Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Totul Despre Ceai, Cafea, Cacao

    Încărcat de

    fwefe
    160 vizualizări109 pagini

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    160 vizualizări109 pagini

    Totul Despre Ceai, Cafea, Cacao

    Încărcat de

    fwefe

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 109
    Cuprins cea 6 sori cai 8 Lanes celal 4 Fazele prin care race caiul 5 Ritual de serie a cea 2 Tipu si sonimente de ce 30 itera rjete 7 Calea a8 Istria caflei 39 De la planta la bob 102 (teva metode de prepare a caeles 108 Despre cafenele a 12. Lumea cafe cacao ‘bore de cacao 151 Insta ciocolte Pavesi caver celbee de cocolata Beat mest) tt Din Orient spre Apus Daca vets oclipadeneutat bet ceased de eal la Dajeting, O21 aproape de muni Milaya acolo unde crest cele mat bu air, ate event stan pentru un vstato eos cate cout sage, empl” Alstincal acestor, npc deceatdiniprejrile Daticlng-i la poalelemuntior Himalaya, eal este bul imediat dupace ste cules, Ee Immposbilsaetraoastel de exprinint-un as pot Cai este serra exrem de usor de propara, cea mai mare tect ‘ajrowpe tose cali find ritual de care este acompuni. Este DSU Pret ofr naintea messi cn! sosese espe Scere timp. Penis Ste bucuta deo ceases de cot a nevole de opauza din rina ail. timp ce cafeava este un simulent petro 21 de mune, ceaul este 0 Inltur comodt sult mal reconforant. Inui tp est cere ‘tag pent cea speciale, procesate impact cee ma tale Sanat. ste greu sist un colton lame unde nu se consum cea. $ asta entre este utara cave ocupa al dea Toe dup ap. Pala cel fete zona cupeinsa fe China de Sud-Ved si repunile invecinale ale Birnie sale Vielamlsce Nor Curios exept cars etl rata ptunsin vocabulral Europa’ de Est rin iliealimbiloy orientale. A fexplica auesir proces incettnii i bile curopene et ft a de dil, eas acea de a stabh momentul exact a aan cel a herein aleur Prima mentiune a ceaiuuldateaza ned din Anichitate. Despre cum a fos descoperitl, ne vorbesclegendele Chine, Inde, aponel. Conform unela ‘intr el, coal aprut a aceea Panta Carle find asia ‘cunumele Reel Soar laid. Potvt alte legende, impsratul Chirei de Sud, Shen Nung (len I |.) a stat nkmplitor bata obit din Funzelece au czut into ‘bund inapafierbintepecare oavea pemas. Sutra sadoveditaaveao aro sun gust att de placate, cat impart aordora arunzees ie Strinse fpstrate, Apo .emis un orn prin care cereale lose Ts ‘oats Documentee toric ates c cea era cunoscut in Chi ne in periods ‘lorie dna. Inceputl ativan comnedecuanul 350¢, He ISTORIACEAIULUL Ceaiu pins repede sn Vest, a nceputolosinduse numa ceail verde Tol ate, dup cum povesteste LG: Houssaye in Monografia Ceaiui, ‘modu de a prepara aceasts but era putin cunoscut,exceptie find har citevaTamili man din Londra. Vadoa neferictlu-duce de ‘Monmouth atrimisini-unadinzileo cuts decealrudelorsale din Scotia, {aaa pecizzeinsa sl modul de prepare. Buca a fer plana seus apasiaservtfnzeecapeunfeldespanac Prima lite a cai a atl a Lona (Mining Lane in 1657. Tn Fravfa, alia $1 Sparia, ceiul era biut In casele aistocratioe, care _lspumeau in cela timp 9 de set de portant ie ere a cept ‘rept aca parte din uel. nil a fost un produs sump, far cutita de ‘cealera nulla pica srdgnicle destipanacasl, Contraband cuceaiadevenitapo‘o facere important n Anglia In zille ‘ncate tons mea ncrcasascapedetaxa Cromwell “Taxareacealull a ost unl dnteevenimentl cae acondus le Rzboil de Independenfs. Colonie englezesi nu mai vau si plateaseatxe pe ‘eal saul. Sosa navelrincarcate cu ceailapreur desu demat, pent sigur profitul Companlioe Indo de Et, fost rgacil de a ‘areaporitriboiul Cai fox runeat in pol din Boson, ar colonilleauexplodat Acestaa fost primo impus real dat CompanilorIndilor de Est care a adus un Schimb foarte proftabil sub umbels impresionanulul sau monopol Compania a nedociat opi pena cea, Inrobind asl genera de chine laconsumuldecrogu rani a fost fare dur cin au spat monopolulchinezilor aura Cail sau incereat sf creased planta In Indio, PSmdnturile jungle trebuiau prin urmare curate, intucatelimatul era suficent de bun Singur problem era nw stay proceseze frunzele. Comercan CCompanilorIdilor de Est stteu In depozitale lor din Carn si Hong, Kons ise peumiteastcaatoreasc, Inst net acest luers nia duvt mult. Robert Fortune, nul dine ‘omerianfitimpull, a avet cura ia eusit mba in vnzitor chinez ‘Sa srecurat fn texunie cultivate Cu cea, in 1820, sub pretext unor “bservai atente, Sa Intors cu star, pent 2 planta In Indi, si inetadele de procesarearnzelo. inchina Filozofichinezi ama c& ceaiul este mal bun dect vou, deoarece fortis \invioreed, nu provoacs amefeals este mai bun dest apa, findcanutransmitebol infections. Inia ceaal era itrebuirft cde caren Impsratuli sie flee biseiceyt calbiuturataidutoore care natura oboneala area vedere dara taza pent creme, intraarea diferitelor boi patria sa, cea a ncepa sf folositca bard prin seclul lle, Era prefutearte mut, une e care impirai i ofeeau ca semn de grattadine spur. In seco a ‘ea, ra deja batura prefrataapretipendadel Abia Insecoll a X1ea aajuns fle obiuturanajonalasobietal comes ‘Avantajeleceaiuui proven del arbustulsTbatie chine, raportcu ale ‘eta fost demonstrate prin analiza biochimics fects de cate chimistulrusKM.Djemukadze. finturopa Aci, ceaiol a fst adus in secolele XVLXVIN de cite poruaher 3 ‘landez.Intinp,consumaresacetl biutun +a wansformat intr tadie a ses de dupt pra ra entins peste Cceanul Alanic, pa la New ‘Amsterdam actual New Yor. T1664, comerciantt compu engleze din India aad in dar rege oul ramurele de cea. Darla fos accoptt, biutraa fos! aprecat a adeviatavaloae, apo! drumurle ceaiul sau deschis, la Inceput ca produs de ux, accel elorbogat s aristocrat armultmalaziv ca Btu wadiinals.amaselr larg, Aba a frit seco al XV ea, dup reducereaimporituli