UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR SI URBANISM ION MINCU Bucuresti FACULTATEA DE URBANISM DEPARTAMENTUL : PROIECTARE URBANA SI PEISAGISTIC / AN UNIVERSITAR 2011-2012 SECTIA:

ARHITECTURA - ANUL 4, SEMESTRUL I (7)

Proiect Urbanism TEMATIC: PARTIU URBANISTIC TEM: Dezvoltare urban durabil sos.Alexandria-Antiaerian 42 ore

I. SCOPUL PROIECTULUI / OBIECTIVE GENERALE Venind pe fondul unor cursuri (doctrine urbanistice, structur urban, tehnica proiectrii urbane) i n urma proiectului de lotizare din anul III, proiectul de partiu urbanistic pentru anul IV are un grad crescut de dificultate, avnd drept obiect amenajarea unei zone cu caracter urban ntr-o zon sub-dezvoltat. Studiul se realizeaz la nivel de PARTIU URBANISTIC, iar tema acestuia se refer la dezvoltarea de perspectiv a capitalei, prin valorificarea unei suprafee de teren situat ntr-o zon care prezint att un grad mare de complexitate, ct i o dinamic important. II. PROBLEMATICA CADRU Dezvoltarea din ultimii ani a Bucuretiului este marcat de o dualitate contrastant; dezvoltare extensiv, prin urbanizarea zonelor limitrofe, i intensiv prin construirea unor zone cu atractivitate sporit n cadrul oraului. Pe parcursul acestui amplu proces, oraul se ntinde urmnd principalele artere de circulaie lsnd n urm o serie de terenuri neconstruite, fie pentru c acestea sunt mai puin atractive fie c sunt terenuri cu funciuni care nu funcioneaz n sine inpreun cu oraul, cum este i cazul terenului supus studiului. Valoarea acestor terenuri rezid tocmai n faptul c ele dein o poziionare favorabil n ora, nu departe de centrul acestuia, i o interventie asupra lor poate ajuta att la recompunerea esutului urban nconjurtor ct i la o afirmare a acestei zone ca zon cu importan sporit, capabil s susin dezvoltarea Capitalei. III. PREZENTAREA ZONEI DESTINAT STUDIULUI Terenul supus studiului este n prezent liber de construcii, are o suprafa de cca 230 ha i este situat n sud-vestul Capitalei, pe un fost teren militar recuperat de ctre municipalitate, fiind parte, din punct de vedere administrativ, a sectorului 5. Principalele artere care irig zona de studiu sunt Bd.Ghencea la nord, Antiaerian la est i oseaua Alexandria la sud. Terenul studiat este mrginit : Spre nord :

o fost zon de sere care n ultimul timp s-a transformat treptat n zon de locuine individuale,
complexul sportiv Ghencea, i diverse funciuni de producie o n partea vestic zon militar continuat spre nord cu stadionul Ghencea i Bulevardul Ghencea (care marcheaz i limita cu sectoru 6).

Spre est cimitir, sos.Antiaerian, dezvoltare imobiliar nou

Spre sud amestec de locuine individuale i funciuni aprute mai recent (depozitare, servicii), o nou zon recent dezvoltat i sos.Alexandria Spre vest zon de locuine individuale i cimitir

n ultimii ani zona a fost supus unei transformri lente, dinspre domeniul privat, care a dus la consumarea treptat a unor resurse de teren fr vreun ctig pentru ora sau pentru locuitorii si. n acest sens, anexate temei, pe planul de ncadrare n documentaii aprobate, sunt evideniate dou PUZ-uri n partea sudic i estic, de care se va ine cont. n prezent, se prefigureaz o dinamic important care de data aceasta vine de la nivelul administraiei i care transform acest sit ntr-un amplasament cheie al oraului. sunt n proiect trei linii de metrou care sunt tangente sau foarte apropiate de situl studiat (magistrala radial Drumul Taberei-Universitate i Alexandria-Piaa Unirii, i magistrala inelar Crngai-Piaa Sudului

nchiderea inelului median de circulaie al Bucuretiului (prelungire a actualului Bd.Braov) este propus a traversa terenul cu un profil de 45 m.

