Evaluarea Impactului Asupra Mediului A Unui Sistem de Canalizare Si Staţie de Epurare Ape Uzate

Academia de Studii Economice, Bucuresti
PROIECT PRACTICA
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A UNUI SISTEM DE CANALIZARE SI STAIE DE EPURARE APE UZATE
Academia de Studii Economice, Bucuresti CUPRINS
I. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a

acordului de mediu, conform Odinul MAPAM nr. 860/2002...............................pag. 1 I:1.Clasificarea dupa impactul asupra mediului...................................................pag. 1 I.2. Etapa de ncadrare a proiectului n procedura de evaluare a impactului asupra mediului.............................................................................................pag. 5 I:3. Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului............................pag. 7 I.4. Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului..............................................................................................pag. 8 I.5. Informarea si participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului............................................................................pag. 9 I.6. Ghid metodologic privind etapa de ncadrare a proiectului n procedura de evaluare a impactului asupra mediului...........................................................pag. 11 I.7. Ghid metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare...................................................pag. 12 I.8. Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului...........................................................................................................pag. 13 I.9. Ghid metodologic privind etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.........................................pag. 15
II. SITUAIA APELOR UZATE................................................................................pag. 17
III. STUDIU DE CAZ EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

A UNUI SISTEM DE CANALIZARE SI STAIE DE EPURARE APE UZATE.................................................................................................................... pag. 19 III.1.DATE GENERALE.........................................................................................pag. 19 III.2. DESCRIEREA ACTIVITII........................................................................pag. 19 III.3. AMPLASAREA N MEDIU...........................................................................pag. 27 III.4. SURSELE DE POLUANI SI PROTECIA FACTORILOR DE MEDIU...........................................................................pag. 29 III.5. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI NCONJURTOR...............pag. 33 III.6. POSIBILITI DE DIMINUARE SAU ELIMINARE A IMPACULUI PRODUS..................................................................................pag. 34 III.7. EVALUAREA IMPACTULUI sI CONCLUZII............................................pag. 34 III.8. RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI......................pag. 36 BIBLIOGRAFIE....................................................................................................pag. 41
I. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, conform Odinul MAPAM nr. 860/2002 modificat si completat de Ordinul MAPAM nr. 210/2004 si de Ordinul MMGA nr. 1037/2005
Acordul de mediu este necesar nainte de nceperea constructiei unui obiectiv nou (casa, hala de productie, cladire de birouri), a unei noi linii de productie, la schimbarea tehnologiei deja existente sau chiar la ncetarea activitatii unui obiectiv. Prezentul ordin aproba procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a

acordului de mediu. Obiectul prezentei proceduri l constituie reglementarea conditiilor de solicitare si de obtinere a acordurilor de mediu pentru proiectele cu impact semnificativ asupra mediului nconjurator. Procedura de emitere a acordurilor de mediu este condusa de autoritatile publice pentru protectia mediului. Conditiile si procedura de autorizare de mediu trebuie sa asigure o abordare integrata eficient prin informarea si participarea tuturor autoritatilor implicate. n acest scop autoritatile implicate sunt informate si consultate n cadrul unui colectiv de analiza tehnica, conform prevederilor prezentei proceduri. Colectivul de analiza tehnica include obligatoriu reprezentanti ai: administratiei publice locale, inspectoratului de sanatate publica, inspectoratului teritorial de protectie a muncii, Administratiei Nationale "Apele Romne", brigazii/grupului de pompieri militari si, dupa caz, reprezentanti ai structurilor responsabile pentru: furnizarea de utilitati si servicii publice, parcuri si gradini publice, arhitectura, situri arheologice si monumente istorice, arii protejate si monumente ale naturii, etc. Solicitarea acordului de mediu este obligatorie pentru proiecte de investitii noi si pentru orice modificare sau extindere care poate avea efecte semnificative asupra mediului, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului. Pentru proiectele de activitati care se supun evaluarii impactului asupra mediului autoritatile publice pentru protectia mediului emit, dupa caz, acord de mediu sau acord integrat de mediu. Pentru proiectele de investitii aferente activitatilor care nu sunt supuse evaluarii impactului asupra mediului autoritatile publice pentru protectia mediului aplica proceduri simplificate de avizare de mediu n vederea obtinerii acordului unic.
1.Clasificarea dupa impactul asupra mediului

Activitatile si/sau instalatiile cu impact asupra mediului, precum si proiectele de investitii noi sau modificarea celor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, aferente unor astfel de activitati si/sau instalatii, sunt ncadrate dupa impactul acestora asupra mediului, dupa cum urmeaza: a) activitati cu impact nesemnificativ sunt avute n vedere activitati rezidentiale, din gospodarii individuale sau dependinte ale acestora, destinate exclusiv satisfacerii necesitatilor locuintei si/sau gospodariei proprii si care nu sunt amplasate n zone cu regim special de protectie. Pentru acest tip de activitati, inclusiv proiecte de investitii noi si modificarea celor existente aferente acestora, nu se emite acord de mediu; b) activitati cu impact redus asupra mediului sunt considerate cu impact redus asupra mediului activitatile mentionate n anexa nr. I.2 si pentru care n urma parcurgerii etapei de

ncadrare s-a stabilit ca nu se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Pentru aceste activitati se emit doar autorizatii de mediu, iar proiectele aferente acestor activitati, care vizeaza investitii noi sau modificarea celor existente, inclusiv prin dezafectarea acestora, sunt supuse unei proceduri simplificate de avizare de mediu pentru obtinerea acordului unic; c) activitati si/sau instalatii cu impact semnificativ asupra mediului sunt considerate cu impact semnificativ asupra mediului activitatile astfel mentionate n anexa nr. I.1,precum si cele mentionate n anexa nr. I.2, care n urma parcurgerii etapei de ncadrare se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Pentru proiectele de investitii noi sau modificarea substantiala a celor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente acestor activitati, se emit acorduri de mediu sau, dupa caz, acorduri integrate de mediu. Documentatia depusa pentru obtinerea acordului de mediu va sta la baza emiterii autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu, nainte de punerea n functiune a obiectivului. Anexa nr. I.1 contine lista proiectelor de activitati si/sau instalatii supuse obligatoriu evaluarii impactului asupra mediului, rezultata din coroborarea anexei nr. 1 la Hotarrea Guvernului nr. HG nr. 1213/2006 cu anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002, aprobata si modificata prin Legea nr. 645/2002, si cu anexa nr. I la Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001. Anexa nr. I.2 contine lista proiectelor de activitati supuse etapei de ncadrare n vederea stabilirii necesitatii evaluarii impactului asupra mediului, rezultata din anexa nr. 2 la Hotarrea Guvernului nr. 1213/2006, din care au fost excluse activitatile si instalatiile mentionate n anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002, aprobata si modificata prin Legea nr. 645/2002, si n anexa nr. I la conventia ratificata prin Legea nr. 22/2001. Solicitarile de acord de mediu pentru proiecte care pot avea un efect semnificativ asupra mediului altui stat, depuse la autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului, sunt aduse de acestea, n termen de 10 zile lucratoare de la primire, la cunostinta Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, care ndruma si coordoneaza procedura de emitere a acordului de mediu pentru aceste proiecte. Aceasta prevedere se aplica: a) obligatoriu tuturor proiectelor prevazute n anexa nr. I.1, cu specificarea "Activitati/instalatii mentionate n anexa nr. I la Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001"; precum si b) tuturor proiectelor supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, n legatura cu care autoritatea publica competenta pentru protectia mediului stabileste ca pot afecta mediul unui alt stat prin natura, dimensiunea sau localizarea lor. Pe baza solicitarii formulate prin cerere-tip, nsotita de fisa tehnica privind conditiile de protectie a mediului (anexa la certificatul de urbanism, conform prevederilor legislatiei n vigoare privind autorizarea lucrarilor de constructii), necesara pentru obtinerea acordului unic (eliberat de Comisia pentru Acord Unic CAU), conform prevederilor Legii nr. 50/1991 privind

autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 453/2001, si naintata de catre solicitant, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului stabileste, n functie de impactul asupra mediului al proiectului supus autorizarii, una dintre urmatoarele alternative de continuare a procedurii, dupa caz: a) clasarea cererii ca notificare pentru proiectele de investitii noi si modificarea celor existente aferente unor activitati cu impact nesemnificativ asupra mediului si aplicarea stampilei tip A care poarta inscriptia: "Se supune CAU. Nu face obiectul procedurii de mediu." pe fisa tehnica; b) aplicarea unei proceduri simplificate de avizare pentru proiectele sau activitatile cu impact redus asupra mediului si stampilarea fisei tehnice cu stampila B care poarta inscriptia: "Se supune CAU. Face obiectul procedurii de mediu fara acord de mediu"; c) aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului n vederea emiterii acordului sau acordului integrat de mediu, denumita n continuare procedura completa de autorizare de mediu, pentru proiectele aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului si stampilarea fisei tehnice cu stampila tip B care poarta inscriptia: "Se supune CAU. Face obiectul procedurii de mediu cu acord/acord integrat de mediu". Cererea nsotita de fisa tehnica prevazuta, completata cu datele de identificare a amplasamentului si activitatilor aferente, va fi prezentata de catre solicitant reprezentantului autoritatii publice competente pentru protectia mediului, care va completa pe cerere: a) ncadrarea obiectivului n functie de impactul asupra mediului; b) tipul de procedura si, dupa caz, etapele procedurale specifice; c) documente necesare autorizarii, dupa caz. Pe baza ncadrarii activitatii, titularul depune urmatoarele documente, dupa caz: a) memoriu de prezentare a proiectului, continnd descrierea acestuia si informatii din care sa rezulte date privind impactul asupra mediului, conform modelului; b) documente doveditoare privind informatiile declarate n cerere si/sau n fisa tehnica; c) dovada de plata a tarifului. Reprezentantul autoritatii publice pentru protectia mediului verifica daca au fost depuse toate documentele prevazute si daca proiectul este corect ncadrat n categoria activitatilor cu impact redus sau semnificativ asupra mediului.

2. Etapa de ncadrare a proiectului n procedura de evaluare a impactului asupra mediului
n termen de 20 de zile lucratoare de la primirea solicitarii pentru proiecte aferente activitatilor cu impact redus sau semnificativ asupra mediului, autoritatea publica pentru protectia mediului va realiza urmatoarele etape din procedura: a) verifica daca proiectul este prevazut n anexa nr. I.1 sau I.2 si pozitia acestuia fata de ariile din reteaua ecologica NATURA 2000 si stabileste, n functie de aceasta, urmatoarea etapa de parcurs a procedurii, astfel: pentru proiectele prevazute n anexa nr. I.1 sau situate n una din ariile retelei ecologice NATURA 2000, care sunt obligatoriu supuse evaluarii impactului asupra mediului, stabileste trecerea la etapa de definire a domeniului evaluarii; pentru proiectele prevazute n anexa nr. I.2 stabileste trecerea la etapa de ncadrare a proiectului; pentru alte proiecte care nu sunt incluse n aceste anexe, dar despre care autoritatile publice competente pentru protectia mediului considera ca au un potential impact asupra mediului prin natura, dimensiunea si localizarea lor, stabileste ncadrarea acestora n categoria activitatilor cu impact redus asupra mediului si parcurgerea procedurii simplificate de avizare n vederea emiterii acordului unic; b) evalueaza solicitarea si verifica amplasamentul; rezultatul evaluarii si al verificarii amplasamentului se consemneaza ntr-un proces-verbal conform modelului. Pentru proiectele aferente activitatilor prevazute n anexele nr. I.1 si I.2 procesul-verbal va contine anexata Lista de control completata conform Ghidului metodologic privind etapa de ncadrare a proiectului n procedura de evaluare a impactului asupra mediului, aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. n procesul-verbal se vor mentiona si eventuale solicitari privind depunerea unor documente sau informatii suplimentare; c) ntocmeste anuntul public conform modelului pentru toate proiectele supuse evaluarii impactului asupra mediului si l publica n presa nationala sau locala; d) comunica n scris solicitantului: decizia privind continuarea procedurii cu una dintre variantele descrise la lit. a); necesitatea furnizarii, dupa caz, a unor informatii suplimentare, precum si anuntul public ntocmit n vederea afisarii de catre titular. Toate proiectele prevazute n anexa nr. I.2 se supun, n termen de 15 zile lucratoare de la primirea solicitarii sau, dupa caz, a informatiilor suplimentare cerute de la beneficiar, etapei de ncadrare a proiectului pentru a se stabili daca este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului. n acest scop autoritatile publice competente pentru protectia mediului:

a) analizeaza informatiile si dupa caz, documentele cerute suplimentar si primite de la titular; b) convoaca colectivul de analiza tehnica constituit si comunica solicitantului data stabilita pentru prezentarea proiectului n colectivul de analiza tehnica; c) prezinta colectivului de analiza tehnica proiectul si propunerea privind parcurgerea etapei de ncadrare; d) redacteaza si transmit titularului de proiect, n termen de 15 zile lucratoare de la sedinta, Decizia Colectivului de analiza tehnica privind etapa de ncadrare, ntocmita pe baza observatiilor si comentariilor primite de la celelalte autoritati publice reprezentate, n acesta sau, dupa caz, punctul de vedere al acestora. Toate proiectele pentru care n etapa de ncadrare a fost stabilita necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului se supun n continuare etapei de definire a domeniului. Toate proiectele pentru care s-a stabilit n etapa de ncadrare ca nu este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului se supun procedurii simplificate. Parcurgerea etapei de ncadrare se face de autoritatile publice competente pentru protectia mediului conform indicatiilor continute n Ghidul metodologic privind etapa de ncadrare a proiectului n procedura de evaluare a impactului asupra mediului, aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/2002. Informarea publicului asupra deciziei privind etapa de ncadrare a proiectului se realizeaza n termen de 10 zile lucratoare de la emiterea acesteia de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului si de catre titularul proiectului.
3.Procedura simplificata de avizare

n termen de 5 zile lucratoare de la ncadrarea solicitarii n cadrul proiectelor aferente activitatilor cu impact redus asupra mediului sau pentru proiectele pentru care s-a decis ca nu este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului comunica decizia privind: parcurgerea procedurii simplificate de avizare prin aplicarea stampilei tip B "fara acord de mediu"; sau respingerea justificata a solicitarii. Aplicarea stampilei tip B "fara acord de mediu", pe fisa tehnica anexata cererii se face numai pe baza memoriului tehnic si a fisei tehnice corect completate si care contin anexate documentele ce dovedesc afirmatiile declarate.

