Sunteți pe pagina 1din 100
Nr . 12 decembrie 1976
Nr .
12
decembrie
1976

REVISTĂ A CONSILIULUI CULTURII Şl EDUCAŢIEI SOCIALISTE

VLAD ŢEPEŞ : 500

de ani

în acest

număr

„Moartea lui Viad Ţepeş"

o piesă de Dan Tărchilă IAŞI ; 160 D E AN I D E TEATR U
o
piesă
de
Dan Tărchilă
IAŞI
;
160
D E
AN I
D E
TEATR U
ROMANES C
Scenă
din „Rcdula"
de
M .
R.
Iacoban
la
Teatrul
Naţional
„Vasile
Alccsantlri",
cu Teofil
Valeu şi Constantin
Popa
Nr . 12 decembrie 1976 REVISTĂ A CONSILIULUI CULTURII Şl EDUCAŢIEI SOCIALISTE VLAD ŢEPEŞ : 500
„NĂDEJDEA ME A Ε INCA TO T CU OCHI I MAR I DESCHIŞI SPRE VIITOR ..."
„NĂDEJDEA
ME A
Ε
INCA
TO T CU
OCHI I
MAR I
DESCHIŞI
SPRE
VIITOR ..."
„Zamolxe"
de
Lucian
Rlaga,
în
premieră
la
Teatrul
Giuleşti.
In
fotografie,
Gelu
Niţu
şi Mihai
Stan

www.cimec.ro

 

Nr.

12

(XXI )

 
 
decembrie 1976
 

decembrie 1976

 

Revistă

lunară

editată

de

Mesajul

tovarăşului

NICOLAE

CEAUŞESCU, adresat colec­

Consiliul

Culturii

şi

Edu­

tivului

Teatrului

Naţional

di n

Iaşi

ou

prilejul

 

săr­

caţiei

Socialiste

şi

de

bătoririi

160

de

ani

de

la

primul

 

spectacol în

Uniunea

Scriitorilor

di n

limba

română

Republica

mânia.

Socialistă

Ro*

Lecţia

unui

jubileu

 
 

* * * REP.

:

Agendă

sărbătorească

 

.

·

.

.

*

·

.

.

.

MIHNE A

GHEORGHI U :

Arta

şi

ştiinţa

teatrului

.

.

MIHA I

NADI N

:

Generozitatea teatrului

 

Redactor-şef

 
 

Dezbateri

 

RADU POPESCU

 

MIR A

IOSIF

şi

VALERI A

DUCEA :

Galaţi

 

Colocviu

Colegiul de redacţie

despre

arta

comediei

 

MIR A

IOSIF

:

Oradea

Săptămîna

teatrului

scurt

 

.

.

AUREL BARANGA

CRĂCIUN

PARASCA :

Formule

scenice

inedite

 

în

tea­

MIHNEA GHEOR

trul

de

amatori

din judeţul

Bihor

 

GHIU, G. IONESCU

LEONIDA

TEODORESCU :

Necesitatea

piesei

într-un

 

act

GION, HOREA PO PESCU, ALECU PO

IONUŢ

NICULESCU :

Note

 

V.

M . :

Piteşti

Dialogul

teatrului

ou

publicul

.

.

.

POVICI, DINU SĂRA RU, NATALIA STAN CU-ATANASIU, FL O

 

A

RIN TORNEA (redac

Puncte de suspensie-

-

tor-şef adjunct).

AL.

MIRODA N

:

Minor-major ;

Animaţie

 

.

.

.

.

Semnal VIRGIL MUNTEAN U

:

Vrei

vorbim

despre

 

teatru ?

.

.

PAUL

TUTUNGI U

:

O

convorbire cu

Romulus Guga

.

.

ŞTEFAN

IUREŞ

:

Lumea

într-o

replică

 

CRONICA

DRAMATICĂ

 

Semnează

:

PAUL

CORNEL

 

CHITIC,

VALERI A

DUCEA,

MIR A

IOSIF,

VIRGIL

MUNTEANU , CONSTANTIN PARASCHIVESCU

 
 

Viitorul ro l

 

MARI A

MARI N

:

Margareta

Pogonat

şi

Cornel

Dumitraş

Teatrul de amatori

 

PAUL

TUTUNGI U :

La

Călăraşi

Oţel

şi

teatru

 

.

