Sunteți pe pagina 1din 4

BAZE DE DATE

Termenul de bază de date apare în 1967 şi reprezintă o colecţie de informaţii corelate


despre subiectul studiat, relaţiile logice dintre aceste informaţii şi tehnicile de prelucrare
corespunzătoare (sortare, regăsire, apreciere, ştergere, adăugare, inserare, modificare).
Sistemul de gestiune a bazelor de date S.G.B.D. reprezintă sistemul de programe
care permite construirea bazelor de date, introducerea de înregistrări în bazele de date şi
dezvoltarea de aplicaţii privind bazele de date, permiţând astfel accesul utilizatorului la
date printr-un limbaj de nivel înalt, apropiat modului obişnuit de operare; el reprezintă o
interfaţă între utilizator şi sistemul de operare.
Orice sistem de gestionare a bazelor de date conţine:
– limbajul de descriere a datelor (LDD), care permite descrierea structurii
bazei de date, a componenţei, a relaţiilor dintre componente, a drepturilorde acces a
utilizatorilor la baze de date (BD);
– limbajul de cereri (LC) este limbajul în care se scriu programele pentru
realizarea prelucrării datelor;
– limbajul de prelucrare a datelor (LPD), care permite operaţii asupra BD,
cum ar fi încărcarea BD, inserarea, ştergerea, căutarea sau modificarea unui element,
realizarea de statistici.
Principalele sarcini ale gestionarului bazei de date sunt:
– reducerea redundanţei prin identificarea informaţiilor comune şi alcătuirea
corespunzătoare a aplicaţiilor;
– eliminarea inconsistenţelor ce rezultă din reducerea redundanţei;
– utilizarea simultană a datelor de mai mulţi utilizatori;
- standardizarea informaţiilor.
– asigurarea securităţii BD prin acordarea şi urmărirea modului de acces a
utilizatorilor la componentele BD;
– asigurarea integrităţii BD;
– asigurarea sincronizării în cazul utilizării simultane a BD de mai mulţi
utilizatori ar fi încărcarea BD, inserarea, ştergerea, căutarea sau modificarea unui
element, realizarea de statistici.
În raport de modul de exploatare a BD, utilizatorii se împart în :
– utilizatorii obişnuiţi sunt utilizatorii care obţin informaţiile fără a avea
cunoştinţe de programare;
– programatorii de aplicaţii scriu programe în limbajul de cereri, acestea sunt
apoi compilate şi memorate în fişiere program, putând fi lansate în execuţie
prin invocarea numelui asociat lor.
Administratorul bazei de date este cel care stabileşte structura iniţială a bazei de
date şi modul de memorare a datelor la nivel fizic, acordă utilizatorilor dreptul de acces
la baza de date sau părţi ale ei, stabileşte condiţiile pentru asigurarea securităţii şi
integrităţii datelor, modifică structura BD dacă este nevoie, asigură întreţinerea BD
făcând copii periodice şi reconstituind BD în cazul în care au apărut erori şi răspunde de
modul de utilizare a bazei de date.
Administratorul sistemului de baze de date, care stabileşte bazele de date de pe un
sistem de calcul, alocă spaţii de memorare şi asigură drepturi de acees.
Cele mai multe SGBD-uri conţin şi o colecţie de utilitare folosite în diferitele
aplicaţii, cum sunt:
– procesoare de limbaje de cereri;
– editoare de rapoarte;
– subsisteme de reprezentări grafice;
– posibilităţi de lucru tabelat;
– procesoare de limbaje naturale;
– programe statistice;
– generatoare de aplicaţii.
Bazele de date se folosesc în sisteme informaţionale pentru diferite domenii
gospodăriei naţionale (., medicină, agricultură, energetică, comerţ, finanţe, bănci, etc).
Un sistem informaţional destinat pentru prelucrarea, prezentare, păstrarea şi
distribuirea informaţiei pentru un domeniu precis.
Sistemul include în componenţa sa produse soft, Hard şi specialişti ce asigură
administrarea lucrului. Productul soft include o totalitate de algoritmi, limbaje, programe
legate cu prelucrarea informaţiei şi asigură acces la informaţie. În productul Soft sunt
incluşi algoritmi ce asigură securitatea informaţiei (protocoale pictografice, diferite
parole, siguranţă, etc).
Productul Hard - este o totalitate de echipamente tehnice (Calculatoare, Controale,
etc). Destinate pentru "învierea" softului. El este o parte fizică. Hardul asigura
transformarea informaţiei exterioare în informaţie interioară cu care lucrează ŞI şi
transformarea informaţiei interioare, în mod de prezentare exterioară pe care o înţelege
utilizatorul informaţiei.
Informaţia este o măsurare de eliminare a entropiei. Hartly a propus măsurarea
informaţiei în biţi. Bitul este o unitate elementară de măsură a entropiei, baza
determinării acestei valori el a luat un system simplu cu 2 stări, dar aceste stări nu se ştiu
până în system, nu se demonstrează, de exemplu noi ştim şist. De calcul binar (2 numere
0.1).
Apariţia unui sistem elementar este probabilistica şi fiindcă avem două stări.
Informaţia în ŞI se reprezintă prin măsurarea ei, prin Biţi.
BD - este o totalitate de obiecte.
O bază de date - reprezintă o colecţie de date integrate, anume, structurata şi dotată
cu o descriere a structurii şi a realităţilor dintre date.
Bit - este o unitate de măsură a informaţiei egală cu 8- biţi. (volum - fişier, BD se
măsoară în biţi). Fiecare obiect în BD este caracterizat cu o totalitate de atribute, ce
descoperă proprietăţile obiectului. Fiecare atribut din caracteristica BD în structura datei
se foloseşte o singură dată.. De exemplu BD - Student. Aceasta includ studenţii dintr-o
instituţie. Fiecare student în această BD este caracterizat cu proprietăţile sale. Fiecare
atribut descrie o proprietate, Nume, prenume, data naşterii, adresa, telefon, anul naşterii,
grupă.
Dată în BD a primit denumirea de "Tuplu" iar fiecare Tuplu are structura sa... În
orice lucru cu BD se foloseşte SGBD. Prin menajarea datelor, se scoate informaţia de
date.
Informaţia - măsura necunoştinţelor.