Avizarea fisei tehnice se va face cu impunerea obligativitatii solicitarii si obtinerii autorizatiei de mediu la punerea n functiune a investitiei aferente activitatilor cu impact redus asupra mediului.
4.Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Pentru toate proiectele care, fie sunt prevazute n anexa nr. I.1, fie sunt situate n una dintre ariile retelei ecologice NATURA 2000 sau care, n urma parcurgerii etapei de ncadrare, necesita evaluarea impactului asupra mediului, titularul de proiect furnizeaza, dupa caz, autoritatii publice pentru protectia mediului toate informatiile solicitate. n termen de 20 zile lucratoare de la comunicarea deciziei finale privind etapa de ncadrare a proiectului sau, dupa caz, de la primirea informatiilor si documentelor solicitate suplimentar, autoritatea publica pentru protectia mediului deruleaza etapa de definire a domeniului de evaluare, dupa cum urmeaza: a) analizeaza, dupa caz, informatiile si documentele cerute suplimentar si primite de la titularul proiectului; definitiveaza lista de control anexata la procesul-verbal de verificare a amplasamentului; b) convoaca colectivul de analiza tehnica si comunica solicitantului data stabilita pentru prezentarea proiectului n colectivul de analiza tehnica; c) prezinta colectivului de analiza tehnica proiectul si propunerea privind continuarea procedurii, cu parcurgerea etapei de definire a domeniului; d) completeaza, pe baza observatiilor si comentariilor primite de la celelalte autoritati publice, ndrumarul/lista de control cu probleme specifice pentru efectuarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului si lista actelor de reglementare emise de alte autoritati, necesare eliberarii acordului de mediu,. Parcurgerea etapei de definire a domeniului evaluarii se face de catre autoritatile publice competente pentru protectia mediului conform indicatiilor prevazute n Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare, aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/2002. Continutul ndrumarului/listei de control trebuie sa reflecte aspectele relevante pentru protectia mediului, identificate n raport cu anexa nr. 4 la HG nr. 1213/2006 si continutul ndrumarului/listei de control va fi ntocmit conform modelului si instructiunilor prevazute n Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare, aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/2002. Pentru proiectele de activitati si/sau instalatii pentru care se emite acord integrat de mediu conform anexei nr. I.1, ndrumarul va specifica si necesitatea aplicarii cerintelor specifice

autorizarii integrate de mediu, inclusiv cele referitoare la stabilirea limitelor de poluanti n emisii n raport cu aplicarea celor mai bune tehnici disponibile. Pentru proiectele de instalatii/depozite care implica substantele periculoase si cantitatile prevazute n anexa nr. 2 din prevederile legale privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore n care sunt implicate substante periculoase (SEVESO II) se va specifica necesitatea elaborarii si prezentarii rapoartelor de securitate n exploatare pentru prevenirea riscurilor de accidente majore (rapoarte de securitate). n termen de 20 de zile lucratoare de la data efectuarii etapei de definire a domeniului n cadrul colectivului de analiza tehnica, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului transmite titularului de proiect ndrumarul mentionat . Pe baza ndrumarului primit titularul de proiect realizeaza, printr-o persoana juridica sau fizica independenta de titularul proiectului si atestata potrivit legii, studiul de evaluare a impactului asupra mediului, finalizat printr-un raport care se nainteaza autoritatii publice competente pentru protectia mediului. Continutul-cadru al raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului este cel recomandat n Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare, aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/2002. Pentru proiectele de instalatii/depozite care implica substante periculoase, titularul proiectului nainteaza autoritatii publice competente pentru protectia mediului si raportul de securitate ntocmit conform cerintelor legale SEVESO II.
4. Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

n termen de 5 zile lucratoare de la primirea raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului si, dupa caz, a raportului de securitate, autoritatile publice pentru protectia mediului stabilesc, de comun acord cu titularul proiectului, oportunitatile de participare a publicului la luarea deciziilor legate de proiect, pe care le anunta prin mass-media. Sub ndrumarea autoritatii publice competente titularul de proiect organizeaza dezbaterea publica n cadrul careia prezinta raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. n termen de 40 de zile lucratoare de la primirea de la titularul proiectului a anexei la raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, care contine solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului: a) analizeaza raportul la studiul de evaluare a impactului, anexa continnd solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului, precum si informatiile si documentele primite de la titular, inclusiv raportul de securitate, dupa caz; b) convoaca colectivul de analiza tehnica;

c) prezinta colectivului de analiza tehnica concluziile privind raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, raportul de securitate (dupa caz), solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului si propunerea privind continuarea procedurii. Autoritatile implicate n colectivul de analiza tehnica analizeaza n cadrul sedintei raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si anexa la acesta cu solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului. Parcurgerea etapei de analiza a calitatii raportului se face de catre autoritatile publice competente pentru protectia mediului conform indicatiilor prevazute n Ghidul metodologic privind etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/2002. Ca urmare a examinarii raportului final la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, a anexei la acesta cu solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului si a concluziilor autoritatilor implicate, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului consemneaza opiniile colectivului de analiza tehnica privind realizarea proiectului analizat pe amplasamentul respectiv si stabileste, prin consultarea colectivului de analiza tehnica, emiterea sau respingerea motivata a acordului de mediu/acordului integrat de mediu. n termen de 10 zile lucratoare de la definitivarea deciziei colectivului de analiza tehnica, autoritatea publica pentru protectia mediului transmite titularului, dupa caz, decizia de emitere sau respingere a acordului de mediu/acordului integrat de mediu si continutul anuntului public spre publicare n mass-media. n termen de 20 de zile lucratoare de la publicarea anuntului de emitere a unui acord de mediu si n lipsa unor observatii din partea publicului, care sa necesite informatii noi sau continuarea investigatiilor, autoritatea publica pentru protectia mediului emite acordul de mediu/acordul integrat de mediu. n toate situatiile n care observatiile primite din partea publicului justifica aprofundarea evaluarii si solicitarea de noi informatii sau investigatii suplimentare, autoritatea publica pentru protectia mediului decide reluarea procedurii de la etapa solicitarii acestor informatii, cu plata tarifelor aferente etapelor corespunzatoare reevaluarii. Modelul si continutul minim al acordului de mediu sunt prezentate n anexa. Pentru proiectele de investitii care urmeaza a fi finantate din fonduri comunitare (ISPA, SAPARD etc.) parametrii instalatiilor si conditiile de functionare stabilite prin acordul de mediu vor avea n vedere conditiile de emisie/evacuare de poluanti stabilite prin legislatia Uniunii Europene. Se pastreaza limitele nationale n situatiile n care acestea sunt mai restrictive dect cele stabilite de legislatia Uniunii Europene.

5. Informarea si participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului
Autoritatile competente pentru protectia mediului publica n mass-media anunturile privind proiectele supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si pastreaza o copie de pe acestea la dosarul proiectului. n derularea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului titularul proiectului are urmatoarele obligatii: - sa afiseze la consiliul local, cu acceptul acestuia, precum si la sediul sau, n locuri de afisare publica si/sau pe propria pagina de Internet, anunturile ntocmite de autoritatea competenta pentru protectia mediului; - sa suporte cheltuielile ocazionate de participarea publicului. Autoritatea publica pentru protectia mediului identifica publicul interesat si angajeaza un dialog direct cu acesta pe durata procesului decizional . Autoritatea publica pentru protectia mediului pune la dispozitie publicului, la cerere, documentele relevante pentru proiectul considerat, altele dect cele furnizate de titularul proiectului, dupa caz. Titularul proiectului informeaza publicul asupra urmatoarelor etape: a) depunerea solicitarii de obtinere a acordului de mediu pentru un proiect; b) decizia etapei de ncadrare a proiectului; c) dezbaterea publica a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului; d) decizia etapei de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Sedinta de dezbatere publica are loc n prezenta reprezentantilor autoritatii publice competente pentru protectia mediului, n modul cel mai convenabil pentru public, pe teritoriul unde urmeaza sa se implementeze proiectul si n afara orelor de program. n timpul sedintei de dezbatere publica titularul proiectului descrie proiectul propus si evaluarea facuta n studiul de impact asupra mediului, raspunde ntrebarilor publicului si raspunde argumentat la propunerile justificate ale publicului, pe care le-a primit n forma scrisa naintea respectivei sedinte de audiere. n termen de 5 zile lucratoare de la luarea deciziei finale, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului anunta n pagina proprie de Internet sau prin afisaj la sediul propriu urmatoarele:

a) continutul deciziei luate si toate conditiile anexate la aceasta; b) motivele care au stat la baza luarii deciziei; c) informatii privind masurile principale de evitare, de reducere si, daca este posibil, de ndepartare a impactului negativ asupa mediului; d) data pna la care se primesc observatiile publicului. Observatiile publicului se primesc n termen de 10 zile lucratoare de la anuntul public al deciziei finale si fundamenteaza emiterea acordului de mediu. Acordul de mediu este pus la dispozitia publicului la cerere. Autoritatea publica competenta pentru protectia mediului emite, revizuieste si actualizeaza, dupa caz, acordul de mediu. Acordul de mediu se emite numai daca proiectul prevede eliminarea consecintelor negative asupra mediului, n raport cu prevederile aplicabile din normele tehnice si reglementarile n vigoare. Acordul de mediu este valabil pe toata perioada punerii n aplicare a proiectului, dar si pierde valabilitatea daca lucrarile de investitii pentru care a fost eliberat nu ncep n maximum 2 ani de la data emiterii. Pe durata executiei lucrarilor autoritatile publice competente pentru protectia mediului controleaza respectarea conditiilor impuse prin acordul de mediu. Acordul de mediu se suspenda pentru nerespectarea prevederilor acestuia, dupa o somatie prealabila, cu termen, care se mentine pna la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Autoritatea publica competenta pentru protectia mediului dispune, dupa expirarea termenului de suspendare, anularea acordului de mediu si oprirea executiei proiectului. Dispozitia de suspendare a acordului de mediu, precum si cea de ncetare a proiectului sunt executorii. nainte de punerea n functiune a investitiilor aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului pentru care s-a obtinut acord de mediu/acord integrat de mediu, titularii sunt obligati sa depuna solicitarea si sa obtina autorizatia de mediu/autorizatia integrata de mediu. La finalizarea lucrarilor de executie autoritatea publica competenta pentru protectia mediului va efectua un control de specialitate pentru verificarea respectarii tuturor conditiilor impuse prin acordul/acordul integrat de mediu. Procesul-verbal de constatare ntocmit n aceasta etapa va fi nsotit de procesul-verbal de receptie a lucrarilor aferente investitiei realizate. Exemple de proiecte supuse n mod obligatoriu EIM: centrale nucleare, aeroporturi, autostrazi, cai ferate, cai navigabile si porturi interioare sau comerciale, rafinarii de petrol, producerea substantelor chimice anorganice si organice de baza, instalatii pentru incinerarea

deseurilor, baraje si lacuri de acumulare, incineratoare, depozite de deseuri, ferme de porci (900 scroafe, 3000 porci >30kg) si pasari (85000 pasari de carne, 60000 pasari ouatoare) n procedura de emitere a acordului de mediu pentru proiectele activitatilor cu potential impact asupra mediului, care necesita efectualrea evaluarii impactului asupra mediului si evaluarea raportului la studiu de evaluare, autoritatile competente pentru protectia mediului utilizeaza Ghidurile metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Aceste ghiduri au fost aprobate prin Ordinul MAPM nr. 863 din 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului
6. Ghid metodologic privind etapa de ncadrare a proiectului n procedura de evaluare a impactului asupra mediului Prezentul ghid metodologic are ca obiect o etapa a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIM), si anume aceea prin care autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste daca proiectul unei activitati propuse, pentru care s-a solicitat eliberarea acordului de mediu, va fi sau nu supus efectuarii evaluarii impactului asupra mediului. Aceasta etapa va fi numita n continuare etapa de ncadrare n procedura EIM sau, prescurtat, ncadrare. Prezentul ghid metodologic este structurat astfel: 1. Locul si rolul etapei de ncadrare ca parte componenta a procedurii EIM 2. Aspecte practice ale realizarii etapei de ncadrare 3. Folosirea listelor de control 4. Luarea deciziei etapei de ncadrare ncadrarea implica 3 elemente principale: A) Existenta unor informatii Lista informatiilor necesare n etapa de ncadrare: Date de recunoastere ale titularului Caracteristicile proiectului Localizarea proiectului

Caracteristicile impactului potential O scurta descriere a impactului potential cu luarea n considerare a urmatorilor fac tori: impactul asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului, folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei, calitatii aerului, climei, zgomotsi vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural, si asupra interactiu-nilor dintre aceste elemente; extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei/habitatelor/ speciilor afectate); magnitudinea si complexitatea impactului; probabilitatea impactului; durata, frecventa si reversibilitatea impactului; masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediu-lui; natura transfrontiera a impactului; B) Identificarea posibilitatii ca proiectul sa aiba efecte asupra mediului C) Estimarea semnificatiei efectelor Folosirea listei de control pentru etapa de ncadrare Lista de control cuprinde o serie de ntrebari care vor fi luate n considerare pentru a identifica posibilitatea ca proiectul supus analizei sa aiba sau nu efecte semnificative asupra mediului. Lista de control este organizata n doua parti corespunznd primelor doua criterii de selectie ale fazei de ncadrare prezentate anterior, si anume: a) caracteristicile proiectului; b) amplasarea proiectului. n ambele parti exista n coloana 1 un numar de ntrebari principale, fiecare dintre acestea fiind urmata de alte ntrebari subsidiare. ntrebarile principale se refera la posibilitatea aparitiei unei actiuni/efect ca o consecinta a caracteristicilor sau amplasarii proiectului att n faza de constructie, ct si n fazele de functionare si dezafectare.

