EXPUNEREA DE MOTIVE 1. SITUATIA ACTUALA Casele de Ajutor Reciproc sunt organiza i de microfinantare, asociafii fra scop patrimonial, neguvernamentale, apolitice, organizate pe baza liberului consimfimént al salariatilor, in vederea sprijinirii financiare a membrilor lor printr-o activitate de creditare specifica si sunt inregistrate in Registrul de Evidenfi al Bincii Nafionale a Roméniei. in Roménia, Casele de Ajutor Reciproc functioneazi in contextul piefei de microfinantare, alaturi de celelalte institutii de credit si IFN-uri, avand forma de organizare ca asociatii. in prezent CARuurile reprezinti cea mai facil modalitate de a economisi si de a contracta un imprumut de ctre persoanele fizice, in special de cele cu venituri reduse. CAR.urile functioneaza potrivit mai multor acte normative, respectiv in baza dispozitilor: © Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariafilor gi uniunilor acestora, republicat& in Monitorul Oficial 261 din 22.04.2009; © 0.G. nr. 26/2000 cu privire la asociafii si fundati, aprobata cu modificlri si completari prin Legea nr. 246/205, cu modificatite ulterioare; © Legii nr. 93/ 2009 privind instituile financiare nebancare, © Regulamentului 20/2009 al BNR. © Contractul colectiv de munca la nivelul sistemului caselor de ajutor reciproc; © Ordonan{a Guvernului nr, 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori; © Ordonan{a Guvemului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distang’ privind serviciile financiare gi ale © Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spilirii banilor si finangirii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative. C.A.R-uile atrag economii de la membrii si care sunt constituite sub forma de fond social gi acorda imprumuturi numai persoanelor inscrise in cadrul asociatiei. in Romania exist mai multe tipuri de CA Reuri © Case de ajutor reciproc ale salariafilor (care fimefioneaza in baza Legii nr. 122/ 1996); # Case de ajutor reciproc ale pensionarilor (care functioneazi in baza Legii nr. S40/ 2002); © Case de ajutor reciproc militare (care functioneazi in baza Decretului 94/1958).C.A.Ruurile au un rol social bine definit si constituie un sprijin de intrajutorare pentru tofi membrii sii. Cetiitenii recurg la serviciile acestea deoarece primesc o dobinda anual la fondurile sociale mai mare dec&t dobanda anuala la depozitele bancare, dobanda la fondul social variind intre 4-- 10% pe an. Comparativ cu LF.N -urile, care au dobénzi mari, persoanele care se imprumuti la CAR-uri beneficiaz de dobanzi mai mici si comparabile cu cele ale bancilor. fn plus, in afari de necesitatea unui garant, documentafia necesari este mai simpl4, timpul de acordare este redus, iar imprumutul poate fi rambursat anticipat in orice moment. Rolul principal al caselor de ajutor reciproc este reprezentat de facilitarea acumulirii de economii Ia fondul social pentru persoanele cu venituri reduse. Astfel, avantajul aderairii la o casa de ajutor reciproc este reprezentat de dobanda (beneficiul) practicati 1a nivelul economiilor depuse, dobinzi care nu sunt purtétoare de impozite. Se impune a se mentiona ca valoare a bonificatiei anuale, aplicati fondurilor sociale depinde de excedentul realizat in urma dobanzilor incasate din imprumuturilor acordate si dup deducerea tuturor cheltuiclilor de functionare ale casei de ajutor. Astfel, in tabelul urmitor sunt prezentate succint dobanzile practicate de principalele instituitii bancare din Romania in raport cu dobanda (beneficiul), practicaté la nivelul fondurilor sociale de unele case de ajutor din Romania. Tnstitutie bancari_| Dobandi 12 luni Casi de ajutor reciproc _| Dobanda 12 luni | [Banca Transilvania 6,25% ‘CAR Economia 9.8% BRD 5,80% ‘CAR Top Invest 10,5% a 5,10% Casa de jtoreiproc aa oo istrita ING 