Tare & Alegere Motor

CUPRINS Partea I 1.Caracteristicile principale ale navei 2.Stabilirea dimensiunilor principale ale navei si trasarea planului de forme 3.
Diagrama de carene drepte 4.Diagrama Bonjean 5.Compartimentarea navei 6.Determinarea rezistentei la inaintare si alegerea motorului principal 7.Instalatia de stins incendiu cu apa 8.Instalatia de santina 9.Instalatia de racire a motorului principal Partea II 10.Influenta pozitionarii compartimentului masini asupra starii de eforturi la asezarea statica pe val in cazul navei cargou pentru marfuri generale 10.1 Asezarea navei pe apa calma 10.1.1 Diagrama de repartizare a greutatilor 10.1.2. Diagrama de repartizare a impingerilor arhimedice 10.1.3.Diagrama de repartizare a sarcinilor 10.1.4.Diagramele de repartizare a eforturilor sectionale 10.2. Asezarea statica a navei pe val 10.2.1.Diagrama de repartizare a sarcinilor suplimentare 10.2.2.Diagramele de repartizare a eforturilor sectionale suplimentare 10.2.3. Diagramele de repartizare a eforturilor sectionale totale
1.CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE NAVEI

Destinatia si tipul navei Nava este destinata sa tensporte marfuri generale,marfuri vrac, utilaje, cherestea in magazii si pe punte, containere. Nava este de tip plin esantionaj si afost prevazuta cu doua punti, patru magazii, cu teuga si suprastructura la pupa.Compartimentul masini amplasat la pupa. Motorul principal de propulsie utilizat este un motor Diesel naval cu o putere maxima continua de 6100 CP la 150 rpm. Motorul are 5 cilindri in linie, diametrul 680 mm si cursa de 1250 mm. Functionarea normala se face cu combustibil greu si este cuplat direct cu linia de axe. Nava are o elicie de propulsie din alama speciala cu 4 pale la un diametru de 4480 mm, raportul de suprafata fiind A = 0,55 si mai are o elicie de 0 rezerva cu aceleasi caracteristici. Nava dispune de trei Diesel generatoare de 250/ KVA, cu o putere nominala de 300 CP, utilizate pentru producerea energiei pe nava. Nava are in dotare o caldarina cu arzator pentru functionarea cu combustibil greu cu o capacitate de 1000 kg abur /ora la 7 kg/cm2 cu functionare automata, si o alta caldarina recuperatoare (cu gaze de evacuare )care produce 900kg abur/ora la 7 kg/cm2. Caldarinele pot functiona atit independent cit si simultan. Instalatia de balast este dotata cu o electropompa centrifuga autoamorsabila cu un debit de 100 m3/h la o presiune de 25 mCA. Instalatia de santina este dotata cu o electropompa cu piston cu un debit de 125 m3/h la o presiune de 25 mCA. Apa de santina din CM este evacuata peste bord printr-un separator de santina in zonele unde legislatia internationala o permite si numai in conditiile in care concentratia de hidrocarburi in apa deversata este mai mica de 15 ppm. Instalatia de stins incendiu cu apa si CO2 contine in ordine: Doua electropompe centrifuge de 90 m3/h la o presiune de 80 mCA
AL
O motopompa de avarie de 70 m3/h la o presiune de 70 mCA 76 butelii CO2 cu declansare mecanica Pe punte sunt amplasati hidrantii corespunzatori cu manicile aferente Echipamentele de punte sunt urmatoarele: Un vinci electric de ancora pentru lant ancora si cablu 52 Un cabestan electric de manevra, o masina electrohidraulica cu moment nominal de 32000 daN m 2 barci de salvare fiecare cu o capacitate de 38 de persoane, una fiind echipata cu motor si cealalta cu rame 2 gruie gravitationale patru macarale tip MBE 4,5-14 m 3,2/5 t ce pot deservi magaziile de marfa alternativ sau simultan. Echipamentele de navigatie: -radar -girocompas si autopilot o sonda pentru adincimi la 1000 m tip NEL 10 o sonda pentru adincimi mici la 25 m tip 4521/1 un loch mecanic Nava a fost proiectata si construita in sistem transversal de ostura, cu osatura simpla, intarita si coaste cadru in fiecare magazie. Osatura din dublu fund este formata din: carlinge laterale si centrale varange etanse varange cu inima vatange schelet longitudinalele de fund longitudinalele de dublu fund Osatura bordajului este formata din: coaste simple coste intarite In zonele din prova si din pupa osatora intareste structura bordajului. Intariturile pentru gheata sunt amplasate conform esantionajului in clasa G20. Osatura puntii principale este foramata din traverse simple si intarite.
3
Curentii longitudinali sub punte asigura continuitatea structurii longitudinale ale gurilor de magazie. Peretii transversali etansi in numar de 6 sunt continui pina sub puntea principala, intariti cu montanti si delimiteaza picurile prova si pupa, compartimentul de masini si cele patru magazii de marfa. 1.2. Zone de navigatie si de autonomie Zona de navigatie este nelimitata.Nava este destinata sa navige in regiuni cu clima temperata si rece prin zona tropicala, putind naviga si in zone cu gheturi sparte. Autonomia navei este de 8000 mile. Prin folosirea tancurilor mixte nr. 45 si 6-7 se poate mari autonomia pina la 12000 Mm. 1.3. Planul general al navei Planul general al navei este inclus in anexele proiectului
2. STABILIREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE ALE NAVEI SI TRASAREA PLANULUI DE FORME

2.1. Nava prototip: Cargou de 7500 tdw. Dimensiuni principale Lungimea maxima...Lmax= 130,86 m Lungimea de plutire.Lcwl= 124,55 m Lungimea intre perpendiculareLpp = 121,00 m Latimea B =17,70 m Pescajul..T =7,5 m Inaltimea de constructieD =10,20 m Volumul =10952,5 m3 (V0) Deplasamentul... =11292,0 t 2.2 Nava de proiectat:Cargou de 8000 tdw Pentru nava de proiectat s-a ales un volum V1 = 11500 m3 Rezulta coeficientul de derivare :
K= V1 = 1,049 V0
Cu care se obtin dimensiunile principale ale navei de proiectat Dimensiuni principale Lungimea maximaLmax=137,40 m Lungimea de plutire.LCWL=130,77 m Lungimea intre perpendiculare...Lpp=127.05 m Latimea ....B=18,58 m Pescajul.T=7,87 m Inaltimea de constructie..D=10,71 m Volumul. =11 500,1 m3
2.3. Trasarea planului de forme pentru nava de proiectat Planul de forme al navei s-a realizat prin derivarea planului de forme al navei prototip cu coeficientul K=1,049. Planul de forme este inclus in anexele la proiect.
3. DIAGRAMA DE CARENE DREPTE

(metoda trapezelor de integrare) 3.1. Calculul AWBJ, AXi,, VB Pentru corpul navei pina la cupla teoretica 20 se utilizeaza relatiile: Awj(20)=2* * J, Axi = 2 t UI VCWL
(20)
j=0.5 [m2] i = 020 [m2]
=V
(20) 5
=2
LCWL 20
i =0 j =0
20
Yij [m2]
In care = =5
T
=6,53 [m2]
7,87 5
= 1,57 [m]
Calculul este prezentat tabelar . Pentru bulb se utilizeaza relatiile: Awj(20)=2* B* BJ, Axi = 2 t UI, VB = 2
tB
20 5
j=0.3 [m2] i = 0,4 [m2]
i =0 j =0
Yij [m2]
In care =
LCWL 2
Calculul : AWBj ,AXi ,VB

Cupla Plutirea
0 1,10 1,14 0,94 0,21 0 3,39 0,55 2,84 8,91
1 1,0 1,25 0,8 0,12 3,17 0,56 2,61 8,195
2 0,9 1,2 0,7 (-0,1) 2,8 0,8 2,0 6,28
3 0,55 0,9 (0,23) 1,45 0,725 0,725 2,276
4 (-0,5) (0,48) -
Bj 3,05 4,97 2,67 0,23 0 8,175
Corectia 0,3 0,81 0,585 0,055 0
Bj
AWBj
0 1 2 3 4 5 Ui Corectia U i AXi
Corectia 1,78
2,75 4,16 2,085 0,175 0 9,17 Corectia 1,375 7,79 6,395
2,75 4,16 2,085 0,175 0
12,23
Calculul A Wj ,V CWL
Plutirea
I 0 1 2 3 4 5
A Wj m2 II 1024,84 1450,239 1643,255 1720,606 1791,549 1892,50