Cel care foloseste lista va raspunde la fiecare ntrebare subsidiara cu unul dintre urmatoarele 4 raspunsuri posibile: Da - daca este posibil sa apara un efect; Nu - daca nu este de asteptat sa apara un efect; ? - daca este incerta posibilitatea sa apara sau nu un efect; NC (nu este cazul) - daca ntrebarea nu este relevanta pentru proiectul n cauza. Raspunsurile se nscriu n coloana 2. Pentru cazurile n care s-a raspuns prin "Da", urmatorul pas este de a decide daca este posibil ca efectul respectiv sa fie semnificativ.
7. Ghid metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare
Scopul etapei de definire a domeniului evaluarii este ca n final raportul la studiul de evaluare sa raspunda cerintelor specificate n ndrumar, identificate pe baza caracteristicilor fiecarui proiect. Ghidul metodologic este structurat n doua parti. Partea I 1.Locul si rolul etapei de definire a domeniului evaluarii ca parte componenta a procedurii EIM 2.Aspecte practice ale realizarii etapei de definire a domeniului EIM 3.Folosirea listei de control pentru definirea domeniului EIM. Partea II Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Folosirea listei de control pentru definirea domeniului EIM n acest capitol se prezinta indicatii asupra modului n care se poate identifica impactul semnificativ, care va trebui sa fie analizat mai detaliat n cadrul evaluarii.

Unul dintre cele mai utilizate moduri de identificare a impactului este acela de a lua n considerare: - toate activitatile implicate de realizarea proiectului; - toate componentele mediului receptor, adica mediul care va suporta efectele proiectului; - toate interactiunile potentiale dintre activitati si componente. n acest scop se folosesc lista de control pentru definirea domeniului si o lista ajutatoare. 12
8. Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

La redactarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se recomanda urmatoarea structura: 1. Informatii generale - informatii despre titularul proiectului - informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu - denumirea proiectului; - descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, demontare/dezafectare/nchidere/postnchidere); - durata etapei de functionare; - informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite n scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei; - informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa, unde prin tipul poluarii se ntelege: zgomot, radiatie electromagnetica, radiatie ionizanta, poluare biologica (microorganisme, virusi); - alte tipuri de poluare fizica sau biologica; - descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele; - localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect;

- informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala n zona amplasamentului proiectului; - informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta
2. Procese tehnologice a. Procese tehnologice de productie: - descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute n vedere; - valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile b. Activitati de dezafectare Echipamentele, instalatiile, utilajele, cladirile ce urmeaza a fi dezafectate: descriere; substante continute/stocate (inclusiv azbest si PCB); tehnologia de dezafectare aferenta; masuri, echipamente si conditii de protectie. c. Deseuri Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor. d. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora: Descrierea si analiza impactului potential datorat att perioadei de constructie, ct si perioadei de functionare a proiectului.
Apa: conditiile hidrogeologice ale amplasamentului:

- starea apelor subterane: dinamica, compozitia chimica, tipuri si concentratii de poluanti; - caracteristici ale apelor/izvoarelor arteziene, orizonturi de exploatare, distanta fata de prizele de apa, abundenta apei n zona; - informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata; - informatii de baza despre apa subterana: orizontul, adncimea, capacitatea;

- descrierea surselor de alimentare cu apa (ape subterane, corpuri de apa de suprafata, sursa de alimentare cu apa a localitatii respective si conditiile tehnice ale alimentarii cu apa a localitatii, ape pluviale etc.); - descrierea sistemelor de drenaj si ameliorare. Alimentarea cu apa: - caracteristici cantitative ale sursei de apa n sectiunea de prelevare; - instalatii hidrotehnice: tip, presiune, stare tehnica; - motivarea metodei propuse de alimentare cu apa; - masuri de mbunatatire a alimentarii cu apa; - informatii privind calitatea apei folosite: indicatori fizici, chimici, microbiologici; - motivarea folosirii apei potabile subterane n scopuri de productie, daca este cazul; - alti utilizatori de apa curenti sau prognozati n zona de impact a activitatii propuse; Managementul apelor uzate: - descrierea surselor de generare a apelor uzate; - cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale etc.); - regimul/graficul generarii apelor uzate; - refolosirea apelor uzate, daca este cazul; - alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti etc.; - sistemul de colectare a apelor uzate; - locul de descarcare a apelor uzate neepurate/epurate: n canalizarea oraseneasca, n statia de epurare sau direct n receptori naturali etc.; - conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate n reteaua de canalizare a altor obiective economice; - indicatori ai apelor uzate: concentratii de poluanti;

- instalatiile de preepurare si/sau epurare, daca exista: capacitatea statiei si metoda de epurare folosita; - gospodarirea namolului rezultat. Dupa caz: - ncarcarea cu poluanti a apelor evacuate n reteaua de canalizare oraseneasca sau direct n statia de epurare, comparativ cu valorile-limita admisibile (conform NTPA 002/2002); sau - ncarcarea cu poluanti a apelor uzate industriale/orasenesti provenite sau nu din statii de epurare evacuate n receptorii naturali, comparativ cu valorile-limita admisibile (conform NTPA 001/2002); - receptorul apelor uzate provenite de la statia de epurare sau al celor neepurate descarcate direct: numele receptorului, caracteristicile acestuia, eventuala amplasare n zone sensibile, conditiile initiale de calitate a apei, amplasamentul descarcarii fata de coordonatele receptorului etc. Masuri de diminuare a impactului: - masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa; - alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de mal ale acestora; - zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica n jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, al constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice; - masuri de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor.
Aerul
Date generale: - conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona; - informatii despre temperatura, precipitatii, vnt dominant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor; - scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente n zona, surse de poluare dirijate si nedirijate; informatii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului.

Surse si poluanti generati: - identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici Vor fi identificate si caracterizate toate sursele de poluanti atmosferici: stationare, mobile, dirijate, nedirijate, punctuale, liniare, de suprafata, de volum, elaborndu-se un inventar complet al emisiilor specific obiectivului. Inventarul emisiilor de poluanti atmosferici va evidentia poluantii toxici si periculosi (inclusiv mutageni si cancerigeni).
9. Ghid metodologic privind etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Prezentul ghid metodologic are ca obiect etapa procesului de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) prin care autoritatea competenta pentru protectia mediului analizeaza informatiile cu privire la efectele proiectului asupra mediului, furnizate de titular n cadrul raportului la studiul de evaluare. Aceasta etapa va fi numita n continuare etapa de analiza. Prezentul ghid metodologic este structurat astfel: 1.Locul si rolul etapei de analiza ca parte componenta a producerii EIM 2.Aspecte practice ale realizarii etapei de analiza 3.Folosirea listei de control pentru etapa de analiza a raportului 4.Luarea deciziei etapei de analiza Raportul la un studiu de evaluare trebuie sa aiba urmatoarele calitati pentru a fi considerat bun: - sa contina o descriere clara a proceselor urmarite; - sa prezinte o structura clara si o secventa logica a informatiilor, de exemplu: impactul potential, conditiile existente, impactul prognozat (tip, extindere, marime), posibilitatile de diminuare, marimea si importanta impactului rezidual; - sa contina trimiteri bibliografice la sursele de informatii folosite; - sa fie concis, cuprinzator si obiectiv;

- sa fie impartial; - sa includa o descriere completa a proiectului propus; - sa foloseasca diagrame, ilustratii, fotografii si alte materiale grafice; - sa foloseasca o terminologie consecventa; - sa prezinte un glosar al termenilor folositi; - sa acopere n mod corespunzator aspectele complexe; - sa contina o descriere adecvata a metodelor folosite pentru studierea fiecarui aspect de mediu; - sa acopere fiecare aspect de mediu n mod proportional cu importanta sa; - sa demonstreze consultarea corespunzatoare a tuturor factorilor interesati; - sa includa luarea n considerare a variantelor la proiect; - sa prezinte programul de masuri pentru limitarea efectelor si pe cel de monitoring; - sa contina un rezumat fara caracter tehnic; - sa evidentieze modul n care se respecta cerintele altor reglementari. Lista de control pentru etapa de analiza, prezentata n tabel, constituie un suport pentru analiza gradului de conformitate a raportului la studiul de evaluare cu cerintele exprimate n ndrumar si cu ceea ce este acceptat ca fiind o practica buna n procesul de evaluare a impactului asupra mediului. Atunci cnd se spune despre un raport la studiul de evaluare ca este adecvat se are n vedere ct de complet si de potrivit este acest studiu din punct de vedere al procesului de decizie. Utilizatorul listei de control va analiza daca raportul la studiul de evaluare ndeplineste doua obiective: - furnizeaza decidentilor toate informatiile necesare pentru luarea deciziei de emitere sau respingere a acordului de mediu; - permite comunicarea eficienta cu factorii consultati si cu publicul larg, astfel nct acestia sa poata face comentarii ntr-un mod folositor cu privire la proiect si la efectele sale asupra mediului.

Este important sa se arate ca lista de control pentru etapa de analiza nu constituie o verificare din punct de vedere tehnic sau stiintific a concluziilor raportului la studiul de evaluare, lucru ce nu poate fi facut dect de experti. Folosirea listei de control pentru etapa de analiza a raportului Prezenta lista de control va fi luata n considerare de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului atunci cnd efectueaza analiza, pentru a vedea daca raportul la studiul de evaluare este corespunzator, adica daca problemele semnalate n etapa de definire a domeniului au fost tratate n totalitate si la gradul de extindere cerut. Lista este organizata n 8 sectiuni: 1.Descrierea proiectului 2.Alternativele considerate 3.Descrierea factorilor de mediu posibil afectati de proiect 4.Descrierea posibilelor efecte semnificative ale proiectului, inclusiv a celor transfrontiera 5.Descrierea masurilor de reducere a efectelor 6.Rezumat fara caracter tehnic 7.Calitatea prezentarii 8.Apreciere generala a raportului la studiul de evaluare n cadrul fiecarei sectiuni exista un numar de ntrebari, unele dintre ele fiind nsotite de observatii care vin n sprijinul utilizatorului. La sfrsitul fiecarei sectiuni a listei de control utilizatorul poate completa lista cu anumite tipuri de informatii neincluse initial, n cazul n care considera ca acestea sunt relevante pentru anumite caracteristici ale proiectului. Luarea deciziei etapei de analiza n cazul n care exista cel putin un raspuns "neadecvat" n coloana 3, autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita refacerea raportului la studiul de evaluare a impactului. Daca nu exista nici un raspuns "neadecvat", autoritatea competenta pentru protectia mediului, prin/cu consultarea colectivului de analiza tehnica, ia decizia de acceptare a raportului.
II. SITUAIA APELOR UZATE
Calitatea apei potabile, apele uzate si sistemele de epurare constituie mari probleme pe care Romnia le are de rezolvat n drumul spre UE. Multa vreme lipsa fondurilor a constituit argumentul cu care s-au aparat autoritatile. n prezent, n Romnia exista 224 statii de epurare a apelor reziduale orasenesti. Conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, n anul 2004, aproximativ 71% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns n ruri, neepurate sau insuficient epurate. Fata de un volum total evacuat de 3.854,162 milioane metri cubi pe an, peste 2.098 milioane metri cubi, 54,5% constituie ape uzate care trebuie epurate. Din volumul total de ape uzate care necesita tratere, peste 29 %, au fost corespunzator epurate. n rest 614 milioane metri cubi, adica circa 29%, reprezinta ape uzate neepurate si aproape 879 milioane metri cubi, circa 42 %, ape uzate insuficient epurate. Din 1.359 de statii de epurare verificate n anul 2004, 555 de statii, reprezentand 40,8%, au functionat corespunzator, iar restul de 804 statii, adica 59,2% nu s-au ridicat la standardele impuse. Una dintre cauzele situatiei actuale n domeniul tratarii apelor o constituie lipsa banilor. Implementarea directivelor din domeniul alimentarii cu apa si epurarii apelor uzate implica eforturi financiare considerabile. Costurile asociate implementarii standardelor n materie de calitatea apei au fost estimate la circa 15 miliarde euro si vor fi suportate partial de Uniunea Europeana (circa 500 milioane euro anual), bugetul statului si din mprumuturi de la institutiile financiare internationale. Guvernul va contracta de la Banca Europeana de Investitii (BEI) un imprumut n valoare de 41,5 milioane euro pentru reabilitarea retelelor de alimentare cu apa n mediul urban. Creditul va fi restituit ntr-un interval de 25 ani, dupa o perioada de gratie de sase ani. Proiectul vizeaza reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si tratare a apelor uzate n municipiile Baia Mare, Bistrita, Drobeta-Turnu Severin, Pitesti si Rmnicu Vlcea. Costul total net al lucrarilor este de 181,1 mil. II. 1. Surse si grad de epurare Analiza statistica a situatiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor supravegherii efectuate n anul 2005, a relevat urmatoarele aspecte globale: Fata de un volum total evacuat de 4034,808 milioane m3/an, 2626.139 milioane m3/an, deci 65,1 %, constitue ape uzate care trebuie epurate.

