Ochii tăi, ochii tăi, Ce ard ca două văpăi, Ochii tăi, ochii tăi.
1.Așa multă lumină
Și-atât de cald, Iar cerul prea albastru Și prea înalt Se ascunde-n în ochii tăi adânci Ca și apa printre stânci. Cu sclipiri de-argint curat, Ei m-au fermecat.
Cât mi-e dor de ochii tăi!
Ochii tăi, ochii tăi,
Ce ard ca două văpăi,
Ochii tăi, ochii tăi Alții nu voi mai afla Și nu-i voi putea uita. Cât aș vrea privirea ta Să mă oglindesc în ea.
2.Și daca norii grei
Se lasă-nspre pământ, Cu mii de fulgere Furtuna semănând, Iar în ochii tăi adânci O ploaie rece s-a pornit, Eu voi aștepta s-apară Soarele ce m-a încălzit.