j
A WBj m2 III 2,75 4,16 2,085 0,175 0
A Wj m2 IV 1024,29 1452,21 1649,91 1721,695 1790,765 1891,49
V CWL m3 V 12 652,775
VB m3 VI 12,23
V CWL m3 VII 12 665,005
b) Calculul V j , Plutirea I 0 1 2 3 4 5
A Wj m2 II 1024,84 1450,239 1643,255 1720,606 1791,549 1892,50
Suma integrala a coloanei II [m2] III 0 2 475,079 5 568,57 8 932,40 12 444,559 16 128,608
V j = t/2 * III m3 IV 0 1 942,937 4 371,327 7 011,93 9 768,978 12 660,957
j = * IV KNm V 0 19 536,23 43 953,697 70 504,996 98 227,08 127 305,925
= 10,055 KN / m3
10
c) Calculul X Fj si X Bj Coeficienti Semilati Prova I II 0 7.95 1 7.95 2 7.65 3 6.80 4 6.00 5 4.35 6 3.00 7 1.55 8 0.47 9 0 10 78.37 0 Corectia 78,37 0 X F0 = /
0
mile Y i0 Pupa III 7.55 7.02 6.00 4.62 3.57 2.25 0.97 0.42 0.2 -
II - III IV 0.4 0.63 0.80 1.38 0.78 0.8 0.58 0.05 -0.2 V corectia V
I- IV V 0 0.4 1.26 2.40 5.52 3.90 4.80 4.06 0.40 -1.8 20,94 -0,9 21,84
Coeficienti Semilati Prova I II 0 1 9.08 2 9.0 3 8.71 4 8.11 5 6.98 6 5.43 7 3.62 8 2.17 9 1.47 10 1.10 78.37 1 Corectia - 0,25 110,90 1 X F1 = /
1
mile Y i1 Pupa III 9.08 9.03 8.82 8.23 7.3 6.1 4.69 3.23 1.83 0.47 -1.6
II - III IV 0.05 0.18 0.48 0.81 0.88 0.74 0.39 0.34 1.00 2.70 V corectia V
I- IV V 0 0.05 0.36 1.44 3.24 4.40 4.44 2.73 2.72 9 27.00 55.38 13. 5 41.88
* V = 1,819
* V = 2.465
11
Coeficienti Semilati Prova I II 0 9.29 1 9.29 2 9.29 3 9.29 4 8.71 5 7.82 6 6.32 7 4.41 8 2.73 9 1.68 10 1.14 125.63 2 Corectia - 0,03 125,66 2 X F2 = /
2
mile Y i2 Pupa III 9.29 9.29 8.92 8.26 7.25 6.03 4.41 2.72 0.69 -1.2
II - III IV 0 0 0.37 0.45 0.57 0.29 0 0.01 0.99 2.34 V corectia V
I- IV V 0 0 0 1.11 1.8 2.85 1.74 0 0.08 8.91 23.4 39.89 11.7 28,19
Coeficienti Semilati Prova I II 0 9.29 1 9.29 2 9.29 3 9.29 4 8.92 5 8.19 6 6.81 7 4.93 8 3.04 9 1.60 10 0.94 130.92 3 Corectia - 0,65 131,575 3 X F3 = /
3
mile Y i3 Pupa III 9.29 9.29 9.29 8.76 8.03 6.98 5.51 3.62 0.81 -2.25
II - III IV 0 0 0 0.16 0.16 -0.17 -0.58 -0.58 0.79 3.19 V corectia V
I- IV V 0 0 0 0 0.64 0.8 -1.02 -4.06 -4.64 7.11 31.9 30.73 15. 95 14.78
* V = 1,46
* V = 0.73
12
Coeficienti Semilati Prova I II 0 9.29 1 9.29 2 9.29 3 9.29 4 8.97 5 8.38 6 7.19 7 5.34 8 3.36 9 1.57 10 0.21 136.06 4 Corectia - 0.94 137.00 4 X F4 = /
4
mile Y i4 Pupa III 9.29 9.29 9.29 9.10 8.55 7.66 6.51 4.72 1.57 -2.1
II - III IV 0 0 0 -0.13 -0.17 -0.47 -1.17 -1.36 0 2.31 V corectia V
I- IV V 0 0 0 0 -0.52 -0.85 -2.82 -8.19 -10.88 0 23.1 -0.16 11,55 -11. 71
Coeficienti Semilati Prova I II 0 1 9.29 2 9.29 3 9.29 4 9.03 5 8.51 6 7.45 7 5.74 8 3.78 9 1.83 10 0 144.92 5 Corectia 0.2 144.72 5 X F5 = /
5
mile Y i5 Pupa III 9.29 9.29 9.29 9.29 9.29 8.92 8.34 7.32 5.82 3.46 0.4
II - III IV 0 0 0 -0.26 -0.41 -089 -1.58 -2.04 -1.63 -0.4 V corectia V
I- IV V 0 0 0 0 -1.04 -2.05 -5.34 -11.06 -16.32 -14.67 -4 -54.48 -2 -52.48
* V = - 0,558
* V = - 2,288
13
Corectia pentru bulb: X Fi * A wBi = 2 B * {L CWL /2 * 0i + (L CWL /2 + B )* 1i +(L CWL /2 +2* B )* 2i +(L CWL /2 +3* B )* 3 i + +(L CWL /2 +4 * B )* 4i - 1/2 [L CWL /2 * 0i + (L CWL /2 + * 0i +4 B) * 4I )]} Se obtine: X F1 * A wB1 = 165,187 m 3 X F2 * A wB2 = 259, 476 m 3 X F3 * A wB3 = 144, 787 m 3 X F4 * A wB4 = 11,45 m 3 Tinind seama de corectia pentru bulb X Fi = (X Fi * A wi + x FBi * A wBi ) / A wi X F0 1,819 X F1 2,575 pentru I = 1; 2 ; 3 ; 4 se obtine: X F2 1,61 X F3 0,81 X F4 -0,55 X F5 -2,288
14
Calculul X Bj Plutirea I 0 1 2 3 4 5 A Wj [m 2 ] II 1024,29 1452,21 1649,91 1721,695 1790,765 1891,49 X Fj [m] III 1,819 2,575 1,61 0,81 -0,55 -2,288 II + III [m3] IV 1863,18 3739,44 2656,355 1394,57 -984,92 -4327,729 Suma integrala a coloanei IV [m 3] V 0 5 602,62 11 998,415 16 049,34 16 458,99 11 146,34 Vj [m 3] VI 0 1942,937 4371,327 7011,93 9768,978 12660,957 xBj = (t * V)/ (2 * VI) [m] VII 0 2,26 2,15 1,796 -1,32 -2,02
I LB1 = 2/3 * B {y3 01 + y3 11 + y3 21 + y3 31 + y3 41 1/2( y3 01 + y3 41 )} = 0,83 I LB2 = 2/3 * B {y3 02 + y3 12 + y3 22 + y3 32 + y3 42 1/2( y3 02 + y3 42 )} = 1,73 I LB3 = 2/3 * B {y3 03 + y3 13 + y3 23 + y3 33 1/2( y3 03 + y3 33 )} = 0,42 I LB4 = 2/3 * B {y3 04 + y3 14 + y3 24 1/2( y3 04 + y3 24 )} = 0,001
15
Coef. I 2 Semilatimi yi0 I 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Pupa II IV 0 7,95 1 7,95 7,55 4 7,65 7,02 9 6,80 6,00 16 6,60 4,62 25 4,35 3,57 36 3,05 2,25 49 1,55 0,97 64 0,47 0,42 81 0 0,2 100 3 I y0 = 2 * VI = 517 289,695 Prova III
III + IV II * V f V VI
Coe I 2 I 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II 0 1 4 9 16 25 36 49 64 81 100
Semilatimi y i1 Prova III
III + IV II * V
15,5 15,5 14,67 58,68 12,80 115,20 10,62 169,92 7,92 198,00 5,30 190,80 2,52 123,48 0,89 56,96 9,2 16,2 VI 944,74 Corectie 15,85 928,89 VI
Pupa IV V VI 9,08 9,08 9,03 18,11 18,11 9,00 8,82 17,82 71,28 8,71 8,23 16,94 152,46 8,11 7,30 15,41 246,56 6,98 6,10 13,08 327,00 5,43 4,69 10,12 364,32 3,62 3,23 6,85 335,65 2,17 1,83 4,00 256,00 1,47 0,47 1,94 157,14 1,10 -1,6 -0,5 -50,00 3 I y1 = 2 * VI = 517 289,695 VI 1 878,52 Corectie 15,945 I y1 = I y1 + I yB1 = 1 066 970,54 1894,465 VI
Unde: I yB1 = 2 B * {(L CWL /2) 2 *y 0i + (L CWL /2 + B ) 2 *y 1i + +(LCWL /2 +2* B ) 2 y 2i +(L CWL /2 +3* B ) 2 *y3 i + +(L CWL /2 +4 * B ) 2 *y4i = 11 961,93
16
I 2 Semilatimi yi2 oef. I 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Prova III
III + IV II * V f
Coe I 2 I 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II 0 1 4 9 16 25 36 49 64 81 100
Semilatimi y i3 Prova III
III + IV II * V
Pupa II IV V VI 0 9,29 1 9,29 9,29 18,58 18,58 4 9,29 9,29 18,58 74,32 9 9,29 8,92 18,21 163,89 16 8,71 8,26 16,97 271,52 25 7,82 7,25 15,07 376,75 36 6,32 6,63 12,35 444,60 49 4,41 4,41 8,82 432,18 64 2,73 2,72 5,45 348,8 81 1,68 0,69 2,37 191,97 100 1,14 -1,2 -0,06 -6 3 I y2 = 2 * VI =1 286 594,105 VI 2 316,61 I yB2 = 18 239,51 Corectie 6,29 I y2 = I y2 + I yB2= 1 304 833,615 2 310,32 VI
Pupa IV V VI 9,29 9,29 9,29 18,58 18,58 9,29 9,29 18,58 74,32 9,29 9,29 18,58 167,22 8,92 8,76 17,68 282,88 8,19 8,03 16,22 405,5 6,81 6,98 13,79 496,44 4,93 5,51 10,44 511,56 3,04 3,62 6,66 426,24 1,60 0,81 2,41 195,21 0,94 -2,25 -1,31 -1,31 3 I y3 = 2 * VI = 1 393 984,77 VI 2 446,95 I yB3 = 9 063,965 Corectie 56,21 I y3 = I y3 + I yB3 = 1 403 048,735 VI 2 503,16
17
Coef. I 2 Semilatimi yi4 I 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II 0 1 4 9 16 25 36 49 64 81 Prova III 9,29 9,29 9,29 8,97 8,38 7,19 5,34 3,36 1,57 Pupa IV 9,29 9,29 9,29 9,29 9,10 8,55 7,66 6,51 4,72 1,57
III + IV II * V f V 18,58 18,58 18,58 18,07 16,93 14,85 11,85 8,08 3,14 VI 18,58 74,32 167,22 289,12 423,25 534,60 580,65 517,12 254,34 I 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Coe I 2 II 0 1 4 9 16 25 36 49 64 81 100
Semilatimi y i5 Prova III 9,29 9,29 9,29 9,03 8,51 7,45 5,74 3,78 1,83 Pupa IV 9,29 9,29 9,29 9,29 9,29 8,92 8,34 7,32 5,82 3,46
III + IV II * V V 18,58 18,58 18,58 18,32 17,43 15,79 13,06 9,60 5,29 VI 18,58 74,32 167,22 293,12 435,75 568,44 639,94 614,4 428,45
100 0,21 -2,1 -1,89 -189 3 I y4 = 2 * VI =1 534 460,275 VI 2 670,20 I yB4 = 746,94 Corectie -85,2 I y4 = I y4 + I yB4= 1 535 207,215 2 755,41 VI Calculul I Tj
10
0 0,4 0,4 40 3 I y5 = 2 * VI =1 810 410,408 VI 3 280,22 Corectie 29,29 3 250,93 VI
18
Plutirea I 0 1 2 3 4 5
I yj II 517 289,695 1 066 970,54 1 304 833,615 1 403 048,735 1 535 207,215 1 810 410,408
A Wj III 1 024,29 1 452,21 1 649,91 1 721,695 1 790,765 1 891,49
X Fj IV 1,819 2,575 1,61 0,81 -0,558 -2,288
IV2 V 3,308 6,63 2,59 0,656 0,31 5,23
III * V VI 3 389,13 9 629,059 4 276,73 1 129,60 557,579 9 901,84
I Tj = II - VI VII 513 900,565 1 057 341,48 1 300 556,885 1 401 919,135 1 534 649,636 1 800 508,5658
Calculul (BMT)j, (BML)j Plutirea ILj ITj Vj (BMT)j (BML)j
19
I 0 1 2 3 4 5
II 14132,4 22715,486 36074,409 39495,399 42180,45 45023,22
III 513900,57 1057341,5 1300556,9 1401919,1 1534649,6 1800508,6
IV 0 1942,937 4371,327 7011,93 9768,978 12660,957
V 11,691314 8,2525075 5,6326003 4,3177956 3,5560677
VI 544,1975 297,5199 199,9334 157,0942 142,2095
20
4. DIAGRAMA BONJEAN Consideratii teoretice Daca se calculeaza Axij penru I =02a, si j=0..(5+k)f, se pot trasa graficele functiilor Axi=rI(z). Diagrama Bonjean este definita de graficul functiei Axi=rI(z) corespunzatoare cuplelor teoretice I=020, din planul de forme. In mod obisnuit diagrama Bonjean este reprezentata in sectiunea navei in PD, graficele functiilor Axi=rI(z) I=020 fiind raportate la proiectiile cuplelor teoretice din acest plan. Dimensiunile navei Tsi L sunt reprezentate la scari diferite. Pentru determinarea valorilor Axij pentru I =02a, si j=0..(5+k)f, necesar trasarii diagramei Bonjean se utilizeaza relatiile: Axij=t[0 +(yio+yil) + (yil+yi2) +.+(yI,j-1+yij) ] [m2] Relatia de mai sus permite calculul ariei suprefetei cuplei teoretice pina la plutirea (5+k). Pentru plutirea (m+k)a se utilizeaza relatia:
A ' xi (m +k )f = A ' xi (m +k ) +( A ' xi ) f
[m2]
unde ( A ' xi ) a este aria trapezului elementar de inaltime aI si avind bazele :yI(m+k)+yI(m+k)a [yi(m+k)+yi(m+k)a] [m2] Pentru calculul suprafetei cuplei teoretice pina la plutirea (m+k)f,se utilizeaza relatia: [m2] Unde ( A ' xi ) este aria suprafetei definita de selatura transversala a puntii, plutirea (5+k)a si se calculeaza cu formula aproximativa:
( ' xi )f A
A ' xi ( 5 +k )f
( A ' xi )a =ai
= A ' xi ( 5 +k ) +( A ' xi ) f
3 y i(m + k )a * fI 4
[m2]
Calculul este efectuat sub forma tabelara.
21
Diagrama Bonjean
Plutirea I
y 0j
0 1 2 3 4 5 6 7 7a 7f
Suma integrala a coloanei II II III 0,4 0 2,03 2,43 3,5 7,96 A x0,7a= A x0,7+( A x0) a A x0,7f= A x0,7a+( A x0) f a0 = 1,04 ( A x0) a= 8,58
A x0j=t * III IV
Plutirea I
y 1j
0 3,815 12,497 21,077 22,277
0 1 2 3 4 5 6 7 7a 7f
Suma integrala a coloanei II II III 0,2 0 0,47 0,67 0,69 1,83 0,81 3,33 1,57 5,71 3,46 10,74 4,95 19,15 6,20 3,03 A x1,7a= A x1,7+( A x1) a A x1,7f= A x1,7a+( A x1) f a1 = 1,04 ( A x1) a= 8,58
A x0j=t * III IV 0 1,05 2,87 5,228 8,96 16,86 30,065 47,57 58,11 60,36
y 0,7a= 4,75 f0 = 0,19 ( A x0) f= 1,20
y 1,7a= 4,75 f1 = 0,19 ( A x1) f= 1,20
22
Plutirea I
y 2j
0 1 2 3 4 5 6 7 7a 7f y 2,7a= 7,8 f2 = 0,31
A x2j=t * III IV 0 3,53 10,676 20,629 33,72 50,27 70,08 92,69 101,93 105,15
Plutirea I
y 3j
0 1 2 3 4 5 6 7 7a 7f
A x3j=t * III IV 0 6,59 18,588 34,16 53,03 74,747 98,80 124,78 131,316 135,306
y 3,7a= 8,65 f3 = 0,346 ( A x3) f= 3,99
( A x2) f= 3,22
23
Plutirea I
y 4j
0 1 2 3 4 5 6 7 7a 7f y 4,7a= 9,2 f4 = 0,368
Suma integrala a coloanei II II III 2,25 0 4,69 6,94 6,03 17,66 6,98 30,67 7,66 45,31 8,34 61,31 8,85 78,5 9,2 96,55 A x4,7a= A x4,7+( A x4) a A x4,7f= A x4,7a+( A x4) f a4 = 0 ( A x4) a= 0
A x4j=t * III IV 0 10,895 27,726 48,15 71,136 96,256 123,245 151,58 151,58 156,09
Plutirea I
y 5j
0 1 2 3 4 5 6 6a 6f
Suma integrala a coloanei II II III 3,57 0 6,1 9,67 7,25 23,02 8,03 38,3 8,55 54,88 8,92 72,35 9,28 90,55 A x5,6a= A x5,6+( A x5) a A x5,6f= A x5,6a+( A x5) f a5 = 1,04 ( A x5) a= 8,58
A x5j=t * III IV 0 15,18 36,14 60,13 86,16 113,589 142,16 58,11
y 5,6a= 4,75 f5 = 0,19 ( A x5) f= 1,20
( A x4) f= 4,51
24
Plutirea I
y 6j
0 1 2 3 4 5 6 6a 6f
A x6j=t * III IV 0 18,71 43,14 69,865 97,905 126,77 155,948 183,818 188,40
Plutirea I
y 7j
0 1 2 3 4 5 6 6a 6f
Suma integrala a coloanei II II III 6,00 0 8,23 14,23 8,92 31,38 9,29 49,59 9,29 68,17 9,29 86,75 9,29 105,33 A x7,6a= A x7,6+( A x7) a A x7,6f= A x7,6a+( A x7) f y 7,6a= 9,29 f7 = 0,37 ( A x7) f= 4,58 a7 = 1,41
A x7j=t * III IV 0 22,34 49,266 77,856 107,026 136,197 165,368 191,565 196,148
y 6,6a= 9,29 f6 = 0,37 ( A x6) f= 4,58
( A x7) a= 26,197
25
Plutirea I
y 6j
0 1 2 3 4 5 6 6a 6f
A x6j=t * III IV 0 18,71 43,14 69,865 97,905 126,77 155,948 183,818 188,40
Plutirea I
y 7j
0 1 2 3 4 5 6 6a 6f
A x7j=t * III IV 0 22,34 49,266 77,856 107,026 136,197 165,368 191,565 196,148
y 6,6a= 9,29 f6 = 0,37 ( A x6) f= 4,58
( A x7) a= 26,197
26
Plutirea I
y 8j
0 1 2 3 4 5 6 6a 6f
A x8j=t * III IV 0 24,868 53,30 82,47 111,64 140,81 169,98 195,43 200,01
Plutirea I
y 9j
0 1 2 3 4 5 6 6a 6f
A x9j=t * III IV 0 26,03 54,79 83,96 113,13 142,30 171,475 191,385 195,965
y 8,6a= 9,29 f8 = 0,37 ( A x8) f= 4,58
( A x9) a= 19,91
27
Plutirea I
y 10j
0 1 2 3 4 5 6 6a 6f
Suma integrala a coloanei II II III 7,95 0 9,08 17,03 9,29 35,4 9,29 53,98 9,29 72,56 9,29 91,14 9,29 109,72 Ax10,6a= A x10,6+( A x10) a A x10,6f= A x10,6a+( A x10)f a10 = 1,27 ( A x10) a= 23,596
A x10j=t * III IV 0 26,737 55,578 84,748 113,919 143,089 172,26 195,856 200,436
Plutirea I
y 11j
0 1 2 3 4 5 6 6a 6f
Suma integrala a coloanei II II III 7,95 0 9,08 17,03 8,92 35,4 9,29 53,98 9,29 72,56 9,29 91,14 9,29 109,72 Ax11,6a= A x11,6+( A x11) a A x11,6f= A x11,6a+( A x11) f y 11,6a= 9,29 f11 = 0,37 ( A x11) f= 4,58 a11 = 1,35
A x11j=t * III IV 0 26,737 55,578 84,748 113,919 143,089 172,26 197,34 201,92
y 10,6a= 9,29 f10 = 0,37 ( A x10) f= 4,58
( A x11) a= 25,08
28
Plutirea I
y 12j
0 1 2 3 4 5 6 6a 6f
Suma integrala a coloanei II II III 7,65 0 9,0 16,65 9,29 34,94 9,29 53,52 9,29 72,10 9,29 90,68 9,29 109,26 Ax12,6a= A x12,6+( A x12) a A x12,6f= A x12,6a+( A x12) f a12 = 1,46 ( A x12) a= 27,126
A x12j=t * III IV 0 26,14 54,855 84,026 113,197 142,367 171,538 198,66 203,24
Plutirea I
y 13j
0 1 2 3 4 5 6 6a 6f
Suma integrala a coloanei II II III 6,80 0 8,71 15,51 9,92 33,51 9,29 52,09 9,29 70,67 9,29 89,25 9,29 107,83 Ax13,6a= A x13,6+( A x13) a A x13,6f= A x13,6a+( A x13) f y 13,6a= 9,29 f13 = 0,37 ( A x13) f= 4,58 a13 = 1,53
A x13j=t * III IV 0 24,35 52,61 81,78 110,95 140,12 169,29 197,717 202,297
y 12,6a= 9,29 f12 = 0,37 ( A x12) f= 4,58
( A x13) a= 28,427
29
Plutirea I
y 14j
0 1 2 3 4 5 6 6a 6f
Suma integrala a coloanei II II III 6,00 0 8,11 14,11 8,71 30,93 8,92 48,56 8,97 66,45 9,03 84,45 9,28 102,76 Ax14,6a= A x14,6+( A x14) a A x14,6f= A x14,6a+( A x14) f a14 = 1,56 ( A x14) a= 28,98
A x14j=t * III IV 0 22,15 48,56 76,239 104,326 132,586 161,33 190,31 194,89
Plutirea I
y 15j
0 1 2 3 4 5 6 7 7a 7f
Suma integrala a coloanei II II III 4,35 0 6,98 11,33 7,82 26,13 8,19 42,14 8,38 58,41 8,51 75,6 8,65 92,76 8,7 110,11 Ax15,7a= A x15,7+( A x15) a A x15,7f= A x15,7a+( A x15) f y 15,7a= 8,8 f15 = 0,35 ( A x15) f= 4,106 a15 = 0,25
A x15j=t * III IV 0 17,788 41,02 66,159 91,70 118,692 145,63 172,87 177,245 181,35
y 14,6a= 9,29 f14 = 0,37 ( A x14) f= 4,58
( A x15) a= 4,375
30
Plutirea I
y 16j
0 1 2 3 4 5 6 7 7a 7f
Suma integrala a coloanei II II III 3,05 0 5,43 8,48 6,32 20,23 6,81 33,36 7,19 47,36 7,45 62 7,7 77,15 8,25 93,1 Ax16,7a= A x16,7+( A x16) a A x16,7f= A x16,7a+( A x16) f a16 = 0,7 ( A x16) a= 11,725
A x16j=t * III IV 0 13,31 31,76 52,375 74,35 97,34 121,125 146,167 157,89 161,74
Plutirea I
y 17j
0 1 2 3 4 5 6 7 7a 7f
A x17j=t * III IV 0 8,116 20,72 35,387 51,51 68,90 87,57 108,06 123,23 126,27
y 16,7a= 8,5 f16 = 0,34 ( A x16) f= 3,85
y 17,7a= 7,55 f17 = 0,302 ( A x17) f= 3,04
Plutirea
y 18j
Suma integrala a
A x18j=t * III
Plutirea
y 19j
Suma integrala a
A x19j=t * III
31
0 1 2 3 4 5 6 7 7a 7f
coloanei II II III 0,47 0 2,17 2,64 2,73 7,54 3,04 13,31 3,36 19,71 3,78 26,85 4,45 35,08 5,2 44,73 Ax18,7a= A x18,7+( A x18) a A x18,7f= A x18,7a+( A x18) f a18 = 1,52 ( A x18) a= 17,252
IV 0 4,14 11,837 20,896 30,94 42,15 55,075 70,226 87,478 89,495
0 1 2 3 4 5 6 7 8 8a 8f
coloanei II II III 0 0 1,47 0 1,68 3,15 1,6 6,43 1,57 9,6 1,83 13 2,4 17,23 3,25 22,88 4,35 30,48 A x19,8a= A x19,8+( A x19) a A x19,8f= A x19,8a+( A x19) f a19 = 0,38 ( A x19) a= 3,42
IV 0 4,0 4,945 10,095 15,07 20,41 27,05 35,92 47,85 51,27 52,42
y 18,7a= 6,15 f18 = 0,246 ( A x18) f= 2,017
y 19,8a= 4,65 f19 = 0,186 ( A x19) f= 1,15
Plutirea
y 20j
Suma integrala a coloanei II
A x20j=t * III
32
0 1 2 3 4 5 6 7 8 8a 8f
II III 1,10 0 1,14 2,24 0,94 4,32 0,21 5,47 0 5,68 0,3 5,98 0,98 7,26 2,00 10,24 Ax20,8a= A x20,8+( A x20) a A x20,8f= A x20,8a+( A x20) f a20 = 0,81 ( A x20) a= 3,645
IV 0 0 3,516 6,64 8,587 8,917 9,388 11,398 16,076 19,72 23,05
y 20,8a= 2,5 f20 = 0,1 ( A x20) f= 3,33
33
5. Compartimentarea navei.
5.1.Compartimentarea navei Compartimentarea navei se face prin intermediul peretilor transversali etansi si are rolul de a asigura atit nescufundabilitatea cit si rezistenta corpului. Numarul peretilor transversali etansi si dispunerea acestora se stabileste in conformitate cu prevederile registrelor de clasificatie, in functie de destinatia si de lungimea navei. Pentru navele nepropulsate destinate transportului de marfuri, RNR prevede doi pereti transversali etansi obligatorii si anume peretele picului pupa sau de presetupa si peretele picului prova. La navele autopropulsate mai apar pereti care limiteaza compartimentul masini, astfel: la navele cu compartimentul masini dispus in zona centrala, doi pereti; la navele cu compartimentul masini dispus in zona pupa, un perete (cel de-al doilea fiind peretele picului pupa) In afara de acesti pereti obligatorii mai apar in functie de lungimea navei si alti pereti suplimentari: 5.2.Calculul efectiv Picul pupa XPpp = 7,2 m Picul prova XPpv= 6.35 m a0 = 0,6 m Cpv= 10,58 m si adoptam XPpv= 3,2 m unde L= Lpp=127,05 m adoptam Cpv= 11 m
Cunoscind lungimea picului pupa ,respectiv lungimea picului prova se poate calculalungimea de compartimentare bruta dupa formula: Lcmpb= L- (XPpp +XPpv X+L0,7)= 94,35 m unde L0,7= 18,9 m Lungimea de compartimentare a navei este lungimea corpului navei aflat sub linia limita de imersiune, masurata peste osatura in plan diametral.
34
Conform navei prototip, adoptam: LM1= 22,70 m LM2=22,04 m LM3= 22,04 m LM4= 24,32 m LCM= 21,28 m a0 = 0,002 L + 0,48 = 0,73 m adoptam a0 = 0,76 m
C10 C12.600 mm C12 C40.760 mm
C40 C72.760 mm C72 C101...760 mm C101 C130.760 mm C130 C135.760 mm C135 C162.700 mm C162 C174.600 mm
CM
C12
C40
C72
C101
C130
C162
35
5.3. Evaluarea probabilistica a eficientei compartimentarii Compartimentarea navei se considera eficienta din punct de vedere al asigurarii flotabilitatii si stabilitatii de avarie daca indicele de compartimentare efectiv A nu este inferior indicelui de compartimentare necesar R, adica daca : A R Indicele de compartimentare necesar ,R, pentru navele de transport marfuri ( cu Ls 100 m) care nu au in simbolul de clasa semnele pentru intarituri pentru gheata G60 sau G50 factorul V se calculeaza cu formula: R= (0,002 + 0,0009 Ls) 1/3 Unde Ls: Lungimea de compartimentare; Ls = 112,38 m Se obtine R = 0,468 Indicele de compartimentare efectiv, A, se determina cu relatia:
A = pisivi
unde : i compartimentul sau grupul de compartimente adiacente luate in considerare pi factor care indica probabilitatea de inundare numai a compartimentului sau grupului de compartimente luate in considerare, tinind seama de pozitia acestora fata de extremitatile navei si respectiv de lungimea ipotetica a avariei si factor care indica probabilitatea de supravietuire a navei(printr-o flotabilitate si stabilitate reziduala suficienta), ca urmare a inundarii compartimentului sau grupului de compartimente luate in considerare vi factor care indica probabilitatea ca inundarea sa nu aiba loc deasupra constructiei orizontale etanse la apa. Calculul se efectueaza in ipoteza ca nava inaintea avariei, este pe chila dreapta.
36
Modul de calcul pentru factorul pi

