcfii se foloseste F(x) = SFG dx. Pentru a demonstra/a ardita enunfuri care implicd primitive se foloseste definijia primitivel. Pentru a demonstra c& o functie admite primitive pe D se aratl cd funcfia este continua pe D. Metoda integrarii prin parti [e-em = 709-900 [ 169 -a'eoee Integrale definite Formula lui a Leibniz - Newton [ Fed dx = FG) = FO) — F@) SE. f@dx = 0, daca f impara sia > 0 Proprietati So f@dx =2f% fax, dacd f pari sia > 0 [ree =0,aeR Fila,b] > R este o functie continua = 3 € [a blaa. Teorema de medie 5 [ r@a=0-0f@ Proprietatea de 2 [ f@Qdx = 0. f(x) 2 0,¥x € [a,b] pozitivitate la Proprietatea de monotonie 5 7 1) sa(o.ve clade f ferax< f o(dax Proprietatea de SEF Gdx = If fadax + I? fede, € [a,b] aditivitate la interval Metoda integrarii prin 7 5 a | reo: aeodr = 7) 90018 ['r0)-a'eoax Scanat cu CamScannerron facmxre fra Integrale nedefinite wT 2 [ea-Zore fe (x) ¥G@)de = LG ney t 3 Jerae serre Je wooden gy | x 4 forae= +e fo woras ee | 5 fre =Inx+¢ Jagv@a=meore | 6 [eree-z, xaleeal + Imo w@)dx =~ xe 7 ee | eee HOt = ae Dye 8 [aero P= e+e J Fae O*= nha THB] r0 9 [peReine re +€ J FTE O* = (ue + FHT +e 10 l= = aresin= +€ Tas u(@)dx = aresin “+6 uu [sinxax = —cosx +€ J sinu(x)-w dr = ~cosuta) +6 12 [cox dx =sinx+C J cosutxy -u'(x)dx = sinu(x) + € 13 [sear = —In|cos x| + J rguca)- woo de = =In|eosu(z)| + € 4 [owxae = Injsinx| +€ Jeteucsy w(x) dx = Infsin ul +e - [appere nce [aw HOA NOTE 16 Jagqerrtexte Jey BO HOHE ( : nek a ee Scanat cu CamScanner