5.50% CAR Universal TM 12% Garant 4,90% ‘Asociatia CAR Pro Spera Bor10% Raiffeisen 6.20% CAR Credit Acces 10,4% (CEC Bank, [6.50% | | “CAR invaamant Falticeni 1% Libra Bank [6.00% CAR Moldova 7.81% : ‘Asociafia Casa de Ajutor ines om eau Reciproc Flexicredit coeenee Patria Bank 675% CAR invatamant Brasov 12% ‘Alpha Bank [670% CAR Avantaj Financiar 7-10% [Unicredit - 6,50% | 75% [First Bank 55% [ CAR Petrila 5%-10% Sursadiilor pagnile de intemot ale instfofilor enumerate im tabel, conforay daiei OS ian. 202%, La nivelul C.A.R-urilor fimefioneazi in mod traditional dou tipuri de imprumuturi: unul in baza fondului social, dupa ce acesta a fost constituit prin contribufii lunare ale membrilor si altul imprumutul fri fond social, urmand ca fondul social sa se constituie pe parcursul rambursérii imprumutului Fondurile sociale ale membrilor se "investesc” in imprumuturi acordate membrilor, fmprumuturi acordate numai cu giranfi, iar condifile de acordare si eligibilitate sunt bine stabilite.Mecanismmul de lucra al unei case de ajutor implicit o component de economisire si o component de creditare. Avand in vedere prevederile art. 1 din Legea 122/1996, conform cairuia scopul principal al unei case de ajutor reciproc este reprezentat de sprijinirea si intrajutorarea financiar a membrilor sii, atft partea de economisire, cat gi partea de creditare trebuie si fie asigure atdt condifiile necesare pentru realizarea scopului, cét si atractivitatea acestor tipuri de asociafii in raport cu situatia serviciilor financiare de economisire si de creditare din Romania, Lanivelul caselor de ajutor reciproc sunt promovate diferite tipuri de imprumuturi (componenta de creditare), in functie de durata de contractare a acestora ori fn functie de tipul contributiilor efectuate de catre fiecare membru (cotizafii Iunare sau cotizafii petiodice 1a fondul social), valoarea imprumuturilor acordate avand Ja baza nivelul fondului social constituit de cdtre flecare membru si conditiile de creditare aprobate la nivelul ficcBrei CAR. Dobanda obtinuti din imprumuturile acordate se reintoarce ca beneficiu la fondul social al membrilor (componenta de economisire), dupti deducerea tuturor cheltuiclilor statutare. Tot acest mecanism de lucru este reglementat de cadrul legislativ menfionat anterior, cat si de statutul propriu al fiectirei case de ajutor reciproc, ori de statutul cadru claborat de Uniunea Nationalé a Caselor de Ajutor Reciproc ale salariafilor din Romania (UN.C.ARSR) pentru CARA afiliate. Uniunea Nafionaki a Caselor de Ajutor Reciproc ale salariatilor din Rominia este organiza{ia nafionala autorizati, rispunziitoare de menfinerea si dezvoltarea sistemului solid al caselor de ajutor reciproc ale salariafilor i are afiliate 37 de uniuni teritoriale, care cuprind peste 1.000 case de ajutor reciproc ale salariafilor, avaind in evident aproximativ 900.000 de membri. incepand cu anul 2008, Uniunea Nationala a C.A.R. este membra a European Microfinance Network (Refeaua European’ de Microfinantare), cu sediul la Bruxelles. Ca reprezentare la nivel international, doar Federatia Caselor de Ajutor Reciproc din Roménia (federafie infiinjati in 2004) este ‘membri a Consiliului Mondial al Uniunilor de Credit (WOCCU). Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor si asistatilor soci (CARP) reprezintii 0 categorie aparte de organizatii nonprofit si beneficiarii acestora sunt atat persoancle pensionare, beneficiarii de ajutor social cat si membrii famililor acestora. Federatia Nafionalai Omenia igi declari o structura teritoriala compusd din 120 de C.ARP.-uri afiliate si 4 partenere, cu membri fn peste 9.473 de localitafi (nmunicipii, orage, comune gi sate). Din anul 2014, Federatia National “OMENIA” a C.A.R.P.