La navele pentru marfuri uscate (cu LS 100 ) care nu au in simbolul de clasa semne pentru intarituri pentru gheata G60 sau G50, factorul pI se determina dupa cum urmeaza: 1. Cand compartimentul considerat se extinde pe intreaga lungime LS : pi =1 2. Cand limita pupa a compartimentului considerat coincide cu perpendiculara pupa fata de care se masoara lungimea LS (cazul compartimentului masini) pi=F + 0,5 ap +q 3. Cand limita prova a compartimentului considerat coincide cu perpendiculara prova fata de care se masoara lungimea LS (cazul magaziei nr.3) pi=1 - F + 0,5 ap 4. Cand extremitatile compartimentului considerat sunt in interiorul zonei cuprinse intre perpendicularele fata de care se masoara lungimea LS (cazul magaziei nr.1 respectiv nr.2)
pi=ap
Marimile se determina dupa cum urmeaza: a = 1,2 + 0,8 E dar a nu trebuie sa fie mai mic decit 1,2 F = 0,4 + 0,25 E (1,2 +a) unde : E = E1 + E2 1 p = F1 Jmax q = 0,4 F2 (Jmax)2 unde: X1 : distanta dintre extremitatea pupa a puntii de compartimentare si peretele pupa al compartimentului sau grupului de compartimente adiacente considerate. X2: distanta dintre extremitatea pupa a puntii de compartimentare si peretele prova al compartimentului sau grupei de compartimente adiacente considerate.
37
E1 = X1/ Ls E2 = X2 / Ls J max + 48 / Ls F1 = y 2 1/3 y 3 F1 = y 1/3 daca y < 1 daca y 1
F2 = 1/3 y 3 - 1/12 y 4 daca y < 1 F2 =1/2 y2 -1/3 y + 1/12 daca y 1 y = J/ Jmax J = E2 - E1
Calculul factorului pI
Compartiment masini
pI = F + 0,5 ap +q
E1 = X1 / Ls =0 E2 = X2 / Ls = 21,28 / 112,38 = 0,189 E = E1 + E2 1 = - 0,811 J = 0,189 Jmax = 0,427 y = 0,442 a = 1,2 + 0,8 E = 0,551 F = 0,4 + 0,25 E (1,2 +a) F = 0,044 F1 = 0, 166 p = F1 Jmax = 0,070 F2 = 0, 025 q = 0,4 F2 (Jmax)2 = 0,0018
pCM = 0,044 + 0,5* 0,551* 0,070 + 0,0018 = 0,065 se obtine:
pCM = 0,065
38
Compartiment marfa 4 p4 = a * p E1 = 0,189 E2 = 0,405 E = - 0,406 a = 1,2 + 0.8 E = 0,875 J = 0,216 Jmax = 0,427 y = 0,505 F1 = 0,212 p = F1 * Jmax = 0,0905 Rezulta :
p4 = 0,079
Compartiment marfa 3 p3 = a * p E1 = 0,405 E2 = 0,601 E = 0,0068 a = 1,2 + 0.8 * 0,0068 = 1,205 J = 0,196 Jmax = 0,427 y = 0,459 F1 = 0,210 0,032 = 0,178 p = F1 * Jmax = 0,076 p3 = 1,2 * 0,076 = 0,091 Rezulta :
se alege : a = 1,2
p3 = 0,091
Compartiment marfa 2 p2 = a * p E1 = 0,601 E2 = 0,798 E = 0,399 a = 1,2 + 0.8 E
rezulta a = 1,2
39
J = 0,197 Jmax = 0,427 y = 0,461 F1 = 0,180 p = F1 * Jmax = 0,077 Rezulta :
p2 = 0,092
Compartiment marfa 1
p1=1 - F + 0,5 ap
E1 = 0,798 E2 = 1 E = 0,798 rezulta : a = 1,2 J = 0,202 Jmax = 0,427 y = 0,473 F1 = 0,1885 p = F1 * Jmax = 0,0805 p1= 1 0,878 + 0,0483 = 0,170 Rezulta :
p1 = 0,170
Calculul factorului Vi Pentru navele de transport marfuri uscate ( cu L 100 m) care nu au in simbolul de clasa semnele pentru intarituri pentru gheata G60 sau G50 factorul Vi se calculeaza cu formula: H- d V = ---------(4.29) Hmax - d Unde H reprezinta inaltimea compartimentarii orizontale deasupra liniei de baza, care se presupune ca limiteaza extinderea verticala a avariei: Hmax : extinderea maxima pe verticala a avariei deasupra liniei de baza: Hmax = d + 0,056 Ls (1- Ls /500) , pentru Ls < 250 m (4.30) Hmax = 13,79 m
40
Cum cea mai de sus punte etansa este situata in zona compartimentului considerat avariat la o inaltime fata de planul de baza mai mica decit marimea Hmax , atunci se adopta : Vi = 1 Calculul factorului Si Factorul Si pentru navele de transport marfuri (cu Ls 100 m) care nu au in simbolul de clasa semnele pentru intarituri pentru gheata G60 sau G50, in orice caz de inundare si orice varianta de incarcare a navei neavariate, se determina cu formula: Si = C V 0,5 *GZmax *
p
unde C = 1 pentru e 25 C = 0 pentru e 30 C = v (30 - e) / 5 pentru 25 e 30 Pentru : e = 20 rezulta C=1 GZ max : valoarea pozitiva maxima a bratului diagramei de stabilitate statica a navei avariate,extinsa in limitele p; se adopta GZ max = 0,1 m. p: unghiul de apunere a portiunii pozitive a diagramei de stabilitate statica a navei avariate (incluzind unghiul de rasturnare); se adopta p = 20 e: unghiul de bandare in stadiul final de inundare (pina la luarea masurilor de redresare) e = 20 Introducind aceste valori in relatia (4.31) ,se obtine pentru factorul Si valoarea: Si = 1 Introducind valorile factorilor pi, vi, si, calculati anterior in relatia se obtine valoarea pentru indicele de compartimentare efectiv A; A = (0,065 +0,079+0,091+0,092+0,170) = 0,497 Deci indicele de compartimentare efectiv A (A = 0,479), este superior indicelui de compartimentare necesar R (R= 0,468) , rezultind astfel ca , compartimentarea navei, facuta la paragraful 5.1, este eficienta din punct de vedere al asigurarii flotabilitatii si stabilitatii de avarie
41
6.DETERMINAREA REZISTENTEI LA INAINTAREA SI ALEGEREA MOTORULUI PRINCIPAL 6.1. Determinarea preliminara a caracteristicilor dinamice pentru regimul de exploatare al navei
Pentru determinarea rezistentei la inaintare totala se utilizeaza relatia: R = RF + RP = RF + RW + RPV = CR x v2/2 S[KN] in care: R rezistenta la inaintare principala RF rezistenta la inaintare de frecare RP rezistenta la inaintare de presiune RW- rezistenta la val RPV- rezistenta de presiune datorata vascozitatii CR - coeficientul rezistentei la inaintare principala CR = CF + CP = CF + CW + CPV unde: CF coeficientul rezistentei de frecare CP coeficientul rezistentei de presiune CF = KCCF0 + CAR unde: KC coeficientul de corectie CF0 coeficientul pentru placa neteda echivalenta CAR coeficientul aditional de rugozitate Coeficientul CRm al rezistentei la inaintare principala este: CRm = 2Rm/ mv2mSm unde: Rm rezistenta la inaintare principala a modelului [KN] m - densitatea apei de experimentare [t/m3]
42
vm - viteza modelului [m/s] Sm - aria suprafetei udate a modelului [m2] Coeficientul rezistentei de presiune: CP = CRM Cfm in care: CFm = 0,075/(lgRem 2)2 unde: - Rem numar Reynolds model - coeficientul Cp, al rezistentei de presiune, a fost exprimat ca o functie de numarul Froude Fr = v/ gLCWL In practica se determina rezistentele principale la inaintare RI, i = 1,5, corespunzatoare unui domeniu de viteze vI, i = 1,5, care include viteza impusa prin tema de proiectare. Calculele se prezinta sub forma tabelara. 6.2.CALCULUL REZISTENTEI LA INAINTARE SUPLIMENTARA Rezistenta la inaintare suplimentara RS, este o fractiune din rezistenta de inaintare totala. RS = RAP + RVM + RAA unde: RAP rezistenta la inaintare datorita apendicilor RVM rezistenta la inaintare generata de valurile marii RAA - rezistenta la inaintare datorata aerului unde: S aria suprafetei udate a carenei [m2] - densitatea apei [t/m] v viteza navei [m/s] CAP coeficientul rezistentei apendicilor si are valorile din tabelul 9.12 din Dinamica Navei. unde: CVM coeficientul rezistentei valurilor
43
RAP = CAP v2/2 S
[KN]
RVM = CVM v2/2 S
[KN]
RAA = Kaer x R unde:
[KN]
R rezistenta la inaintare principala Kaer coeficient adimensional determinat din tabelul 9.15. Volumul nr. 2 Dinamica Navei de pr. dr. ing. Viorel Maier. Obisnuit se determina Rsi , i = 1,5, pentru un domeniu de viteze care include viteza impusa prin tema.
6.3.CALCULUL REZISTENTEI LA INAINTARE TOTALA SI PUTEREA INSTALATIEI DE PROPULSIE A NAVEI