Cu toate c n PUG terenul a fost inclus parial ca zon verde, parial zon de locuine i zon mixt, nereuita altor zone din ora de a deveni adevrai poli urbani (i prin aceasta nevoia unei reconsiderri a acestor zone) a fcut ca situl s fie re-evaluat i identificat n Conceptul Strategic Bucureti 2035, actualmente n desfurare, drept o zon important de cretere a oraului cu o importan sporit. IV. ELEMENTE OBLIGATORII DE TEM Studiul i propune imaginarea la nivel de PARTIU URBANISTIC - elemente de PLAN URBANISTIC GENERAL (PUG) - a dezvoltrii terenului avnd n vedere urmtoarele principii: 1. conectivitate

racordarea corect a zonei la zona nvecinat prin asigurarea unor distane de protecie, acolo unde este cazul, sau a unor articulri non-invazive la esuturile de locuine existente. dispunerea corect a circulaiilor interne n raport cu inelul de circulaie propus, al crui traseu poate fi modificat n zona de studiu cu condiia meninerii celor dou puncte de intrare. (pe plan : 1 i 2). organizarea unei trame stradale interne care s fie funcional i care s permit extinderi viitoare n zonele critice

situarea corect n raport cu accesele de la staiile de metrou propuse (pe plan: 3, 4, 5, i 6). prevederea unei(or) linii de transport n comun i piste pentru circulaii alternative care s asigure legturi cu zonele adiacente. asigurarea unor legturi verzi n interiorul i spre exteriorul sitului

2. reprezentativitate

atingerea unui grad de vizibilitate crescut prin prevederea unor funciuni cu importan zonal sau municipal sau cu raritate mare asigurarea unui caracter distinctiv al structurii urbane propuse prin particularizarea acesteia n raport cu zonele adiacente i n raport cu oraul

asigurarea unei imagini urbane coerente i reprezentative (se pot propune accente de nlime sau dominante) 3. complementaritate raportarea corect la funciunile majore din zonele adiacente prin urmrirea unei corecte relaionri ntre acestea i spaializarea profilului funcional propus 4. mixitate

ncurajarea mixitii funcionale prin organizarea eficient a funciunilor pe orizontal i pe vertical ncurajarea mixitii sociale prin distribuia funciunilor i densitilor de ocupare a terenului 5. diversitate i urbanitate

diversitate volumetric i morfologic prin variaii ale tramei stradale i prin conceperea insulelor construite dup principii clare i particularizate ncurajarea unei viei urbane active prin propunerea zonelor de socializare dar i prin asigurarea dinamismului esuturilor propuse

6. durabilitate / sustenabilitate
limitarea impactului asupra mediului prin organizarea inteligent a zonelor de activiti susinerea unei urbanizri pasive prin corecta dispunere a strzilor i cldirilor n raport cu condiiile topoclimatice utilizarea eficient a terenului prin ponderea corect a zonelor dens construite i a celor mai puin dens construite privilegierea modurilor alternative de deplasare (biciclete, role) dar i a transportului n comun asigurarea biodiversitii prin vegetalizarea puternic a unor zone pentru ameliorarea micro-climatului

Posibilitile de folosire a teritoriului, sunt suficient de largi pentru a permite multiple variante, urmrindu-se amplasarea raional a tuturor funciunilor i definirea echipamentelor necesare Urmrindu-se aplicarea metodologiei specifice privind organizarea teritoriului aferent, se vor avea n vedere, nafara acestor cerine de tem i principiile structurale referitoare la funcionalitatea i configuraia volumetric a acestei zone (ierarhizri, concentrri, puneri n valoare). Propunerea va cuprinde:

zon mixt (posibil nlime mare) max 30% cuprinznd birouri, servicii publice, din care dotri (comer, cultur, nvmnt) 25-30 %; activiti de producie (10-15%) care vor putea fi dispersate sau grupate n nuclee de activiti.