-urilor din Roménia este membrii din anul 2014 a AGE Platform Europe (Platforma Varstnicilor Europeni), cu sediul la Bruxelles. e La nivel european au apérut semnale de alarma privind CAR-urile gi creditorii imobiliari gi au fost denumite "bincile din umbr&”. in acest sens Banca Centrala European a emis avertizari cu privire la institufiile financiare nebancare, care oferi produse de credit similare bancilor, find totusireglementate distinct. Din cauza lacunelor legislative aceste institutii pot si ofere eredite, depozite sau servioii de asigurri, ins in cazul unei situafii de crizé mu defin resursele si ofere lichidititi imediate clientilor si nici nu intr sub jurisdictia acelorasi legi care si-i protejeze pe indatorati. Principalii actori din sectorul LF.N.-urilor din Romania sunt: © firmele de leasing detinute de grupuri bancare, ce actioneaza independent, © casele de ajutor reciproc — conform registrului de evident al BNR, la data de 29.11.2023 in Roménia sunt inregistrate 2469 de entititi?; © casele de amanet — conform registrului de evident al BNR, la data de 29.11.2023 Romania sunt inregistrate 3584 de entitatis © creditorii imobiliari Bincile "din umbra” se referd la intermediarii financiari, care participa la crearea de credit, dar ‘nu sunt supusi supravegherii legale, motiv pentru care beneficiarii pot s& fie supusi unor riscuri destul de mari, Intermediarii financiari non-bancari in zona euro au acum active in valoare de 31 trilioane de euro (33,9 trlioane de dolari), ceea ce reprezinté 80% din sectorul bancar supervizat si in ciuda acestei situafii insttutiile acestea sunt sub-reglementate gi adesea igi asum riscuri mai mari in. gestionarea portofoliilor de credite, Riscurile ce pot aparea la LF.N-uti se pot intensifica in urmitoarea perioadt, pe misuri ce politica monetara isi continua eforturile de a readuce inflatia la nivelul dorit. Avertismentele venite din partea B.C.E. au apirut pe fondul unei discrepante semnificative in modul de gestionare al activelor si pasivelor acestor institutii, deoarece LF.N. urile sunt nepregitite pentru a face fafi unei cereri ridicate de lichidititi din partea clientilor lor si, in plus riscurile au fost lisate si crease necontrolat. Statistic valoarea creditelor acordate de instituiile financiare nebancare (IFN) din Romania a atins nivelul record de peste 41 miliarde de lei la jumatatea lui 2022, dupa un avans de 9,2% in primele 6 luni din acest an (fata de aceeasi perioada din 2021), conform unei analize realizati de KeysFin?. in anul 2022 creditele acordate de IFN-urile inscrise in Registrul General au crescut cu 8,1%, lao valoare totalli de 38 de miliarde de lei. Din total, IFN-urile incluse la categoria activitii multiple de creditare au acordat aproape 98% din totalul imprumuturilor, in timp ce institutile incluse la categoria de leasing financiar au creditat doar 1,9% din total. Pe langé insttufiile de leasing definute de grupuri bancare, casele de ajutor reciproc si creditorii imobiliari intré in aceeagi categorie a IFN-utilor. Principalele riscuri identificate la nivelul CAR-urilor din Roménia sunt: © cadrul legislativ lacunar; 4 Sursi evident CA.8.-ur: Registrul de evident LEN. - uri Active (bnr.to} 2 urs https://worn.keysfin,com/l/Pages/News/NewsDetailstitle=creditele-acordate-de-fn-urt-nivel-record-in- 2022-7547,¢ mecanismul financiar de lucru al caselor de ajutor reciproc neconform cu nevoia de protectie a economiilor membrilor, cét gi in raport cu realitatea serviciilor financiare din Romaniei: © practicarea unor dobanzi néjustificate; © nivel de indatorare al membrilor peste posibilititile financiare reale ale acestora; © gestionarea unor fonduri sociale care in valoare totala impun adoptarea unor misuri de protectie financiari, ‘© ipsa unor organisme de control si protectie care sf se asigure de