Din volumul total de ape uzate necesitnd epurare si anume, 2626.139 milioane m3/an, 539.051 milioane m3/an, respectiv circa 20,5 %, au fost suficient (corespunzator) epurate. n rest 1193.851 milioane m3/an, adica circa 45 %, reprezinta ape uzate neepurate si 893.237 milioane m3/ an, circa 34 %, ape uzate insuficient epurate. Prin urmare n anul 2005, cca. 79 % din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns n receptorii naturali, n special ruri, neepurate sau insuficient epurate. Referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activitati din economia nationala cel mai mare volum de ape uzate, inclusiv cele conventional curate, a fost evacuat de unitati din domeniile: - Energie electrica si termica: 2060.442 milioane m3/an - peste 51 % din total; - Gospodarie comunala: 1482.236 milioane m3/an - peste 36 %; - Prelucrari chimice: 194.199 milioane m3 - cca. 5 %, - Industrie metalurgica si constructii de masini: 124.807 milioane m3/an, cca. 3%. Din punct de vedere al apelor uzate necesitnd epurare, cele mai mari volume au fost evacuate n cadrul activitatilor: - Gospodarie comunala: 1482.058 milioane m3/an - peste 56 %; - Prelucrari chimice: 189.077 milioane m3 - peste7 %, - Industrie metalurgica si constructii de masini: 123.593 milioane m3/an, peste 4%. Cele mai mari volume de ape uzate neepurate, provin de la unitati din domeniile: - Gospodarie comunala: 585.638 milioane m3/an - cca. 49.05%. Cu o contributie mult mai redusa, se nscriu unitatile din cadrul activitatii: - Prelucrari chimice: 23.723 milioane m3/an; - circa 2%. Referitor la apele uzate insuficient epurate, activitatile cu cea mai mare pondere se ordoneaza astfel: - Gospodarie comunala: 554.328 milioane m3/an - circa 62%; - Prelucrari chimice: 103.875 milioane m3/an cca. 11 %; - Industrie extractiva: 23.547 milioane m3/an - peste 2,6 %,

- Industrie metalurgica si constructii de masini: 21.832 milioane m3/an cca. 2.4 %; - Industria prelucrarea lemnului: 20.678 milioane m3/an - peste 2,3 %. Impactul surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde n afara de debitul efluent si de ncarcarea cu substante poluante. Sub acest aspect, se evidentiaza urmatoarea repartizare, pe activitati economice: din punct de vedere al ncarcarii cu substante organice, suspensii, saruri minerale si ioni de amoniu: 1. Gospodarie comunala; 2. Prelucrari chimice; 3. ndustria extractiva (suspensii, saruri minerale); 4. Zootehnie (substante organice, amoniu); relativ la poluarea cu micropoluanti: cianuri, fenoli, detergenti: 1.Gospodarie comunala; 2. Prelucrari chimice; 3. Industrie metalurgica + constructii de masini; 4. Industria extractiva; relativ la ncarcare cu metale grele: 1. Industria extractiva, 2. Prelucrari chimice, 3. Industrie metalurgica + constructii demasini, 4. Gospodarie comunala. n concluzie, cota parte cea mai mare din potentialul de poluare apartine unitatilor din domeniile gospodariei comunale, industriei chimice, dupa care urmeaza agentii economici din industriile extractiva, metalurgica, etc. Fata de numarul total de 1310 de statii si instalatii de epurare si stocare investigate n anul 2005, 492 de statii, reprezentnd 37.6 %, au functionat corespunzator, iar restul de 818 statii, adica 63.4%, necorespunzator.

n conformitate cu cerintele de aderare la CE si angajamentele asumate vor trebui rezolvate toate problemele importante legate de colectarea, evacuarea si epurarea apelor, pentru toate localitatile cu peste 2000 locuitori echivalenti pna cel mai trziu n anul 2018. Pentru localitatile cu peste 10000 loc epurarea apelor va trebui ncheiata pna n anul 2015 iar pentru localitatile cu peste 10000 loc va trebui realizata o epurare avansata, controlul nutrientilor - n special fosforul si azotul n vederea protejarii apelor din Marea Neagra.
III. STUDIU DE CAZ EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A UNUI SISTEM DE CANALIZARE sI STAIE DE EPURARE APE UZATE
1.DATE GENERALE Denumirea proiectului: Sistem de canalizare si statie de epurare a apelor uzate . Amplasamentul: comuna Vistea de Jos, jud. Brasov. Proiectantul lucrarii: Titularul activitatii: Consiliul Local al comunei Vistea de Jos cu sediul n Vitea de Jos nr.132, jud Brasov Autorul studiului de impact: ing. Irimie Emil 2. DESCRIEREA ACTIVITII PROPUSE 2.1. Scop si necesitate Necesitatea realizarii unui sistem de canalizare a apelor uzate menajere este justificat prin faptul ca exista sistem centralizat de alimentare cu apa, iar problema canalizarii si epurarii apei uzate nu este rezolvata. 2.2. Descrierea Proiectul prevede constructii, dotari cu utilaje conform normelor UE si o tehnologie adecvata. Etapele de realizare a proiectului sunt: - proiectarea propriu-zisa; - obtinerea avizelor;

- executia proiectului; - obtinerea autorizatiilor de functionare; - desfasurarea activitatii propriu-zise. Realizarea obiectivului se va face n baza unui proiect si a avizelor impuse conform legislatiei n vigoare. Perioada de executie a obiectivului este 24 de luni, durata activitatii este nelimitata. Planul de ncadrare n zona si planul de situatie sunt prezentate n Anexa. Primaria comunei Vistea de Jos detine o suprafata de 52664 m2, din care pentru statia de epurare se va aloca 480 m2. n prezent terenul este liber de constructii. Proiectul prevede urmatoarele obiective de investitii: 1. Reteaua de canalizare menajera Canalizarea localitatii se va amplasa pe strazile existente si va fi din tuburi PVC cu diametrul de 250 mm, n lungime de 4450 m. Pe traseul canalizarii sunt prevazute 88 camine de vizitare, amplasate la distanta de maxim 60 m ntre ele. Reteaua va subtraversa n doua puncte DJ.
2. Statia de epurare ape uzate menejere Statia de epurare a localitatii a fost proiectata tinand cont de prescriptiile Normativului pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti - Partea a-IIIa: Statii de epurare cu capacitate mica 5<Q50 l/s si foarte mica (QS5 l/s) indicativ NP 089/2003. Statia de epurare analizata se ncadreaza n categoria statiilor foarte mici (cu debit< 5 I/s) fiind destinata epurarii apei uzate menajere provenite de la cca 700 locuitori. La proiectarea statiei de epurare s-au luat n considerare posibilitatile financiare si normativul NTPA 001/2005 indicatori de calitate a apei la evacuare n apele de suprafata. Pentru proiectul analizat s-a propus realizarea unei statii de epurare mecano-biologica cu capacitatea de 150 m3 I/zi. Statia este conceputa ca tehnologie n doua trepte: treapta de epurare mecanica, unde au loc procese fizico-chimice;

treapta de epurare biologica, cu eliminarea pe cale biologica a substantelor organice biodegradabile si a azotului amoniacal prin procese de nitrificare -denitrificare heterotrofa si hetero-autotrofa urmata de dezinfectie cu ultraviolete. Statia va cuprinde urmatoarele elemente: gratar rar, amplasat ntr-un camin cu diametrul de 1,5 m si adncimea de 2,17 m, distanta dintre bare va fi de 20 mm. deznisipator -separator de grasimi vertical, cilindric cu diametrul de 2 m, cu adncimea de 4 m, volum util 4 m3. bazin pentru colectare grasimi, sub forma unui bazin cilindric , cu diametrul de 1,5 m, adancimea de 4 m, avand volumul util de 3 m 3 si bazin de stocare-spalare -scurgere nisip sub forma unui bazin cilindric, cu diametrul de 1,5 m, adncimea de 2,2 m, avnd volumul util de 2 m3 prevazut cu radier drenant si strat geotextil ce permite filtrarea si scurgerea apei napoi n deznisipator . bazin de egalizare- omogenizare cilindric, avnd doua compartimente cu capacitatea totala utila de 32 m3 echipat cu un mixer submersibil. Primul compartiment are diametrul de 3 m si adncimea de 6,5 m; al doilea are diametrul de 2 m si adncimea de 7 m fiind prevazut cu doua pompe submersibile pentru ape uzate. blocul de tancuri de epurare biologica tip RESETILOVS suprateran cu naltimea de 5 m, amplasat pe o platforma betonata. Acest bloc ocupa o suprafata de 13 m2 si cuprinde: tanc de sedimentare primara; camera de coagulare; tanc de hidroliza-fermentare; tanc de nitri-denitrificare heterotrofa cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm flotant; tanc de nitri-denitrificare hetero - autotrofa cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm fix; tanc de nitrificare autotrofa; Blocul de tancuri este prevazut cu suflanta submersibila si pompe. Acest bloc este furnizat de SC DANEX CONSULT SRL Bucuresti. De asemenea aceasta societate fumizeaza si modul de operare al statiei. Acest tip de statii de epurare au Agrement tehnic din partea Consiliului Tehnic Permanent pentru Constructii Bucuresti .

unitate de dezinfectie cu ultraviolete cu naltimea de 1,5 m, ocupnd o suprafata de 1,5
m.
bazin de colectare si pompare namol cu diametrul de 3 m, adncimea de 4 m, avnd volumul uti1 de 16 m3, echipat cu un mixer si o pompa submersibila.
unitate de deshidratare namol.
De asemenea este prevazuta o conducta de evacuare a apei epurate din PVC, cu diametrul de 250 mm, pe o lungime de 52 m. Gura de varsare va fi o constructie din beton armat racordata la profilul albiei prului Comlod. Malul prului va fi consolidat pentru protejare cu pereu din piatra de ru pe o lungime de 5m n amonte si 10 m n aval de gura de varsare. Din punct de vedere structural bazinele care cuprind gratarul, deznisipatorul-separatorul de grasimi precum si bazinele de omogenizare si pompare apa menajera sunt subterane. Blocul de epurare biologica, unitatea de dezinfectie UV si un container (camera pentru personal, grup sanitar, laborator) vor fi amplasate suprateran. Toate constructiile subterane vor fi din beton armat, protejate la interior cu o hidroizolatie pe baza de ciment aplicata n minim 2 straturi iar la exterior cu protectie pe baza de bitum aditivat. Bazinele vor fi acoperite cu plansee din beton armat monolit prevazute cu capace metalice. n cazul n care va fi necesara dezafectarea statiei de epurare (uzura morala, fizica) sunt necesare urmatoarele masuri: - obturarea accesului apelor uzate n statie si dirijarea lor catre o alta statie de epurare; - golirea si curatarea bazinelor; - blocul de tancuri se va dezafecta ca atare; - bazinele se vor dezafecta. Pentru nchiderea statiei si dezafectare se vor lua toate masurile conform legislatiei n vigoare, lucrarile vor fi descrise (inclusiv deseurile rezultate cantitativ si calitativ cu destinatia acestora) n cadrul unui plan de nchidere n baza caruia se va solicita autoritatii de mediu un acord de dezafectare. Amplasamentul statiei va fi mprejmuit cu gard. Proiectul prevede instalatii de alimentare cu energie electrica, gaze naturale, apa si canalizare.

Descrierea activitatii Statia de epurare este proiectata pentru urmatoarele debite: -debit zilnic mediu Quzimediu = 3,47 l/s respectiv 150 m2/zi. Pentru dimensionarea statiei si calculul concentratiilor poluantilor apei brute s-a plecat de la numarul de locuitori echivalenti, respectiv 700 si de la ncarcarea cu poluanti conform Normativului N 089/2003 ( MTS =30 g/loc/zi, CBOs =30 g/loc/zi, CCOCr = 55g/loc/zi si NH4 =5,3 g/loc/zi). Conform Normativului P66/2001, pentru cei 700 locuitori echivalenti, debite1e care se iau n calcul sunt: -debit zilnic mediu Qu zi mediu = 116,28 m3/ zi -debit zilnic maxim Qu zi max = 145,35 m3/zi -debit orar maxim Qu orar max = 2,75 l/s n functionarea retelei de canalizare si a statiei de epurare se vor desfasura urmatoarele procese: Colectarea apelor uzate menajere - apele uzate din gospodarii ajung gravimetric n reteaua de canalizare stradala, respectiv n statia de epurare; Epurarea apelor uzate colectate ntr-o statie de epurare mecano-biologica. Apele uzate intra n statia de epurare prin jgheabul de alimentare al gratarului, executat din beton armat. Distanta ntre bare va fi de 20 mm. Curatarea gratarului se va face periodic, manual cu ajutorul unei greble. Retinerile vor fi tratate cu biopreparate stabilizatoare, ncarcate n saci / container si depozitate temporar pe platforma betonata si vor urma circuitul deseurilor. Apa uzata intra n deznisipator. Deznisipatorul este cuplat cu separatorul de grasimi, fiind de tip vertical si va permite retinerea substantelor plutitoare prin flotatie gravitationala si separarea nisipului cu dimensiuni mai mari de 0,2 mm. Evacuarea grasimilor retinute se va face gravitational pe masura acumularii acestora ntr-un bazin de colectare grasimi. n acest bazin se vor adauga biopreparate (de tip BICHEM 2000) cu rol de descompunere a substantelor organice. Dupa umplerea bazinului grasimile vor fi evacuate prin vidanjare (cca o data pe an). Nisipul decantat va fi evacuat cu ajutorul unei electropompe portabile ntr-un bazin de stocare - spalare si scurgere msip. Nisipul spalat si tratat cu biopreparate (de tip BICHEM DC 1008) n scopul stabilizarii acestuia se va ncarca n saci / containere si se va depozita pe platforma destinata deseurilor. Apa rezultata din spalarea nisipului este dirijata din nou n deznisipator. Dupa separarea nisipului si grasimilor, apa trece n continuare n bazinul de omogenizare.