Rezistenta la inaintare totala este data de formula: RT = R + RS [KN] unde: R rezistenta la inaintare principala RS rezistenta la inaintare suplimentara Deplasarea navei prin apa cu o anumita viteza constanta se realizeaza cu ajutorul instalatiei de propulsie care, prin forta ce o dezvolta, trebuie sa invinga rezistenta la inaintare totala. In general, instalatia de propulsie cuprinde patru elemente principale: elicea sau alt tip de propulsor, axul port-elice, dispozitivul de inversare al sensului de rotatie si reducere a turatiei, masina principala. Puterea de remorcare este produsa de elice: PE = RT v [KW] sau PE = 1,36RT v [CP] unde: RT rezistenta la inaintare totala [KN] v viteza navei [m/s] Puterea indicata a masinii principale este: unde: D randamentul discului elicei = 0,3 0,7 S - randamentul liniei axiale = 0,96 0,98 G - randamentul dispozitivului de inversare = 0,94 0,98 Pi = 1,36RT v / D S G
M
44
M randamentul mecanic al masinii principale = 0,75 0,95 tot = 0,73 Se adopta astfel puterea instalatiei: Pi = 6100 CP Calculul rezistentei la inaintare este prezentat in tabelele de mai jos:
45
Rezistenta la inaintare a navei cargou de 8000 tdw Date initiale: Lungimea navei la plutire LWL = 130.77 Pescajul navei la plutire TWL = 7.87 Raportul dintre lungimea si latimea navei la plutire LWL / BWL 7.036 = Raportul dintre latimea si pescajul navei la plutire BWL / TWL 2.36 = Abscisa centrului de carena xBWL = 2.02 Abscisa relativa a centrului de carena 100 xBWL / LWL = 1.544 Volumul carenei V = 12665.005 1/3 Raportul lungime volum LWL / VWL = Coeficientul de finete bloc al carenei cB= 0.662 Coeficientul de finete longitudinal prismatic al carenei cLP= 0.676 Aria suprafetei udate S= LCWL T(1.36+1.13CBBX/T) 3472.055 Aria sectiunii maestre imerse AM = 143.089 Aria sectiunii transversale a bulbului ABT= 4.120 Coeficientul de proportionalitate Taylor pentru bulb fBT= ABT/ 0.035 AM 1.025 Densitatea apei = Visozitatea cinematica a apei v = 0.000001358 0 Corectia coeficientului rezistentei de presiune pentru -0.157 x 10-3 raportul dintre latimea si pescajul navei la plutire CP1= 0.12(BWL / TWL 2.5) 10-3 Corectia coeficientului rezistentei de presiune, pentru 0.00000 formele geometrice ale sectiunilor transversale de la extremitati CP3 Coeficientul aditional de rugozitate CAR = 0.28 x 10-3 Viteza in noduri ceruta prin tema de proiectare v = 16.000 Viteza in [m/s] ceruta prin tema de proiectare 8.224 v=0.514v[m/s] Acceleratia gravitationala 9.810
46
Date initiale: Latimea navei BX = Aria suprafetei udate a carenei S= Starea marii Inaltimea valurilor marii h = Viteza aparenta a valurilor marii c = Viteza vantului VR = Coeficientul rezistentei apendicilor CAP = Coeficientul rezistentei valurilor mari CVM = Coeficientul Kaer =
18,58 m 3472,055 m 4,000 B 3,000 m 8,200 [m/s] 5,000 [m/s] 0,00015 0,0004 0,00009
47
Nr. crt Denumirea marimii ce se calculeaza Notatia I 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 II Viteza navei Viteza navei Numarul Reynolds Coeficientul de frecare al placii netede echivalente Coeficientul rezistentei de frecare al navei Numarul Froude Coeficientul rezistentei de presiune al navei Abscisa relativa a centrului de carena Diferenta absciselor relative Corectie pentru pozitia centrului de carena Corectie pentru bulb Corectie pentru forma navei Coeficientul rezistentei de presiune Coeficientul rezistentei la inaintare principala Rezistenta la inaintare principala III vi vi Rei CFOi CFi Fri CBdi CP2i CP3i CP3 CPi CRi Ri
Unitatea de masura IV [N ] [m/s] -
Forma analitica a relatiei utilizate V 0.514* vi vi * LCWL/ 0.75/(lgRei 2) CFoi + CAR vi/g* LCWL Se det. grafic din diagrama Hardvard VI 14 7.196 0.6929*109 1.604*10-3 1.884*10-3 0.2009 0.71*10-3 0.99 0.554 0.00 0.112*10-3 0.112*10-3 0.665*10-3 2.549*10-3 234.872 VII 15 7.710 0.7424*109 1.589*10-3 1.869*10-3 9.2152 0.88*10-3 0.49 1.054 0.063*10-3 0.00 0.000 0.786*10-3 2.655*10-3 280.836
Valori calculate VIII 16 8.224 0.7919*109 1.576*10-3 1.856*10-3 0.2296 0.98*10-3 0.001 1.543 0.200*10-3 -0.052*10-3 -0.052*10-3 0.971*10-3 2.827*10-3 340.229 IX 17 8.738 0.8414*109 1.564*10-3 1.844*10-3 0.2439 1.24*10-3 0.38 1.164 1.443*10-3 -0.112*10-3 -0.112*10-3 2.414*10-3 4.258*10-3 578.509 X 18 9.252 0.8909*109 1.553*10-3 1.833*10-3 0.2583 1.65*10-3 0.89 0.654 1.079*10-3 -0.197*10-3 -0.197*10-3 2.375*10-3 4.208*10-3 640.954
% %
Se det. grafic din diagrama 9.8 100(XBCWL/LCWL)-100(XBCWL/LCWL)Sdi (3.355 * Fri 0.6) * Se determina din tabelul 9.8 CP3i + CP3i CFi + CPi CRi *S * * vi/2
100(XBCWL/ LCWL)Sdi
( XBCWL/ LCWL)I
48
Calculul RSi Nr Denumirea marimii ce se . calculeaza crt I II 1 Viteza navei 2 3 4 5 6 Viteza navei Rezistenta la inaintare datorata apendicelor Rezistenta la inaintare datorata valurilor marii Rezistenta la inaintare datorata aerului Rezistenta la inaintare suplimentare
Notati a III vi vi RAPi RVMi RAAi RSi
Unitatea de masura IV [N ] [m/s] KN KN KN KN
Forma analitica a relatiei utilizate V 0.514* vi CApi * * viS/2 CVMi * * viS/2 Kaer - Ri RApi + RAai + RVMi VI 14 7.196 4.608 36.817 0.021 41.446 VII 15 7.710 5.290 42.264 0.025 47.579
Valori calculate VIII 16 8.224 6.019 48.087 0.030 54.136 IX 17 8.738 6.795 54.997 0.052 61.844 X 18 9.252 7.618 60.861 0.057 68.536
49
Calculul RTi si PE Nr Denumirea marimii ce se . calculeaza crt I II 1 Viteza navei 2 3 4 Viteza navei Rezistenta la inaintare totala Puterea de remorcare a navei
Notati a III vI vI RTi PE
Unitatea de masura IV [N ] [m/s] [KN] [KW] [CP]
Forma analitica a relatiei utilizate V 0.514* vi CApi * * viS/2 RT * vi 1.36 * RT * vi VI 14 7.196 4.608 1988.38 4 2704.20 2 VII 15 7.710 5.290
Valori calculate VIII 16 8.224 6.019 3243.257 4410.830 IX 17 8.738 6.795 X 18 9.252 7.618
2532.079 3443.628
5595.40 6564.201 4 7609.75 8927.314 0
50
7.Instalatia de stins incendiul cu apa 7.1Generalitati Incendiul, ca proces de ardere, este o reactie de oxidare, insotita de degajare de caldura si lumina. El este posibil doar in prezenta materialelor carburante si a oxigenului, peste temperatura de aprindere. Un incendiu poate fi lichidat sau prin indepartarea materialelor carburante din zona de ardere, sau prin reducerea cantitatii de caldura sau oxigen pana sub limitele la care reactia de oxidare inceteaza. Reducerea in zona de ardere a cantitatii de caldura sau oxigen este actiunea principala a instalatiilorde stingere. Pe principiul racirii focarului de incendiu se bazeaza functionarea instalatiilor de stingere cu apa, in timp ce instalatiile volumice se bazeaza pe umplerea volumului liber al unei incaperi inchise, cu agenti care nu intretin arderea si asigura stingerea incendiului datorita reducerii concentratiei de oxigen din aer, pana sub limitele la care inceteaza arderea. Dupa modurile de stingere a incendiilor, instalatiile pot fi de suprafata si volumice. Primele trimit la suprafata focarului de incendiu substanta stingatoare, care raceste sau opreste alimentarea cu oxigenul din aer a zonei de ardere, impiedicand iesirea aburului. Ca exemple de instalatii de suprafata sunt instalatia de stingere cu apa si instalatia de stingere cu spuma. In grupa instalatiilor de stingere volumica intra cele care umplu volumul liber al incaperii cu substante care nu intretin arderea, ca: abur, gaze inerte sau spume foarte usoare. Aici nu sunt incluse instalatiile care umplu incaperile cu apa si anume instalatiile de inundare si stropire a incaperilor. Orice substanta stingatoare, actionand asupra unui focar de incendiu, raceste, izoleaza de oxigenul din aer, distruge mecanic flacara si ingreuneaza iesirea din zona de ardere a aburului format. Instalatiile de antiincendiu trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte principale:
51
sa fie oricand gata de functionare, indiferent daca nava se afla in stationare sau in mars; sa nu intensifice prin funtionarea lor arderea; sa fie sigure in functionare si sa aiba vitalitate ridicata; sa actioneze asupra focarului de incendiu astfel incat sa excluda posibilitatea reaprinderii; sa aiba mijloace de actionare locala si de la distanta, precum si posibilitati de control; sa nu fie periculoase pentru om; substantele stingatoare sa nu provoace corodarea instalatiilor si constructiilor afectate, sa nu fie deficitare si sa-si mentina proprietatile stingatoare dupa o depozitare indelungata. Instalatii de stingere cu apa Instalatiile din aceasta grupa sting incendiile cu apa sarata sau dulce, racind substantele arzande pana sub temperatura de aprindere si dupa modul in care actioneaza asupra focarului de incendiu, pot fi impartite in: instalatii cu jet cinetic de apa, indreptat asupra focarului de incendiu; instalatii cu apa pulverizata (sprinkler, pulverizare bruta, stropire, pulverizare fina); instalatii care inunda complet intregul volum liber al incaperilor (inundare). Cu jeturi cinetice de apa indreptate asupra focarului de incendiu se pot stinge incendiile din interiorul incaperilor, de pe zonele deschise ale puntilor si platformelor, dar nu se reuseste stingerea incendiilor cu produse petroliere, a echipamentului electric in functiune, a lacurilor si vopselelor. Cu apa nu se pot stinge incendiile substantelor cum sunt: carbura de calciu, varul nestins, kaliul sau natriul, cu care apa
52
poate intra in reactie chimica, exotermica, urmata de formarea cu aerul a unor amestecuri explozive ce amplifica incendiul. Apa care actioneaza asupra focarului de incendiu poate provoca formarea de stropi in cazul produselor petroliere, lacurilor bituminoase, grasimilor etc., care nu se amesteca cu apa, dar care pot contribui la extinderea incendiului. Actionand cu jet cinetic de apa asupra focarului de incendiu, substantele care se afla in stare pulverizata (praf de ebonita, pluta macinata, lana, zahar), pot fi antrenate cu jetul de apa, ceea ce face ca stingerea incendiilor cu jeturi cinetice de apa sa aiba o aplicare limitata. In cazul trimiterii asupra focarului de incendiu a unui curent de apa pulverizata, domeniul de aplicare a instalatiilor de stingere cu apa se largeste mult, reusind sa stinga produse petroliere, echipament electric in functiune si o serie de substante explozive. O astfel de stingere se obtine datorita efectului de pulverizare a apei, care capata in acest mod o suprafata mare de vaporizare si exercita deci o puternica actiune de racire. Aburul format, in amestec cu aerul, reprezinta un mediu sarac in oxigen, care nu intretine procesul de ardere si prin aceasta provoaca stingerea focului. Cu cat pulverizarea apei este mai fina, cu atat este mai eficienta stingerea. Descrierea tehnica a instalatiei Instalatia de stind incendiul cu jet de apa actioneaza de la distanta asupra focarelor de incendiu, cu jeturi cinetice de apa, de debite de 2 6 [l/s]. Cu astfel de instalatii sunt prevazute toate navele in scopul stingerii in incaperile de locuit si serviciu, pe punti si platforme deschise. De asemenea, aceste instalatii se folosesc pentru asigurarea cu apa a instalatiilor splinkler, cu apa pulverizata, generatoare de spuma, pentru racirea echipamentului, stropirea peretilor, constructiilor si instalatiilor. Aceste instalatii nu au nevoie de pastrarea rezervelor de substanta stingatoare, ele primind apa de peste bord cu ajutorul
53
pompelor de incendiu racordate la conducte, care deservesc hidrantii cu furtunuri flexibile si ajutaje manuale ce dirijeaza apa spre focarul de incendiu. Pentru stingerea incendiilor pe alte nave sau pe mal, apa este dirijata din tunuri de apa (hidromonitoare) care o arunca la distante de 60 80 [m], pe cand din ajutajele manuale apa este aruncata la 20 25 [m]. Distanta de actiune a jetului de apa determina sarcina necesara ajutajelor de incendiu, care reprezinta 25 32 [mCA]. Tinandu-se cont de pierderile de sarcina de pe tubulatura, se poate determina marimea sarcinii necesare la pompele de incendiu (intre 65 100 mCA). De obicei astfel de sarcini sunt asigurate de pompe centrifugale monoetajate. La fiecare nava maritima, numarul necesar de pompe stationare de incendiu se determina conform normelor registrelor de clasificare, care reglementeaza de asemenea si sarcinile ajutajelor de incendiu. Aceste pompe trebuie sa aiba actionari mecanice independente, dar ca pompe de incendiu pot fi folosite si pompele sanitare, de balast, drenaj sau alte pompe care lucreaza cu apa sarata, fara reziduuri petroliere si care au debitul si sarcina suficiente. La navele de pasageri si similare lor, de capacitati intre 300 1000 TRB, pe navele petrolier de capacitati peste 1000 TRB si pe alte nave de capacitati peste 2000 TRB, se monteaza o pompa stationara de avarie, daca la izbucnirea unui incendiu este posibila iesirea din functiune a tuturor pompelor stationare de incendiu, sau daca pe nava exista numai o pompa de incendiu, folosita si pentru alte instalatii de stingere a incendiilor in compartimentul masini. De asemenea, o astfel de pompa este necesara daca cele doua pompe de incendiu stationare existente nu pot fi amplasate in compartiment in borduri opuse. Pompa de incendiu stationara de avarie se racordeaza la magistrala de incendiu cu apa, are pentru actionare o sursa independenta de energie si valvula kingston de aspiratie, amplasate astfel incat ele sa nu poata fi scoase din functiune in cazul izbucnirii incendiului in incaperea pompelor de incendiu stationare principale.
54
La navele petrolier, pompa de incendiu de avarie se amplaseaza in extremitate prova a corpului, in afara magaziilor de marfa. 7.2.Elemente constructive componente Nava va fi dotata cu o instalatie de stins incendiul cu jet de apa, deservita de 3 (trei) electropompe principale: una cu Q1 = 400 [m3/h] si H = 120 [mCA]; doua cu Q2 = Q3 = 235 [m3/h] si H = 120 [mCA]. Pompele principale de incendiu vor fi amplasate in CM. Intr-un compartiment special amenajat din pupa navei, va fi amplasata motopompa de incendiu de avarie cu Q = 160 [m3/h] si H = 100 [mCA], conform regulilor SOLAS. Toti hidrantii de incendiu de pe nava vor fi de tip STORTZ. Hidrantii din suprastructura, CM si compartimentul pompe vor fi Dn50 iar cei de pe puntile deschise Dn65. Hidrantii din interiorul suprastructurii vor fi montati in nise de incendiu. Numarul hidrantilor vor asigura in fiecare punct de pe nava doua jeturi de apa. Instalatia va fi executata din tevi din otel trase si zincate la cald, imbinate cu flanse, sudate cap la cap si prin insurubari. Hidrantii de incendiu vor fi executati din bronz, armaturile pana la Dn100 vor fi executate din otel, iar cele peste Dn100 din fonta. Organele de inchidere ale armaturilor vor fi executate din materiale rezistente la coroziune. Instalatia va fi conceputa pentru spalarea lanturilor de ancora si stropirea iesirii de avarie din CM. Instalatia va mai alimenta cu apa: instalatia de stins incendiul cu spuma si tunurile prevazute in aceasta instalatie; instalatia de stropire;
55
ejectorul de santina din prova navei; agregatul de tratare scurgeri sanitare; tanculde scurgeri sanitare. Instalatia va fi dotata cu piese de schimb si scule in conformitate cu RNR. 7.3Elemente de calcul 7.3.1Calculul debitului necesar Debitul total al pompelor stationare de incendiu, in afara de cea de avarie, pentru alimentarea cu apa prin ajutaje manuale, trebuie sa fie cel putin Qn = K . m2 [m3/h] unde : K - coeficient ce tine seama de destinatia navei ;
m = 1,68 L ( B + H ) + 25
L [m] - lungimea navei intre perpendiculare B [m] - latimea maxima a navei H [m] - inaltimea bordajului pana la puntea peretilor etansi in sectiunea maestra K Pasagere si similare 0,016 Petroliere 0,012 Celelalte tipuri de nave 0,008 Consideram LPP = L. Se adopta K = 0,012. In urma calculelor rezulta: m = 182,08 si Qn = 397,83 [m /h]
3
Suma debitelor celor 3 electropompe alese este:

56
Qi = 635 [m3/h] > Qn Considerand Q debitul total al celor n pompe, iar Qi debitul individual al unei pompe (Q = Qi), conform normelor R.N.R. trebuie sa se respecte conditia: Qi 0,8 . ( Qi / n) S-a adoptat n = 4 (inclusiv pompa de avarie) => Qi 159 [m3/h]. Se respecta. 7.3.2Determinarea diametrului interior al magistralelor Se adopta viteza medie de curgere v = 2 [m/s] Diametrul interior al tubulaturii se calculeaza cu relatia:
d=
unde:
4Qi v 3600
d - diametrul interior calculat [m] Qi - debitul realizat de fiecare pompa [m3/h]; v - viteza medie de curgere [m/s]; v = 2 [m/s]. => d1 = 0,26 [m] = 260 [mm], ptr. Q1 = 400 [m3/h]; => d2,3 = 0,20 [m] = 203 [mm], ptr. Q2,3 = 235 [m3/h]; => d4 = 0,17 [m] = 170 [mm], ptr. Q4 = 160 [m3/h]; Orientativ, diametrul magistralei principale trebuie sa respecte relatia d (L/1,2) + 25[m] => d1 205 [mm]. Se respecta.
57
Debitul de apa prin ajutajele tip cioc de barza Debitul de apa q ce trece prin ajutajul ciocului de barza se poate determina din ecuatia de continuitate (Q = S . v)
q =
d2 2gH 4
[m3/h]
unde, = coeficient de debit; d [m] = diametrul ajutajului ciocului de barza; H [mCA] = sarcina gurii de incendiu.
58
8.INSTALATIA DE SANTINA
8.1. Descrierea instalatiei In cadrul functiei de drenaj, instalatia de santina asigura evacuarea peste bord a apei colectate in santina in conditii normale de exploatare. Ea poate proveni din : -scapari prin presetupele armaturilor de inchidere si a tubului etambou; -purjarea sticlelor de nivel; -condensarea pe bordaje a vaporilor de apa din aer; -spalarea puntilor de sub limita de plutire; -stingerea incendiilor. In cadrul functiei de salvare, instalatia de santina asigura evacuarea cantitatilor mari de apa patrunsa in caz de gaura de apa. Navele la care probabilitatea producerii gaurii de apa este mare (remorcherele de port, spargatoarele de gheata, navele militare0 dispun de instalatii autonome de salvare, in afara de instalatia de santina. 8.2.ELEMENTE DE CONSTRUCTIE Pentru colectarea apei, instalatia dispune de casete de santina, de volum minim 0,2 m3 , amplasate la puntea dublului fund in cele doua borduri ale sectiunii transversale din pupa fiecarui compartiment drenat. Pentru latimi peste 20 m se recomanda amplasarea casetelor de santina in plan diametral. Instalatia de santina trebuie sa asigure evacuarea apei din oricare caseta colectoare sau din canalele de santina, pentru inclinari indelungate ale navei de maximum 15` in plan transversal si 5` in plan longitudinal. Compartimentul masini in care se colelteza si reziduuri petroliere, trebuie sa fie drenat independent de magazii, iar fiecare caseta colectoare trebuie sa dispuna si de tubulatura autonoma de drenare. Instalatia de santina este compusa din : -pompe; -tubulatura magistrala; -ramificatii; -armaturi; -separatoare. Conform R.N.R. la fiecare nava autopropulsata cu motoare principale avind puterea totala de 220kW si mai mult, trebuie sa
59
existe cel putin doua pompe de santina cu actionare mecanica, din care una trebuie sa fie stationara si inclusa in instalatia de santina. Astfel, instalatia de santina de pe cargoul de 8000tdw va fi actionata de 2 pompe tip PDVD (cu pistoane verticale cu dubla actiune) actionate de motoare electrice asincrone cu rotorul in scurt circuit alese in urma calculului realizat conform regulilor de clasificare si constructie a navelor. Aceste pompe au proprietati bune de aspiratie, fiind cele mai folosite. Amplasarea pompelor se face in CM. Tubulatura instalatiei de santina se confectioneaza din otel zincat si se dimensioneaza conform R.N.R., functie de dimensiunile principale ale navelor. In cazul instalatiei de santina de pe cargoul de 8000 tdw s-a adoptat tipul de tubulatura fara magistrala. In acest caz, magaziile de marfa se dreneaza prin intermediul ramificatiilor de tubulatura proprii care fac legetura de la putul de santina la casetele de manevra. In urma dimensionarii tubulaturilor se vatine seama ca diametrul interior al acestora sa fie de cel putin 40 mm; iar diametrul interior al tevilor racordate direct la pompa de santina trebuie sa fie egal cu diametrul interior al stutului de aspiratie al pompei de santina. O alta conditie ce trebuie respectata este aceea ca aria sectiunii tubulaturii ce leaga un grup de valvule la tubulatura principala de santina nu tebuie sa fie mai mica decit suma ariilor sectiunilor a doua din ramificatiile cele mai racordate la acest grup de valvule, insa nu mai mare decit aria tubulaturii principale. Amplasarea tubulaturii de drenare si a ramificatiilor cu sorburi este facuta astfel incit sa asigure drenarea oricarui compartiment etans cu oricare din pompele alese. In vederea evitarii posibilitatii patrunderii apei din afara bordului in interiorul navei, precum si al apei dintr-un compartiment in altul, valvulele de aspiratie de pe cutiile de distributie ale tubulaturii de santina sint de tip inchidere cu retinere. Amplasarea tubulaturilor s-a facut astfel incit sa se asigure drenarea incaperilor de masini prin ramificatiile de aspiratie racordate direct la pompa, executindu-se simultan si drenarea altor compartimente cu alte pompe. De asemenea, s-a avut in vedere faptul ca drenarea sa fie asigurata prin functionarea unei pompe, atunci cind celelalte sint in reparatie sau se folosesc in alte scopuri. Apa evacuata peste bord va fi curatata in prealabil de produse petroliere cu ajutorul unui separator.
60
Amplasarea si numarul ramificatiilor de aspiratie cu sorburi sa facut in functie de forma si dimensiunile compartimentului drenat. Astfel, fiecare compartiment ce trebuie drenat este dotat cu doua sorburi de drenare amplasate in fiecare bord. In compartimentul masini s-au prevazut 6 sorburi de drenare. Amplasarea sorburilor s-a facut astfel incit sa fie asigurata drenarea totala a compartimentului la inclinari mai mici de 5` in orice bord. In compartimentele de la extremitatile navei, respectiv picul prova si picul pupa, unde inclinarea fundului este mai mare de 5`, sorburile s-au amplasat aproape de PD al navei. Instalatia se compune din mai multe parti distincte. Instalatia de santina pentru magazii Este deservita de o electropompa de santina principala cu piston avind: Q = 125 mc/h si Hr = 25 mCA. Aceasta electropompa este dublata de una din electropompele de balast avind Q = 250 mc/h. Magistralele de santina,una pentru Bb si alta pentru Tb,sint amplasate in tunelul pentru tubulaturi. Valvulele de pe ramificatii sint de tip normal inchis prevazute cu actionare hidraulica Pentru aspiratie se folosesc sorburi cu retinere. Pentru drenarea magaziilor superioare sint prevazute tuburi de scurgere care conduc in puturile de santina de la nivelul dublului fund. Instalatia de santina pentru CM Drenarea CM-ului este asigurata de o electropompa cu piston de 4 mc/h si Hr = 20 mCA,care refuleaza in tancul de apa santina.Electro-pompa are si posibilitatea debarcarii apei de santina la mal prin prizele de debarcare amplasate pe puntea principala in ambele borduri.De asemenea are posibilitatea trimiterii reziduurilor la tanc omogenizare reziduuri. Din tancul de decantare santina 7.9 aspira electropompa separato-rului de santina de 5 mc/h.Apa curata sub 15 ppm rezultata din sepa-ratorul si filtrul de 5 t/h este evacuata peste bord iar rezidurile rezultate sint trimise in tancul de scurgeri separator santina.
61
Pentru controlul procentului de hidrocarburi in apa ce se deverseaza peste bord s-a prevazut un sistem de masura si control automat cu semnalizare si refulare a electropompei in tanc santina cind se depaseste 15 ppm de hidrocarburi in apa deversata. In cazul acumularilor mari de apa in CM apa va fi evacuata cu electropompa de santina principala cu Q = 125 mc/h cu refulare peste bord cu mentionarea expresa in jurnalul de hidocarburi al navei. Instalatia de santina pentru zona pupa Drenarea compartimentului masina cirmei se face gravitational printr-un sistem de tubulaturi de scurgeri prevazute cu clapeti cu contragreutate care conduc apa in putul de santina din pupa CM-ului. Instalatia de santina pentru zona prova Drenarea incaperilor de pe puntea principala se face gravitational printr-un sistem de tubulaturi care conduc in puturile pentru drenarea spatiului dintre platforma picului prova si puntea principala. Drenarea acestui spatiu si a putului de lant se realizeaza cu un ejector cu o capacitate de 16 mc/h,alimentat de la instalatia de stins incendiu cu apa. Drenarea compartimentului electropompa incendiu avarie si a com-partimentului sonda ultrason se realizeaza cu un ejector de 16 mc/h. Armaturile instalatiei sint confectionate din Fc cu organele de inchidere din otel inox cu exceptia valvulelor de bordaj si a valvulei pentru drenarea magistralei Kingston care au corpul din otel turnat. Tubulatura va fi din tevi din otel tras,imbinate cu mansoane in tancuri si cu flanse si garnituri din marsit unit in C.M. si tunel. Tubulatura este zincata,suruburile si piulitele sint galvanizate. 8.3.CALCULUL INSTALATIEI DE SANTINA PENTRU NAVA TIP 1. Diametrul interior al tubulaturii principale de santina.
d =1,6 8 L ( B +D ) +2 ; [ m ] 5 m
62
deci d=124.78;[mm] Se alege conform STAS 403-66 teava 146x6 cu diametrul d=140mm. Grosimea tevii este de 6mm. 2. Diametrul ramificatiilor. i) Pentru magaziile de marfa : a.Pentru magazia numarul 1 cu lungimea compartimentului l=23,8 m: ~diametrul interior al tubulaturii este :
d1 = 2,15 l ( B + d ) + 25 ; [ mm ]
deci d1=74,73mm. Se alega conform STAS 404/1-87 teva cu diametrul de d=74mm. b. Magazia numarul 2, cu lungimea de 23,7m :
d 2 = 2,15 l ( B + d ) + 25 ; [ mm ]
deci d2=80.609mm Se adopta d=125mm. c. Magazia numarul 3, cu lungimea de 24 m :