pe csi el adevent accel origerior, dat pentru mareamajortate continua se un produstoartescump. Coaiul era but la tnceput i eafnele (prima aparinéndt lui Thomas “Twinning. esitorde meserie, unde, nlipsa bailor arn ca es, pea primi bonun pent cea, acceptatetn magazine camilocabisit de pata Schimburie comorile Ineepeau 31 ele 34 inflorasc, Pe Intindeile ‘nemarginite ale manor putea I ilnte clipere cu cei, velere rapide ciate cumartde pret Apo au apt tradionalele neces cu premise cebu azul a te Clipre Are”, Typing” Seria” care au arcu imultan lta de 25744kmintindin por aproape bor a bord, Pantie se ening fa tneeputl seco al XXea to Malia de Nord Elveiade Sud; in prezentcuivares eau apruns in Asta LUMEA CEAIULUL Plantaile de cai, cl pug cele wadijonale, neecanizat, sunt ocur ‘ale ifn. Se muleazi dealungul pantlrdealuio, but sunt tung cane soles, cednd un plato verde iar singel zgomete ce pot fauztesuntalefermeiior care cule cai, nhainle lor cola Tulele de cea ca si cele decaf, se dezvolté In cine ani, dar pot fi recolae apo timp de cncizecl de ani. Aroma cea dif dea a7, fede cea, cel ma marunteal esi in to [ese un cet de caltate superinr cu aroma i gut foe fn, persistent, deosebitdeplcut simnoturt Simbelurileseimprims, dereguls, pe tcheteleceaiuio de impor. Peambalj pot nants, deasemenea simbol din Mee, carters cali calla Titi -yaeP)~ cai de caltatesuperioar, rezutat din mugur de funn redesicutesaucuun alas considera al acestora; Flowery) ~ceadefiricucontinutdevlisia ner deceai; F fanning) restr mre cei tito bus say pega pin rmetodaadijonaa din carerezulo bsuturare,intens colors 0 orange) pus in leet cu familia egal Olan, Orania, ea din fruncesecondae B (broken) ag numiul cea din funze firamiate su tate, din care igo ~ cei de caltstes na, inci sure P (pekoe) ceal din frunze foarte scure 3h aspre, cel ma eft dine cesiulede cali; S touchons) ~ cea care contne cele mal aspre pial runze, nu prea rasucte. Din ef rezuka‘o inte sabi, cu aceagisimbol se inca smestecufle clin cealurde ole mal bune sortmente epecal Taps se mal aplictiastel de denumir conventonae: Orthodox suteat Tea css funze Blended -amestecut dindfete sorimente; Pare coi pur, neamestecat. CCEAIULPRESAT CCelutileprsate se obgn dn materi prim de alate necorespunzatoare (petiolr, ranze moate, pulbere de cea, ima dips peuctares franzelor a oie fabric de ea PLICULETELEDECEAL fea proce ceil ambalat 1 aprtine importorul dn New York, ‘Thomas Sullvan (1908), Dorind si economseas ls expediereamostelor, ca hotiat si nu ambaleze cei neti de metal cum se obi ci ‘cule de miase Negustor,vzdndi-e pentru pma dats au crezat cS ‘Sculefol tebuie efundat direct in cages. Procedeul To plseut $1 de tune! au nceputs2 comand! Slvanaumal ea ase ambaat Prime seule eu din matase sau bumbac,contineau cite dou srame de cai, at ambalarea se fess mana. Ma tzu, penta confeconare Plicleelor, ce folosea pois periorat, lar tz! se tlizcaza un Sunt fel de hae, decolorata prin onda, caren inluereaza ust inituri, Integ procesul ambaliri este mecanzat. se ulizeazt masini special prota, care ump tan mit i de pice de crc forms (Totundi, pat pramidal)Fecarepliculet conine in medie2.27 gee CCEAIULINSTANT CCalurile extras se produc sub forms de exact lich sau cristal. Sunt zaur instant fabricate th ambalaj emetic. Sule comerciakede cease deoutese de cele inate, Acestea sunt olinute prin amestecatea Ciertelo iu nduniae De exer, cupalulcesilu Lipton Yellow Label este alti din 20 de Sortimente, cea coasigurio aroma minunat. AMESTECAREA CEAIULUI Tada amestcii ear ext de ma mul vee. Cu seca in uma, ind pu exsa cle fers, raul ea tanga dy Ase Ccravanele de cari. Drum Iona pels, apenas incosana Pear par nk fam a nts peas nego amesecau fete pachet de eal vndea amestocutlc co Ima multépicere ect omponerice by spe ‘Amesccarea, sou capsaes un proces complica, care neces min pln de abdare. Compan procs dei, de el, tne propre ameter. Ce care acs dept ees dea ‘rebut aba sing gusut al moc extrem defn so fe capabisSivlepinescnpemanenaunvolum mare de cr Baek pe ctl pois in Chin’ nsec ameseul cone lve solu ealivat In China, Acs lau ee caacestcpeta India, Sri Lanka etc. es im CEAIURILEAROMATIZATE Caste aromatizate se obfn din tone tule de cea eps ‘oratizaea mu inners compostia bot imi» ca Dr tel cal capa om splerabinepronunat, e ‘romatizeardde celemal multe o cet decal meh a cele de tines Foye rat imal, manual ecuosct nce ra vei pr ceil prepare ‘dau or ofomat, "Sdn, seminfe de plant esol, tas, fxn de is tumere) Cl, cad nc ai usar ete prestat n Stat care siemens ttle de soretan,aotseameset pt ‘Ssumare: Dupin at sp, stomatant ce nda mana Ge ea eas ws dn now 90 ma aga aerate a= aproximativ 2,5ksla 50ks de cai Este un procedeu destul decosisor. {Al dollea procedeu este mai pain costtor. const i aromatzarea cu ‘tort esanflorsinetice similar analogilor natural ai celui, Preenta sromatizanlr seine, de regu. pe ambela CCEATULNEGRU $ICEATULVERDE Prodcta mond de cal se estimeaz la clea 1,3 miloane tone anu, principal’ productos find yale asaice. Tp comet iteratonal se ‘eonbese doustipuride cea: ceail nears ceatul verde. Ceniutnesra DDypaicosunt cules, unzele se transport in cosur sau lz, de pe planti in fabric de prelucrar, unde sun sora ar funzele pret mate 5 compile sine sunt Indepiate. Frunzele sunt suptie poh une ‘pera’ de oft, cate face ca ape si se evapore si frunzel Sparel tlastctatea, devenind moi. In timpul aceste\ operaiun, 0. anurnt Caniate decor sedstrge, proteinase descompun, Wecind In tare Salubils amidonolse hideoiznaza, subsanfleanante cep se oxide $n paralel cu aceste transforma se formazd arma, Opeafunea de Dflrese raced pecale natural sa arial, {aoflirea naturals, Funzele de cea sempre nt-un sat subj 0.6 0,7 kgm pe panze susjinutedestelaje a lem ind ist n camera de fle a wemperatura de 