.

Oaspeţi de peste hotare

 

DOINA

MOGA :

Ansamblul

folcloric „Omayad"

 

.

.

.

Festivalul naţional „Cîntarea

României"

 

MIHA I

CRIŞAN :

Zilele

teatrului

sătesc

 

STAN

VLAD :

„Pontica"

şi

„Cibinium"

 

VIRGIL

MUNTEAN U : Teatrul Popular din Drobeta-Turnu

 

Severin —

Cronică la spectacolul „Doamna

ministru"

de

Branislav

Nuşici

 
 

VALERI A

DUCEA : La A.T.M.

www.cimec.ro

faţă

faţă-n

Profesionişti şi amatori

Ρ·

Ρ·

p.

p.

p.

1

2

4

5

7

p.

p.

8

12

p.

p.

p.

p.

15

17

18

19

p.

20

p.

21

p.

p.

22

26

p.

28

p.

40

p.

42

p.

45

p.

p.

46

47

p.

48

p.

49

Mesajul

tovarăşului Nicolae Ceauşesc u adresat

colectivului Teatrului Naţional din laşi

cu prilejul sărbătoririi a 160

de ani

de la primul spectacol în limba română

Dragi tovarăşi,

 

Aniversarea

a

160

de

an i

de

l a

primu l

spcelaool

 

de

teatru în

limb a

românii,

cure

a

avut

loc

la

Iaşi,

îmi

oferă

plăcuta

 

ocazie

de

a

v ă

adresa

dumneavoastră,

slujitorilor

scenei

ieşene,

tuturor

oamenilor

de

teatru

di n ţara noastră,

cele

ma i

calde

felicitări

şi

urăr i

de

no i

succese

în

activitatea

consacrată

dezvoltării

artei

teatrale

româneşti, înfloririi culturii noastre noi , socialiste.

 
 

Pri n

piesele

prezentate

în

cei

160

de

an i

de

activitate,

teatrul

 

di n

Iaşi

a

adus

o

contribuţie

de

scamă

l a

deşteptarea

conştiinţei

naţionale,

l a

afirmarea

nobilelor'

idei

de

unitate

 

naţională,

 

libertate

şi

independenţă,

care

a u

însufleţit

lupta

poporului

nostru,

la

cultivarea

înaltelor

valor i

umaniste

şi

progresiste

ale

spiritualităţii

româneşti.

I n

anii

de

după

eliberarea

ţării,

teatrul

a

participat

şi

participă

acti v

l a

înfăptuirea

politicii

partidului,

de

dezvoltare

a

artei

şi

culturii

socialiste,

de

îmbogăţire

şi

lărgire

a

orizontului

de

cunoştinţe

a l

oamenilor

muncii ,

de

educarea

lo r

patriotică,

revoluţionară,

în

spiritul

măreţelor

idealur i

ale

socia­

lismului

şi

comunismului.

 

www.cimec.ro

 
 

Aniversarea

teatrului

dumneavoastră

are

loc

i n condiţiile

cînd

holăririle

Con­

 

gresului

educaţiei

politice

şi

a l

culturii

socialiste, precum şi

Programul

de

măsuri

i n

domeniul

ideologic,

adoptat

de

recenta

plenară

a

CC.

al

P.C.R.,

au

deschis

no i

orizontur i

şi

perspective

în

faţa

oamenilo r

de

artă

şi

cultură,

au

chemat

întregul

popor

la

o

munc ă

 

intensă,

consacrată

îmbogăţirii

c

u

no i

valor i

a

patrimoniului

naţional,

educării

şi

formării

omului

nou,

înaintat,

a l

societăţii

noastre,

promovării

largi,

în

întreaga

viaţă

socială,

a

normelo r şi

principiilor

eticii

şi

echităţii

socialiste.