zon locuine max 40% - colective (P+4 P+9), locuine joase de tip urban (P+1 P+2) zon circulaii max 10-15% din Steren zon echipare edilitar max. 5% din Steren

zon verde - 30-40% din Steren (cuprinznd att zone aferente funciunilor mari propuse ct i zone ample de tip parc urban) alte tipuri de zon pot fi discutate cu ndrumtorii de atelier

Urmrindu-se aprofundarea ideii de ansamblu exprimat de partiu, configuraia spaial-volumetric va urmri diferenierea cadrului urban arhitectural, n raport cu importana strzii, precum i diferenierea ct mai clar ntre spaiile de folosin public i cele de folosin colectiv restrns sau individual. Dezvoltarea noului (noilor) centru (centre) de interes va avea n vedere o configuraie spaial corespunztoare cu rezolvarea de ansamblu, centrele de interes fiind dispuse potrivit principiului structural adaptat. Zona va asigura condiiile de locuire pentru o populaie presupus de 10.000 de locuitori i va fi dotat complet (coli, grdinie, spaii verzi, comer, cultur, etc.). V. CERINTE : 1. format A2 individual (un format per student) care va cuprinde: Schem de ansamblu (concept spaial) scar la alegere: Va pune n eviden atitudinea propunerii, articularea cu zonele adiacente i principiile de organizare intern a terenului studiat.

elemente suport ale soluiei: scheme structurale, diagrame, planuri, indicatori i indici, scheme explicative, text, crochiuri, etc pentru ilustrarea i nelegerea demesului i a propunerii fcute

2. format A2 n echip - plan configurativ-spaial , sc.1:5000 Planul de structur trebuie s ilustreze structura urban de ansamblu; diversitatea cartierelor, spaii verzi i parcuri, funciuni specifice, plan de circulaii i va pune n eviden compacitatea, diversitatea funcional-configurativ, elemente particulare (accente de nlime, terenuri cu destinaii rare). Va cuprinde de asemenea i un bilan teritorial al propunerii, dar i informaii cu privire la POT, CUT, Rh. Plansa se va realiza obligatoriu pe planul de baza pus la dispozitie de prezenta tema. In cazul redactarii pe calculator, obligatoriu planul de baza va trebui sa apara ca suport al propunerii facute. 3. macheta de texturi urbane n echip sc. 1: 10.000.

VI. CONDIII DE REDACTARE, PREDARE I NOTARE Proiectul se va redacta n echipe de 2 studenti din aceeasi grupa (in cazul in care grupa are un numar impar de studenti se va accepta o singura grupa formata din 3 persoane). Redactarea proiectului se va realiza obligatoriu pe planul suport, pe minim 2 formate A2 (420/594), pe hrtie. Reprezentarea se va face obligatoriu color, intr-o tehnica la alegere. Nota finala a proiectului, va fi compusa din MEDIA ponderat, cu rotunjire final a urmtoarelor note: La notare se va utiliza urmatoarea grila de apreciere si notare :

Etapa 1 rezolvarea partiului urbanistic la nivelul structurii urbane functionale .... .. max. 2 puncte

Etapa 2 propunere de rezolvare a partiului urbanistic la nivelul structurii urbane configurativ-spatiale si exprimarea acesteia in concordanta cu structura urbana functionala.. max. 1 punct Etapa 3 destinata in mod special argumentarii prin cercetare individuala a studentului si aplicarii cunostintelor teoretice dobandite la cursul de Structuri urbane fara indrumare de atelier, constand in sustinerea propunerii facute printr-o demonstratie care sa exprime si sa argumenteze suprapunerea diferitelor texturi de elemente de viata urbana, impreuna cu materializarea structurii spatiale propuse, cu referire la conceptele de textura urbana, stare de potentiala functionalitate, densitate a elementelor de viata urbana, zonificare, vecinatate, ambianta, caracter, integrare urbana; Din demonstratie trebuie sa rezulte relatia partiu urbanistic rezolvare de detaliu (sustinuta prin scheme structurale, diagrame, planuri, indicatori si indici, scheme explicative, text, crochiuri, etc.). max 1,5 puncte
-