20-24°C,umitatea tela a aerull de 705 5 Viteza de crculjea lu de 0,5 min. Ofliea afi are loc In camere Speciale constuitedin len, cu stelaje pe ere runzeese tind in tat {de kg sunt oft Inte curent ce aerconditionat ao temperatura {de38-49°C, dupaunproceeu tehnologicbie tail Dupe, fnzelesuncasucke nmin spc, operaune prin eae seetnin sculls predic uparafunclor Sunt apts 3itemeniat tip de 348 , ncpa spear nptespr ne fempertrt de 1820°C si unin inva a! de 96 abs {implement shim eloares dn vee a bog apt stoma caters cea, Umar ape near con Stelle prt plore Coal verde Coal vende ae gus ani tne. Ap deal pov an ina eve part Corto # aban tami a ine adepiceailal negr sa verde cu acme, 64 dnte cel care proferaceanledin plane medicinal, 55% dnt cei care au optat pentru ‘esi cin uct scat 28% dine consumatoriideice te, ee eet ee ee necro Pats era Se en eee eee Sees ee a) anette F Peer ence e isnot ona ron Cateva retete a es Sec r 2 cn a 7 cerry Ae 2. ini sn oa pret aap errno} a eer omnes cnt Cee eet ecient) ee one ereiee ce ca ernst ts Ceai cu fructe {Cage mes de rapt ‘Necagek mire Weenc cen ‘eg cel ere tints Punetin-un blender oate face i misale pina devin spud, Amestecaje cu cera y servi ro Panes plcuejele de ea nap fara tp de 3-5 minute ‘coats apo! plicleele adugatilapetecondens {zai Pet! shea $56 Shake cu mere si scortisoara 2 ca ight de vane 2 placa de mre actor ‘iat sera on ‘Mixa inva blender inhetata 5 sconisoara Amestecaf continu Plicaleelor de eal cu nghetata de vant, Seri cu rc deasupa, Evadarea mentolati co igh de va “pee et deme Mia! nghelat i siropulnteun bender. Amestecai apo cont leleelor de cate ingheat, Servi cu fsa Flori de limaie in lumina diminetii 2 etic vie ‘gu cm delone apons) ‘Misa Ingest ream de [ama nn blender. Amel onfnutl pleuleelr de ceai cu Toga. Servi cu fgcd fifo delamaie, Nebournia de fern dulce 4 co nt eae prt nc at nh, he ‘plete detonate “mart ti eon oxi Ingheftasscorgearaint-un blender. Amestecai continu Miculjelor de cea cu ght, Servi cu fic. Pasiunea Mango 2 ent de vite "pee ta Seman tng tp dere oer Misa nghefata 5 srl de ract ntran Blender, Amestecai conjnutlplicleelor de cea cing, Pune deasuprs fc Crema de portocale een ae eo {isco de pate ‘ape dere {eae ebun eghets Panel plicleele de cea de pontocale sd mena int-an bo eu ap fern timp de minute sais se rice, Tura ceil tran blender adsuzat sucul de patocale, mierea,Inheata de vanities ea, Mall fol apoi servi cu sc eas Visul zmeurei salbatice 2 clade vate ‘ie ds ‘Misa neat sop nteun blender. AdSusai apo continu pliculeelor de cea Triplu ber A abet pleat cn seme etic de rioe 1 cone ep de ‘Mixa confit pliculeflor de cea shea, Suc siropulnteun lender. Pune apo beat mal mari de ghost si seri Pasiunea Zing 4 coca th Bea 2 cea ina Mita ttl inr-anblender i seri Ispita marului verde ‘pec de mts cea ps ars Beate te me cea mies Induce pliculeele de ceat de ment in apa fia, tmp de 35 minute Sete apo picleele "Fadisea sucul de mere apa miners Panel geass Nectar de papaia si ceai verde 1% cag wade cnc etree ed go mere ae ea ‘Amesteatceaul concentra, nectar de papaya slimirea Unple pharele sada ghea Ce le caise cu ap mineral 1 ceca cncntat ‘Mes near cae "ene eres “aber eset Amestecat coatl concent, netarul de ease ‘apa mineral. Pet tt pahae ft ad2uga} shea ce Sangria ‘et an at Sie el nai rat 2 eps tine mre ik mi port cpt Reet ‘nn bo, punet apa flrbie splicultele de cea, apo acopei timp de 35 minute. Scoate pile sacral ac nea at bol amestecai ruil cu zahirul, pot cu eal. Servi cu heat Limonads de cpsuni Sa cade ini SP dcp Punet apa erin peste ceil de lime ‘Apo’ amestecat cu sual de capsu Honey Lemon 1 ane cat de ne 1 ene Sep de ip ‘ae Spe maine ccbonae th “Amestecai oul apo! adSugat caburile de shea Banana infuriata here ea ‘Amst celul verde cu necatl de banane, apo adsugoticubutile de ghead. Ceaiul capitanuli 1 cca gh akin nS conta 2c vote mes cose ela ane “Amestecf tu, apo adiuga caja de lima ornare Ferrey eee eee eee Cer eens es eg etn pcterre ee eee e Prajiturd cu ment’ in s0s de ciocolat {See eon Sack oot Amestecai zara untul itindue pind Sevin spur. Adiga ou i lbenusl, Suc de rie nce dec Bate pled se mogenizeaca Adiga ina ames bine. mpc alata In in plastic bine cur rondcle dn pn nro ta a opt Topi cecal a pond ct microunde. “Tuma peste pan silap lease eas penta ase Inti cocolta, Ceai verde cu gheats si mire et Pane funzee de cel trw-o cand. Feral apas tum peste runze Lia! oul crea cine tinue, Seca funcele Adal lea Ie cei Se ceasc la temperatura camer nate de 2 adauga dete Ou’ fierte cu ceai de iasomie stewie Curt cua, nian bol inci apa, ranzele de ea onl de sol, Inoue cual tse el or, Scostet pot oud din chi Punefie a c apeoximatiy 0 Bomboane de ceai Pane pai plculejele de cea nt-un bol mic. Pune apo la et inp de zece mite Scout pleuleee Intent bl amestecaizahiul cu Siropul de porumb pind se dizaazahiel, Amesecali confraurile ‘oc dous bol le timp urge! dous i. Amestecul webu abs ‘consistent desir fare concent. Pune compo uti a uptr, ap scone i sal 53S Itreasc. Istoria cafelei eR ee ee eet oer eet Se eee te ek rn rey eae ee eee eerie rnin erences an eter ci tad beeen ret onc eres) Pere nrecag Creer eT oe a ea onic anne eee ttt) Senn ee ee Sintra tee te cee Lt iy eee need ec een ke obra er ian Tne Derrick errant] eer etree eee en te a ee Pree ee ae ene ECC d Penn eee ert ere eee) Peni iehr inh meer rencr in St Ly ‘eal Dareeing Filozof da, dar pasional nu Cafeaua pasteazh reze ee a en eet tee mn i meer a eee eet tet ore Tce) prertterres ‘ineadescopertbucuriacafeeit Sespuneca pele plant de caea au ost aduse pe coatle Mat Rox din ‘Aire, La nceput, cafeaua era consierata aliments nu bur, Tribu ‘stathcane macinu boabele crade de cafen 3 prin amestecare lor ed ‘7sime animala obineauo pasts pe care o modelau sub forma de bil [Acestea era consumate