 

Sînt

convins ,

dragi

tovarăşi,

bilanţul

pe

care-l

faceţi

cu

prilejul

acestei

 

aniversări va constitui

u n

imbol d

de

à acţiona

şi

ma i

hotăril

şi

de

a

contribui

iutr-o

măsură

 

şi

ma i

importantă

la

transpunerea cu

 

succes £n

viaţă

a

Programului

ideologic

a l

partidului,

de

a

mobiliza

şi

ma i

puterni c

forţele

în

vederea

reali­

zării

uno r

spectacole

de

înaltă

valoare, care

insufle

oamenilo r

nimici i

puternic e

sentimente

patriotice,

militante,

le

stimuleze tot miai mult

eforturile

în

lupta

pentru

edificarea

societăţii

socialiste

multilateral

dezvoltate,

pentru

făurirea

unei

vieţi libere şi fericite pe păinîntul României.

 
 

Acţionînd

în acest

spirit,

continuînd

şi

dczvoltînd

tradiţiile

progresiste, patrio­

 

tice

ale

teatrului

românesc, pumindu-vă

talentul

şi

forţa

de

creaţie

în

slujba

educării

maselor,

a

îmbogăţirii

vieţii

lo r

spirituale,

veţi

face

datoria

cetăţenească

faţă

de

patria

noastră

 

socialistă,

faţă

dc

cauza

progresului

şi

înfloririi

poporului.

Sînt

încre­

dinţat

în

cadrul

Festivalului

naţional

„Cintarea

României"

care

a

cuprins ,

practic, întreaga

ţară

veţi

strădui

încununaţi

 

c u

no i

şi

frumoase

realizări

activitatea

de

pină

acum.

 
 

Cu

această

convingere,

doresc

urez

dumneavoastră,

colectivului

Teatru­

 

lui

Naţional

di n

Iaşi,

şi

tuturor

oamenilo r

de

teatru

 

di n

ţara

noastră

succese

şi

satisfacţii

to t

ma i

mar i

în

munc a

nobilă

căreia

v-aţi

consacrat,

no i

realizări

pe

lărîmul

culturii

şi

artei

noastre socialiste, multă

sănătate

şi

fericire.

 

La

160

de ani de teatru românesc

 
 

Lecţia

 

unui

jubileu

 
 

n

miezul

fierbinte

a l

manifestărilor

artistice şi culturale

ce

ee

desfăşoară

I

pe

tot

cuprinsul

ţării

şi

în

toate sectoarele de activitate

productivă,

crea­

toare,

sub

semnul

entuziasmului

închinat

„Cîntării

României",

u n

momen t

de

înălţare

sufletească

 

deosebită

a

încălzit.

în

pragul

de

iarnă

 

a l

acestei

luni

a

sfîrşitului

de

an,

cugetele

oamenilo r

dc

artă

şi

iubitorilor

acesteia :

aniversarea

sărbătorească,

la

Iaşi,

a

celei

dinţii

rostiri

de

cuvint e

româneşti

pe

o

scenă

de

teatru.

A u

trecut

de

atunc i

de

la

îndrăzneaţă

 

experienţă

a

lu i Asachi

o

sută

şaizeci

de

ani. Ceea

ce

apărea

îndrăzneţ

în

saloanele

hatmanului

Costaclu

Ghica

(unde

tinărul

poet

şi

inginer

amenajase,

ou

rudimentele

vremii

şi

ale

improvizaţiei,

podiumul,

decorul,

cortina,

jocul

„înfăţoşării"

lui)

era

ma i

puţin

caracterul

insolit

a l

experienţei,

cît

caracterul

ei

demonstrativ.

Şi,

pentru

 

cei

ce

ştiau

înţeleagă,

substratul

e i

profund

«i

militant

patriotic.

Cu

aparent

inocentele

replici

ale

unei

pastorale,

adaptată

şi

interpretată

 

în

limba

ţării,

dc

„actori"

..