Bazinul de egalizare-omogenizare are o tripla functonalitate: -omogenizeaza compozitia apelor uzate prin agitare cu un mixer electro mecanic; -preia vrfurile de debit n special debitele mici din timpul noptii, prin nmagazinarea unui volum de apa uzata care sa asigure functionarea continua a unitatii de epurare biologica; -asigura pomparea debitului maxim orar de apa uzata, n unitatea de epurare biologica compacta. Dupa omogenizare se masoara debitul apei uzate intrate, cu un debitmetru electromagnetic, dupa care apa intra n treapta de epurare biologica. Epurarea biologica are loc ntr-un modul compact containerizat suprateran. Procesul de epurare biologica va fi automatizat si controlat permanent. n blocul de epurare biologica au loc mai multe procese: -separare mecanica cu ajutorul unui gratar fin, distanta dintre bare fiind de 2 mm. -coagulare ntr-o camera unde se adauga polielectrolit si are loc flocularea si sedimentarea compusilor pe baza de fosfor. Coagulantul (polihidroxic1orura de aluminiu) se dozeaza automat. Materia sedimentata trece n tancul de sedimentare primara, dotata cu decantor cu blocuri lamelare care realizeaza retinerea materiilor n suspensie. Evacuarea sedimentului primar (namol) se va realiza cu ajutorul unei electropompe. n vederea mineralizarii substantelor organice continute de sedimentul primar se va adauga un biopreparat care realizeza fermentarea n profunzime a materialului decantat. Apa astfel limpezita trece n compartimentele unde se realizeaza epurarea biologica propriu-zisa. - n tancul de hidroliza -fermentare se vor realiza urmatoarele procese: absorbtia substantelor solide pe suprafata mediului plutitor, reducerea substantelor organice pe baza de carbon (CBOs), reducerea materiilor n suspensie si fermentarea produsilor de hidroliza. - n tancul de nitri-denitrificare heterotrofa se realizeaza oxidarea intracelulara a produsilor de hidroliza si nitrificarea heterotrofa prin care se descompune amoniacul sau ionii de amoniu n azotiti respectiv azotati. Bacteriile heterotrofe realizeaza nitrificarea, bacteriile autotrotrofe realizeaza denitrificarea. Procesul se desfasoara n prezenta oxigenului insuflat n masa de apa. Tancul este prevazut cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive de sustinere a masei organice de tip biofilm flotant. Reducerea substantelor organice prin acest proces se realizeaza n proportie de 80%. - n tancul de nitri-denitrificare hetero-autotrofa se continua procesele ncepute n tancul precedent si n plus se realizeaza mineralizarea trofica cu consumare de oxigen. Tancul este prevazut cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitiv de sustinere a masei organice tip biofilm fix.

- n tancul de nitrificare autotrofa au loc procese de oxidare intracelulara a produsilor de hidroliza si mineralizare trofica, n plus apar procese de nitrificare autotrofa. si acest proces are loc cu aport de oxigen. Aceasta tehnologie permite eliminarea succesiva a substantelor organice n diferite stadii ale lantului trofic, transformndu-le n substanta anorganica. n tehnologiile conventionale rezulta namol activat care este compus din masa celulara. n tehnologia propusa aceasta masa celulara se regaseste pe mediul plutitor cu aderenta ridicata la culturile bacteriene si nu se formeaza namol n exces. Mediile filtrante sunt construite din polietilena si aranjate sub forma unui bloc compact constand din mai multe tuburi lipite ntre ele. Suprafata filtrului lucreaza ca o casa pentru bacterii. Capacitatea de tratare depinde de cantitatea de bacterii "captata" de filtru (de ex. o suprafata mai mare genereaza un numar mai mare de bacterii care la rndul lor asigura un tratament mai bun). Cnd o membrana subtire de microorganisme se dezvolta pe suprafata unui biofiltru aceasta membrana se numeste biofilm.Tratarea apelor uzate are loc atunci cand aceste ape patrund n biofilm. Cnd apele patrund n mediul filtrant oxigenul din aer este absorbit n interiorul biofilmului. Materia organica dizolvata n apa uzata se raspandeste n biofilm. Acest biofilm cu microorganisme degradeaza apa uzata n CO2 dezvoltand n acelasi timp noi celule. ntr-un biofilm, oxigenul liber ( conditii anaerobice) va exista n acea parte a biofilmului care se afla n imediata vecinatate a mediului filtrant. Procesul depinde de forma mediului filtrant, alimentarea cu apa uzata si temperatura acesteia. Tancul biologic este echipat cu senzori care permit controlul functionarii elementelor acestuia, inclusiv al prezentei apei uzate reziduale. Namolul (din tancul de sedimentare primara) este pompat catre instalatia de deshidratare, iar apa epurata biologic trece la unitatea de dezinfectie cu ultraviolete. Instalatia de dezinfectie cu ultraviolete functioneaza cu lampi neimersate. Razele UV cu = 253,7 nm penetreaza masa de apa microorganismelor patogene. Eficienta dezinfectiei este de 95 - 99 %. producnd moartea
Apa epurata va fi evacuata gravitational prin intermediul unei conducte de polietilena (cu lungimea de cca 52 m si diametrul de 250 mm) n raul Olt. Traseul conductei este prezentat n Anexa, pe acest traseu va fi prevazut un camin de prelevare probe. Gura de varsare este o constructie din beton armat racordata la profilul albiei raului Olt. La gura de varsare se va monta un nchizator cu c1apeta contra refularii apei, iar n amonte pe o lungime de 5 m si n aval pe o lungime de 10 m, malul prului se va proteja cu pereu din piatra de ru. Pentru situatii extreme (defectiuni majore - lipsa energie electrice) este prevazuta posibilitatea by-pasarii statiei printr-un deversor direct n emisar. Aceste situatii vor fi anuntate la autorita# 20520g614u 5;ile competente.

Namolul (cu o umiditate de 98-99 %) se colecteaza ntr-un bazin echipat cu un mixer submersibil si o pompa submersibila. De aici va fi trecut printr-un ejector unde se amesteca cu floculant (FLOERGER FR 1023), apoi intra la unitatea de deshidratare namol, montata n camera tehnica aferenta unitatii de epurare biologica. Instalatia de deshidratare realizeaza reducerea umiditatii micsornd astfel volumul namolului. Namolul este trecut n saci filtranti care permit scurgerea apei si retinerea sedimentului deshidratat care este deja stabilizat din cauza adaosului de biopreparate ( BICHEM 2008 AN). Apa rezultata este dirijata pe flux (la bazinul de omogenizare-egalizare), iar sacii filtranti cu sediment vor fi depozitati pe platforma de containere. Umiditatea sedimentului (namolului) va fi de cca 80 - 85 % si va urma circuitul deseurilor. BICHEM 2008AN- este un amestec de bacterii se1ectiv adaptate cu disponibilitate specia1a pentru degradarea grasimilor si u1eiuri1or de origine anima1a si vegetala. Depozitarea produsului se va face n loc uscat si rece, se va evita contactu1 cu agenti oxidanti concentrati. Se vor 1ua masuri de protectie a persona1u1ui care manipuleaza produsul (haine de protectie, manusi, masca). Produsul este solubil n apa, dispersabil si se degradeaza rapid. Nu are fraze de risc. BICHEM DC 1008- este un amestec microbian, care degradeaza acizii grasi, componentii fenolici, materiile organice recalcitrante. Se recomanda pentru marirea biodegradarii apelor uzate. Depozitarea se va face n loc rece si uscat, evitndu-se inhalarea excesiva. Se va evita contactul cu ochii. Se recomanda utilizarea echipamentului de protectie (haine, manusi si masca). Produsu1 este solubi1 n apa, dispersabi1 si se degradeaza rapid. Nu are fraze de risc. BICHEM 2000 GL-este un amestec de bacterii se1ectiv adaptate cu disponibilitate specia1a pentru degradarea grasimilor si u1eiurilor de origine anima1a si vegetala. Este recomandat pentru acumularile de grasimi si namol de 1a decantari. Depozitarea se va face n loc uscat si rece. Se recomanda utilizarea echipamentu1ui de protectie (manusi). Produsul este solubil n apa, dispersabil si se degradeaza rapid. Nu are fraze de risc. n cazu1 biopreparate1or se recomanda reutilizarea ambalajelor goa1e iar resturile de preparat sa fie incinerate sau utilizate ca ngrasaminte. Statia este proiectata pentru un debit mediu zilnic de 150 m3. n cadrul proiectului s-a dimensionat fiecare element al statiei n functie de ncarcarea initiala a apei si cerinta de evacuare NTPA 001/2005. Precizam ca ncarcarea initiala s-a considerat conform NTPA 002/2005, fiind ncarcarea maxim admisa pentru apa evacuata n reteaua de canalizare stradala, conform tabelului nr. 1. Tabelul nr. 1 Nr.c Indicator rt Concentratie in Concentratie apa uzata bruta NTP limita admisa A Eficienta de epurare necesara Eficienta de epurare realizata

002 (mg/l) 1 2 3 4 5 6 Consum biochimic de oxigen 300 NTP A 001 ( mgll) 25 60 125 3 2 20 % 91,67 82,86 75 90 60 33,34 % 93 90 88 94 80 67
Materii totale n suspensie350 CCOCr 500 Azot amoniacal 30 Fosfor total 5 Substante extractibile 30
Conform HG 188/2002 modificat si completat prin HG 352/2005 pentru evacuarile provenite din statiile de epurare a apelor uzate urbane se prevad valori limita de concentratie sau procente de reducere. n Avizul de Gospodarire a apelor sunt prevazute conditiile de evacuare a apelor n emisar raul Olt, valorile parametrilor fiind stabi1iti n conformitate cu NTPA 001. Totodata Avizul mai prevede limite maxim admise pentru pH, azotiti si reziduu fix . Proiectantul propune reducerea poluantilor astfel nct sa se ncadreze n limite1e impuse pentru concentratii1e acestora conform 1egis1atiei n vigoare. Valorile limita ale parametrilor relevanti (consum de apa si energie, poluanti n aer si apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibilesunt date n tabelul nr. 2.
Tabelu nr. 2 Parametru # (unitate de masura) Tehnici alternative Valori limita Prin cele mai tehnici Conform celor mai bune practici mediu NTPA 00112005 0,5 - 1,5* de
propuse de titular bune
disponibile Energie epurat electric a KWh/m3 apa 1,82 0,3 0,1 1,82 0,3 0,1
Floculant g/m3 apa epurata Coagulant, 11m3 apa epurata

Biopreparate, g I m3 apa epurata Emisii n apa: Materii n suspensie, mg/l CBOs mg/l NH4, mg/l CCO-Cr, mg/l Fosfor total,mg/l Substante extractibile, mg/l 0,18 35 21 1,8 60 1 9,9 0,18 35 21 1,8 60 1 9,9 1,1 60 25 3 125 2 20 -
Deseuri: namol (subst. usc.)kg/m3 apa epurata 1,1 *Conform celor mai bune tehnici n DE
Analiza proiectului propus n comparatie cu prevederile Normativului pentru proiectarea statiilor de epurare de mica capaciatate NP 089-03. 1. Din punct de vedere a cantitatii de apa uzata 1uata n calcul la dimensionarea e1ementelor statiei de epurare, NP 089/2003 prevede cantitati de restitutie de 80 -150 l/locuitor/zi. Pentru cei 684 locuitori ar rezulta un debit cuprins ntre 1,26 si 2,37 1/s. n cazu1 analizat s-a 1uat n ca1cu1 o cantitate de apa uzata de 150 m 3/zi. Debitu1 maxim 1uat n considerare este Q zi max =3,47 1/s. 2. Din punct de vedere a poluantilor ncarcarea specifica a apei uzate menajere conform NP 089/2003 este data n tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3 Indicator calitate CBOs CCO-Cr ncarcare specifica 30-40 55-75 (g/om/zi) Cantitati 20,5-27,3 37,6-51 totale (kg/zi) MTS 30-50 20,5-34 N organic N-NH4 1-2 3-6 0,68-1,3 2-4 N total 4-8 2,7-5,4 P total 1-4 0,68-2,7
Pentru cazul analizat s-au luat n considerare ncarcarea specifica si cantitatile de poluanti conform tabelului nr. 4. Tabelul nr. 4

Indicator calitate CBOs ncarcare specifica30 (g/ om/zi) Cantitati 20,5 totale (kg/zi) CCO-Cr 55 37,6 MTS 30 20,5 N organic N-NH4 5,3 3,6 N total P total -
Valorile limita admisibile prevazute n HG 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare sunt cele din NTP A 001 ntruct nu s-a considerat descarcarea apei epurate n zona sensibila. 3. Din punct de vedere a gradului de epurare necesar conform NP 089/2003 pentru valorile prezentate mai jos este suficienta numai treapta de epurare mecanica: -20-40 % pentru CBOs -20-40 % pentru CCO-Cr -40-60 % pentru materii n suspensie -10-20 % pentru fosfor total si azot organic. Pentru cazul analizat gradul de epurare necesar impune o epurare mecano-biologica. Dintre variantele posibile de epurare mecano-biologica: - epurare mecano-biologica conventionala cu bazine cu namol activat; - epurare mecano-biologica cu nitrificare-denitrificare, cu bazine de namol activat; - epurare mecano-biologica cu aerare prelungita, cu bazine cu namol activat; - epurare mecano-biologica cu filtre biologice. n cazul analizat s-a adoptat varianta de epurare mecano-biologica cu unitate de epurare biologica compacta de tip RESETILOVS. 4. Din punct de vedere constructiv proiectul cuprinde constructii si instalatii care pot fi comasate n trei grupuri: - fluxul apei; - fluxul namolului; -constructii si instalatii auxiliare. Acestea sunt n concordanta cu prevederile NP089/2003.