de azboiich bulls pont a ven mai MUI ‘energie Intimpal lupo. Mai tri, prin anul 1000, eopieni obrineau {a fel de vin din uctle de cafe, prin frmentres tn pa boabeloe ‘scat. Cafeava crestea fn mod natural sin Peninsula Arabic unde, din SecollalXHeaa nceput sie prepart calbitut cae, Inaceetimpuristravech,af2-numitee propriety stimulatveae cafle au fost considerate de mult generatoarele unui fel de exaz rligos, iar fea, ca utr sha stg 0 repute mits, eval in misters ‘social eu profi $i doctor. De aceea nu este surprinzitor cau apt oud leaende pntraeaplica descoperiteaaceste boabe mage Petri nea cnte ee un crestor de cape din Eiopia a observa ca acesea deveneay mal agitate ca de abies! Sup ce consumaufuctele roi fle uni arbust Curios, a gustat sie acest ft i Incntat de efecto Tevigorante, a Inceput si sdanseze” impreuna cu caprele sale. lntegul incident os urmsrt dente clusar din proper carla scrip ds coca av adunat cele frat oi fea le rich mar, dar aroma, rezulat Lau folot pena slung obosela dn tinpulsubelor nocturne. Ceala poveste ete acea aun ders musulnan care fost condamoat de dsmani si a atceasc prin desert si ast 58 moard de foame. In Geliul du tandeulaauait o voce cae i sparen si mnince fuce dtr n arbore de caea dn apropire. Devil aneorcatsinmoaiefrctele napa, cot ce, cx ar nereusnd, pur sl slmplu, a baut doar lchidu Inerpretind Supraviqutea energasacapeun ser dela Dumezey, anor 3€353, large rt acest utr ‘Mal exis alta povestecatespune ci unatab, Alin Omar AlShadhil a fost git vinovat pentru ed ainrefnet 0 rela cu fica regell. Dope pedeaped, afortexlatin Yemen undeelsidcipoli st au adunatboabe de ‘aa, leas pats apo! au baut ihidl Pentru ca au vindecatoamen regelu deo baal dandutesa bea cafe, Ai-Shahl afostientatsiacaytgat tn foc special paneon ca patron nt al cultivators utero de cea, ‘Gum rest lumi incepuse 3 descapere propriettilekahwuel, cum se umes atunc pases petrueas-araspanditapi ‘Cafeauaptrunde in Europa. CCltvaren cafe a inceput in secoll al XV-ea si pentru multe secole Peninsula Arabi! a devenit uta principal de cafea a lumi. Cererea de Crema Mocca ‘Se amestea bine cacaua, cafeau lapel sse pune vasul la foe mi amestecand continu Se las compozia se ceasc3 putin, dupa ‘cate se adauedgilbenusirle unl cate unl abu, amesecnd continu, Se ncomporeaa unl la temperatura camer Se bate crema ‘utell, apr se ncorporeaz3albusurilebstute spumd. Crema poate Sev 3 a alre,omat cu nue, migdae sau rc Rulads eu cremi Mocca tbs od ger pl gr Si re Blau Se feacsspum’ gbenusurile cu zahieu,apot se dag ina, Pin eate putin, 558 Incporeaza albu bate spud c pind Se oami comporitia nto ta uns cu ules se coace Ia foc potrivit Se istoan’ apa lau pe un yrve, se ruleaza 3, dupa ee, se urge cu crem Crema: Se react spun gilbenugurilecu zal se ada’ fina lapel ss fesbecomporiia pe boin-marie,amestecind contin, nd capita consistent ‘Aroma cafelepe pata romineascs CConsumatori ce cea natura bea tn made 19 cst pe i In timp ce consumo de cafe inant i capucina corsa tn made 1 expect 1 seat pe ean rata se bea predete dmieas 93.4 dine cosumac de cats natural cos de capuccno ee lay eh de nga ze: Clomaint ocpadin a pce ede pote ered Gun cons rela a creas 6), rset pan ‘kptamaza 2%, pect 2170, Pncompanpe celle eget ‘evan conaumlde ces rotsiese pola dine penance ‘oud ee 5 ad ese mal mare ciptamaca le pereaele cu vn te 1-45 a seal pesca er uv ub 30 an), Si mairdevlntled pooner cafes uve nes tt conurnmalaremisrcfeun Za, pn compare celelalte grupe de persoane. Z a Madrid en pact marin, 2 ie ind rg air ‘ena pad cop ‘tr Wing tp, bor, gr i gid ns Aluatu: Morgan, ina, zahirul pu gabenapule se pun poo largesse amestec ise mad bine. Se tide o foie deo juste cde enim grsine, car se pune inte aa unt cu pup margain $50 {Crema Zainal prs buyurie,naca mic esl ep ta as sist cu tel pe bi de abu pn cd cera capa const Setoama umpltura peste oss de alt capt pe uma ce nine ‘ior, pol wed val euptor Selash se cease, apo sale ell Borgia 9, 10a 8 3 cn eine ‘fe anh ton, pleas car alot tage ap et, 290 Sot Satoru Grp pst a opt Se sept allusule de albenusur. Abuse se ba spur Imprewn cu ahi, cares acu teptat.Calenganle seed bine cu uel, ao, “ahi santo as de ie, dp cae se aoe a albupule {atte spund Fina se Incoporeazi putin cite pin, amestecind comin Comorian eta no av usa cu lel se coace a tener pots pina cad erunenest Seed un sp decale ate: se topes ual a foc mics ada lope esl evena de vom, amestecand bine. Praja se nope, se poranera se as reas Stiati ca. + peninaclzne un espresso sunt necesre 42 de boabe decafeat + McG, Washingon, un engle ce train Guatemala, a invent in 1906 Cafesuainstant| ‘ati ca un espresso aremaipuinacofeinddecatoceascddecateat (© casi de cafea ant are aproximatv 115 mg de cofeina, un esp (ita) aproape 80 mg in imp ce o cafe insant ae 65 mg de cotens. CCteaua decofeinizats nt ete inflata ara cofena, contin de ant Smgdecofeind, Ocutle de Coca Cola are aproape 23 mde cofeins, ‘Gla 25 eg, Mountain Dew 37 me, Ceatul pteric are aprimatiy 40mg ‘de cofein inti ce 50g de chocolat confine 20mg cof Arborele de cacao ee er ee eee eee teeter ott en ete Reenter Pee Ce eco De en eee et Pena ercoree Wieieee ern ener TE) prepara Seen eens Pear at eterna et eee ores Peter ener on ce eer a ena eee een ce nc ee See ebect enter eT ora} Seer ett ee ee ee Poet here emer eon henepniene (renee eeennaneret erent rt atts ae erent es te ene ose eee eh een en ented Sen rere een Me Men teri Eee re tn art Pere eer ee eer errno Auer re ney ee ea ae enn cena eee ae ent eet Pence nen et ET reer eh ert een) poe air anner ern eae ett tas Cistofor Colum ‘Acum 500 de an, europani nu cunosteau nc gustl aco, Crisioor Columb a fox cei caren 1502, a descopent cacaa, in insula Guana, lang Honduras. Avzutc8bistnalacord alos comercial boabelor ‘de cacao, a gustt butura fut din acestea, dar nu a fos interesat de aceastiselicatesiatimpulor Nusa chdescopersa, pe noul continent, ‘butura care maitaraiuavea si cucereascl toa planeta, Dar ce spune Banholomeo, atele fu Colomb, n jumalul iu? Boabele ‘stead cacao sunt chiar sare. Am acostat pe incu Guana am vat iron care se fla ejiva tins ce vansportau cu mare gif vase cu babe de cacao Unul dine acese vases spar sictevabaabe at czutn Ocean. Tof au sittin apd, Incercind si le recuperere de prc arf pledutunoch.” 