d 3 = 2,15 l ( B + d ) + 25 ; [ mm ]
deci d3=80.609mm. Se adopta d=125mm. ii) Pentru CM cu lungimea de 10 m:

d CM = 2,15 lCM ( B + d ) + 25 ; [m ] m
deci d CM = 80.69 [mm] Se adopta dCM=125 [mm]. iii) Pentru picul pupa cu lungimea de 7,2 m :
d PP = 2,15 l PP ( B + d ) + 25 ; [ mm ]
deci dPP=60.17 [mm] Se adopta dPP=75 [mm]. Pentru picul prova cu lungimea de 8 m :
d PV = 2,15 l PV ( B + d ) + 25 ; [ m ] m
deci dPV=54.75 [mm] Se adopta dPV=75 [mm]. 2.Calculul debitului pompei : Viteza de aspiratie a pompei este de 2m/s. Debitul pompei este :
63
2 d m v 3600 ;[m3 / h] 4 deci Q=110.835 [ m 3 / h ] . Se alege Q=125 [ m 3 / h ] , Ha=22 mCA si Hr=25 mCA.
Q=
Se aleg 2 pompe cu pistoane verticale cu dubla actiune. Caracteristicile pompelor sint : Q=125 [ m 3 / h ] , Ha=15 mCA si Hr=20 mCA. 3. Calculul pierderilor hidraulice. a. Pierderile hidraulice pe aspiratia pompei : Calculul se realizeaza pentru traseul cu cele mai multe coturi, cea mai mare lungime si inaltime si pe care se afla cele mai multe echipamente. Traseul 1-2 : l12=70 m, d12=74mm Q12=125/2 [ m 3 / h ] =62.5 [ m 3 / h ] .
h12 = ( l v l v2 + ) = C 12 d 2g d 2g
2
Se admite viteza de curgere de 2m/s. Se determina viteza pe traseul 1-2 :

v12 = 4Q12 = 4.02; [m / s] d * 3600
2 12
Se determina numarul Reynolds :

Re =
Din tabelul 12 pag 246 Conducte pentru transportul fluidelor se considera o valoare = 0.2 pentru rugozitate, atunci d12 / =74/0.2=370. Din anexa numarul 1 Conducte pentru transportul fluidelor . Se adopta = 0.028. Rezistentele locale pe acest traseu sint : -1sorb = 5 deci = 5
lC = l12 + lloc lloc = d
v12 d12 = 2.93 * 10 5
deci : lC = 20 .21; [ m]
= 13 .21
64
Atunci pe traseul 1-2 pierderea de presiune totala este : h12 =6.236 mCA. Traseul 2-3 : l23=111m, d23=140mm Q12=125 [ m 3 / h ] Pierderea totala de presiune pe acest traseu este :
l v l v2 h23 = ( + ) = C 23 23 d 2g d 23 2 g
lC 23 = l23 + lech
2
v23 =
4Q23 = 2.25; [ m / s ] d * 3600

2 23
Determinarea numarului Re :
v23 d 23 = 3.11 *10 5 Se calculeaza raportul d23 / = 140/0.2=700 este rugozitatea ; se adopta = 0.2 Re =
Conform anexei numarul 1 se determina (coeficientul de frecare). Deci =0.0258. Pentrul calculul lungimii datorate rezistentelor locale, pe traseu se afla : -4 coturi la 90 deci =0.15*4=0.6 -1 caseta de valvule cu retinere =0.5 Deci ==1.1 Lungimea echivalenta este :
lech = d 23 deci : lC = 5.96 + 111 = 116 .96; [m]
= 5.96
Traseul 3-4 : l34=20m, dCM=125mm Q12=125 [ m 3 / h ]

h34 = ( l v l v2 + ) = C 34 34 d 2g d 34 2 g
2
lC 34 = l34 + lech
v34 =
4Q34 = 2.83;[m / s ] d * 3600

2 34
Numarul Re se calculeaza cu formula :
65
v34 d 34 = 3.502 *10 5 In functie de d34 / =125/0.2=625 se determina coeficientul de Re =
frecare :
=0.0258.
Pentru pierderile locale avem : -6 coturi la 90, deci =0.15*6=0.9 -2 filtre , deci =2*3=6 -3 vane cu sertare ,deci =0.8*3=2.4 -1 sorb, deci =5 Rezulta ca =14.3. Se obtine :
lech =
Lungimea traseului 3-4 este :

lC 34 = l34 + lech = 86 .82 ; [ m] h34 = 7.58 ;[ mCA ]
d 34
= 66 .82; [ m]
Pierderea totala pe traseul 3-4 (de presiune) este : Pierderea totala pa aspiratia pompei devine :
htot = h12 + h23 + h34 ;[m] htot = 19 .376 ;[mCA ] < H a = 22 ;[mCA ]
Calculul pierderilor hidraulice pe refularea pompei -traseul 4-5 : l34=5m, d45=125mm Q12=125 [ m 3 / h ] Pierderea de presiune pe refularea pompei :
l v l v2 h45 = ( + ) = C 45 45 d 2g d 45 2 g
2
Viteza fluidului pe refularea pompei :

v45 = 4Q45 = 2.83; [m / s ] d * 3600
2 45
lC 45 = l45 + lech
Se determina coeficientul de frecare =0.02675

d 45 v d Re = 45 45 = 3.502 * 10 5 / =125/0.2=625; =0.2 lech =
d34
Rezistentele locale : -1 sorb, deci =5 -1 armatura de retinere, deci =7

66
Rezulta ca :
lech 45 = d 45
lC 45 = l45 + lech = 61 .07 ; [m]
=12
Pierderea de presiune totala pe refularea pompei este :

hreft = 0.02675 hreft 61 .07 (2.83 ) 2 0.125 2 9.81 = 5.33; [mCA ] < H reft = 25 ; [mCA ]
= 56 .07 ; [m]
9.INSTALATIA DE RACIRE A MOTORULUI PRINCIPAL 9.1Generalitati
Prin sistem de racire se intelege ansamblul compus din pompe, filtre, schimbatoare de caldura, aparate de masura si elemente de reglare, legate intre ele cu tevi prin care fluidul de racire este recirculat pentru a prelua caldura fluidelor care trec prin schimbatoarele de caldura (apa, ulei, aer, gaze).
Ca medii de racire se folosesc: apa din afara bordului, apa desalinizata, uleiul, combustibilul si aerul. Sistemul de racire al unui motor naval reprezinta totalitatea agregatelor, aparatelor si dispozitivelor care asigura evacuarea fortata prin pereti a unei parti din caldura dezvoltata in cilindrii motorului, in timpul procesului de ardere. Gradul de racire a cilindrului si reglarea parametrilor agentului de racire in functie de regimul tehnic optim al motorului
67
influenteaza performantele dinamice, economice, de fiabilitate si durabilitate ale acestuia. Din aceste motive, motoarele navale sunt echipate, aproape in majoritate, cu sisteme de racire complexe, capabile sa asigure grade optime de racire si protectia motorului naval la orice regim de functionare. In cazul motoarelor principale, aceste sisteme cuprind:
subsistemul de racire a cilindrilor cu apa tehnica, in circuit inchis

(din care deriva si circuitul de racire a turbosuflantelor si clapetelor de evacuare, la unele motoare). Acesta preia caldura evacuata prin peretii cilindrilor si o cedeaza, prin intermediul racitoarelor, apei de mare; subsistemul de racire a pistoanelor care functioneaza cu apa tehnica in circuit inchis (caldura preluata de la pistoane este evacuata prin racitoarele cu apa de mare), sau cu ulei din circuitul de ungere, care este racit in racitoarele cu apa de mare; subsistemul de racire a injectoarelor, care functioneaza in circuit inchis si care utilizeaza ca fluid de racire apa tehnica, motorina sau, in unele cazuri, uleiul din circuitul de ungere; subsistemul de racire cu apa de mare, in circuit deschis, care are rolul de a prelua caldura evacuata prin peretii cilindrilor, de la turbosuflante, clapetele de evacuare, pistoane si injectoare, prin intermediul racitoarelor acestora, si de a raci, prin interemediul racitoarelor de baleiaj (in circuit deschis), aerul vehiculat de turbosuflante sau electrosuflante, cuzinetii de sprijin ai liniei axiale si bucsa tubului etambou. Subsistemul de racire a cilindrilor MP utilizeaza pentru racire apa tehnica (apa dulce). Apa tehnica este vehiculata in sistem, de obicei, cu ajutorul unor pompe de apa antrenate prin intermediul electromotoarelor. In acest caz se asigura pentru orice regim de functionare a motorului un debit constant de fluid de racire. Pompele de apa sunt dimensionate astfel incat, cu debitul nominal de apa refulat, asigura racirea motorului la orice regim de incarcare. Dezavantajul sistemului este ca, la sarcini partiale, atunci cand debitul de apa tehnica ar putea fi micsorat corespunzator fluxului de caldura evacuat prin sistemul de racire, pompa functioneaza tot la regim nominal, consumand astfel suplimentar energie electrica. Sistemele automate de reglare permit asigurarea unei temperaturi optime a fluidului de racire indiferent de regimul de functionare a MP. In general, reglarea se face prin modificarea
68
cantitatii de apa care intra in racitoare, pastrandu-se constant debitul de fluid care strabate motorul. Subsistemul de racire a pistoanelor MP foloseste ca fluide de lucru apa sau uleiul. Motoarele principale lente navale au circuite separate pentru racirea pistoanelor, indiferent daca lichidul de racire este apa sau uleiul. In ultimul timp, firmele constructoare prefera subsistemele de racire cu apa a pistoanelor pentru avantajele acestora: cost redus, tratare simpla si economica, caldura specifica mare a apei. Dezavantajele subsistemelor de racire cu apa a pistoanelor sunt: formarea crustei in spatiile de racire, ceea ce afecteaza transferul de caldura, actiunea coroziva a apei si posibilitatea contaminarii uleiului de ungere prin avarierea tuburilor telescopice de alimentare a spatiilor de racire incluse in pistoane. Instalatiile de racire cu apa a pistoanelor se intalnesc la majoritatea MP lente cu cap de cruce si puteri peste 2200 [KW/cilindru]. Subsistemul de racire a injectoarelor MP foloseste ca fluide de lucru apa, uleiul sau motorina. Fiecare din aceste fluide prezinta avantaje si dezavantaje care au determinat firmele constructoare de motoare navale sa prefere pe unul sau pe altul dintre ele. Apa tehnica este preferata de firmele MAN, FIAT etc., deoarece prezinta avantajul considerabil al pretului de cost scazut si al caldurii specifice ridicate in comparatie cu uleiul sau motorina. Dezavantajul principal consta in faptul ca este nevoie de o instalatie speciala, iar in cazul aparitiei unor neetansietati, apa se poate scurge in camera de ardere perturband procesele din cilindru. 9.2.Descrierea tehnica a instalatiei Echipamente principale. Caracteristici
a)
Nr Crt 1. 2.
Pompe de racire cu apa dulce Functie El.pompa racire cilindri MP Electropompa racire piston buc/ Debit nava [m3/h] 2 252 2 100 Presiune Observatii [MPa] 0,40 1 buc in standby automat 0,60 1 buc in standby automat
69
3. 4. 5. 6.
Electropompa racire inj.MP
10 3,9 5,5 -
0,55 0,20 -
1 buc in standby automat
Pompa manuala golire tanc 1 scurgeri apa racire El.pompa curatire chimica 1 racitoare apa Pompa racire cilindri DG 3
incorporat DG
pe
b)
Nr Crt 1. 2. 3. 4. 5. 6.
Schimbatoare de caldura Functie Racitor apa cilindri MP Racitor apa pistoane MP Racitor apa injectoare MP Racitor apa cilindri DG Preincalzitor apa cil. MP Racitor apa DG-GEN70 buc/ nava 2 2 2 3 1 1 Suprf. [m2] 50 20 1,6 3,2 1,6 Diametru [MPa] 600 450 250 Observatii
incorp.pe DG Pabur=0,7 MPa
c)
Nr Crt 1. 2. 3. 4.
Valvule termoregulatoare apa dulce Functie Termoreglare apa cil. MP Termoreglare apa pist. MP Termoreglare apa inj. MP Termoreglare apa cil. DG Dotari speciale
a)
buc/ nava 1 1 1 3
DN [mm] 150 100 40
Tip constructiv cu actionare pneumatica cu actionare pneumatica cu actionare pneumatica
Observatii actionare manuala de avarie actionare manuala de avarie actionare manuala de avarie incorporat pe DG
Rezervoare si tancuri de apa dulce