Obiectele componente pe linia apei pentru statiile de epurare de capacitate mica pot fi: gratar, canal by-pass de ocolire a ntregii statii, deznisipator- separator de grasimi, dispozitiv de masurare a debitului de apa uzata, bazin de omogenizare, bloc de epurare biologica, unitate de dezinfectie cu UV, conducta de evacuare ape epurate, gura de evacuare ape epurate n emisar. 5. Din punct de vedere a caracteristicilor tehnice ale elementelor componente: -pentru gratar la statiile de epurare aferente localitatilor sub 5000 de locuitori se prevad de regula gratare fine (2-3 mm). Deznisipatorul si separatorul de grasimi pot fi grupate ntr-un singur obiect tehnologic. Blocul de epurare biologica este compact, procesul este automatizat.
2.3.Detalii de amplasament Comuna Vitea este situat n centrul rii, la marginea de vest a judeului Braov pe DN 1, la poalele munilor Fgra i n partea sudic a depresiunii cu acelai nume, Amplasamentul ales pentru statia de epurare este situat n partea de est a localitatii, 1a cca 300 m de drumu1 judetean. Distanta de la statie 1a prima locuinta este de 300 m, iar fata de raul Olt este de 20 m. In apropierea terenului destinat statiei de epurare ( pe o raza de 2 km) nu sunt arii naturale protejate/zone protejate. Din punct de vedere seismic zona este ncadrata n harta de macrozonare seismica n macrozona de gradu1 F. 2.4.Realizarea si functionarea obiectivului Perioada propusa de rea1izare a investitiei: 12 luni Timpul de functionare: nelimitat Programul de functionare: non stop 3. AMPLASARE N MEDIU Elemente de geologie

Relieful judeului Brasov este accidentat i crete n altitudine de la nord spre sud. La nord se afl Depresiunea Fgraului i Depresiunea Braov, desprite de ctre culmile scunde ale Munilor Perani, iar la nord-vest se ntinde o parte din Podiul Trnavelor. Spre sud se nal versantul nordic al Fgraului, care depete n unele locuri 2000m altitudine, Munii Bucegi, Piatra Craiului, Postvaru, Piatra Mare, Munii Ciuca i o parte din Munii ntorsura Buzului. Comuna Vitea cuprinde o palet larg de relief, ce se desfoar pe trei trepte. Treapta munilor este cuprins ntre creasta Munilor Fgraului i zona submontan denumit Sub Plai. ntregul masiv muntos denumit Vitea Mare strbtut de rul cu acelai nume este modelat de roci dure de origine metamorfic constnd ntr-o gam variat de isturi cristaline. Aceast zon se ntlnete n partea sudic a comunei, dincolo de satele Vitea de Sus i Vitioara. Treapa dealurilor este cel de-al doilea etaj geomorfologic i este format din zona colinar nalt ( satul Vitioara) i zona colinar piemontan (satul Vitea de Sus i dealurile Rucrului) Treapta cmpiei piemontane este rezultatul depunerilor de aluviuni. Apele au crat i depozitat pietre, pietri, nisipuri, marne i argile nisipoase ce s-au stratificat. Aceast form de relief se ntlnete n partea nordic a comunei n satele Olte i Rucr.
Rezervele de apa Comuna Vitea este traversat de numeroase ape. Cel mai important ru este Oltul care strbate comuna prin satele Vitea de Jos, Olte i Rucr. Rul Vitea care se formeaz din doi aflueni Vitea Mare i Vitioara strbate satele Vitioara, Vitea de Sus i Vitea de Jos. Alte ape, mai mici care strbat satele comunei sunt Corbi, Olte, Ruginoasa i Guata. Toate acestea se vars n rul Olt. Pe rul Olt se afl hidrocentrala Vitea, care produce energie electric i care regularizeaz cursul Oltului. n condiii de ploi abundente cursul Oltului producea inundaii, ce afectau cele trei sate prin care trecea.Pe rul Vitea Mare se afl sus n muni Cascada Moara Oaghi. Clima si calitatea aerului n ceea ce privete clima, comuna Vitea, ca ntreag ara Fgraului aparine zonei temperat-continentale, dominat fiind de circulaia atmosferic din nord-vest. Astfel, verile sunt rcoroase, iernile reci i n general se nregistreaz precipitaii abundente tot timpul anului. Datorit reliefului, clima din comuna Vitea are i anumite particulariti. Astfel prezena lanului muntos la sud cu nlimi de peste 2500 de metri, orientarea spre nord a celor dou vi, Vitioara i Vitea Mare, alternarea formelor de relief ( de la munte, la cmpie) duc la anumite diferene ntre zona sudic a comunei care este mai rcoroas i zona nordic, situat dincolo de rul Olt unde clima este mai blnd.
Temperatura medie anual este cuprins ntre 6 i 8 grade Celsius, iar media anual a precipitaiilor este de 750 ml/ mp. Elemente de ecologie acvatica si terestra Relieful variat, condiiile climatice i caracteristicile solului au determinat o vegetaie diversificat:
Vegetaia alpin se ntlnete pe versanii cei mai nali ntre 1700 i 2500 m. Cele mai reprezentative plante sunt: lna caprei, garofia de munte, piciorul cocoului de munte. n zona cuprins ntre 1700 i 2000m se gsete i o vegetaie lemnoas reprezentat de arinul de munte, jneapnul i iedera. Punile ocup suprafaa cea mai ntins n aceast zon. Vegetaia forestier cuprinde pduri de rinoase ( molid, brad alb, pin), de fag, i de stejar. Vegetaia de pajiti i chiar terenul agricol a luat locul unor pduri n urma defririlor. Specific acestei zone este cultivarea cartofului i a porumbului. Sunt de asemenea livezi, iar n zonele de cmpie, grdini de zarzavaturi. Pmntul n cea mai mare parte este roditor, ndeosebi n esurile de pe valea Otului. n satele Olte i Rucr, locuitorii se ocup cu viticultura, pomicultura i legumicultura. Varza din Rucr este renumit n ntreg inutul Fgraului. Vegetaia de lunc este specific datorit solului aluvionar i umiditii ridicate. Aici se gsete salcia, rchita, coada calului, mcriul i mai rar, trestia.
n ceea ce privete suprafaele de terenuri, situaia se prezint astfel: Teren arabil 1987 ha, Pune 1750 ha , Fnee 1863 ha , Pduri 2385 ha , TOTAL 7985 ha. Fauna: Strns legat de vegetaie i fauna este bogat i variat: de la capra neagr din zona alpin, la ursul brun, cerb, cprioar, veveri, jder, rs , lup, mistre, iepure i vulpe n zona pdurilor i pn la oarecele de camp i hrciogul din zona pajitilor. Apele din comun sunt bogate n pete, remarcndu-se n mod deosebit pstrvul.
Asezarile umane si alte obiective de interes public. Comuna Vitea este situat pe locul 27 ntre comunele judeului Braov, n privina populaiei, nregistrndu-se n fiecare an o scdere a natalitii i o cretere a emigrrii populaiei tinere n ora i n strintate. Conform ultimului recensmnt ( 2001) populaia comunei Vistea de Jos este de circa 700 de persoane, ce locuiesc n 245 de gospodrii. Populaia majoritar este de naionalitate romn, iar n ultimul timp a crescut i numrul familiilor de etnie rrom. n ceea ce privete vrsta, populaia este mbtrnit. Majoritatea

tinerilor au plecat la coal i apoi la munc n oraele din jur: Fgra, Braov, Sibiu sau n strintate. Statia de epurare va fi este situata la o distanta de cca 300 m fata de locuinte. Investitia nu influenteaza indicele demografic, populatia localitatii este de cca 700 locuitori. Populatia este ocupata n agricultura, majoritatea locuitorilor au vrsta naintata.Dimensiunea familiei este relativ mica. n apropiere nu se afla obiective de interes public, nici arii protejate.
4. Sursele de poluanti si protectia factorilor de mediu

Emisii de poluanti n ape si protectia calitatii apelor Prin natura investitiei aceasta are ca scop epurarea apelor uzate. Apele uzate menajere din localitate vor fi colectate prin reteaua de canalizare si dirijate n statia de epurare. Aici vor fi supuse unui proces de epurare combinat mecano biologic, ce va permite ncadrarea lor n limitele prevazute n normative. Apa uzata menajera rezultata din functionarea statiei, va fi colectata si dirijata n statia de epurare. Apele epurate evacuate n emisar vor fi contorizate. Apele pluviale de pe amplasamentului statiei sunt conventional curate, o parte se nfiltreaza n sol, o parte prin santurile de garda va ajunge n emisar. Reteaua de colectare si statia de epurare vor avea un impact pozitiv deoarece n prezent nu exista sistem de canalizare a apelor uzate menajere. Exista pericolul impurificarii apelor freatice n cazul unor defectiuni majore la reteaua de canalizare sau la bazinele statiei de epurare. Reteaua de canalizare va fi realizata din materiale rezistente (tuburi PVC), bazinele statiei de epurare vor fi betonate si impermeabilizate ceea ce micsoreaza considerabil probabilitatea aparitiei unor poluari accidentale. De asemenea mentionam ca apele uzate menajere prin continutulor nu sunt periculoase, iar debitul acestora este mic 5 l/s).

Concentratia poluantilor din apele uzate epurate, emisi n emisar, se va situa n limitele prevazute n normative NTPA 001/2005. Impactul asupra emisarului poate fi considerat mic/nesemnificativ. Emisii de poluanti n aer si protectia calitatii aerului Ordinul 462/1993 emis de MAPPM defineste emisia de poluanti ca fiind eliminarea n atmosfera a unor poluanti solizi, lichizi si gazosi din surse punctiforme sau de suprafata, deci din surse stationare fixe sau mobile care evacueaza n atmosfera noxele rezulte din diferitele activitati socio-economice. Emisiile sunt de doua feluri: -dirijate - evacuare prin cosuri de dispersie, guri de ventilatie, guri de aerisire, tevi de esapament, etc. Acest gen de emisii sunt controlabile si cuantificabile prin masurari: - difuze - evacuare nregistrata la: manipulari de substante si produse pulverulente sau cu volatilitate diferita, ncarcare-descarcare rezervoare, neetanseitati, etc. Aceste emisii sunt necontrolabile si necuantificabile prin masurari. n perioada de amenajare a constructiilor pot sa fie emise pulberi la manipularea materialelor de constructie. Nu putem aprecia nivelul emisiilor si nici aria de raspndire dar consideram ca la o manipulare atenta nu vor influenta calitatea aerului. n perioada de functionare a obiectivului, pe amplasament pot sa apara mirosuri specifice activitatii de epurare a apelor uzate menajere. Avnd n vedere cantitatea de apa uzata (debit sub 5 l/s) si respectiv de namol rezultat precum si distanta mare fata de zona locuita (cca 300 m) apreciem ca activitatea din statie nu va crea disconfort. Remarcam suprafata redusa a bazinelor din statia de epurare att pentru apa uzata ct si pentru namol ceea ce reduce degajarea mirosurilor. n plus ntreaga treapta biologica este un bloc compact ceea ce diminueaza impactul din punct de vedere a mirosurilor. De asemenea adaugarea de biopreparate elimina mirosurile specifice din statie. n proiect se prevede evacuarea ritmica a namolului rezultat de pe amplasament. Sursele si protectia mpotriva zgomotului si vibratiilor Sursele de zgomot sunt reprezentate de: - pompe; -motoarele de la suflante. Pompele sunt submersibi1e. Suflantele vor fi amplasate n spatiu nchis. Statia de epurare este la distanta de 300 m fata de prima casa, apreciem ca zgomotul nu va crea disconfort asupra locuitorilor.
Sursele si protectia mpotriva radiatiilor Pe amplasament nu vor fi procesate si depozitate substante radioactive.
Gospodaria deseurilor Aceasta investitie va genera doua tipuri de deseuri: 1. Deseu din perioada de constructie; 2. Deseu din functionarea instalatiei. 1. Deseul din perioada de constructie Deseul rezultat este reprezentat de pamnt excavat si resturi de materiale de constructie. Volumul total de pamnt excavat pentru pozarea conductelor, a caminelor, este estimat la 3800 m3, din aceasta cantitate 3400 m3 se vor refolosi la acoperirea conductelor iar 400 m3 se vor evacua pe un teren pus la dispozitie de catre Primaria comunei Vistea. Volumul de pamant excavat pentru realizarea statei de epurare (pentru realizare bazine, fundatie cladire statie, etc.) este estimat la 130 m3, acesta se va depozita temporar pe terenul alaturat iar dupa finalizarea lucrarilor se va nivela si nierba. Cofrajele pentru camine (lemn) se utilizeaza la 10 cicluri de turnare dupa care se depreciaza si se evacueaza ca si deseu. Deseul de lemn va fi valorificat la satenii din zona ca si lemn de foc. Deseurile de materiale de constructie vor fi eliminate de catre firma constructoare. 2. Deseu din functionarea instalatiei. -namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti cod 19 08 05 - este estimat la 44 m /an, la o umiditate de 80- 85 %. Namolul se va colecta n saci/ container si se vor depozita temporar pe o platforma special destinata. Namolul din statiile de epurare ape uzate menajere este clasificat ca si deseu nepericulos, se are in vedere utilizarea n agricultura. Transpotul acestuia se poate face cu remorci.
3
-deseuri retinute pe site cod 19 08 01 - se estimeaza la 5,6 m3/an (au o umiditate de 55%), este deseu nepericulos, este de natura deseului menajer. Se va colecta n pubele si se va evacua de pe amplasament mpreuna cu deseul menajer.