1n 1519, Herman Cones a plecat eu 700 de supusl si cucereascd Lumen Nou’, descoperindi si el pe aztecl si blutura for sacra. Regele ‘Montezuma fa pimitca pe un ze, deoarece ssiea Ii coincides cu nunjaa venir pe piminta lui Quezacoal Spano a fost servi eu ‘xocoail, 0 bautur pe atunc\ ama, cua dn boob de caceo pe are ind au considerato bund de dat fa por”. Nu ea departed edevir, ddooaece eet aztec cuprindea tot fell de mitogen, nls cant ‘mar de chill. Noro cl putin mai tru, pretor din Oavaca lea vent deca 3 inlocuiscd ardeul fate cu zahirul is adauge put vale, Invenasera frase cocoa Despre Montezuma se spunea cfr Indo, deine mai mule boabe de ‘cacao decitorcine alcineva ic bea clcolat aint de a ental cu ‘ubitel lu din harem, Ea convins Ch aceasta hia ese cl mai puteric afro. 11524, Cortex expedians primulcargou cu cacao la cues regu Carl Quint, Acosta va place la nebumie nova descoper, ca rezliat a extn plantaile a pus impo pe producta de cacao. Apo, devent fuveratoral Mexiculi fo 1528, a tansformatcacaua intro moneda de Schimb pens comertl spaniel Un slay valora 100 de boabe, un epure 10, arcu ural alte catva abe patel cumpara 2-3 kilograme de ucte excice avocado, mango ete. Ino scrisare adress familie, un alt conchistadr, Hernando de Oviedo Wade, sre’ bani ctescincopac?. \Vremea rece, iar conchistador consatau cu surprindere ci iocoat, pe ‘arele- dideauaztect provoeasenzai'de oboe ameeal conte. Nu sou e bagtinastproparau bautura cu ciuperlhelucinogene, bun Pent creerea fore slaagresivii Lainceputul seco al XVI, spaniol a extn plantaile de cacao si ‘ns America Cental. Febra cul arborelu de catao a cnrins pin ka tra §¢ Amazonia brazilian. Comesjl din America de Sud se za tn principal pe producti tanspontl boabeor de cacao spre consumatorul Principal, Nowa Spanie. La rindul i, acrotaficea comer cx Spania europeans, obtinnd In schimbul boabelor de cacao. produse de Imanvlactrs sh alimente. Aces circull comercial al boabelor de cacao {Tigurasupravefitea a momerogntemediarcausi negocaton schist pirat Ablain 1608, Antonio Cale un negustor allan, 2 eu s3 pang monopolulspaniolalcomenuluicuciocolt Arboreledecacao ‘Arborele de cacao (Theobxoma cacao, theobromas .mancares ze" lima arena) este origina din America Cental i de Sud. AS cutvatn jurul ecuatorulu poate gist Caaibe, Arica, Asia de Sud Est precum sin insulele din Pacticuldesud:Samoa, Nowa Gunes, Exist ipur principale de arbor de cacao Tipul Foastero ~ cel mai cunoseut;repezints aproximav 90% din prodocta mondial deboabe de cacao. Tipu Crillo = ale cia abe sunt rare foarte aprecate; aroma 3 delicateen specie acestr boa, le acs fe foarte cutate de cre ce ‘moi buntpredocstoideciocolaa Tipul Tinitario~ este incrucgare ine tipurieCriollo Forster. CACAUATNEUROPA Inet dar sigur cacauaa inceput si depseasifontieee ui spaniole. In Franfa aia in 1615, dato lu: Ancise, ica reel Spa sso Ludovic al Xllea. Mai tri, noua bourse impune la cutea rege Fane, gajepasuni Marie Theres, sal Ludovic al XIV-ea pate 0 cocheta abies decicolt, In oglu fancez Bayonne. Gustul peru cacao se der ir mic arbre hicepe sk pind dc tn Anglia, Franfa,Olanda si Portugal, care incep 3 infineze plantain propre coon Ciocolt,ndulita dupsreteta spaniol fica senzati, devenind in mule at! manopol de sat sind consumata de persoanee instr, Pe vremea ceca, caraua szahirl sau tne produse de impor, fare scurpe, ahaa prin imi ur sinbolal pear ope Primul magazin decicolat fost dschis Ia Lond, de ite un frances Proful cu care 0 vindea, 10-15 ging, a considera 0 suma exoeitants access numa elitelee. Ovedo, historic spaniel nota, Ese pur Simpl ca scum a bea bani. Putin mai az, 1659, David Challou deschidenprim abcd de ocala Par Enturasmul cesta, ar uni medic Incepeau sl prestie cocoa pentru diferite afectun Un tattsemna de Christof Ludwig Hofman aintea ‘cardinal Richeliewa ura un ste detatamert. sfargtulsecoul al View Gocolta naa fos consumatd deca vide tur, ic la Lona, prima bucat ce ats sub numele naps a Vespaanoe’, Desbia Scum ince nteadevar prdjturile de si cu ‘ocala Madame de Sevign eben tent oe impli tans un cop Marchizul de Sade avea, epae, un adevarat cult pent clocolts, tai altedsiace i derinhbtoar, Lao prracere abit {loco aunge n SUA, in 175, aus de John Hanan care va deschido prima fabica de rofl dinar, In Dorchester, Massachusen. INDUSTRIA CIOCOLATEL Tnceputul scoluu al XVII a adus cu sine extinderea consumul de ocolt Aste, dintto hited erervat in special adr 3 claselor Superioare, a devent un dlici rezervatcopilor de tote varstele i are Socials, Revolt indus, cu ea to arsenal de teinologi no, 9 ‘ransformatvsln ela. Maginile cu abu inginer, care au ineeput 5s2selmplice puter acestdomeniy,aupecmisealizarea Une product de masa. A fost brevet pura de coca, care a buna alitatea produseoe si proceseor de abit a acelag tn a buna 3 lopsticatransporurlorde cocoa John Hanan a adus din Incite de Vest primcleboabe de cacao in ttle Unite ale Americ ath anal de gra 1765 si dest colont rv au accept de [a Inceput noul prods, valoaea comercalé a acestia ta Geterminatsiserazgindeasc Atel consumlde cioolatatnceput safe ssocatcu att socal Isoria cocoate’ eletine inepe la Zurich, n 1813, cand Louis Caller deschide prima bia de cocoa Lrg lau Gene, laaproape 122 de {ani dup ce primar orasultasese prima oar coclata tn Evia S25 anima trzo, Philippe