Proiectarea unei baze de date după modelul relaţional


Majoritatea bazelor de date din domeniul juridic sunt baze de date relaţionale; de
aceea, vom descrie succint etapele proiectării acestora. Proiectarea bazelor de date
presupune fixarea structurii bazei de date şi a metodelor de prelucrare a datelor. Dacă, în
mod obişnuit, baza de date îşi schimbă frecvent conţinutul, structura ei rămâne
nemodificată pe lungi perioade de timp.

Prin proiectare se determină un model semantic, care să reflecte cât mai fidel
lumea reală, construit astfel:
1. Se identifică o mulţime de concepte semantice (entităţi, tipuri de entităţi,
proprietăţi ale entităţilor, identificatorii entităţilor, relaţii între entităţi) ce dau informaţii
despre lumea reală.
2. Se asociază obiecte simbolice formale, prin care sunt reprezentate conceptele
semantice.
3. Se defineşte o mulţime de operatori formali ce pot să transforme obiectele
formale.
Etapele construirii unei baze de date sunt următoarele:
1. Studiul de fezabilitate, ce constă în cercetarea sistemelor existente, evaluarea
costurilor pe diversele alternative.
2. Cercetarea sistemului existent (tipuri de date, dimensiuni etc.).
3. Analiza sistemului prin determinarea cauzelor diferitelor evenimente şi a
adoptării metodelor şi a alternativelor posibile.
4. Proiectarea sistemului prin determinarea celui mai bun model de reprezentare
şi prelucrare a datelor, de asigurare a securităţii şi integrităţii.
5. Dezvoltarea sistemului prin stabilirea detaliilor asociate datelor prevăzute a fi
luate în considerare, a relaţiilor dintre ele şi a modului de reprezentare fizică.
6. Implementarea sistemului prin proiectarea, scrierea şi testarea programelor,
antrenarea utilizatorilor, alcătuirea documentaţiei, crearea şi încărcarea fişierelor.
7. Revizuire şi întreţinere prin probe de lucru ale noului sistem, efectuarea unor
eventuale modificări, adăugarea de noi componente şi urmărirea procesului de
prelucrare a datelor.
Proiectarea urmăreşte obţinerea de baze de date care să întrunească următoarele
calităţi: corectitudine, consistenţă, distribuire, flexibilitate.
Criteriile de clasificare pentru determinarea modelului logic de date optim
corespunzător unei baze de date sunt:
- Validare structurală - reflectarea consistentă a modului de utilizare a
informaţiilor în lumea reală;
- Simplitate - uşurinţa înţelegerii structurilor chiar de către utilizatori fără o
pregătire specială;
- Neredundanţă - eliminarea, pe cât posibil, a reprezentării de mai multe ori a
aceleiaşi informaţii sau a informaţiilor ce se pot deduce logic din altele;
- Distribuire - un model general aplicabil mai multor domenii, fără caracteristici
specifice unor aplicaţii sau tehnologii particulare;
- Extensibilitate - posibilitatea de a dezvolta noi componente cu efecte minime
asupra bazei de date existente;
- Integritate - consistenţa în modul de utilizare şi întreţinere a valorilor din
informaţii.

S-ar putea să vă placă și