Adverbul
DEFINIŢIE:Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care exprimă caracteristica unei acţiuni, stări, însuşiri şi
împrejurarea în care are loc o acţiune.
Exemple: Merge repede. (caracteristica unei acţiuni)
Stă bine. (caracteristica unei stări)
Are o privire destul de ageră. (caracteristica unei însuşiri)
Va veni aici, mâine. împrejurarea în care are loc o acţiune(locul şi timpul acţiunii)
DETERMINĂ:
verb- Merge repede.
adjectiv- Rana suferindă odinioară e vindecată./ Are o privire puţin ageră.
.adverb- El se află aparent aproape
interjecţie- Hai acum!
substantiv- Mersul acolo nu mai e valabil.
pronume- Acela de aici e fratele lui.
numeral- Primul de sus e vecinul său .
CLASIFICARE:
A. După formă
– simple: ieri, azi, aşa, sus iute, puţin ......
- compuse: niciodată,nicicând, odinioară, deasupra,oricum...
B. După înţeles:
- adverbe de loc: acolo,sus, dedesubt, aproape...........
- adverbe de timp: acum, curând.....
- adverbe de mod: aşa, bine, alene, repede...........
C. După origine:
- prin derivare : târâş, româneşte, finalmente.....
- prin compunere: astă-vară, bineînţeles....
- prin schimbarea valorii gramaticale
Frumos- substantiv, adjectiv, adverb (Frumosul cieşte./ Copilul frumos citeşte./Citeşte frumos.)
Primăvara- substantiv , adverb (Primăvara e anotimpul meu preferat./ Merg primăvara la munte.)
Adverbe interogative, relative si nehotarate
Adverbele interogative se folosesc in propozitii interogative: unde?, cand?, cum?
Adverbele relative se folosesc in fraze, exprimand raportul de subordonare, si sunt elemente de relatie: unde, cand, cum, cat, incotro
Adverbele nehotarate exprima ideea de mod, de loc sau de timp in chip neprecis, general: odata, altadata, candva, cumva, undeva, catva,
oricum, oricand, oriunde, oricat [Link] nehotarate oricum, oricand, oriunde etc pot fi si elemente de relatie subordonatoare in fraza
Locutiunile adverbiale
Locuţiunile adverbiale sunt grupuri de cuvinte cu sens unitar, cu valoare de adverb:
de mod: pe de rost, incet-incet, de asemenea etc
de timp: zi de zi, de-a pururea, pe inserate, in veci etc
de loc: la dreapta, in mijloc, din loc in loc etc
nehotarâte: cine stie cand, cine stie cum, te miri cum etc
!!!!!!!!!! Locutiunile adverbiale au functia sintactica a adverbelor pe care le inlocuiesc.
Adverbele si locutiunile adverbiale predicative
Adverbele si locutiunile adverbiale predicative exprima necesitatea, siguranta si [Link] predicative: sigur, adevarat, bine,
bineinteles, fireste, desigur, probabil, poate, pesemne, negresit etc.
Locutiuni adverbiale predicative: cu siguranta, cu certitudine, fara indoiala, fara dar si poate, de la sine inteles etc.
Adverbele care nu pot fi părţi de propoziţie(nu au funcție sintactică!)
adverbele care nu pot fi părţi de propoziţie: barem, măcar, doar, chiar, numai, oare, mai, foarte, prea,
bunăoară,taman, anume etc. Adverbele în cauză sunt lipsite de autonomie semantică şi sintactică: Numai în sufletele lor
buimăcite mai stăruiau scântei multicolore, mângâietoare... (L. Rebreanu); Acestea sunt fapte care măcar pentru o bucată de timp
nu se uită. (Cezar Petrescu). La analiza sintactică ele se iau împreună cu părţile de vorbire pe care le determină.
Adverbele de afirmaţie şi de negaţie (da, nu, ba da, ba nu) alcătuiesc propoziţii neanalizabile: – Ai citit romanul? – Da. – Ai fost
la şcoală? – Nu.
FUNCŢII SINTACTICE Atentie! ADVERBUL NU ARE CAZ!
1.A mers până afară. (complement circumstanţial de loc)
2. Mănâncă încet. (complement circumstanţial de mod)
3. Mâine merg la munte. (complement circumstanţial de timp)
4. E bine de voi! (nume predicativ)
5. Casa de acolo e a noastră.(atribut adverbial)