Aprecierea

activitatii

la

atelier

pe

parcursul

desfasurarii

proiectului

...max 1,5 puncte

-

Macheta de texturi urbane .. max 3 puncte Din oficiu 1 punct

Modul concret de evaluare a activitatii pe parcurs, se las la latitudinea cadrului didactic ndrumtor i va fi comunicat n prima edin la atelier. Prezenta tema are anexate urmatoarele informatii pe suport magnetic: Plan dwg 1/1 cu paginare pentru 1/5000 i Plan jpg - ncadrare n documentaii aprobate Plan jpg - plan extensie metrou Prezentare ppt coninnd informaii ajuttoare pentru studiu VII. CALENDARUL PROIECTULUI Lansare Tema Observaie pe sit i strngere date 11-18 oct Corectura 1 Comentarii despre zon i relaionri -Concept 18 oct Corectura 2 Concept i Propunere Partiu 25 Oct Corectura 3 Propunere Partiu Corectu ra 4Propun ere partiu 08 Noi Corectura 5 Discuii detalii i machet 15 Noi

Predare Finala

11 oct, Sala Frescelor

01 Noi

22 Noi

VIII. BIBLIOGRAFIE: Bibliografia aferent cursului de Structuri Urbane (titlurile se gsesc n fiierul uploadat pe grupul yahoo Asandu) Tabel indicatori urbanistici : http://pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/tabel_2001.pdf Regulamentul General de Urbanism HG 525 / 1996: http://www.arh.upt.ro/upload/resurse/161/04_VII_REGULAMENTUL_GENERAL_DE_URBANISM2.pdf OUG 7/2011 , modificare la 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul: http://www.legalis.ro/2011/02/16/oug-72011-produce-modificari-si-completari-importante-in-legea-nr-350-2001-privindamenajarea-teritoriului-si-urbanismul/ Farr, Douglas: Sustainable Urbanism: Urban Design With Nature, Wiley , 2007 Charlot-Valdieu, Catherine si Outrequin, Philippe: Lurbanisme durable : concevoir un co quartier , Le Moniteur, 2009. Lefevre, Pierre. Sabard, Michel, Les Ecoquartiers, Editions Apoge , 2009.

CABE: Better Neighborhoods: Making higher densities work - online URL: http://www.urbed.com/cgibin/get_binary_doc_object.cgi?doc_id=236&fname=extra_pdf_1.pdf CABE: Greenwich Millennium Village online URL: http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20110118095356/http:/www.cabe.org.uk/case-studies/greenwich-millenniumvillage LEED for Neighborhood Development: online URL: http://www.leedhomes.org/DisplayPage.aspx?CMSPageID=148 IX. ANEXE GLOSAR DE TERMENI PARTIU URBANISTIC Reprezinta coroborarea modelului functional cu modelul spatial, generand un model global al structurii urbane. Partiul urbanistic nu reprezinta un plan (desi este reprezentat la scara) ci o reductie sau o virtuala reductie a unui plan, respectiv a unui posibil plan. Cuprinzand esentialul acestuia, adica elemente componente (marime, natura, ocupare, spatiu) relatii si disponibilitati de dezvoltare, partiul urbanistic prezinta urmatoarele caracteristici globale: 1 - constituie punctul final al analizei structural-functionale 2 - constituie punct de plecare in procesul de realizare completa 3 - este un produs dialectic al cercetarii, evidentiindu-se prin coerenta sa, considerand obiectivul cercetat nu disparat, pe elemente, ci global, ca structura 4 - este un instrument de lucru flexibil, putand fi utilizat ca baza de optimizare in raport cu intrarea sau iesirea unor nevoi, asigurand astfel corecta incadrare a planului (ca model global) in mediu