-deseuri de la desnisipator cod 19 08 02 - se estimeaza la cca 5,6 m3/an (cu umiditate de 60%), este deseu nepericulos, este de natura deseului menajer. Se va colecta n pubele si se va evacua de pe amplasament mpreuna cu deseul menajer. Tot n desnisipator se colecteaza si grasimile cod 19 08 09 - cca 2 m3/an, este deseu nepericulos, se colecteaza ntr-un container si se vor depozita mpreuna cu namolul deoarece va fi tratat cu biopreparate. -deseu menajer cod 20 03 01, va fi n cantitate mica, numarul angajatilor este redus, se estimeaza cca 3 m3/an. Se evacueaza de pe amplasament la un depozit de deseuri menajere. Tipurile de deseuri si modul de gospodarire sunt prezentate n tabelul nr. 5.
Tabelul nr. 5 Denumire deseu Cantitate Starea prevazuta fizica a fi generata (m3/an) Cod deseu Cod privinc Cod Managementul deseurilorprevazuta a fi
principala c1asifi- cantitate
Namol 44 Deseu retinu 5,6 pe site Deseu de la 5,6 deznisipator Grasimi 2 Deseu menajer 3 er
proprietate care generata (m3/an) periculoasa statisticaValorifica-Eliminata ta semisolid 190805 44 semisolid 1908 01 5,6 semisolid 19 08 02semisolid 19 08 09solid 2003 01 2 5,6 3
Ramas n stoc -
Conform Ord. MMGA si MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si n special a solurilor, cnd se utilizeaza namolurile de epurare n agricultura - prevede conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca namolul pentru a putea fi utilizat n agricultura, conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca solul pe care poate fi utilat, obligatiile producatorilor, respectiv a utilizatorilor de namoluri de epurare. Namolurile provenite de la statiile de epuare a apelor uzate cu o compozitie asemanatoare apelor uzate orasenesti pot fi utilizate n agricultura numai daca concentratiile de metale grele sunt sub limitele admise conform tabelului nr. 6. Tabelul nr. 6

Parametru Cd Cu Ni Pb Zn Hg Cr Co As *AOX **PAH ***PCB VMA III namolul VMA n sol (mg/kg s. u) (mg/kg s. u) 10 3 500 100 100 50 300 50 2000 300 5 1 500 100 50 10 500 5 0,8 VL la cant. anuale din namol (mg/kg s. u) 0,15 12 3 15 30 0,1 12 -
* AOX - suma compusilor organohalogenati **p AH- hidrocarburi aromatice policiclice - suma urmatoarelor substante: antracen, benzoantracen, benzofloranten, benzoperilen, benzopiren, chrisen, florantren, indeno (1,2,3)piren, naftalina, fenantren, piren. ***PCB - bifenilpoliclorurati -suma compusilor PCB 28,52, 101, 118, 138, 153, 180. Se interzice utilizarea namolurilor atunci cnd concentratia unuia sau mai multor metale grele din sol depaseste valorile limita si trebuie luate masuri pentru ca aceste valori limita sa nu fie depasite ca urmare a utilizarii namolurilor. Se interzice utilizarea namolului sau livrarea acestuia n vederea utilizarii acestuia pe terenuri folosite pentru pasunat, destinate cultivarii arbustilor fructiferi, legumelor, pomilor cu 10 luni nainte de recoltare si n timpul recoltarii. De asemenera sunt prezentate n ordin o serie de conditii care trebuie ndeplinite la mprastierea namolului. Valoarea pH-ului n solurile n care urmeaza a fi aplicate namolurile de epurare trebuie sa fie mentinutan la valori de peste 6,5. Producatorul de namol are urmatoarele obligatii: 1-sa anunte autoritatea teritoriala de mediu si utilizatorii de namol despre eventuali poluanti existenti n acesta; 2-sa identifice utilizatorul de namol si suprafetele agricole care ndeplinesc condiiile necesare utilizarii namolului; 3-sa contacteze utilizatorul de namol si sa evalueze posibilitatile de utilizare a namolului.

Pentru a obtine permisul de aplicare n baza autorizatiei de functionare a statiei de epurare, producatorul de namol trebuie sa trimita autoritatii teritoriale competente, cu eel putin o luna nainte de perioada de mprastiere, date cu privire la: a)-cantitatile de namol generate si cantitatile de namoluri furnizate pentru utilizarea n agricultura; b )-compozitia si caracteristicile namolurilor, conform indicatorilor de caracterizare prezentati; c )-tipul de tratament efectuat asupra namolului; d)-datele de identificare a utilizatorilor de namoluri; e )-datele despre localizarea suprafetei agricole pe care urmeaza sa aplice namolul f)-perioada probabila de mprastiere; g)-tipul culturii. 4-sa asigure transportul si mprastierea acestuia. 5-sa anunte autoritatea teritoriala de mediu n cazul nerespectarii conditiilor initiale de eliberare a permisului de mprastiere, la schimbarea terenului, sau n cazul n care utilizatorul de namol refuza ulterior namolul. 6-sa aleaga solutia de eliminare a namolului (incinerare, depozitare) n cazul neobtinerii autorizatie de mprastiere a namolului sau n cazul n care nu se gaseste loc de mprastiere. 7 -sa tina la zi registre cu cantitati de namoluri produse, cantitati de namoluri furnizate pentru agricultura, compozitia namolurilor, destinatarul namolurilor ai locurile de utilizare. 8-sa comunice, la cererea autoritatilor competente, informatii care se gasesc n registrele de evidenta. 9-sa realizeze studiul agrochimic de control si monitoring al solului pe care s-a aplicat namolul. Producatorul de namol este responsabil de namol pentru tot ceea ce nseamna cantitatea, transportul, mprastierea namolului pe suprafete1e agricole, precum si pentru efectele acestuia asupra mediului si sanatatii omului dupa utilizare. Utilizatorii de namoluri de epurare sunt obligati: a)-sa anunte autoritatile competente si producatorul de namol despre rotatia culturii.

b)-sa realizeze ncorporarea namolurilor n sol n aceiasi zi n care s-a aplicat namolul. c)-sa anunte producatorul de namol daca s-a razgndit n privinta utilizarii namolului, nainte de a se realiza transportul acestuia. n zonele de utilizare a namolurilor se organizeaza sistemul de monitorizare a factorilor de mediu (sol, apa, plante), n completarea sistemului national. Pentru namolurile care nu ndeplinesc conditiile de utilizare n agricultura se vor adopta alte metode de tratare sau eliminare a lor (incinerare n cuptoare n industria cimentului) sau depozitare n depozite de deseuri nepericuloase. Namolurile sunt acceptate ca deseu nepericulos conform Ordinului MMGA nr. 95/2005. Proprietarul statiei de epurare intentioneaza utilizarea acestuia n agricultura. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase Conform fiselor de securitate anexate, substantele care se adauga n timpul procesului nu prezinta toxicitate sau periculozitate. n plus cantitatile care vor exista n stoc sunt mici. Pentru depozitarea si utilizarea substantelor mentionate se vor respecta toate masurile specificate n fisele de securitate, iar personalul va fi instruit.
5. Impactul produs asupra mediului incojurator

Impactul produs asupra apelor Concentratia poluantilor din apele uzate epurate, deversate n emisar, se va situa n limitele prevazute n normative NTPA 00112005. Activitatea va avea un impact pozitiv prin faptul ca se vor colecta apele uzate menajere din gospodarii evitndu-se impurificarea apelor subterane. Activitatea nu va genera un impact semnificativ asupra factorului de mediu apa, poluarea indusa situndu-se n domeniul nesemnificativ. Impactul asupra aerului Calitatea aerului nu va fi influentata de activitatea desfasurata n statie. Activitatea care se va desfasura nu va genera un impact semnificativ asupra factorului de mediu aer, poluarea indusa situandu-se n domeniul acceptabil. Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre Flora si fauna nu vor fi afectate n cazul respectarii cu strictete a tehnologiei si a ritmicitatii evacuarii deseurilor.

Consideram ca activitatea nu va afecta fauna si flora din zona.
Impactul produs asupra solului si subsolului Activitatea ce se va desfasura nu va afecta negativ solul si subsolul.
Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective Investitia se va face n baza unui certificat de urbanism care are la baza un plan urbanistic de detaliu. n zona nu sunt obiective de interes public, prin masurile luate si avnd n vedere distanta mare fata de asezarile umane consideram ca acestea nu vor fi afectate. Starea de sanatate a populatiei este buna, va fi influentata pozitiv prin realizarea proiectului , avnd n vedere cresterea gradului de confort a locuitorilor. Evaluarea riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra sanatatii populatiei si mediului nconjurator Din punct de vedere seismic zona se ncadreaza n zona 6 de macroseismicitate, pericolul cutremurelor este foarte redus. Avnd n vedere amplasarea obiectivului fata de principalul curs de apa nu exista riscul inundatiilor si nici a alunecarilor de teren. Starea de sanatate a personalului angajat va fi urmarita prin medicii de familie.
6. Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra mediului Prin respectarea prevederilor proiectului, impactul asupra mediului va fi pozitiv, prin faptul ca se colecteaza apele uzate menajere de la locuintele racordate la reteaua de alimentare a apelor. 7. Evaluarea impactului si concluzii Pentru aprecierea impactului produs asupra mediului nconjurator de desfasurare a activitatii de epurare a ape/or uzate menajere s-a apelat la o metoda de evaluare comparativa

ntre starea ideala a mediului si starea posibila datorata activitatii antropice viitoare, lundu-se n discutie trei factori de mediu: AER, APA si SOL. Metoda de evaluare a impactului asupra mediului nconjurator consta n parcurgerea mai multor etape de aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate, posibili sa reflecte starea generala a factorilor de mediu analizati si apoi corelarea acestora ntr-o metoda grafica. Fiecare din factorii de mediu analizati sunt caracterizati prin indicatori de calitate reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare si pentru care exista limite admisibile. n acest sens, ntr-o prima etapa, se raporteaza calitatea factorilor de mediu la limitele admise de standardele nationale, obtinndu-se indicele de poluare Ip. Pentru Ip=0-l mediul este afectat n limitele admisibile, iar pentru valori Ip> 1 mediul este afectat peste limitele admise. Pentru evaluarea cantitativa, se ncadreaza calitatea, exprimata prin indicele de poluare Ip, la un moment dat, a fiecarui factor de mediu, ntr-o scara de bonitate, cu acordarea de note care sa exprime apropierea, respectiv departarea fata de starea ideala (tabelul 1). Scara de bonitate este exprimata prin note de la 1 la 10, nota 10 reprezentnd starea naturala neafectata de activitatea antropica, iar nota 1 reprezinta o situatie ireversibila si deosebit de grava de deteriorare a factorilor de mediu analizati. Tabelul nr. 7 Nota de bonitate 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Valoarea Ip 0 0-0,25 0,25-0,5 0,5-1,0 1,0-2,0 2,0-4,0 4,0-8,0 8,0-12,0 12,0-20 Peste 20 Efectul asupra omului si mediului nconjurator Calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru Fara efecte Fara efecte decelabile Mediul afectat n limite admise -nivel 1 Mediul afectat n limite admise - nivel 2 Mediul afectat peste limite admise -nivel 1 Efectele sunt accentuate Mediul afectat peste limite admise- nive12 Mediul afectat peste limite admise -nivel 3 Mediul degradat - nivel 1 Efectele sunt letale de durate medii de expunere Mediu1 degradat - nivel 2 Efectele sunt letale la durate scurte de expunere Mediul este impropriu formelor de viata
Pentru simularea efectului sinergic se construieste o diagrama.