70
Nr Crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Destinatie Rezervor expansiune apa cilindri MP Rezervor expansiune apa pistoane MP Rezervor expansiune apa injectoare MP Rezervor expansiune apa DG Tanc scurgeri apa racire Rezervor curatire chimica racitoare Rezervor ulei anticoroziv
Buc/ nava 1 1 1 1 1 1 1
Volum [m3] 2,50 4,00 0,35 0,60 6,60 0,30 0,25
Semnalizare m m m m M sticla nivel sticla nivel
Incalz.
Obs.
+ +
b)
Instalatia de curatire chimica
Pentru curatirea chimica a racitoarelor de apa in CM, va fi prevazut un agregat de curatire chimica a racitoarelor de apa. Agregatul de curatire este compus dintr-un rezervor in care se introduce solutie chimica de spalare, pompa de circulatie a solutiei de spalare si legaturi elastice de cuplare la racitoarele de apa.
c)
Adaosuri chimice si ulei anticoroziv
De la rezervorul de ulei anticoroziv, uleiul este adus in aspiratia pompei de apa dulce. Prin emulsionarea in apa de racire, uleiul anticoroziv realizeaza un film protector pe suprafetele interioare ale cavitatilor racite. Fiecare rezervor de expansiune este prevazut cu priza pentru introducerea adaosurilor chimice necesare impiedicarii depunerilor de piatra in sistem.
71
d)
Refolosirea apei de racire tratate
Preaplinurile rezervoarelor de expansiune, golirile rezervoarelor si tubulaturile sunt trimise in tancurile de scurgeri apa de racire din DF; cu ajutorul unei pompe manuale, apa este readusa in rezervoarele de expansiune. Descrierea functionarii instalatiei Instalatia asigura vehicularea in circuit inchis a apei dulci, prin intermediul careia se efectueaza transferul de caldura de la motoare la apa de mare. Instalatia are in componenta sa urmatoarele circuite distincte:
a)
Circuitul de racire cilindri si turbosuflanta MP
Pompa de racire cilindri aspira apa din motor si o refuleaza prin generatorul de apa tehnica (sau prin valvula by-pass) catre valvula termoregulatoare apoi, prin cele doua racitoare de apa si prin preincalzitorul de apa cilindri (dau prin valvula de by-pass) la intrarea in motor. Valvula termoregulatoare mentine constanta temperatura de iesire a apei dim motor. Presiunea hidrostatica in sistem este asigurata de un rezervor de expansiune.
b)
Circuitul de racire pistoane MP
Pompa de racire pistoane MP aspira apa din rezervorul de expansiune apa pistoane si o refuleaza prin racitoarele de apa pistoane si valvula termoregulatoare, catre motor. Dupa ce a efectuat racirea pistoanelor, apa care iese din motor se reintoarce in rezervorul de expansiune apa pistoanee. Valvula termoregulatoare mentine constanta temperatura de iesire a apei dim motor.
c)
Circuitul de racire injectoare MP
Pompa de racire injectoare aspira apa din rezervorul de expansiune injectoare si o refuleaza catre motor. Apa se reintoarce
72
in rezervorul de expansiune prin 8 tubulaturi independente (una pentru fiecare injector). Curgerea este supravegheata printr-o palnie cu vizor instalata pe tanc. Mentinerea constanta a temperaturii de intrare a apei in motor este realizata cu ajutorul unei valvule termoregulatoare.
d)
Circuitul de racire DG
Dieselgeneatoarele au circuite independente de racira incorporate pe motoare. Apa care iese din motor trece prin valvule termoregulatoare si racitorul de apa, apoi este aspirata de pompa (antrenata de motor) si refuleaza inapoi in motor. Presiunea hidrostatica in sistemele de apa dulce DG este asigurata de un rezervor de expansiune apa DG. 9.4.Breviar de calcul a) POMPELE La sistemele de racire cu apa se folosesc pompe centrifuge cu un randament relativ mare, care prezinta siguranta si durata mare de serviciu, au masa si gabarit reduse, constructie simpla si care nu necesita intretinere deosebita in functionare. Pompele centrifuge nu au insa insusirea de a se autoamorsa, deoarece depresiunea creata pe traseul de aspiratie, cand acesta nu este plin cu lichid, este relativ mica. Din aceasta cauza, aceste pompe trebuie sa fie instalate in asa fel incat sa fie pline cu lichid. Pompele circuitului de racire, in cazul sistemelor de propulsie cu motoare lente, sunt actionate cu motoare electrice, avand turatia constanta. Pentru a se asigura functionarea neintrerupta a sistemelor de racire, este necesar sa se prevada cate doua pompe de acelasi debit, care sa realizeze circulatia neintrerupta a lichidului de racire. Calculul debitului unei pompe de racire se efectueaza in functie de: 1) debitul de caldura care trebuie preluat de la obiectul racit;
73
2) diferenta dintre temperatura lichidului de racire la iesirea si la intrarea obiectului care se raceste; 3) proprietatile fizice ale lichidului de racire. Debitul de caldura care trebuie preluat de catre fluidul de racire se admite ca reprezentand o parte din intregul debit de caldura obtinut prin arderea combustibilului Qc = ( Qr ) Ce Pe Hi , j = 1n [Kj / h] (69) in care, Qr este debitul relativ de caldura preluat prin lichidul de racire. Se adopta Qr = 0,3 pentru cilindri, Qr = 0,1 pentru pistoane, Qr = 0,006 pentru injectoare. Debitul pompei de racire va fi: Qv = Cd Qc / [ C (T2 - T1)] [m3 / h] (70)
in care, Cd = 1,52,2 este coeficientul de marire a debitului pompei de racire pentru a acoperi regimurile de suprasarcina, inclusiv reducerea debitului datorata cresterii rezistentei hidraulice a traseului sistemului de racire; Se adopta Cd = 1,5; este densitatea fluidului de racire, = 1000 [Kg / m3]; C este caldura specifica a fluidului de racire, C = 4,2 [Kj / Kg grad]; T2 - T1 este diferenta dintre temperatura fluidului la iesirea si , respectiv la intrarea in motor; Se adopta T2 - T1 = 15 0C; Pe este puterea efectiva a motorului, Pe = 2800 [KW] (se considera 25% din puterea maxima continua); Ce este consumul specific de combustibil, Ce = 0,171 [Kg / KW h]; Hi este puterea calorica a combustibilului, Hi = 42707 [Kj /Kg]. Aceste valori au fost alese in conformitate cu informatiile oferite de documentatia tehnica a navei.
74
S-a considerat ca cilindrii, pistoanele si injectoarele motorului principal sunt racite cu apa desalinizata. In final se va adopta o pompa cu caracteristici acoperitoare, avand in vedere ca apa de racire preia caldura si de la celelalte sisteme de racire ale MP. Prin urmare, Qc = (0,3 + 0,1 + 0,006) 0,171 2800 42707 = 8.301.933 [Kj / h] Qv = 1,5 8.301.933 / 1000 15 4,2 = 197,665 [KW / h] Sistemul centralizat de racire cu apa desalinizata va fi echipat cu doua electropompe avand urmatoarele caracteristici: Q = 252 [m3 / h]; p = 4 [barr]. b) SCHIMBATOARELE DE CALDURA In sistemele de racire se folosesc schimbatoare de caldura de tipul prin suprafata, cu tevi sau placi. Se recomanda cuplarea in paralel a schimbatoarelor de caldura, deoarece se micsoreaza rezistenta hidraulica si creste sensibil debitul pompei. In calcule, trebuie considerata cresterea temperaturii apei la trecerea prin fiecare schimbator, cu aproximativ 70150. In cazul sistemelor de propulsie cu puteri mari se dispun cate doua racitoare pentru fiecare circuit, ceea ce simplifica constructia si deservirea, marind siguranta in functionare. Calculul suprafetei schimbatoare de caldura se realizeaza cu relatia: unde, S = C Q / K T [m2] (71)
C =1,151,30, este un coeficient de sporire a debitului de caldura, care se transfera prin suprafata racitorului; Q[Kj / h] este debitul de caldura care se transfera prin suprafata S a racitorului; K = 25005000 Kj / m2 h grad- pentru schimbatoarele de caldura apa - apa cu tevi rotunde;
75
T < 5100 este diferenta dintre temperatura la intrarea si iesirea din racitor a lichidului care se raceste. c) FILTRE Pentru retinerea corpurilor solide care ar putea patrunde in sistemul de racire, se dispun filtre. d) REZERVOARE Pentru completarea cu lichid a circuitului de racire se prevede un rezervor al carui volum se determina pe baza numarului de circulatie nc = 1020; limita superioara se alege in cazul racirii pistoanelor cu apa. Volumul rezervorului de circulatie va fi: Vcir rac C1 C2 Qv / nc [m3] (72) unde, C1 = 1,051,07 este un coeficient prin care se tine seama de incarcarea rezervorului cu diferite reziduuri; C2 = 1,31,5 este un coeficient prin care se tine seama de incalzirea si spumarea lichidului de racire; Qv [m3/ h], este debitul pompei de circulatie a circuitului respectiv. La fel se determina si volumul rezervorului de expansiune pentru circuitul de racire al cilindrilor si chiulaselor, precum si al altor circuite de racire. Rezervorul de expansiune se instaleaza la un nivel care sa depaseasca cu 0,52 m nivelul celui mai inalt punct al motorului racit cu apa desalinizata. Volumul de lichid in acest rezervor trebuie sa fie situat intre limitele 0,120,25 [l / KW] si poate reprezenta 1020 % din volumul de lichid existent in sistem. Volumul rezervorului de expansiune se admite cu 30 % mai mare decat volumul de lichid existent in acest rezervor. Volumul rezervorului de apa desalinizata pentru alimentarea sistemului de racire se determina ca suma volumelor de apa pentru motorul principal, motoarelor auxiliare, cazanul auxiliar, cazanul de recuperare plus 710 % pentru acoperirea pierderilor.
76
e) APARATE DE MASURA SI ELEMENTE DE REGLARE Instalatiile de racire se prevad cu aparate de masura si elemente de reglare automata in scopul de a asigura functionarea in bune conditiuni a agregatelor racite, pentru ca acestea sa lucreze la parametri optimi. Astfel, se prevad termometre pentru masurarea temperaturii apei la intrarea in motor si la iesirea din fiecare chiulasa a motorului. Se prevad, de asemenea, termometre la intrarea si la iesirea lichidului de racire de la schimbatoarele de caldura. Pentru masurarea presiunii si a rezistentelor hidraulice care apar la trecerea lichidului prin canalele de racire ale obiectelor racite se prevad manometre care se dispun la intrarea lichidului de racire din obiectele racite. Amplasarea aparatelor de masura mentionate este prezentata pe schema sistemului de racire in figura. La sistemele de racire ale navelor actuale, controlul si mentinerea parametrilor corespunzatori regimului optim de functionare se realizeaza prin folosirea dispozitivelor de reglare automata. Aceste dispozitive trebuie sa asigure mentinerea regimului de temperatura prevazut in sistemul de racire, independent de sarcina motorului si de oscilatiile temperaturii apei din afara bordului.
Elementele componente ale instalatiei de racire cu circuit inchis folosita pentru racirea MP si pentru a motoarelor auxiliare sunt urmatoarele : pompa circuit inchis; pompa circuit inchis; pompa de rezerva; ulei; 4pompa circuit deschis; 5pompa circuit deschis; 6regulator de temperatura; 7colectoarele MP si MA; unic; 12377
11 - valvula; 12 - valvula; 13 - racitor 14 - racitor apa; 15 - traseu tevi; 16 - valvula; 17 - valvule de sens
colectoare; recirculare apa; 9rezervor; 10- valvula; 8-
18
traseu
19 - valvula; 20 - valvula
78
79
10. INFLUENTA POZITIONARII COMPARTIMENTULUI MASINI ASUPRA STARII DE EFORTURI LA ASEZAREA STATICA PE VAL IN CAZUL UNEI NAVE CARGOU PENTRU MARFURI GENERALE.
Pentru rezolvarea temei speciale s-a luat in consideratie amplasarea compartimentului masini in pozitia asemanatoare cu a navei prototip in primul caz , iar in cel de al doilea compartimentul masini a fost amplasat la mijlocul navei. Amplasarea compartimentului masini este prezentata in desenul de pe pagina urmatoare 10.1 Asezarea navei pe apa calma 10.1.1 Diagrama de repartizare a greutatilor Metoda repartizarii parabolice a greutatii corpului etans Se recomanda pentru navele fara portiune cilindrica .Metoda presupune ca, repartizarea greutatii corpului etans este data printr-o figura geometrica formata dintr-un dreptunghi si un sector de parabola . Dimensiunile se iau astfel incit aria fiecarei parti componente a figuri sa reprezinte, la scara, Q1,1.1/2.Asadar, cele doua ordonate sunt : q, , 4 LCWL si 2 si q , 1.1.1. =3Q 1.1.1 1.1.1. =Q 1.1.1 A 1.1.1 = A , =2L
1
1.1.1
+ A ,,
1.1.1
= q,
1.1.1
L CWL +
2 3
q,
1.1.1
L CWL =
Q1.1.1
CWL
LCWL +
2 3 Q1.1.1 1 1 LCWL = Q1.1.1 + Q1.1.1 = Q1.1.1 3 4 LCWL 2 2
A1.1.1 este Abcisa centrului de greutate al suprafetei de arie x A1.1.1 = LCWL 2 . Daca abcisa centrului de greutate al corpului etans xG1.1.1 x A1.1.1 , atunci pentru respectarea conditiei din prima proprietate , se admite modificarea ordonatei dreptunghiului la cele doua extremitati, cu valoarea q ,1.1.1 , cea ce reprezinta, de fapt, transferul unei suprafete dreptunghiulare . Momentul static al suprafetei transferate trebuie sa echilibreze momentul static ce apare la deplasarea greutatii Q1.1.1 = A1.1.1 ,pe distanta xG 1.1.1 = xG1.1.1 x A1.1.1 . In definitiv dupa cum se poate vedea in figura :
Q1.1.1 = xG1.1.1 =
1 , 1 2 1 q 1.1.1 LCWL LCWL = q ,1.1.1 LCWL 2 2 3 6
de unde rezulta
80
q ,1.1.1 = 6Q1.1.1 xG1.1.1
L2 CWL
[K N
m] ,
, Daca q , 1.1.1 este pozitiva, atunci ea se scade la pupa si se adauga la
q , 1.1.1 este negativa, atunci ea se scade de la prova prova . Daca si se adauga la pupa. Observatie: Obisnuit, figurile geometrice obtinute la repartizarea greutatilor corpului gol prin metodele trapezoidala si parabolica se transforma in figuri echivalente in trepte . Mai departe sint repartizate uniform, pe compartimente teoretice din zona de dispunere, celelalte greutati (constructi locale ,suprastructuri si rufuri ) din compunerea subgrupei corpului metalic, respectiv celelalte subgrupe degreutati din compunerea corpului navei. De asemenea, se repartizeaza uniform, pe compartimentele teoretice din zona de dispunere, celelalte grupe de greutati din compunerea deplasamentului. Aplicind, apoi metoda suprapuneri efectelor, se sumeaza pe compartimente teoretice ordonatele tuturor diagramelor de repartizare mentionate. Cu rezultatele se traseaza graficul q z = f1 ( x) , de repartizare in trepte a greutatilor pe lungimea grinzii nava. Calculul greutatii corpului navei s-a efectuat prin metoda aproximativa de impartiere pe subgrupe de unitati.
81
Repartizare greutati in cazul I (CM la pupa)

Greutat Denumirea grupelor de ea greutati totala a grupei 11375, DUBLU FUND 1 PERETI 227,1 TRANSVERSALI INTARITURI PTR 531,8 GHEATA CONSTRUCTII LOCALE 2682,8 SUPRASTRUCTURI FUNDATII SI INTARITURI PARTI NEMETALICE ALE CORPULUI IZOLATIA DOTARILE DIN INCAPERI INSTALATIA DE GUVERNARE INSTALATIA DE ANCORARE SI ACOSTARE INTALATIA DE INCARCARE SISTEME STINS INCENDIU CU APA SISTEME DE APROVIZIONARE ALTE SISTEME 1887,6 471,9
0-1
1-2
2-3 632,0
3-4 632,0
4-5 632,0 18,9
5-6 632,0 56,8
6-7 632,0
7-8 632,0
8-9 632,0 37,9
9-10 632,0
10-11 632,0
11-12 632,0 37,9
12-13 632,0
13-14 632,0
14-15 632,0
15-16 632,0 37,9
16-17 632,0
17-18 632,0
18-19 632,0 37,9 265,9
18-20 632,0
265,9 804,8
1073,1 471,9 280,6 225,5 351,0 36,6 471,9 280,6 225,5 351,0 173,8 471,9 280,6 225,5 351,0 173,8
804,8
1402,9 280,6 280,6 1127,3 225,5 225,5 1403,9 457,3 90,6 1691,3 36,6 72,5 28,2 351,0 36,6 18,1 28,2 96,0
28,2 96,0 431,5 431,5 4,2 4,2 4,2
28,2
28,2
28,2
761,1
761,1
INSTALATIA BARCILOR 192,0 1726,0 545,3 819,8 46,1 76,3
431,5 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2
215,7 4,2
215,7 4,2 4,2 4,2 54,5 54,5
76,3
76,3 164,0 9,2 2-3
76,3 164,0 9,2 3-4
76,3 164,0 9,2 4-5
4,2
164,0 164,0 9,2 0-1 9,2 1-2
Denumirea grupelor de Greutat greutati ea
5-6
6-7
7-8
8-9
9-10
10-11
11-12
12-13
13-14
14-15
15-16
16-17
17-18
18-19
18-20
81
totala a grupei INSTALATIA 7144,9 2381,6 ENERGETICA INSTALATII 1043,9 167,0 167,0 167,0 ELECTRICE TOTAL GREUTATI 34395, 1059, 1924, 5992,9 INSTALATII SI SITEME 7 8 4 78480, MARFA 0,0 0,0 0,0 0 20825, MAG IV 4 20825, MAGIII 4 20825, MAG II 4 16003, MAG I 8 16659, CORPUL NAVEI GOALE 473,6 581,0 682,4 5 129535 1533, 2505, TOTAL 6675,3 ,2 5 4 xGi Momentele statice 3,3 9,8 16,3 2381,6 2381,6 167,0 167,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 644,2 8,0 859,9 8,0 897,8 8,0 644,2 8,0 52,2 52,2
4932,8 4951,7 1132,5 644,2 0,0 0,0
644,2 1113,5 672,4
672,4 1141,7 644,2
644,2 2608,4 2570,5 0,0 0,0
4297,3 6611,2 6611,2 6611,2 6611,2 6611,2 6611,2 6611,2 6611,2 6611,2 5200,0 4800,0 4681,5 4297,3 6611,2 6611,2 3305,6 3305,6 6611,2 6611,2 4297,3 2313,9 6611,2 6611,2 5289,0 1322,2 5200,0 4800,0 4681,5
768,5
843,2
907,2
959,9
998,5 1024,5 1038,1 1039,3 1028,2 1004,0 967,3
918,1
856,7
784,7
700,8
599,2
484,3
5701,3 5794,9 6337,0 8215,3 8253,9 8749,3 8321,7 8322,9 8781,1 8259,4 8222,7 8389,3 6954,5 6228,9 6026,5 3207,6 3054,8 22,9 29,4 36,0 42,5 49,0 55,6 62,1 68,7 75,2 81,7 88,3 94,8 101,3 107,9 114,4 121,0 127,5
869645 5013, 24572 10911 13047 17050 22788 34915 40475 48626 51690 57140 66027 67505 72581 79537 70481 67200 68956 38799 389493 2,7 2 ,4 6,9 2,5 5,7 8,9 2,3 9,9 1,9 8,4 1,5 6,3 3,4 5,6 1,7 5,9 6,1 9,4 7,1 ,6
82
Repartizare greutati in cazul I (CM la cuplul maestru)