Suchard eigen sconfctoneze propre uile, ‘aeinludeausprimulmixerpentucocolat din lame In 1828, producatorlolandez de cioolata Conrad. Van Houten patenta ‘ometodd teins deaextage gashnea din boabel raj de cacao, Miezul bbulu, cunoscut sub denumires de .ib"(penia cone in medie 4s tnt de Cacao, Presa hidraulics felon de Van Houten reduce continu de uta jumitate, Ase, prin mcinare eobnea o pude find cunt fb denumirea de eae", Van Houten a atatpudra cu srt aeaine (cubonat eso saps pence acess sSseametece ral tc eet cet roe se rumese ‘Duh Prt ina, ola reset dveh coca) are ocdeae contin inter dpces invent lp, et Neale cu Daniel Per npepai! chefande coco, A nisoacloolts culo, ratte 80% de cones atid cats crest verges de 115i done 9 190,18 poxirali2mioaenpresen mo pentcar epi cu 1925, IER tate Comer dn New Yor: hrcionescs uracil Nu te Smtr, ac msi aati evua apd» aco rks ‘Stremdepoplrovndinspa onde ate pttabla Cocoa limpus pe aa americande aban nu 1895 cand Mito, Foney a Inept prodc®primele Hersey Bas, mil babane de {Sola pear esos anpe mma set van contre ‘Tass ree mui inant, cool icepe 8 devin un procs popula cre au ura smear a deve era Ma Inport Ge cacto din lane, cumparrd aproape © cncime dn prod onda La capil eonsim, SUA ocups tout Hou a steel mol cv dart kg pean de lout mulsub peomanile ‘eer pil 019 koa ‘Agia pure de cacao a facta reareabsuturlor din ciocolad acu posibll Combinarea acest cu zaharal ulterior, emibarea cu unl de ecao pent a abfine un produ slid, In 1849, producatrulenglez de ‘Gocolat Joseph Stns Fry prot, racic, primal baton de ciocolt, dinkane Eb Nou! produs se fcea pe zi ce rece mai bun smal sts, refetee se Imbuniteaucontnau, devenind omar eu vzare exceptional. As 2parut primi sion ai clocolate. In 1980, un imens scandal de spina) 2 {tut primele agin ale iaeor. Despre ce era vorbat Un scenic dela ‘Compania elvetiand Suchard- Tobira inert fr succes 58 vind refete ‘Se cloolatin Rusia, China sau Arabia Saudi Producti de clocolatse bazeazs asi! att pe ehnicitradtionale cit pe cle mal recente tehnologi, Clvarea proprizis se ace ne zich In tmpurnlestrivach. Bosbela de cacao sunt culese uscate ca acum (heya see Prolic fares irate ia Coneariveard ubatot pe bere ‘e noi arome sar formed prezetae De la biutura primitha a trburlor prcolumbiene la cea a citelor {eropene in sari la ator de chocolat pe care sara asta, + ‘xemut sale de sori, isd atraciamagic tel. aboabelor above TNPURIDECIOCOLATA, 1. Butter Toffe/Od Fashioned Toffee (Caramel ci lp): bogat nun ‘ete unl dine cele ai vehitipur de coco (ld Fashioned Tofee este caramel obinuid, imbicaté manual i cocolt i acoper cuun stat dearahide ute Tofe este subj, ats sub foi cde prat si Ive in clcolats 2. Caramel: este facut din ape indulet za unt Caramel rebuie s8 sbsaromisisavoared ate sitextrd moa, gmat 31. Meltaways-areincentru unamestec de clocoatdmixaté ca len nuca 4. Coconut Haystacks i,Capte defn” cu nu de co008:nuca de cocos este nat clocoltasprelucrars manual. Denuriteal vine dea forma Gnul reco cafvaan in ud. Setopeste er oscute stose"- denumieaest dat deforma loca init asd. Turles sunt pur simplu un depozit de caramel pe un silneltin ciocolt, 6, ChastrsCiorchi se reer Ia orice produsdincicolaacarenu ate un ‘centuseste aca nntegime intron amestec din nac/alune saute, mrinate cu clocelal tvelte iran stra de colt 7. Marshmallow: sunt cute din gelatin, zai stop decereae(porumb) Savotenurd,devis 1. Creams: x dstoreaz8denumirestexuricremoase, Sunt fondant mich ‘bob de zahartnvelite sirph; bara fondant ese acer, ifeentle find date de arc culate 9 Fdge: oro plicit arom de lp, doit continu lent lt; ingredient principal este zahdruy cea ce face ca acest ip de ioclat sh fe fate dulce, Fudge facut cu lichior de cocoa este superior cela fewencacio 10. Teufles (Tries conta fc, fondant 1 6 combinatie de clocolaa fer ocoat cu lapte; sunt modelate manual. True a0 pericadt separate elatvscunt 11. Panned Chocolates and Confection: sunt migdsle 5 stafide In clocolata Satu ewerior de ocolaa este pleat in ovigate. Utimul sat, ‘ese unl gumatsu laura cated bombonelor luc, POVESTEA CASELOR CELEBRE DE CIOCOLATA ‘cADBURY Unul inte copii ui Richaed Tapper Cadbury, un mare bogsay a \emunlor care se mutase din Birmingham in esl rn 1794, Jab Cadbury ea doar douazeci de ani cid a deschs primal magazin, in 124, po Bullstret, oat select din Birmingham, ‘Magazinul era us in usacu cel de daperisimatase al taal du, Pe ang ‘ea cafe, John Cadbury a adus in magarinal su mistari loco de bbiut, pe care o prepara. singur, folosind 0. mich ragnita Cacata i ciocolata dl it au fostintodase in Anglian 165, fi un on care sl permitea daar lita societ enleze ling magaznul lt John Cadbury eau cnr cele ai prsperetailidin Birmingham, pent Gla vremea respects numa ei sh permite sf bea cocolt In vremea actea boabele de cacao era importa din America de Su 5 Cental, ats din ile de Vex. Experimenting cu o mies gn de ‘locolati, John Cadbury producea diverse tipur de cacao i bivtur de Ciocolts, Produsele erauvandute concentate. Clini Ig) puneau cocolterbinetnt-oceascsl dg dleasupa pte sau ap Cu timput a ineputs8imvesteasa din coin ce ma mln promovare Prima so reclamd, cate a apirut in Bimingham Gazet, pe 1 mare 1824, «John Cadbury vea iv tags atenfia asupa un nou produs cicolta fierbinte,preparati chiar deel cel ma ntitvmic dejan Yanai in crestereautreprezentatinceputl une afaceride succes. John Cadbury se impunea, din ce nce mai mult, ca unul dine coi mal importa comercandia Bimingham, Ani 1830 Jn 1831 afacerea sa dezvotat de lao simp icant, nt-un magazin specalizatdecocolatsgicacoo, anit 1040 ‘Afaceteaa continua prospere: in 1847, a fst nchiiat un spat ma mare pe Bridge Steet, chiar in centr oragull Birmingham. John Cadbury a coopat pe fatele su nace Inte timp prim magazin ‘de cocolat, de pe Bul