Partiul urbanistic se defineste astfel ca exprimare a unui model global de organizare a unui teritoriu urban, precizand localizarea functiunilor, ocuparea si utilizarea terenului conform premiselor sale de dezvoltare, atat in planul cadrului natural cat si in planul cadrului social-economic si estetic. STRUCTURA URBANA FUNCTIONALA ansamblu de relatii ce se stabilesc intre elementele de viata urbana (activitati), relatii ce au o serie de proprietati ce se exercita ca functiuni se constituie ca fiind in parte exprimarea fizica a structurii functionale, desemnand prin cealalta parte a sa o exprimare fizica a contextului social-uman in care ea se constituie este constituita din totalitatea relatiilor ce se stabilesc in teritoriul urban, intre elementele constitutive ale organismului urban: functionale, psiho-sociale si fizic-spatiale, concretizate in diferite forme de manifestare si in raport cu mediul natural, prin integrarea structurii functionale cu structura spatiala capacitatea structurii unui organismansamblu urban de a satisface la un anumit moment un complex de nevoi de existenta

STRUCTURA URBANA SPATIALA

STRUCTURA URBANA

FUNCTIONALITATE

VIATA URBANA

ansamblu de elemente morfologice reprezentand totalitatea

de activitati urbane localizate TEXTURA URBANA (texturi de elemente de viata urbana) - subsistem de elemente de viata urbana capabile de a raspunde unei cerinte functionale Analiza structurii functionale se poate cunoaste/determina prin analiza morfologica sau prezumate a texturilor de elemente de viata urbana, ceea ce inseamna descompunerea lor mentala. Actiunile urbane de (re) structurare trebuiesc intelese ca eforturi de (re) ordonare in texturi a elementelor de viata urbana stare ce este reliefata prin descompunerea morfologica a texturii urbane, constatata in raport cu o anumita nevoie si cu un anumit moment in evolutia sa. In momentul analizei starea de potentiala functionalitate se suprapune si este influentata de starea de efectiva functionalitate, marcand o functionalitate constructiva sau o functionalitate distructiva, dupa cum ea poarta amprenta unei ultime enfunctii sau disfunctii care a actionat in sistem se defineste calitativ prin categoriile de texturi pe care le cuprinde si cantitativ prin textura cu cea mai mare valoare de utilizare a teritoriului, valoare raportata la indicatorii medii pe oras produs variabil in timp si spatiu, initiat prin coroborarea naturala sau constienta a texturilor de elemente, in cadrul structurii urbane o parte din teritoriul unui oras se constituie ca zona atunci cand in functionalitatea sa se poate constata un anumit caracter unitar (a nu se intelege in mod neaparat un acelasi tip de activitate) activ in raport cu ambianta. Aceasta implica doua aspecte: (1) legarea caracterului unitar nu numai de felul elementelor care sunt in zona; ci si de functionalitatea acestora si (2) aspectul social al zonificarii (a mai multor activitati/elemente de viata urbana) - stare in teritoriu care trebuie privita in doua sensuri si anume: (1) in sensul unei asocieri nu a functiilor urbane in sine, ci a elementelor de viata urbana (2) in sensul unei disocieri relative a activitatilor in raport cu anumite caracteristici proprii la nivelul structurii urbane respective mijloc de structurare intr-o coerenta multifunctionala a organismului urban

STARE DE POTENTIALA FUNCTIONALITATE

Caracterul unei zone

Ambianta urbana Zona

Vecinatate

Zonificare

RESPONSABIL PROIECT: conf. cdr. arh.Tiberiu Florescu NTOCMIT: asist.urb.Mihai Alexandru

SEF DEPARTAMENT PROIECTARE URBANA I PEISAGISTICA Conf.de.arh.Cerasella Crciun PRODECAN FACULTATEA DE URBANISM: prof. dr. arh. Rodica Eftenie DECAN FACULTATEA DE URBANISM: conf. dr. arh.Tiberiu Florescu