învăscuţi"

în

veşmintele

cimpeneşti

 

ale

ţării,

poeticul

şi

artisticul

n u

numa i

înce­

taseră

 

fie

apanajul

exclusiv

a l

graiurilor

şi

culturilor

 

de

prestigiu,

străine,

pentru

a

da

relief

şi

sensibilităţii

şi

graiului

vorbit

de

şi

în

popor ,

do r

dobîndiseră,

în

perspec­

tivă,

pentru

demnitatea

acestui

popo r

şi

pentru

destinele

 

lui , funcţia

unui

instrument

de

persuasiune

şi

dc

luptă

politică.

Acest

instrument,

a l

cuvînlului

poetic

lansat,

ca

de

2

www.cimec.ro

 

pe

o

tribună,

de

pe

scenă,

uvea

 

contribuie

la

afirmarea

personalităţii

distincte

a

unei

naţiuni

ce

se

ignorase,

parcă,

pînă

atunci,

în

propriii

c i

ochi

;

avea

îndreptăţească,

apoi,

in

ochii

lumii,

o

viaţă

de-sine-stătătoare

acestei

naţiuni,

u n

drum

şi

u n

loc,

ale

ei,

in

istoria

si i n concertul culturilor şi civilizaţiei

omenirii.

 
     

cele

1G

decenii

străbătute

 

dc

la

victoria

(demonstraţiei

lu i Asachi,

teatrul

Î n

românesc

s-a

dezvoltat, astfel,

ca

u n

ferment

de

luminare,

dc

educare

şi

dc

 

animare

a

conştiinţei

naţionale,

ca

u n

statornic

marto r

şi

ca

u n

activ

înso­

ţitor

prin

to t

ce

a

produs

ma i

valoros

şi

mo i

trainic

a l

devenirii

istorice a

popo­

rului

şi

ţârii

noastre.

N<u

există,

în

adevăr

aşa

cu m

se

arată

şi

în

Mesajul

trimi s

tie

tovarăşul

Nicolae

Ceauşescu, spre

cinstirea

jubileului

şi

spre

lauda

şi

stimularea

colec­

tivului

Teatrului

Naţional

di n

laşi

nu

există

momen t

de

răscruce,

în

această

aspră,

dar

eroică

şi

glorioasă

istorie

a

poporului

care

n u

f i

trecut,

ou

interogaţiile

şi

semnificaţiile

lu i majore ,

cu

implicaţiile

nostru, lu i adînoi

şi

cu

ecoul

lo r

prelung

în

viaţa,

în

cristalizarea

şi

în

aspiraţiile

societăţii

noastre, prin

filtrul

transfigurărilor

şi

prin

virtuţile

mobilizatoare

şi

transformatoare

ale

artei

teatrale,

căreia

„diletanţii"

struniţi,

acu m

o

sută

şaizeci

de

ani ,

de

Gheorghe

Asachi, şi

emulii

lu i

de

ma i ttrziu

i-au deschis

pîrtie.

F

aţă

cu

dimensiunile,

nicioînd

visate

altădată,

dobindite,

astăzi,

de

teatrul

romanesc,

faţă

cu

prestigiul

 

cîştigat

în

lume

şi

faţă

cu

ponderea

ce

i

se

 

atribuie

i n

procesul

clocotitor

de

modelar e

 

unui

o m

nou

chemat

şi

însufleţit

dea

o

faţă

corespunzătoare

lumii

no i

pe

icare

o

edifică,

pe

meleaguril e

noastre —

se

cuvine

înregistrăm

jubileul

teatrului

ieşean

şi,

prin

el,

a l

teatrului

românesc,

i n

genere

n u

doar

ca

pe

u n

prilej

de

pioasă

aducere-aminte , ci

ca

pe

o

înaltă

lecţie.

Este

lecţia,

mereu

actuală,

a

înaintaşilor,

pentru

care

arta

η-a

fost

nici­

odată

u n

izvo r de

satisfacţii

gratuite,

ci,

totdeauna, u n

act

de

angajare civică,

patriotică

;

pentru

care

valoarea

artistică,

spre

atingerea maximă

 

căreia

s-au

străduit, de-a lungul vre ­

mii ,

slujitorii

de

frunte

a i cuvintului,

ai cîntecului, a i jooului

dramatic ,

se

afla

în

reciprocă

dependenţă

 

de

năzuinţele

cele ma i nobil-umane ale

cetăţii,

dc

strădaniile

e i

de

a

le

atinge.