Greutatea totala a grupei 11375,1 227,1 531,8 2682,8 1887,6 1402,9 1127,3 1403,9 457,3 90,6 1691,3 192,0 1726,0 545,3 819,8 46,1 7144,9 9,2 9,2 76,3 76,3 431,5 4,2 4,2 4,2 431,5 4,2 4,2 4,2 4,2 205,0 76,3 205,0 9,2 2381,6 76,3 205,0 9,2 2381,6 72,5 28,2 18,1 28,2 28,2 96,0 28,2 96,0 431,5 76,3 205,0 9,2 2381,6 4,2 4,2 431,5 4,2 4,2 28,2 28,2 280,6 225,5 1073,1 471,9 140,3 112,7 351,0 54,9 471,9 420,9 338,2 351,0 54,9 471,9 280,6 225,5 351,0 173,8 471,9 280,6 225,5 351,0 173,8
Denumirea grupelor de greutati
0-1
1-2
2-3
3-4
4-5
5-6
6-7
7-8
8-9
9-10
10-11
11-12
12-13
13-14
14-15
15-16
16-17 632,0
17-18 632,0
18-19 632,0 37,9 265,9 804,8
18-20 632,0
DUBLU FUND PERETI TRANSVERSALI INTARITURI PTR GHEATA CONSTRUCTII LOCALE SUPRASTRUCTURI FUNDATII SI INTARITURI PARTI NEMETALICE ALE CORPULUI IZOLATIA DOTARILE DIN INCAPERI INSTALATIA DE GUVERNARE INSTALATIA DE ANCORARE SI ACOSTARE INSTALATIA BARCILOR INTALATIA DE INCARCARE SISTEME STINS INCENDIU CU APA SISTEME DE APROVIZIONARE ALTE SISTEME INSTALATIA ENERGETICA
632,0 37,9
632,0
632,0
632,0 37,9
632,0
632,0
632,0 37,9
632,0
632,0
632,0 37,9
632,0
632,0
632,0 37,9
632,0
265,9 804,8
761,1
761,1
4,2
4,2
54,5
54,5
Denumirea grupelor de Greutat greutati ea totala a
0-1
1-2
2-3
3-4
4-5
5-6
6-7
7-8
8-9
9-10
10-11
11-12
12-13
13-14
14-15
15-16
16-17
17-18
18-19
18-20
83
grupei
INSTALATII ELECTRICE 1043,9 167,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 167,0 167,0 167,0 167,0 8,0 8,0 8,0 8,0
8,0 644,2
8,0
52,2
52,2
TOTAL GREUTATI INSTALATII SI SITEME MARFA MAG IV MAGIII MAG I MAG I CORPUL NAVEI GOALE TOTAL xGi Momentele statice
34395,7 859,3 139,9 1141,7 644,2 78480,0 20825,4 20825,4 20825,4 16003,8 16659,5 473,6 581,0 682,4 768,5 0,0 0,0
644,2 1113,5 644,2
644,2 3345,9 5232,1 5002,0 5471,3 644,2 0,0 0,0
644,2 1113,5 644,2
644,2 2608,4 2570,5 0,0 0,0
5857,1 6507,9 6507,9 7809,5 6507,9 6507,9 1952,4 5857,1 6507,9 6507,9 1952,4 5857,1 6507,9 6507,9 1952,4
1952,4 6507,9 6507,9 6357,3 5608,0 5001,0 4894,6
1952,4 6507,9 6507,9 5857,1 500,1 5608,0 5001,0 4894,6 843,2 907,2 959,9 998,5 1024,5 1038,1 1039,3 1028,2 1004,0 967,3 918,1 856,7 784,7 700,8 599,2 484,3
129535, 1332, 720,9 7681,3 7920,6 7995,3 9830,3 8112,0 8150,6 6322,8 6270,2 6041,3 8451,9 8156,1 8119,4 8388,9 7108,9 6429,9 6239,6 3207,6 3054,8 2 9 3,3 9,8 16,3 22,9 29,4 36,0 42,5 49,0 55,6 62,1 68,7 75,2 81,7 88,3 94,8 101,3 107,9 114,4 121,0 127,5 852687 4357, 7070, 12555 18126 23524 35351 34476 39969 35140 38947 41475 63551 66661 71669 79533 72046 69369 71395 38799 389493 3,78 60 74 9,98 0,91 8,25 3,92 1,95 4,17 4,33 8,21 8,28 9,60 0,56 7,25 6,10 3,61 1,05 6,61 7,07 ,57
84
10.1.2. DIAGRAMA DE REPARTIZARE A IMPINGERILOR ARHIMEDICE In principiu, diagrama de repartizare aimpingerilor Arhimede, rezulta din modul de repartizare a volumului carenei pe lungimea navei. Prin urmare avind la dispozitie scara Bonjean, reprezentarea graficului functiei x zc = f 2 c ( x) se obtine cu usurinta. Impingerea Arhimede, corespunzatoare unui compartiment teoretic cuprins intre cuplele i, i +1 , este
() i ,i +1 = k ( Axi + Axi +1 ) = ( a zc ) i ,i +1 , i = 0, n 1
1 2
[kN],
unde :
( a zc ) i ,i +1 = 1 1,01 k ( Axi + Axi +1 ) = ( Axi + Axi +1 ), 2 2
i =0, n 1
[kN]
reprezinta impingerea Arhimede unitara, greutatea specifica a apei, in kN/m3, =LCWL/n lungimea compartimentului teoretic, in m, iar coeficientul k = 1,01 asigura trecerea de la suprafata teoretica, pentru care sa calculat scara Bonjean, la suprafata udata reala . Ariile transversale imerse Axi ,Axi+1, ale cuplelor teoretice i si i+1, necesare ,se determina din scara Bonjean. Luind ca ordonate valorile ( a zc ) = f 2 c ( x) , de reprezentare in trepte a impingerilor Arhimede pe lungimea grinzii nava care prezinta proprietatile: - Aria A asuprafetei aflata sub graficul functiei a zc = f 2c ( x) , reprezinta la scara, impingerea Arhimede totala - Abcisa xA, a centrului de greutate al suprafetei aflata sub graficul functiei a zc = f 2c ( x) , este egala cu abcisa xB, a centrului de carena corespunzator plutirii navei Calculele necesarae determinarii diagramei de repartizare a impingerilor Arhimede si verificarii proprietatilor se efectueaza sub forma tabelara. Daca rezulta x B xG , cea ce inseamna ca nava nu este pe asieta dreapta, atunci trebuie corectata pozitia plutirii si implicit, repartizarea impingerilor Arhimede. Pentru aceasta, se considera nava reprezentata prin sectiunea sa in PD, avin plutirea initiala dreapta W-L cu centrul in F(xF, 0). Cuplul definit de fortele de deplasament si de impingere Arhimede, sitoate la distanta xG- xB
85
una fata de cealalta, determina momentul M , care inclina nava cu unghiul . Plutirea inclinata W , L, Se intersecteaza cu W- L in F. La echilibru M = M S , unde Ms este momentul stabilitatii longitudinale, dat de fortele de deplasament si de impingere Arhimede asa cum sint ele figurate pe desen. Asadar, din triunghiul dreptunghic BCML, daca se schimba semnele abciselor, rezulta tg = ( x x ) BM , unde : BM L este raza metacentrica longitudinala corespunzatoare plutirii drepte W- L Pescajele la cele doua extremitati sint : T , pv = T + ( LW L x F )tg = T + ( LW L x F ) ( xG x B ) BM L [m]
G B L
[m] si cu ajutorul lor se traseaza plutirea W , L, pe scara Bonjean In continoare, urmeaza calculele indicate in tabel , unde A ,A , i = 0, n 1 se determina din diagrama Bonjean, pe plutirea W , L, dupa indicatiile date la 4.7, rezultind, in final, ,, si x,,B. Daca 0,04 si x x 0,04 L , atunci trebuie facuta o noua corectie a pozitiei plutirii. Mai departe calculele sint reloate dupa aceiasi metodologie pina cind modulele erorilor volumelor si abciselor devin mai mici decit 0,04 respectiv 0,01LWL.Diagrama de impingere Arhimedeeste determinata de (a ) , i =0, n 1 , rezultate din ultima aproximare acceptata. Observatie: Marimile ce intervin in relatiile de mai sus sint determinate in raport cu sistemul de referinta Oxyz, acceptat in studiul elasticitatii generale a corpului navei.
xi xi + 1
''
T , pp = T x F tg = T x F ( xG x B ) BM L
W L
zc
i ,i + 1
86
Caz I (CM la pupa) Repartizarea impingerilor Arhimede in apa calma pe compartimente teoretice
Compartimentul teoretic i.i+1
Axi m2
Axi+1 m2
II+III m2
I 0-1 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10 10-11 11-12 12-13 13-14 14-15 15-16 16-17 17-18 18-19 19-20
Din scara Bonjean II III 0 16,86 16,86 50,27 50,27 74,747 74,747 96,256 96,256 113,59 113,59 126,77 126,77 136,2 136,2 140,81 140,81 142,3 142,3 143,09 143,09 143,09 143,09 142,37 142,37 140,12 140,12 132,59 132,59 118,69 118,69 97,34 97,34 68,9 68,9 42,15 42,15 20,41 20,41 8,917
x bi ,i+1 = M yz ) i,i+ = ( 1 ) i,i + = ( 2i +1) ( 1 1.01 =V +V I II =( ) IV * V = = 2 2 k m N k N kNm m

(a zc ) i,i+1 =
V 85,611 340,87 634,81 868,31 1065,5 1220,5 1335,3 1406,6 1437,6 1449,1 1453,1 1449,5 1434,4 1384,7 1275,9 1097 844,13 563,89 317,67 148,92 VI 559,7693968 2228,785267 4150,693397 5677,469407 6967,063886 7980,166811 8730,775739 9196,918226 9399,544124 9475,209275 9501,404889 9477,433744 9378,859881 9054,120588 8342,688878 7172,48531 5519,339533 3686,974586 2077,056552 973,6866607 129550,4462 VII 3,26925 9,80775 16,34625 22,88475 29,42325 35,96175 42,50025 49,03875 55,57725 62,11575 68,65425 75,19275 81,73125 88,26975 94,80825 101,346 107,885 114,423 120,962 127,500 VIII 1830,0261 21859,3687 67848,27194 129927,468 204993,6625 286980,7638 371060,1516 451005,3737 522400,8136 588559,7305 652311,8266 712634,3062 766545,9416 799204,9608 790955,7328 726908,0756 595455,3253 421877,4582 251245,4339 124145,7795 8487750,471
IV 16,86 67,13 125,02 171 209,84 240,36 262,97 277,01 283,11 285,39 286,18 285,46 282,49 272,71 251,28 216,03 166,24 111,05 62,56 29,327
xA=xB=Myz( )/ = VIII / VI=65.516 m xG=67.135 m deoarece |xG-xB |>0.01LWLsi | - |>0.04 ==> pozitia plutirii trebuie corectata Noua plutire va avea : Tpv=8.64 m ; Tpp=7.151 m
87
Compartimentul teoretic i.i+1
Axi m2
Axi+1 m2 II+III m2
Din scara Bonjean
x bi ,i+1 = (a zc ) i,i +1 = M yz ) i,i+ = ( 1 ) i,i+ = ( 2i +1) ( 1 1.01 =V +V I II =( ) IV = 2 =* V 2 k m N k N kNm m

V 65,492 289,98 567,29 796,01 998,56 1162,8 1289,8 1375,1 1420,1 1445,7 1463,8 1474,2 1473,2 1437,1 1339,5 1166,7 911,58 620,2 355,91 163,74 VI 428,2186084 1896,032076 3709,252478 5204,685054 6529,082514 7603,223047 8433,211491 8990,806221 9285,407276 9453,018535 9571,160257 9639,13937 9632,511614 9396,593382 8758,610654 7628,700688 5960,39449 4055,20723 2327,143324 1070,646124 129573,0444 VII 3,26925 9,80775 16,34625 22,88475 29,42325 35,96175 42,50025 49,03875 55,57725 62,11575 68,65425 75,19275 81,73125 88,26975 94,80825 101,34675 107,88525 114,42375 120,96225 127,50075 VIII 1399,953685 18595,80859 60632,36832 119107,9163 192106,8271 273425,2064 358413,5967 440897,8985 516057,4015 587181,3361 657100,8291 724793,3968 787277,2148 829434,9487 830388,5486 773144,0215 643038,6497 464012,0182 281496,4926 136508,1838 8695012,617
I 0-1 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10 10-11 11-12 12-13 13-14 14-15 15-16 16-17 17-18 18-19 19-20
II 0 12,898 44,21 67,511 89,252 107,4 121,6 132,4 138,4 141,27 143,45 144,83 145,49 144,63 138,39 125,42 104,36 75,168 46,973 23,119
III 12,898 44,21 67,511 89,252 107,4 121,6 132,4 138,4 141,27 143,45 144,83 145,49 144,63 138,39 125,42 104,36 75,168 46,973 23,119 9,128
IV 12,898 57,108 111,72 156,76 196,65 229,01 254 270,8 279,67 284,72 288,28 290,33 290,13 283,02 263,81 229,77 179,52 122,14 70,093 32,247
xA=xB=Myz( )/ = VIII / VI=67.105 m xG=67.135 m deoarece |xG-xB |<0.01LWL (0.0307<1.3077)si | - |<0.04 (22.598<5182.01) ==> pozitia plutirii nu mai trebuie corectata
88
Caz II (CM la cuplul maestru) Repartizarea impingerilor Arhimede in apa calma pe compartimente teoretice Compartimentul teoretic i.i+1 Axi m2 Axi+1 m2 II+III m2
Din scara Bonjean
x bi ,i+1 = (a zc ) i,i +1 = M yz ) i,i+ = ( 1 ) i,i+ = ( 2i +1) ( 1 1.01 =V +V I II =( ) IV = 2 =* V 2 k m N k N kNm m

V 81,484 334,43 627,74 861,47 1059,6 1215,6 1331,7 1404,3 1436,7 1449,6 1454,9 1452,6 1438,9 1390,4 1282,5 1103,8 850,18 568,44 320,07 149,11 VI 532,7852582 2186,694659 4104,469261 5632,750107 6928,397134 7947,94521 8707,273559 9182,214319 9393,609439 9478,043813 9513,0128 9497,810877 9408,006237 9091,226891 8385,804568 7216,974693 5558,906862 3716,751761 2092,793841 974,95245 129550,4237 VII 3,26925 9,80775 16,34625 22,88475 29,42325 35,96175 42,50025 49,03875 55,57725 62,11575 68,65425 75,19275 81,73125 88,26975 94,80825 101,34675 107,88525 114,42375 120,96225 127,50075 VIII 1741,808205 21446,55454 67092,68065 128904,078 203855,961 285822,0187 370061,3031 450284,3124 522070,9802 588735,8 653108,759 714166,5189 768928,1097 802480,3249 795043,4559 731416,9299 599724,0566 425284,6743 253149,0518 124307,1686 8507624,546
I 0-1 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10 10-11 11-12 12-13 13-14 14-15 15-16 16-17 17-18 18-19 19-20
II 0 16,86 50,27 74,747 96,256 113,59 126,77 136,2 140,81 142,3 143,09 143,09 142,37 140,12 132,59 118,69 97,34 68,9 42,15 20,41
III 16,047 49,002 73,355 94,909 112,42 125,8 135,49 140,37 142,12 143,17 143,44 142,98 141 133,7 119,99 98,68 70,092 43,047 20,884 8,9551
IV 16,047 65,862 123,62 169,66 208,68 239,39 262,26 276,56 282,93 285,47 286,53 286,07 283,36 273,82 252,58 217,37 167,43 111,95 63,034 29,365
xA=xB=Myz( )/ = VIII / VI=65.67 m xG=65.82 m deoarece |xG-xB |<0.01LWLsi | - |<0.04 ==> pozitia plutirii nu mai trebuie corectata
89
10.1.3.Diagrama de repartizare a sarcinilor Diagrama de repartizare a sarcinilor Ordonatele punctelor graficului functiei relatia:
s zci = q zi a zi
s zc = f 3c ( x ) se
determina cu
Prin urmare, daca se suprapun diagramele de repartizare in trepte, a greutatiilor si a impingerilor Arhimede, facind diferenta dintre ariile pe care le genereaza ,rezulta diagrama de repartizare in trepte a sarcinilor. Aceasta diagrama prezinta proprietatile : - Aria limitata de graficul functiei s zc = f 3c ( x) sitoata deasupra axei abciselor (ce reprezinta excesul de greutati) este egala cu aria limitata de graficul aceleiasi functii sitoata pe axa abciselor (ce reprezinta excesul de impingeri Arhimede). - Centrul de greutate al suprafetei limitata de graficul functiei s zc = f 3c ( x ) si toata deasupra axei abciselor se afla pe aceiasi verticala cu centrul de greutate al suprafetei limitata de graficul aceleiasi functii sitoata sub axa abciselor.
90
10.1.4.Diagrama de repartizare a eforturilor sectionale La asezarea navei pe apa calma, relatia generala a fortei taietoare, se poate pune sub forma
Tzcx = s zc dx
0 x
[KN]
care particularizatapentru sectiunea transversala corespunzatoare cuplei teoretice i +1 = 0.n , devine xi + 1 Tzci + = s zc dx [KN] 1 0 Daca se are in vedere forma de variatie in trepte a graficului functiei s zc = f zc (x) ,integrala se poate inlocui prin suma ariilor unor dreptunghiuri avind dimensiunile ( s ) , i =0, n 1 si .
zc i ,i + 1
In aceste conditii:
Tzci +1 = 0 [
La asezarea navei pe apa calma, relatia generala a momentului inconvoietor, se poate pune sub forma [KN] care, particularizata pentru sectiunea transversala 1 corespunzatoare cuplei teoretice i ++ =0, n , devine
0
M ycx = Tzc dx
M yci +1 =
xi + 1
Tzc dx
[KN]
Calculul eforturilor sectionale se efectueaza tabelar. Cu valorile rezultate in coloanele VI si VIII, ale tabelului, se traseaza diagramele de repartizare a eforturilor sectionale Tsc = h1c ( x) si M yc = h2 c ( x ) care au aspectul general prezentat in fig. Atunci cind Tzcx 0,02 Tzc max si M ycn 0,05 M yc max ,fortele taietoare si momentele inconvoietoare in apa calma se corecteaza liniar . Corectiile pentru cuplele i +1 =0, n pot fi exprimate astfel Tzci +1 = (i +1)Tzcn n , i + =0, n 1 [KN] M rci +1 = (i +1) M ycn n , i + =0, n 1 [KNm] Mai departe eforturile sectionate corectate se calculeaza cu relatiile :
T e zci +1 = Tzci+1 + Tzci +1 ,
i + =0, n 1
[KN]
91
M c zci +1 = M yci+1 + M yci +1 ,
i + =0, n 1
[KNm]
care sint puse sub forma tabelara.
Calculul Tzci+1, Myci+1, i+1=0,n pentru caz I (CM in pupa)
92
Cupla teoretica i+1
(q zc )i,i+ , (a z )i,i+ , ( s z )i,i+ , c c 1 1 1 i = 0, n 1 i = 0, n 1 i = 0, n 1 kN /m k /m N kN / m
Suma coloanei IV KN/m
Tzci +1
Suma integrala a M zci +1 = VII = V 2 coloanei VI kNm kN
93
I 0 1
II
234,526509
III
IV
V 0 169,03464
VI 0 1105,233 1714,6065 4680,7023 5177,3011 4443,1497 3176,9076 2958,995 2222,0677 1685,9587 554,63675 -693,637 -1551,66 -2924,743 -4098,638 -4467,982 -5142,183 -4873,681 -2902,435 -2021,99 -37,80253
VII 0 1105,233 3925,072 10320,38 20178,38 29798,84 37418,89 43554,8 48735,86 52643,88 54884,48 54745,48 52500,18 48023,78 41000,4 32433,78 22823,61 12807,75 5031,634 107,209 -1952,584
VIII 0 3613,282889 12832,04318 33739,90661 65968,18427 97419,84303 122331,7154 142391,515 159329,7042 172106,0195 179431,0863 178976,6599 171636,2217 157001,7399 134040,5529 106034,1324 74616,09935 41871,73461 16449,66845 350,4929273 -6383,483703
65,49187251 169,0346365
383,1774314 289,9796705 93,19776089
2
1020,929611 567,2941008 453,6355101
262,2324 715,86791
871,9559289 796,0059729 75,94995604
3 4
886,2783677 998,5596871 -112,281319
791,81786 679,53654
969,1796221 1162,839037 -193,659415
5 6
1256,450087 1289,7777 -33,3276133
485,87713 452,54952
1262,350523 1375,056392 -112,70587
7 8
1338,120109 1420,112759 -81,9926501
339,84365 257,851
1272,722574 1445,747272 -173,024698
9 10
1272,904573 1463,815899 -190,911326
84,826298 -106,085
1342,986311 1474,212644 -131,226333
11 12
1263,199341 1473,198993 -209,999652
-237,3114 -447,311
1257,581845 1437,117593 -179,535748
13 14
1283,056717 1339,544338 -56,4876206
-626,8468 -683,3344
1063,62301 1166,735595 -103,112585
15 16
952,6492409 911,5843833 41,06485765
-786,447 -745,3821
921,6874515 620,2045163 301,4829352
17 18
490,5694121 355,9139442 134,655468
-443,8992 -309,2437
467,2070917 163,7449146 303,4621772
19 20
19811,15576
-5,781529 19816,94 -5,7815
Calculul Tzci+1, Myci+1, i+1=0,n pentru caz I (CM la cuplul maestru)