controlul activitafii si de stabilitatea financiara a CAR-urilor: Din cele aproximatiy 2.500 de case de ajutor reciproc din Romania, in ultimii ani s-au intensificat cazurile de frauda financiar, care au prejudiciat un numar semnificativ de cetifeni romani, in general aceste persoane fiind caracterizate ca find vulnerabile financiar, cu varst& fnaintat’, care nu au nicio solutic legala reala de a se proteja in fafS unui cumul de riscuri care pot afecta economiile adunate pe parcursul viefii Chiar daca legislatia actualé prevede ci Ministerul Finanelor Publice este structura statului care are obligatia de a controla activitatea caselor de ajutor reciproc (art. 7 (1) din Legea 122/196), iar Uniunea Nafionala gi uniunile teritoriale sunt entitifile care au obligatia de a supraveghea activitatea caselor de ajutor reciproc (art. 7 (1) din Legea 122/196), in realitate Ministerul Finanfelor Publice nu execut controale la nivelul CAR-urilor, iar Uniunea National a demonstrat contrariul scopului pentru care a fost creat’ —asigurarea stabilitiii fnanciare a CAR —urilor (art. 2 alin, (2) din Legea 12/1996), chiar dac& uniunea este recunoscuti conform legii nr. 12/1996 ca fiind o organizatia national autorizat& si rispunzitoare de mentinerea gi dezvoltarea sistemului solid gi sigur al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor. in sustinerea acestor afirmatii stau multitudinea de cazuri de fraud’ financiara: de la nivelul caselor de ajutor reciproc. Astfel, membrii CAR-urilor sunt si vor continu si fie ‘vulnerabili in fata lipsei unui cadru care si reglementeze, controleze si si protejeze ‘interesele cetifenilor care aleg sa iti depund economiile in astfel de institufii financiare nebancare. Mai mult decat atdt, la nivel national nu exist’ o situafie clara cu numirul total de cetifeni romani inscrigi in cadrul caselor de ajutor reciproc si mai ales o situafie cu numérul celor care au devenit persoane pagubite in urma unor fraude finaneiare care s-au repetat in mod sistematic fn ultimii ani. ‘Unul dintre cele mai mari riscuri in cazul imprumututilor din partea CAR-urilor este dobénda practicati, care variazi intre 20% si 30% si avénd in vedere ca imprumuturile de la Casele de Ajutor Reciproc au o durati cuprinsi intre 1 an si 5 ani, se ajunge Ja un echivalent al unui credit de nevoi personale din oferta bancilor. Chiar si in aceste condifii, C.A.R-urile sunt preferate avand in vedere criterii mai accesibile comparativ cu bincile, in conditiile in care bneile ar avea o dobénd& mult mai {in ratele imprumuturilor, ce pot ocupa mai mult de 40-60% mic, Alt aspect care prezinté risc constdin veniturile lunare ale fndatoratilor. Deci aceste institufii acorda imprumuturi fir s& tina cont de gradul de indatorare al persoanelor gi de povara financiard pe caie si-0 asumé acestia, pe portalul instantelor de judecati? se regisese un numér ingrijoritor de mare de dosare de cercetare care au c: object executarea siliti a rlu-platnicilor. Ja nivelul caselor de ajutor reciproc din Romania: in tabelul urmitor sunt prezentate unele dintre cazurile de fraudi financiara din ultimii ani de Denumirea caseide | Principalele | Prejudiciu wok arti i An | ajutor reciproe acuzatii estimat eee Fals in inscrisur, Casa de ajutor reciproc 2 hittps://shorturl at/4DJPS 2023 | ePolitici Capitalei | Slapidare, 2.500.000 lei | os://shorturl.at/rBLTY li ingeliciune - “roe | Fals in fuserisui, | 2023 | Casa de ajutor reciproe | Getanidare, 12.000 lei | https://shorturLat/bfhB4 Alba Iulia : | _| ingeticiune Casa de ajutorreciproe | Fals in insrisuri, 2022 | Casa de ajulorreciproe | delapidare, 1,600,000 lei | https://shorturl.at/LT467 a pensionarilor Suceava | °° 2! ingelaciune - Casa de ajutor reciproc | Fals in inserisuri, 2022 | a pensionarilor delapidare, 400.000 