Dincoace

de

to t

ce

însemnat

şi

înseamnă

în

evoluţia

artei

noastre —

căutare,

aflări,

probleme,

soluţii,

experienţe,

modalităţi

de

expresivitate

 

ale

gestului

estetic,

se

află,

în

chiar

principiul

acestui

gest,

sensul

lui , încărcătura

lu i

de

autenticitate

naţională,

de

simţ

al

necesităţii

istorice,

de

utilitate

eocial-umană.

Şi,

poate

niciodată

această

lecţie

n-ar

puteu

f i

ma i

clar

şi

ma i

deplin

receptată,

ma i

ferm

şi ma i sporni c urmată

şi

fertilizată,

decit

astăzi.

Fiindcă,

astăzi,

drumuril e

bătute, şi

cimentate

de

marii

înaintaşi

se

deschid

în

condiţiile

aplicării

Programului

ideologic

a l

partidului

spre

orizontur i

noi ,

nemăsurat

ma i

luminoas e ;

sînt

orizonturile

omului

.conştient

dc

sine, conştient

e

făuri­

torul

propriului

său

destin,

a l propriului

său rost şi a l propriei

lu i rostuiri

în

lume

şi

în

istoric.

 
 

Perspectivele

sînt

revoluţionar

înnoitoare

pe

toate

planurile

vieţii

cetăţeneşti.

Artele

nu

]K)t rămine

neantrenute

de

aceste

perspective

şi

spre

o

innoire

a

obiectivelor , α

forţei

lor

dc

inriurire

şi

de

radiaţie

în

rîndul

maselor ,

a

mijloacelo r

lo r

specifice.

Le

vi n

în

sprijin

şi

Ic

sînt

îndreptar

nemijlocit

hotărârile

Congresului educaţiei

politice

şi

a l

culturii

socialiste

di n

iunie

şi

Programul

dc

măsuri

în

domeniul

politic,

ideologic

şi

cultural-

educativ,

adoptat,

recent,

dc

plenara

Comitetului

Central

a l

Partidului

Comunis t

Român.

 

conţinutul

şi

în

spiritul

acestor

documente

de

partid,

care

vizează

edu -

 

I

earea

şi

formarea

omului

nou ,

înaintat,

o l

societăţii

noastre

şi

promovarea,

 

în

întreaga

viaţă

socială,

a

normelo r

şi

principiilor

eticii

şi

echităţii

soci­

aliste,

oamenii

dc

artă

şi

cultură

văd

proiectate

înseşi

conţinutul

şi

spiritul

creaţiei

lor .

Sub

aceste

auspicii,

însufleţiţi

şi

de

vasta

cuprinder e de

elan

constructiv

şi

artistic

 

Festivalului

naţional

„Cintarca

României",

oamenii de

artă

ai

ţării

sînt

decişi,

deopotrivă

şi

alături

cu

slujitorii

Teatrului

Naţional

„Vasile

Aleosandri"

di n

Iaşi,

să-şi

„amplifice

eforturile creatoare, pentru o-şi îndeplini în mo d exempla r datoria

faţă

dc

popor ,

faţă

de

partid,

 

faţă

dc

năzuinţele

naţiunii

noastre

socialiste" ;

contribui e

aşa

cu m

pro­

mi t

în

telegrama

adresată

tovarăşului

Nicolae

Ceauşescu

,.cu

tot

talentul

şi

fiinţa

lor ,

la

dezvoltarea

conştiinţei

socialiste

 

maselor,

la

crearea

uno r

no i

valor i

dc

referinţă

în

arta

scenică

Tomânească".

Spre

acest

ţel

ei

„se

vo r

conduce

cu

încredere

neţărmurită

în

viitorul

nostru

comunist, în valorile umanităţii, în OM" .