Starea ideala este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata triunghiechilateral (n functie de factorii de me diu luati in discutie AP A, AER, SOL) cu latura egala cu 10 unitati de bonitate. Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor de bonitate exprimnd starea reala se obtine o figura geometrica neregulata cu o suprafata mai mica, nscrisa n figura geometrica regulata a starii ideale. Indicele starii de poluare globala a ecosistemului Ipg consta n raportul ntre suprafata ideala Si, si suprafata reprezentnd starea reala Sr; Ipg = Si/Sr Cnd nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci nu exista poluare, indicele de poluare globala Ipg are valoarea 1. Cnd exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, indicele de poluare globala Ipg va capata, progresiv, valori subunitare, pe masura reducerii triunghiului, deci a afectarii factorilor de mediu. Conform datelor din literatura de specialitate, au fost facute aprecieri asupra indicelui de poluare globala a mediului, pentru diverse situatii, n urma carora s-a stabilit o scara de evaluare pentru valorile Ipg de la 1 la 6, din care rezulta impactul asupra mediului. Tabelulnr. 8 Valoarea IrG 1 1-2 2-3 3-4 4-6 >6 Impactul asupra mediului Mediu neafectat de activitatea antropica Mediu supus efectu1ui activitatii umane n limite admisibile Mediu supus efectului activitatii umane, provocnd stare de disconfort formelor de viata Mediu afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata Mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata viata Mediu degradat, impropriu formelor de viata
n acest sens pentru obiectivul analizat SISTEM DE CANALIZARE SI STAIE DE EPURARE A APELOR UZATE MENAJERE s-a realizat ncadrarea calitatii fiecarui factor de mediu, pe scara de bonitate de la 1 la 10 si s-au acordat urmatoarele note: APA-nota 9 AER-nota 10 SOL - nota 10

Reprezentarea grafica a valorilor a condus la determinarea raportului dintre cele doua suprafete, Ipg = 1,08 - mediu supus efectului activitatii n limite admisibile.
Indicele de poluare globala obtinut (IpG < 2) estimeaza faptul ca activitatile ce se vor desfasura n cadrul obiectivului de investitii vor produce o impurificare globala a factorilor de mediu APA, AER, SOL ce se va situa n limitele admisibile.
8. Raport la studiul de evaluare a impactului

INFORMAII GENERALE Introducere Proiectul ce a facut obiectul studiului de impact va fi realizat cu finantare din fondurile alocate conform Ordonantei 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural. Raportul la studiul de impact este elaborat n conformitate cu prevederile urmatoarelor acte normative: -OU 195/2005 aprobata prin Legea 265/2006 - Legea Protectiei Mediului -Ordinul 860/2002 - Ordin al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului -Ordinul 863/2002 -Ordin al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului, - BREF Sistemul de management comun al apelor uzate - BREF Tratarea deseurilor; - BREF Sistem de monitorizare. Titularul proiectului: PRIMRIA COMUNEI Vistea de Jos, jud. Brasov Autorul studiului de impact: ing. Irimie Emil Denumirea proiectului: SISTEM DE CANALIZARE SI STAIE DE EPURARE , comuna Vistea de Jos, Judetul Brasov
Analiza alternativelor Pentru realizarea unei statii de epurare a apelor uzate menajere s-au studiat mai multe alternative de statii de epurare n scopul realizarii acestui obiectiv. Pentru amplasamentul propus nu exista o altenativa mai avantajoasa, statia va fi construita n partea de est a localitatii, n zona nelocuita. Din punct de vedere al schemei tehnologice de epurare s-au avut n vedere urmatoarele variante: -epurare mecano-biologica cu bazine de namol activ -epurare mecano-biologica cu nitrificare-denitrificare, cu bazine de namol activ. -epurare mecano-biologica cu filtre biologice. n cadrul proiectului s-a ales varianta mecano-biologica cu eliminarea pe cale biologica a substantelor organice biodegradabile si a azotului amoniacal prin procese de nitrificaredenitrificare heterotrofa si hetero-autotrofa urmata de dezinfectie cu ultraviolete deoarece corespunde din punct de vedere a debitului si gradului de epurare necesar. Prin procesele de nitrificare-denitrificare pe lnga reducerea azotului se face si o reducere a fosforului. Din punct de vedere a dimensionarii bazinului de omogenizare ape uzate si a bazinului de colectare namol s-a adoptat solutia unei naltimi utile relativ mari pentru a reduce suprafata ocupata de bazine si implicit suprafata de contact cu aerul (se reduce mirosul). Din punct de vedere a gestionarii namolului s-au avut n vedere urmatoarele variante: -utilizarea namolului ca ngrasamnt pe terenuri agricole -incinerarea namolului -amenajarea unui depozit de deseuri S-a ales prima varianta avnd n vedere n primul rnd criteriul economic si n al doilea rnd reducerea cantitatii de deseuri ce trebuie eliminate.
Monitorizarea Dupa punerea n functiune se vor monitoriza urmatorii factori de mediu:

- calitatea apelor epurate deversate n raul Olt; - namolul rezultat din procesul de epurare Monitorizarea apei
Statia de epurare este proiectata pentru un debit foarte mic 5 l/s) va avea un sistem propriu de monitorizare, pentru toti parametrii prevazuti in Avizul de Gospodarire al apelor. Determinarea parametrilor apei epurate se va face prin recoltarea de probe din caminul prevazut n acest scop, analiza lor se va face n laboratorul statiei dotat corespunzator, cu frecventa saptamnala. Monitorizarea namolului Avnd n vedere compozitia predominant organica si continutul n nutrienti a namolului, proprietarul statiei intentioneaza utilizarea lui n agricultura. Conform Ord. MMGA si MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si n special a solurilor, cnd se utilizeaza namolurile de epurare n agricultura - prevede conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca namolul pentru a putea fi utilizat n agricultura, conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca solul pe care poate fi utilizat, obligatiile producatorilor, respectiv a utilizatorilor de namoluri de epurare. n vederea monitorizarii, producatorul de namol are urmatoarele obligatii: -sa tina la zi registre cu cantitati de namoluri produse, cantitati de namoluri furnizate pentru agricultura, compozitia namolurilor, destinatarul namolurilor si locurile de utilizare. -sa comunice, la cererea autoritatilor competente, informatii care se gasesc n registrele de evidenta. Producatorul de namol este responsabil de namol pentru tot ceea ce nseamna cantitatea, transportul, mprastierea namolului pe suprafetele agricole, precum si pentru efectele acestuia asupra mediului si sanatatii omului dupa utilizare. Situatii de risc Riscul este dat de probabilitatea aparitiei unui efect negativ major cu impact dur asupra factorilor de mediu, ntr-o perioada de timp specificata si este descris sub forma ecuatiei: R= P/E unde: R-riscul, P - pericolul, E - expunerea (conform Directivei Comisiei Europene 93/67/EEC).

n acest caz ne putem confrunta cu riscuri naturale reprezentate de cutremure si inundatii si cele datorate activitatii desfasurate. Riscurile naturale sunt extrem de reduse, zona poate fi considerata stabila deoarece: -din punct de vedere seismic conform Normativ P 100/92, coeficientul seismic Ks = 0,08 si o perioad de colt Tc = 0,7. Conform SR 111000/1 - 91 zona este ncadrata n harta de macrozonare seismica n macrozona de gradul VI. Adancimea de nghet este de 1 - 1,1 m. Statia de epurare va fi amplasata pe un teren la 0 cota de +2,00 m fata de cota apei din praul Comlod. -statia de epurare va fi amplasata pe malul drept al prului Comlod la o distanta de 20 m fata de acesta. Din dec1aratiile primarului comunei Milas rezulta ca aceasta zona nu prezinta pericol de inundare. Riscurile n functionare sunt: avarie, defectiuni, ntreruperi de curent. - ntreruperile de curent sunt foarte rare, utilajele folosite sunt fiabile, repararea sau schimbarea acestora se poate face n intervale mici de timp. Pentru cazuri de intreruperi ale energiei electrice pe durate mai mari de timp, statia va fi dotata cu un grup electrogen cu puterea de 65 Cpo. Rezumat fara caracter tehnic Descrierea activitatii Statia de epurare este proiectata pentru un debit de 150 m 3/zi corespunzator apelor uzate menajere rezultate din gospodarii ( 700 locuitori) si de la micile unitati din localitate. n functionarea rete1ei de canalizare si a statiei de epurare se vor desfasura urmatoarele procese: Colectarea apelor uzate menajere - apele uzate din gospodarii ajung gravimetric n reteaua de canalizare stradala respectiv n statia de epurare. Procesul de epurarea apelor uzate menajere este mecano-biologic si cuprinde urmatoarele operatii: Retinere materii grosiere se face pe un gratar. Reziduurile se colecteaza n pubela ecologica. Retinerea nisipului se face ntr-un deznisipator vertical, nisipul se colecteaza ntr-un container de deseuri menajere sau n saci permeabili de rafie.

Retinerea grasimilor se face n deznisipatorul -separatorul de grasimi, acestea se trateaza cu biopreparate dupa care urmeaza circuitul deseurilor. Omogenizarea -egalizarea debitelor apelor uzate se face ntr-un bazin cu doua compartimente nseriate. Omogenizarea se realizeaza cu ajutorul unui mixer submersibil. Tratarea biologica - se face ntr-un bloc compact containerizat suprateran. Procesele care au loc n aceasta etapa sunt : dozarea polielectrolitului, flocularea si sedimentarea compusilor pe baza de fosfor, reducerea substantelor organice pe baza de carbon, a materiilor n suspensie si absorbtia substantelor solide pe suprafata mediului plutitor, oxidarea intracelulara a produsilor de hidroliza, nitrificarea heterotrofa, denitrificarea hetero-autotrofa, nitrificarea autotrofa n prezenta oxigenului. Dezinfectia cu ultraviolete - se face cu ajutorul unei unitati prevazuta cu lampi neimersate. Evacuarea apei epurate - se face printr-o conducta si o gura de varsare n prul Cornlod. Parametrii de calitate si debitul apei epurate se vor monitoriza si se vor ncadra n limitele prevazute n legislatia n vigoare. Namolul va fi tratat cu polielectrolit si biopreparate, se va deshidrata prin dirijarea lui n saci filtranti. Namolul se va utiliza ca ngrasamant pe terenuri agricole. Impactul prognozat asupra mediului Impactulinvestitiei asupra mediului este pozitiv n sensul n care se reduce cantitatea de ape uzate menajere evacuate direct n apele de suprafata si n ce1e subterane. Apele menajere vor fi epurate, la evacuarea n emisar concentratiile de poluanti vor fi n limita valorilor prevazute de normativele n vigoare. Influenta lor asupra apelor de suprafata va fi nesemnificativa. Totodata mentionam faptul ca att apele uzate ct si namolul vor fi tratate n diferite etape ale procesului de epurare cu biopreparate care au rolul de a reduce cantitatea de namol si de a elimina mirosurile neplacute. Masuri de diminuare a impactului Pentru protejarea factorilor de mediu sunt prevazute urmatoarele masuri: -deseurile rezultate n perioada realizarii obiectivului vor fi evacuate de pe amplasament de firma constructoare, - namolul va fi deshidratat si se va evacua ritmic de pe amplasament, -punerea n functiune si exploatarea statiei va fi facuta de persoane instruite n acest scop si cu respectarea instructiunilor de operare si intretinere (n special n primele luni de functionare a statiei)

Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului Pentru aprecierea impactului produs asupra mediului nconjurator de desfasurarea activitatilor la statie de epurare Vistea s-a ape1at la o metoda de evaluare comparativa ntre starea ideala a mediului si starea posibila datorata activiattii viitoare, lundu-se n discutie trei factori de mediu: AER, APA si SOL. n acest sens pentru obiectivul analizat, s-a realizat ncadrarea calitatii fiecarui factor de mediu, pe o scara de bonitate de la 1 la 10si s-au acordat urmatoarele note: APA-nota 9 AER - nota 10 SOL - nota 10 Prognoza asupra calitatii vietii si asupra conditiilor sociale Prin realizarea obiectivu1ui "Canalizare menajera si statie de epurare pentru comuna Vistea de Jos, judetul Brasov", se urmareste reducerea po1uarii apelor de suprafata si a apelor din panza freatica ca urmare a activitatilor umane n centre populate. Prin 1ucrarea proiectata se urmareste si ridicarea gradu1ui de confort a1 locuitori1or din localitate. Realizarea acestei investitii face parte din sarcini1e privind reducerea po1uarii, asumate de Romnia n negocieri1e realizate n vederea aderarii 1a Comunitatea Europeana
BIBLIOGRAFIE
Blitz E. -Epurarea apelor uzate menajere, Ed. Tehnica; Negulescu M - Epurarea apelor uzate industriale, vol I, Ed. Tehnica; Munteanu, Octavian-Liviu, Evaluarea impactului antropic asupra mediului, Editura Casa Cartii de stiinta, Cluj-Napoca, 2005; Dan Robescu & Co- Tehnologii, instalatii si echipamente pentru epurarea apei; Vladimir Rojanschi, Florina Bran, Gheorghita Diaconu, Protectia si ingineria mediului, Editia a II-a, Bucuresti, Editura economica, 2002; www.anpm.ro www.avize-mediu.ro/acord-mediu www.europa.ro/dosare/mediu www.guv.ro www.mmediu.ro
www.vistea.ro
OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, modificata, completata si aprobata prin Legea nr. 265/2006; Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, modificat prin Ordinul MAPAM nr. 210/2004 si prin Ordinul MMGA nr.1037/2005; . Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului; Ordinul MAPPM nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare; Legea Apelor nr. 107/1996, modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea 112/2006;

HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private; Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului; Legea Apelor nr. 107/1996, modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea 112/2006; HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare n mediul acatic a apelor uzate, modificata si completata prin HG nr. 352/2005; Ordinul MMGA si MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului si n special a solurilor cnd se utilizeaza namolurile de epurare n agricultura; HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinznd deseurile, inclusiv deseurile periculoase; Legea nr. 27/2007 privind aprobarea Ordonantei nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta nr. 78/16.06.2000, privind regimul deseurilor; Prospect Sisteme compacte pentru epurarea apelor uzate municipale si industriale, EEC EUROPE LTD; .Normativul NP 08912003 -pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti - statii de epurare de capacitate mica si foarte mica;

Evaluarea Impactului Asupra Mediului A Unui Sistem de Canalizare Si Staţie de Epurare Ape Uzate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluarea Impactului Asupra Mediului A Unui Sistem de Canalizare Si Staţie de Epurare Ape Uzate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti CUPRINS

I. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a

II. SITUAIA APELOR UZATE................................................................................pag. 17

III. STUDIU DE CAZ EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

1.Clasificarea dupa impactul asupra mediului

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

3.Procedura simplificata de avizare

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

4. Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

8. Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Apa: conditiile hidrogeologice ale amplasamentului:

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

II. SITUAIA APELOR UZATE

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

unitate de deshidratare namol.

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

propuse de titular bune

Floculant g/m3 apa epurata Coagulant, 11m3 apa epurata

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

4. Sursele de poluanti si protectia factorilor de mediu

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

principala c1asifi- cantitate

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Academia de Studii Economice, Bucuresti

5. Impactul produs asupra mediului incojurator

Academia de Studii Economice, Bucuresti