Sweet, a fos lsat n gia un nepot, Richard Barrow, careacontinuatvanzaile acolo, pn 9 1960, ‘Ani 1050 Taxele pent cacaua importaté au fost reduse de primul ministry al ‘emi, Willam Gladstone, un moment chee In afacerea cu coco, ‘area feu accesbls nul uma mal mare de pesoane. Doar cla mijloculanilor 1850 incepuse i mearga th perdee,Acela a fos ce mai dle moment din storia compan Bit lu John Cadbury, Richard 3 ‘George, sat alturat companie in 1850 3 espectiv 1856, fecae ca partes ll n face, devenind urmator dot fra eareaveau conduc, lfacrea asia ucit tl lor, find bony, sa dedicat li a de ‘Vit, pnd tn 1889, opereor de binetacere. Fraii Cadbury au primit, Prim lor prema egal in 1854, find num atuncl.producitori de ‘cacao siciocolatai reine! Vitoria” ‘nit 1960 fn 1861 baie aw preluat proprivzis afaceea. Pimil cine) ani au reprezentat o period de munca intensé penta primi clini serog ‘bsnl ‘Anu 1866 a reprezenat. un punct de cotta in eolutiacompanie, ods "api procesull deextragere antl de cacao din boabese de cacao, ‘Asta numai cla permisfrajilor Cadburys producSesenade cacao, dat Unt de cacao a aj 38 prod not ipa de cocoa. Aga 9 apt rwaesn de cacao, denumita pe tunc Absolut pura dealel cea mai tan nit 1870 ‘Aacereaa prosper, arin 1870 rai Cadbury au muta int-un al sd, ‘mult mal mate, undeva I fara oral, Numdel anasjtlor a crescat a 200, arin 1878, rai Cadbury eta deja sedi ma mare deoarece Macoreavedezvaltafotran im verges. ‘Ani 1880 Frat Cadbury, care eprezenta deja primul rume fn product de CGocolats flebite a vrei, se implica acum puremic sn producti. ‘fective cocolat, Ura dine mare realizar alefabicafox inanine, Jn 1880, cu Frederic Kinchelman, un specials de peste ocean, care Dresitiintensivmoncitr Ani 1890 locolata cu ape ost ot pxma at tn 1897, adsugtndlpte pas Zahir peste ciocolata near’. Dp standardele de ri, cocoalaespectvs fveratocna burl pentcd nu avea desl lapel era rea scat, ‘naceeayperioad, seduces o competi acer mie fabricangi dees ‘2cean sce europen ances elven Fai Cadbury nu suis a rejossiauIncepute investeasc sume consierabile in cercetare, darn {tsrea unor sol novatoare pera produce onoud rele de cola in canta; mult mat mar. Ultima rete de clocolts confines apte rossi. Dar fat Cadbury nu sau opt aici. Au tnceput 4 produc ocala acoperitc lune isi, bomboane, case confit sa carmele Noue fabric a extns aid cect proportional cu comenzile cae veneat dinlameainteag. fr'1908 au apart cele ma bunesotimente de ciocoats Cadbury: sy, Highland i Dry Mad care ea schimbut poinumee in Day Mik rau gata sh valizeze cumircle puternice din Ehefia. Inacelas Cadbury aw schimbst plan de publictate si ambaljl, cocol davenind In 1913, lider de pias pesegmentul iocoatel culapte Astazse fabrics eal mult de 250 de miltoane de baton de cocola, anal, ia ‘yaloarea winzilorestedeaproximatv 100 demilioane deft in 1914, in tipo Primus Rizboi Mondial, afacerea Cadbury a cesct ‘erigines. Tehnologile sau imibunaai sa Inceput eect produc in tas Prefutle la materi prime tansportseadeau dafor Schott prin urmare rimaneau mai multi bani penteu_publicitate. In. 1915 George Cadbury constuiste un, mic origel penta angaati fabric Aceat polit afirme! a contin dup cel deal Doiea Rizbot Mondial In felul aces, era ata mai mul speciaii, Imbunstind ‘Smtorcaltates clocolatel Cadbury anit 1930 [ajumatateaailor"30designul marci Mik Tray, ceamal bund cicolata fails Cadbury, fost sch sorinentul dverical penta seine mma bine. trac ciocolats acces oil. Ambalsjleraschimbstaproape nual lor gustutile corsumatorlor de cocolats puteau in sary ‘ontrolte, Pana si ast, Mik Tray armas cea mal popular coco In An 191938 marca Cadbury aveavanzir de apraximati 85 demilioane de ie anual Cocoa cura osi peambalarearezentaini principale producioatabrc Aani'1960 Reamenaarea faci 3 itroducerea de nol tehnologl sa tachelat tm 1960, fostconstrud rout fabric de procesare a lapel rn Marbrook, una de prelucrare a puede cacao in Chit, tn nordal Tait Galler Rolle tehnologi au propulstfabrica Cadbury, aceasta devenind in scurt ‘imp cea mal ficients din lume, Dezvolarea compan! In domeni proces zulu a inceput i 1964. Mai mult de 100 de a afacecea Cadbury a fost exclusv una de familie, primi director din fara find angaial ncepid abia cu aul 1943. Ih 1962, inireaga sructur a fost, ‘eorganizata, devenind companie public. in 1969 Cadbury era lideral de a in productia de ciocoata din Anglia devenea for important pe Dials imemationas Harta companie’ Cadbury in lame Prima unitate de produce, Cadbury, din fara tril fost descis tn “Acstalian 1881, cu ml mainte de apartiamarci Dar Mik: Comerula ‘rescut rapid tne 19741 T9T8. Urmitoarele abil au fost deschise in “Tasmania in 1922), New Zeeland (1930), Canada Wanda (1952, 510 sft ica den 1939. ct ces 0 Cadbury are acum fabrict In toaté mea: Malaysia, India, Indonezia, Japonia sn cites fan din Aftca. Exist francize cumplrate de Hershey [SUA fNieson (Canada. In Europe exist fale m Spana, Poloni, Fran, Olan Germania, chi recente auincls spa din Argentina {i China. Mate jr primesc neh clocoata de Ta prima fabric a far Cadbury. GopIva Tn 1962, un belgian inspira din Braslles; Joseph Draps sia boterat Compania prodyetoare de ciocolata dupa numele curajoasel doare. [Arand un Sint al detail foarte dezvolla, a conceput ambalaje fare SMractve. Dea lungulanlor standardele de ambalare au mas la el de “tice ca 31th prin ani de funcionare 2 companiel Godiva, Reta ‘Gocolate‘afestnacelasitimp pz cust. Din 1966, an care a coincs cu intarea 58 pe pata americans, cecoala Godiva continu fe lider’ In clasamentulfbrcanilor de dul de caltate stpenoara, Acum exit peste 200 de magazine spectalzae Godiva, Ineele msi mot arage din SUA. Tot Gav a fos compania cae fextraodinar cu publictatea agresiva Standardele de calfate dup care se an de aire, includ prevedent