 

www.cimec.ro

La

160

de

ani de teatru românesc

Agenda

sărbătoreasca

Aleea-parc

care

te

poartă

spre

frumosul

tînără

promisiune

regizorală

a

teatrului,

 

cu

o

edificiu

octogenar

(inaugurat

la

10

decem­

netăgăduită

bogată

şi

originală

înzes­

brie

1896)

al

Teatrului

Naţional

„Vasile

trare,

înscenarea

lui

a

excelat

prin

disponi­

Alecsandri"

se

încheia,

pînă

ieri,

cu

monu­

bilitate

metaforică,

lipsită

de

orice

ostenta­

mentul

bardului

de

la Mirceşti.

Din

dimineaţa

ţie,

prin

subtilitate

poetică

in

expresie,

prin

aniversării,

ea

promite

devină

un

drum

de

ştiinţa

de

a

învălui

o

mare

varietate

 

stilistică

reculegere

muzeală

:

de

o

parte

şi

dc

alta

a

de

tipuri

şi

de

situaţii

dramatice

într-o

 

uni­

aleii

au

fost

înălţaţi

in

jnatră

şi

Matei

Millo,

tate

tonală

de

ansamblu.

Fugara

trecere

în

George

Enescu,

Mihail

Sadoveanu,

Mihai

Co-

revistă

a

repertoriului

 

nostru

(clasic

şi

con­

dreanu.

Busturile

acestor

corifei

al

gestului

temporan,

de

la

pastorala

sărbătorită,

a

lui

dramatic,

al

melosului,

al

ariei

cuvîntului

şi

Gessner-Florian-

Asachi,

la

lucrările

 

de

ime­

al

versului

—,

atît

de

strins

legaţi

de

scena

diată

actualitate)

a

fost

prilejul

unui

excurs

ieşeană,

sînt

opera

sculptorilor

 

Ion

Irimescu,

demonstrativ

şi

prin

feluritele

modalităţi

 

în­

Dan

Covătaru,

Vladimir

Florea

şi

Vasile

Con-

cercate,

în

timp,

de

arta

teatrului

dc

la

durache.

In

incinta

teatrului

au

fost

dezvelite

cea

destinată

contemplărilor

şi

emoţiilor

pa­

şi

patru

panouri

de

marmură,

pe

care

sînt

în­

sive,

la

cea

a

relaţiilor

vii,

 

participative,

crustate,

cu

litere

de

aur

spre

pioasă

adu-

reciproc

determinante,

 

între

scenă

şi

specta­

ecre-aminte

—,

numele

ctitorilor

şi

ale

celor­

tori.

 

lalte

personalităţi

artistice,

cîte

au

ilustrat

şi

e

In

Casa

Pogor

 

(Muzeul

de

literatură

 

al

făcut,

de-a

lungul

vremii,

prestigiul

artei

şi

Moldovei),

din

iniţiativa

şi

sub

egida

 

Acade­

şcoalei

teatrale

ieşene,

şi

nu

numai

ieşene.

miei

de

Ştiinţe

Sociale

şi

Politice

a

R.S.R.

Atmosferă

solemnă,

potrivită

 

festivităţii.

şi

a

Consiliului

judeţean

Iaşi

al

educaţiei

Un

cuvint

înaripat

de

evocare

a

înaintaşilor

politice

şi

culturii

socialiste,

două

zile

de

şi

de

înflăcărare

cetăţenească

a

slujitorilor

de

comunicări

ştiinţifice

 

şi

de

dezbateri

 

pe

tema

azi

ai

teatrului

naţional

local,

rostit

de

tova­

„Rolul

teatrului

românesc

în

educaţia

multi­

răşul

Ion

Ilicscu,

prim-secretar

 

al

Comitetului

laterală

a

maselor".

Pornind

de

la

datele

şi

judeţean

de

partid,

a

precedat

lectura

pe

învăţămintele

istoriei,

 

comunicările

s-au

axat.

care

în

aclamaţiile

sălii

tovarăşul

Miu

în

general,

pe

problemele

de

azi

ale

teatrului

Dobrescu,

preşedintele

 

Consiliului

Culturii

şi

şi

pe

rolul

lui

în

viaţa

socială

şi

în

perspec­