Suma coloanei IV KN/m V 0 122,37062 Suma integrala a M zci +1 = VII Tzci +1 = V 2 coloanei VI kNm kN VI VII VIII 0 0 0 800,12031 800,1203 2615,793323
Cupla teoretica i+1 I 0 1
(q zc )i,i+ , (a z )i,i+ , ( s z )i,i+ , c c 1 1 1 i = 0, n 1 i = 0, n 1 i = 0, n 1 kN /m k /m N kN / m
II
III
IV
203,8549465 81,48432487 122,3706217
94
110,2598935 334,4336865 -224,173793
2
1174,775747 627,7386649 547,037082
-101,8032 445,23391
1211,378487 861,4743607 349,9041265
-665,64 2911,1619 5199,0101 6265,9312 8148,2619 7552,9865 6521,3505 3450,5499 242,70655 -3229,045 -4274,982 -5526,86 -6498,689 -6495,602 -6603,68 -5732,69 -3209,857 -2095,063 -15,18183
934,6006 3180,122 11290,29 22755,24 37169,43 52870,68 66945,01 76916,91 80610,17 77623,83 70119,81 60317,96 48292,41 35298,12 22198,84 9862,473 919,9258 -4384,994 -6480,057
3055,442958 10396,61539 36910,79514 74392,5542 121516,1548 172847,4611 218859,9874 251460,6225 263534,8011 253771,7152 229239,1757 197194,5029 157879,9771 115398,3915 72573,56406 32242,88857 3007,467488 -14335,64277 -10168,76512
3 4
1222,806185 1059,630976 163,175209
795,13804 958,31325
1503,44512 1215,560941 287,8841792
5 6
1240,651256 1331,692828 -91,0415723
1246,1974 1155,1559
1246,551692 1404,3304 -157,778708
7 8
967,0121355 1436,661228 -469,649092
997,37715 527,72805
958,9661981 1449,574645 -490,608446
9 10
923,9522218 1454,922811 -530,970589
37,119606 -493,851
1292,631857 1452,597825 -159,965968
11 12
1247,400511 1438,863078 -191,462568
-653,817 -845,2795
1241,783014 1390,414757 -148,631743
13 14
1282,999344 1282,527272 0,472071837
-993,9113 -993,4392
1087,236685 1103,766107 -16,5294228
15 16
983,3902366 850,1807544 133,2094822
-1009,969 -876,7591
954,2837226 568,4410432 385,8426794
17 18
490,5694121 320,0724694 170,4969428
-490,9165 -320,4195
467,2070917 149,1094976 318,0975942
19 20
-2,321914
Calculul Tczci+1, Mcyci+1, i+1=0,n pentru caz I (CM in pupa)
Cupla teoretica i+1
Tzci +1 =
TZCi+1 kN
My i + (II ) n c 1 = I = + km N n kN kN
T c zci +1 =
c ( V )n M yci +1 = = * I n = V +V kNm kN m
M yci +1 =
95
I 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
II 0 1105,23 1714,61 4680,7 5177,3 4443,15 3176,91 2959 2222,07 1685,96 554,637 -693,64 -1551,7 -2924,7 -4098,6 -4468 -5142,2 -4873,7 -2902,4 -2022 -37,803
III 0 1,890126 3,780253 5,670379 7,560505 9,450632 11,34076 13,23088 15,12101 17,01114 18,90126 20,79139 22,68152 24,57164 26,46177 28,3519 30,24202 32,13215 34,02227 35,9124 37,80253
IV 0 1107,12 1718,39 4686,37 5184,86 4452,6 3188,25 2972,23 2237,19 1702,97 573,538 -672,85 -1529 -2900,2 -4072,2 -4439,6 -5111,9 -4841,5 -2868,4 -1986,1 0
V 0 3613,2829 12832,043 33739,907 65968,184 97419,843 122331,72 142391,51 159329,7 172106,02 179431,09 178976,66 171636,22 157001,74 134040,55 106034,13 74616,099 41871,735 16449,668 350,49293 -6383,484
VI 0 319,17419 638,34837 957,52256 1276,6967 1595,8709 1915,0451 2234,2193 2553,3935 2872,5677 3191,7419 3510,916 3830,0902 4149,2644 4468,4386 4787,6128 5106,787 5425,9611 5745,1353 6064,3095 6383,4837
VII 0 3932,457 13470,39 34697,43 67244,88 99015,71 124246,8 144625,7 161883,1 174978,6 182622,8 182487,6 175466,3 161151 138509 110821,7 79722,89 47297,7 22194,8 6414,802 0
Calculul Tczci+1, Mcyci+1, i+1=0,n pentru caz II (CM la cuplul maestru)
Cupla teoretica i+1 I
TZCi+1 kN
Tzci +1 = T c zci +1 = 1 (II ) n = M yci + + = I n kN kN kN
c ( V )n M yci +1 = = * I n = V +V kNm kN m
M yci +1 =
II
III
IV
VI
VII
96
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
0 800,12 -665,64 2911,16 5199,01 6265,93 8148,26 7552,99 6521,35 3450,55 242,707 -3229 -4275 -5526,9 -6498,7 -6495,6 -6603,7 -5732,7 -3209,9 -2095,1 -15,182
0 0,759092 1,518183 2,277275 3,036367 3,795459 4,55455 5,313642 6,072734 6,831825 7,590917 8,350009 9,109101 9,868192 10,62728 11,38638 12,14547 12,90456 13,66365 14,42274 15,18183
0 800,879 -664,12 2913,44 5202,05 6269,73 8152,82 7558,3 6527,42 3457,38 250,297 -3220,7 -4265,9 -5517 -6488,1 -6484,2 -6591,5 -5719,8 -3196,2 -2080,6 0
0 2615,7933 3055,443 10396,615 36910,795 74392,554 121516,15 172847,46 218859,99 251460,62 263534,8 253771,72 229239,18 197194,5 157879,98 115398,39 72573,564 32242,889 3007,4675 -14335,64 -10168,77
0 508,43826 1016,8765 1525,3148 2033,753 2542,1913 3050,6295 3559,0678 4067,506 4575,9443 5084,3826 5592,8208 6101,2591 6609,6973 7118,1356 7626,5738 8135,0121 8643,4504 9151,8886 9660,3269 10168,765
0 3124,232 4072,319 11921,93 38944,55 76934,75 124566,8 176406,5 222927,5 256036,6 268619,2 259364,5 235340,4 203804,2 164998,1 123025 80708,58 40886,34 12159,36 -4675,316 0
10.2. Asezarea statica a navei pe val
In timpul navigatiei pe mare agitata, actiunea valurilor modifica repartizarea presiunilor pe suprafata udata a carenei (presiunilor hidrostatice li se adauga presiunile hidrodinamice). Aceste modificari au impicatii directe, asupra diagramelor de repartizare a sarcinilor si respectiv a eforturilor sectionale, pe lungimea grinzii
97
nava (momentele inconvoietoare, la asezarea navei pe val, sunt mult mai mari decit pe apa calma). Exista doua pozitii caracteristice de asezare statica a navei pe val , care pot determina momente inconvoietoare maxime in sectiunea maestra, si anume : pe creasta de val (cind mijlocul navei se afla pe creasta de val, iar extremitatile pe goluri de val); pe gol de val (cind mijlocul navei se afla pe gol de val, iar extremitatile pe creasta de val). Pentru a stabili care dintre aceste pozitii este mai dezavantajoasa trebuie examinata diagrama de repartizare a sarcinilor la asezarea navei pe apa calma Daca sarcinile repartizate in zona de mijloc a grinzii nava se afla sub axa abciselor cea ce atesta faptul ca in aceasta zona exista un exces de impingeri Arhimede, atunci cea mai dezavantajoasa este asezarea pe creasta de val . Daca sarcinile repartizate in zona de mijloc a grinzii nava se afla deasupra axei abciselor, cea ce atesta faptul ca in aceasta zona exista un exces de greutati, atunci cea mai dezavantajoasa este asezarea pe gol de val. In ambele cazuri cea mai dezavantajoasa este asezarea pe creasta de val. 10.2.1.Diagrama de repartizare a sarcinilor suplimentare Initial este necesar sa se stabileasca pozitia corecta a navei in raport cu valul astfel incit sa fie indeplinite conditiile de echilibru, care ramin valabile si pentru aceasta sitoatie de exploatare. In acest scop, pe o foaie de transparenta se deseneaza profilul valului (trohoidal sau cosinusoidal) utilizindu-se scarile de reprezentare ale sectiiunii navei din diagrama Bonjean . Calculele necesare stabilirii pozitiei corecte a navei in raport cu valul si determinarii diagramei de repartizare a sarcinii suplimentare se efectuaza sub forma tabelara. Luind ca ordonate valorile ( s zsv ) i ,i +1 , i =0, n 1 , rezultatele in coloana XVII a tabelului, se poate reprezenta graficul functiei s zsV = f 3 sV ( x ) , de repartizare in trepte a sarcinilor suplimentare care trebuie sa respecte proprietatile urmatoare: - Aria limitata de graficul functiei s zsV = f 3sV ( x) sitoata deasupra axei abciselor este egala cu aria limitata de grafic sitoata sub axa abciselor - Centrul de greutate al suprafetei limitate de s zsV = f 3sV ( x) sitoata deasupra axei abciselor, centrul de greutate al suprafetei
98
limitate de grafic sitoata sub axa abciselor si centrul de greutate al navei se afla pe aceiasi verticala .
10.2.2.Diagrama de suplimentare
repartizare
eforturilor
sectionale
Relatia de calcul a fortei taietoare suplimentare, la asezarea statica a navei pe val: x TzsVx = S zsV dx [kN], 0 care, particularizata pentru sectiunea transversala corespunzatoare cuplei teoretice i +1 =0, n , devine
99
TzsVi
+ 1
xi +1
S zsV dx
[kN],
Relatia generala de calcul a momentului inconvoietor suplimentar, la asezarea statica a navei pe val: x M ysVx = TzsV dx [kNm], 0 care particularizata pentru o sectiune transversala corespunzatoare cuplei teoretice i +1 =0, n , devine
M ysVi
+ 1
xi +1
TzsV dx
[kNm].
Calculul eforturilor sectionale suplimentare se efectueaza tabelar. Cu valorile rezultate in coloanele IV si VI ale tabelului se traseaza diagramele de repartzare a eforturilor sectionale suplimentare TzsV = h1sV ( x) si M ysV = h2 sV ( x) , care au aspectul prezentat in figura Diagramele de repartizare a eforturilor sectionale suplimentare trebuie sa se inchida la capete. De multe ori, insa datorita unor erori in calcule, dintre care cele datorate integrarilor aproximative sint inevitabile, graficele functiilor TzsV = h1sV ( x) si M ysV = h2 sV ( x ) , nu se inchid la x = LCWL . In aceste conditii, la extremitatea prova a grinzii nava apar : o forta taietoare rest TzsVr = TzsVn 0 si un moment inconvoietor rest M ysVr = M ysVn 0 . Atunci cind TzsVn 0,02 TzsV max si M ysVn 0,05 M ysV max este admisa aplicarea corectiilor liniare : TzsVi +1 = (i +1)TzsVn n , i +1 =0, n [kN] ; M ysVi +1 = (i +1) M ysVn n , i + =0, n [kN] . 1 Mai departe, eforturile sectionale suplimentare se calculeaza cu relatiile T c zsVi+1 = TzsVi+1 + TzsVi+1 , i +1 =0, n [kN],
M c ysVi +1 = M ysVi +1 + M YsVi+1 ,
i + =0, n 1
[kNm],
care sint puse sub forma tabelara
100
10.2.3.Diagramele de repartizare a eforturilor sectionale totale Eforturile sectionale totale, ce apar in sectiunea transversala de abcisa x, la asezarea statica a navei pe val, sint reprezentate prin forta taietoare TzVx si momentul inconvoietor MyVx. . Ele se determina in principal suprapunerii efectelor de la asezarea navei pe apa calma, cu efectele suplimentare datorate actiunii valului . Prin urmare TzVx = Tzcx +TzsVx [kN] M yVz = M ycz + M ysVx [kNm], Pentru cupla teoretica i +1 =0, n , in cazul utilizarii integrariisimple si respectiv duble a diagramelor de repartizare a sarcinilor, devin :
101
[kN], i + =0, n 1 M c yVi +1 = M c yci +1 + M c ysVi +1 , [kNm], c c unde : T zVi +1 , M ysVi +1 constituie eforturile sectionale totale corectate. Calculele se fac sub forma tabelara. Cu valorile rezultate in coloanele IV si VII ale tabelului se traseaza diagramele de repartizare a eforturilor sectionale totale TzV = h1V ( x) si M yV = h2V ( x ) .
zci+ 1
T c zV i+1 = T
+ T c zsVi+1 ,
i + =0, n 1
102

Tare & Alegere Motor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tare & Alegere Motor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS Partea I 1.Caracteristicile principale ale navei 2.Stabilirea dimensiunilor principale ale navei si trasarea planului de forme 3.

1.CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE NAVEI

2. STABILIREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE ALE NAVEI SI TRASAREA PLANULUI DE FORME

3. DIAGRAMA DE CARENE DREPTE

j=0.5 [m2] i = 020 [m2]

j=0.3 [m2] i = 0,4 [m2]

Calculul : AWBj ,AXi ,VB

0 1,10 1,14 0,94 0,21 0 3,39 0,55 2,84 8,91

1 1,0 1,25 0,8 0,12 3,17 0,56 2,61 8,195

2 0,9 1,2 0,7 (-0,1) 2,8 0,8 2,0 6,28

3 0,55 0,9 (0,23) 1,45 0,725 0,725 2,276

Bj 3,05 4,97 2,67 0,23 0 8,175

Corectia 0,3 0,81 0,585 0,055 0

2,75 4,16 2,085 0,175 0 9,17 Corectia 1,375 7,79 6,395

2,75 4,16 2,085 0,175 0

A Wj m2 II 1024,84 1450,239 1643,255 1720,606 1791,549 1892,50

A WBj m2 III 2,75 4,16 2,085 0,175 0

A Wj m2 IV 1024,29 1452,21 1649,91 1721,695 1790,765 1891,49

V CWL m3 VII 12 665,005

A Wj m2 II 1024,84 1450,239 1643,255 1720,606 1791,549 1892,50

V j = t/2 * III m3 IV 0 1 942,937 4 371,327 7 011,93 9 768,978 12 660,957

j = * IV KNm V 0 19 536,23 43 953,697 70 504,996 98 227,08 127 305,925

II - III IV 0 0 0.37 0.45 0.57 0.29 0 0.01 0.99 2.34 V corectia V

II - III IV 0 0 0 0.16 0.16 -0.17 -0.58 -0.58 0.79 3.19 V corectia V

II - III IV 0 0 0 -0.13 -0.17 -0.47 -1.17 -1.36 0 2.31 V corectia V

I- IV V 0 0 0 0 -0.52 -0.85 -2.82 -8.19 -10.88 0 23.1 -0.16 11,55 -11. 71

II - III IV 0 0 0 -0.26 -0.41 -089 -1.58 -2.04 -1.63 -0.4 V corectia V

I- IV V 0 0 0 0 -1.04 -2.05 -5.34 -11.06 -16.32 -14.67 -4 -54.48 -2 -52.48

Semilatimi y i1 Prova III

I 2 Semilatimi yi2 oef. I 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Prova III

Semilatimi y i3 Prova III

0 0,4 0,4 40 3 I y5 = 2 * VI =1 810 410,408 VI 3 280,22 Corectie 29,29 3 250,93 VI

A Wj III 1 024,29 1 452,21 1 649,91 1 721,695 1 790,765 1 891,49

X Fj IV 1,819 2,575 1,61 0,81 -0,558 -2,288

IV2 V 3,308 6,63 2,59 0,656 0,31 5,23

III * V VI 3 389,13 9 629,059 4 276,73 1 129,60 557,579 9 901,84

Calculul (BMT)j, (BML)j Plutirea ILj ITj Vj (BMT)j (BML)j

II 14132,4 22715,486 36074,409 39495,399 42180,45 45023,22

III 513900,57 1057341,5 1300556,9 1401919,1 1534649,6 1800508,6

IV 0 1942,937 4371,327 7011,93 9768,978 12660,957

V 11,691314 8,2525075 5,6326003 4,3177956 3,5560677

VI 544,1975 297,5199 199,9334 157,0942 142,2095

Calculul este efectuat sub forma tabelara.

0 3,815 12,497 21,077 22,277

y 0,7a= 4,75 f0 = 0,19 ( A x0) f= 1,20

y 1,7a= 4,75 f1 = 0,19 ( A x1) f= 1,20

0 1 2 3 4 5 6 7 7a 7f y 2,7a= 7,8 f2 = 0,31

y 3,7a= 8,65 f3 = 0,346 ( A x3) f= 3,99

0 1 2 3 4 5 6 7 7a 7f y 4,7a= 9,2 f4 = 0,368

A x5j=t * III IV 0 15,18 36,14 60,13 86,16 113,589 142,16 58,11

y 5,6a= 4,75 f5 = 0,19 ( A x5) f= 1,20

y 6,6a= 9,29 f6 = 0,37 ( A x6) f= 4,58

y 6,6a= 9,29 f6 = 0,37 ( A x6) f= 4,58

y 8,6a= 9,29 f8 = 0,37 ( A x8) f= 4,58

y 10,6a= 9,29 f10 = 0,37 ( A x10) f= 4,58

y 12,6a= 9,29 f12 = 0,37 ( A x12) f= 4,58

y 14,6a= 9,29 f14 = 0,37 ( A x14) f= 4,58

y 16,7a= 8,5 f16 = 0,34 ( A x16) f= 3,85

y 17,7a= 7,55 f17 = 0,302 ( A x17) f= 3,04

IV 0 4,14 11,837 20,896 30,94 42,15 55,075 70,226 87,478 89,495

y 18,7a= 6,15 f18 = 0,246 ( A x18) f= 2,017

y 19,8a= 4,65 f19 = 0,186 ( A x19) f= 1,15

Suma integrala a coloanei II