tei | htps://shorturl at sHIKW Tandarei ingeldciune Fals in inscrisusi, Casa de ajutor reciproc * 3 bttps:/shortulavowyKU 2021 | Mrioveni, Arges delapidare, 1.700.000 lei) eps:/shorturl.at/ILUX3 | fnselaciune Casa de ajutorreciproc | Fels | 2021 ee ed Necunoscut | https://shorturlatfegFO8 Grup Unitifi Jibou ay Casa de ajutor reeiproe | Pals n tnserisui 2020 | Fee ant Slobana. | delapidare, 49.000.000 lei | https://shorturlat/eCOXS invitimant Slobozia | ¢ ingeldciune _ Casa de ajutor reciproe | Fals in inserisuri, 2017 | a Serviciului de delapidare, 870.000 € | hitps://shorturlat/emuY1 Protectie si Paz inselaciune Casa de ajutor reciproc | Fals in fnserisuri, 2017 | aDirectiei Sanitar- | delapidare, Necunoscut | htips://shorturl.atioqz03 Veterinare Hunedoara _| inselaciune Diverse case de ajutor a eee | 2016 | Reipocdin Craiova, | Falsininserisuri | 100,000 tei | hpsilshortulaviAEOZ Casa de ajutor reciproc | Fals in fnserisuri, 2011 | apensionarilor,,Ana | delapidare, 1.467.000 lei | https://shorturlatinzCZ4 Aslan” Braila ‘ngeldciune eae | Pals in inserisur, 2010 | CASA CS SIOr TeCIPIO® | delapidare, | Necunoscut | hitps://shorturlat/yJQRS ~Decebal” Deva feces | 2 Sursi: https://oortal.just.ro/SitePages/dosare.aspxVom mentiona doua exemple de C.A.R.-uri in care beneficiarii au rimas pigubifi in condit fn care acest tip de LF.N. -uri nu au obligatia de a participa la un fond de garantare, esential in situafiile de insolvabilitate sau de dificultafi financiare, Cazul de frauda finan CAR invatamant Slobozia ri de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Suceava sau la La Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Suceava sunt sute de pigubiti, in cazul angajatei CAR, Elena Ladaniuc (fosta casieré a CARP Suceava si aceea care a rispuns de comuna D&rminesti), care a scos din casierie sume imense in numele pensionarilor. Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Suceava are in desfisurare un control intem, care consta in analizarea fiecdrui dosar in parte, in vederea calculirii unui prejudicin exact si conducerea a asigurat pagubitii c& li se vor restitui sumele datorate. Ancheta privind ingeliciunile comise de o fost& casier’ a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Suceava, aflaté in Iucru la Serviciul de Investigare a Criminalitatii Economice din cadrul Inspectoratului de Politie Judefean (IPJ) Suceava, se dovedeste foarte complex, in condifiile in care arfile vitimate identificate ajung la aproximativ 500 de membri. Pagubitii au aflat c& in urma unor imprumuturi pe care nu le-au ficut ori care au aflat ci economiile lor din fondurile depuse la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor au dispérut complet. Prejudiciul din dosar este de aproape 333.000 de lei, dupa investigarea a 120 de plingeri. Fosta casier se bucura de increderea membrilor CARP si a ficut imprumuturi in numele pensionarilor, dupa ce acestia i-au pus la dispozifie carnetele de membm si cupoanele de pensie. Astfel a retras sume depuse de acestia de-a réndul anilor in contul cotizafiilor, in timp ce in alte cazuri ar fi ridicat de la pigubifi ratele pentru imprumuturi reale, insi sumele nu au mai ajuns in casieria CARP , Elena Ladaniue a declarat ci a cheltuit cea mai mare parte a prejudiciului La dova intrebiiri va trebui si poati raispunde anchetatorii Serviciul de Investigare a Criminalitatii Economice din cadrul Inspectoratului de Politie Judefean (IPJ) Suceava: cum ar fi putut aceasti femeie si comiti atatea falsuri pe cont propriu gi si ridice bani in numele unor membri, chiar si cu documentele acestora, fiiri a avea miicar un complice din interiorul CARP Suceava si a doua cine va suporta prejudiciul pe termen scurt in condifiile in care C.A.R.