speciale incecacepriveste transport depoztare STOLLWERK. storia acest’ compan a inceput In anu 1836, cind Franz Stollwerk sia deschis prima fabrics do crops impotiva tus. Au mes bine, In cut timp devenind bogs omic ss civersice activate, In 1860'-a des $3 produc, pine alee, cloclaa, marian stunt dolce. Dupt moare $n 1876, cei cine fi a nfnat compania Gebrce tollwerk” rai Stollwed),promovane-o simpunando pe pita intemationala. activites se desvol inten rim nol fab ncepaind 8 eschid a Londra, Vena, Bratislava Stamford. Extinderea a comiat pnd tn 1930, cnd valoarea de pip a companie a seizut cu 25%. Pula mal Biziy, cel deal Dollea Razbot Mondial avea si auc pagube immpertante, fabric din Germann find gra vara La acest dict ‘at addusat exproprile di alle devenite comunise, uncle investi rereusiteg fctuapile pile de capital Nroc ins cu splinul oft de Deutche Bank. Compania Stollwerk a reuyt ssi continue activates, ulivandomarci din cence maiaprecat Tne timp, in 1948, Dr. Hans Imhof inemeiaza prima fabric Jocoltt in Bullay (Mose, Vanziie incep sh credscS Incl, dar sgu Pj maitriu. 191964 el cumparacompaniaAlprose, din Elva, pentru 3, In 1969, <4 achiafioneze cea mal veche fabrca de clocolat din, Germania, Hildebrand. Dol ah mai trai, In 1971, Dr. Hans Imhof devine proprietarl companel tollwerk, Policade expansiune contin cu alte ahizti: in 1976 compania Wealdbaur, din Sut, in 1979, ‘preg, una dine cele mai vech i apreciate compari de clocolats din Germania. fn 1961, Schubert Marzipan este ghia si ea de putericl ‘oncem, pentca in anul umior Jacques ChocoatenieS. Adin Bela Sse deci 8 se alture sea grupuli stollver. upd reunificarea Geraniei, cea mai mate fabricd din fosta R.D.G.,. Thuing Schokolandewerk, din Sanlleld este cirmpivatd 9) beneiciaza de 0 Invest de 20 de milioane de marci germane. Urmeaza api cuceiea Pete ungurest:in 1982, Soierk cumpir cea mal cunoscut fabric de biscuit st ocoata din Budapest, Quinte KFT, investnd peste 100 de ilioane de marci. Apo, n 1985 se desch deo nous fabria ee biscuit n Szekesfeerva. Aste, Stolhwerk ajunge detng primal loc In productia {de cocolat din Unga a dole in cea de bse lar expanse no ‘2 oprese aii Th ocombrie 1995, se deschde fabrica de ciocolats din, Polonia. Cu marca Alpengol, stoliverk devine lider pe plata polonez3a batoanelor de cola In decembrie 1996 se tein constucia une! ro fabvici de cacolta in Pokrov,aproape de Moscow, Fabrica se inde ‘eo supra de 100.000 necestand o invested aproximativ51 de filioanedematiInaceas timp, lafabicadinKoln se pune la puncte ‘mai modern’ lnie de ambalat ciocoleta, complet automatizat, cu 0 ‘Copactate de 1 000 de uci de ciocoaté pe mint. In 1997, Stllwerk, prea Wurzener Daverbackwaren cu tof ci 280 de angojay als. Tot, Sune achizitoneza 3 tradiionalil brand Sarat, de a Nes Icepind ‘unui 1998, batoanlede cocoa sunt produsela Beri, iar abel, fakotn In uma unvi contract de colaborare pe temen lung, cu United Biscuit Group, semnat n 1998, Solwerk prea dstbufa aces produse pe tot fertoral Germaniel, De asemenea, devine lier al ciocolate dct pe Dal, oerind diabetclor o gama desu de lrg de produs. lar dacs ocoltaStowerk vf afel de bund a logtca nel sister afl de ‘iets, ucrulenuse vorepa.ac LEONIDAS: Pralina Leonidas obuciic de cloeoat ump, renumit in toa lume Ine din anul 1973. Fondatoral acest compan grecest, Leonides Kestekiis, a emigrt in Sale Unite la Inceputlsecolul al Xlea 1910 a paricipat la Expariia Universal de a Brelles ca membry a delegate grecamericaneprimind in acelas tap si medalia de bronz. La fo enporte sini oranizats tot in Bela es ant ma tru, a primis Imedalia de aur, Tot atuncl a cunoscuto tania belgianc, cu care 2 {stoi rapid. A ineput apo producia mal multorsormente de praline In atelier su de pe sada Marche aux Grain, Cocolala a fepurat un succes medias producti fost dezvotat in 1935 nepotl sh, Basile Kestekdi, a preluatcondcerea compan legind ca sil sul lupitorui sre, Leonidas, rgele Spat. Alar ‘motto: MuneS, Credit, Alutsm, Clat’- Maestulcoetar, cae {ala fereasta deschiss a camere! pe care 0 inchiiase pe Bulevardl “Anspach, I ofera spre vinzae prodele pe in fel de eghea. Ce era de {apt aceast teghea? Chior penarulfereste sale. Trestoni putea si ‘ahimece mirosunile inbletoare ale produselor mereu proaspete, ‘evorere din och pralinele pe care le puteau cumpara doar ininzind mana, fra inevot sk ine n magazin is par timp pretos. \anzrilemergea foarte bine deci un magazin Leonidas afostbinevenit Inscuttmpsutede magazine Leonidas aveaussimpanzeased laa ‘isu fondatorlu sal succesoilor si ra add ls indemina unui rumar cat mal mare de cumpirton pralnee Leonidas, Prospetimes produseor, calitatea de prim mind a ngredientelorfloste,prturle Imbulabile, varetaten produscor, personal calif, tehnologi ‘modeme, toteaceseaauficutca marca declocolta Leondass3-icatge Ui binemertat enum in lume. Pralinele Leonidas au cucert de aunt ‘mule avand peste 750 depuncte de desfaereinnteagalume. Miculatalier de fabricat ciocolatd a ajuns foarte depart. Compania Contin sf inveseas in prezent in crearea denotes pefecanar ‘lor deja consacate. Acum, Leonidas of In mod curent 83 de Sortment diferite de pale op pur decicolats umplut cu alcool Tichiorur Alt, 0 vast select de duit sezoniere, 10 incontundaill gust Leonidas find accesible tutror NEUHAUS In 1857, un elvetian ambitos, pe numele si Jean Neuhaus, sha prs ‘raul natal, Neuchatel pent a se stabil ts Brucelles fn aceag an sa Aeschis 0 farmacie pe Galerie de la Rein, la mural 23. Le cept Drodlucea 4! vindea dropsun inpotiva tse, acadele penny dares de Somacsiciocolatiamanie Tot ature, flu su Frederic, cae venise la Bruclles pent a inva Ieseriadecofetr, Fa venito idee: creeze 0 now ramifaeaaacer teal Su. Despre ce era vorbatPodusele amacestice rebuau floc

    S-ar putea să vă placă și