-ul mu are aceasta posibilitateTotodati, Asociatia C.A.R. invitimAnt Slobozia se confrunti cu misuri de executare siliti din partea unor Birouri de Executori Judecitoresti ca urmare a actiunilor individuale demarate de o parte a membrilor impotriva C.A.R. in primul rand, este necesar a se mentiona faptul ca unul dintre aceste birouri de executori judecatoresti a primit in perioada 2020 — 2022 sume de bani (din fondurile membrilor) cu titlu de comision din partea fostului Consiliu director pentru a executa silit anumiti rau-platnici (pentru contracte de imprumut a cdror sume nu au fost recuperare la timp de cfitre fostul Consiliu director— sume de bani nerecuperate inci din anul 2000), iar in prezent acelasi birou de exeoutori judecdtoresti actioneaz impotriva Asociatia C.A.R. invagimant Slobozia in numele unor persoane membri CAR. Peste 10 milioane de euro, dupa o estimare primar’, se pare c4 au fost furati prin CAR ‘nvatamant Slobozia, iar ancheta merge foarte lent. 2. Schimbari preconizate prin implementarea proiectului normativ Prin prezentul proiect normativ se dispun urmatoarele modificiri: = afilierea ca membru la o federafie constituiti ca fond de garantare al caselor de ajutor reciproc la nivel national, una pentru salariati in baza dispozitiilor Legii 122/196 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor si al uniunilor acestora, republicata si alta pentra pensionari in baza dispozitiilor Legii nr 40/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor; = Casele de ajutor reciproc desfigoari activitate de creditare cu respectarea afilierii la 0 federatie pentru salariati si pentru pensionari, care si infiinfeze un fond de garantare al caselor de ajutor reciproc Ia nivel national in scopul garantérii integrale a economiilor membrilor sii si a asigurarii restituirii sumelor garantate in caz de dificultate financiar’; - Fondul de Garantare a Caselor de Ajutor Reciproc are ca scop ca membrii care fac parte din fond si nu ajunga in starea de insolvent gi pentru indeplinirea acestui scop realizeazi o supraveghere atenti si controale periodice; - Fondul de Garantare a Caselor de Ajutor Reciproc dispune de un fond propriu, denumit Rezerva mutual de intrajutorare, constituit din contributiile membrilor, in vederea acoperiri riscului de rambursare masiva a fondurilor sociale si de Rezerva mutuala de garantare; - Dac’ o casi de ajutor reciproc ajunge si cheltuiase’ pentru activitatea de functionare curenti, din fondurile sociale ale membrilor, atunci aceasta se afla in situafie de insolvabilitate gi Fondul de Garantare a Caselor de Ajutor Reciproc declanseaz lichidarea juridicd fn instant a casei de ajutor reciproc in cauza;- Fondul de Garantare a Caselor de Ajutor Reciproc in condifille situafiei menjionate la paragraful anterior acoperd din Rezerva mutual de garantare valoarea fondurilor sociale ale membrilor, cheltuite nejustficat de citre casa de ajutor reciproc in cauza, in condifile stabilite prin contractul care s-a incheiat ou respectiva casi de ajutor reciproc. Impact bugetar Prozentul proiect normativ nu are impact bugetar asupra bugetului consolidat de stat. Impactul socioeconomic Prezentul proicct normativ va avea impact in cea ce priveste acoperirea situafillor de rise in care se poate afla un C.A.R. in caz de dificultate financiara sau chiar in caz de insolvabilitate, in care fondul de garantare va putea interveni fie pentru recomanditi, fie pentru acoperirea prejudiciului sau in cea mai gravii situatic de lichidare a casei de ajutor reciproc, Fatii de cele prozentate, a fost elaborat proiectul de lege privind modificarea si completarea Legit nr, 93/2009 privind institufiile financiare nebancare, cu modificirile si completirile ulterioare, pe care fl supunem spre dezbatere si adoptare Parlamentul Roménic. NCATOR : . 7 eh aot Raolice. Ppouwce 10