Universitatea Al. I. Cuza , Iasi R.I.S.

Conflictul Israel Palestina

Bosac Ionut Grupa : 4 An : III

An Universitar 2010 - 2011

Conflictul din Israel si Palestina

POZITIE GEOGRAFICA Palestina este situat n Asia de Vest i Sud Vest,actuala Palestina este nconjurat de Israel, la Est este mrginit de Valea Iordanului i Marea Moart. Capitala: Ramallah(Ram Allah). Religie: Islamism. Declaraia ce prevedea Statul Palestina a fost acceptat n data de 15 noiembrie 1988 de ctre Autoritatea Naional Palestinian. Cu toate acestea nu este un stat independent i nici nu are sub suveranitate alt teritoriu. Israel este delimitat la Nord de Libia, la Est de Siria, Palestina i Iordania (i Valea Iordanului), la Vest de Marea Mediteran, la Sud de Egipt i Marea Moart. Capitala: Ierusalim. Tip de guvernmnt: democratic. Preedinte: Shimon Peres. Populaie: 7.282.000 loc. 76 % evrei, 19 % arabi, 5 % alte culturi. Limbi oficiale: ebraica, engleza, araba. Declaraia de independen: 14 mai 1948.

nceputul conflictului Se poate spune c totul a pornit de la Declaraia Balfour din 1917 ce prevede acceptarea emigrrii evreilor n Palestina. n 1918, Imperiul Otoman s-a destrmat iar Marea Britanie cu Frana au preluat controlul asupra Orientului Mijlociu. Britanicii au permis intrarea evreilor dar prezena acestora nu era agreat de palestinieni iar diferitele rebeliuni, atentate au devenit frecvente. Germania nazist a nceput persecutarea evreilor. Avraham Stern (fondatorul Organizaiei sioniste i teroriste Stern) a cerut ajutorul lui Hitler (dei acesta era aliat cu arabii) i Mussolini pentru a nlatura puterea Marii Britanii ce acum, pentru a calma conflictele, dorea expulzarea evreilor din acest teritoriu. Stern mai dorea crearea unui Israel Mare. Dup cedarea mandatului Naiunilor Unite de ctre britanici, evreii i proclam statul independent n anul 1948 denumit Israel. Arabii au devenit astfel refugiai, pmntul lor devenind acum stat israelian. Proclamarea statului Israel a complicat lucrurile, fiind considerat de ctre arabi i palestinieni pmnt furat. Israel a fost apoi atacat de statele arabe: Egipt, Siria, Iordania. Arabii au fost alungai, dar isralienii continuau s fie ameninai. La 1 iunie 1967 a izbucnit
2

rzboiul de 6 zile prin care Israel a reuit s ocupe restul Palestinei pn la fluviul Iordan (Cisiordania sau Malul de Vest), o mare parte din teritoriul Egiptului, nlimile Golan ale Siriei i restul Ierusalimului.ara cea mai afectat de rzboi a fost Iordania, n care triau un numr mare de palestineni.O.N.U a intervenit cernd retragerea forelor israeliene din teritoriul ocupat al Egiptului pn la frontiera veche cu Palestina, sub mandatul britanic, i ncheierea unui tratat de pace a Egiptului cu Israel. Aceast ocupare a fost inacceptabil pentru palestinieni, acetia fiind reprezentai de Yasser Arafat prin O.E.P1. Israelul a refuzat s recunoasc O.E.P calificnd-o drept organizaie terorist. n acelai timp ei primeau sprijin de la Statele Unite. Datorit acestui lucru, Uniunea Sovietic a decis acordarea sprijinului arabilor, Orientul Mijlociu devenind astfel implicat n rzboiul rece. Conflictele continuau iar n decembrie 1973, s-a ncetat folosirea armelor i s-a adoptat posibilitatea unor negocieri. Conflictul dintre cele dou ri are ca baz desprirea teritorial i salvarea culturilor proprii dintre vechii posesori ai pmntului - evreii i palestinieni. Dac pn n 1967 problema palestinian era privit, n general, ca o problem a refugiailor, dup aceast dat ea a cptat dimensiuni noi, tot mai evidente, transformndu-se n conflictul arabo-israelian, care a dus la cel de al doilea rzboi n Orientul Apropiat. Cteva momente anterioare anului 1967 sunt semnificative pentru nelegerea mai pe larg a problemei palestiniano-israeliene. n septembrie 1965 la Cairo a avut loc o ntlnire a primilor minitri ai Ligii Arabe. Comunicatul final reafirm decizia de a priva Israelul la apele rului Iordan prin abaterea apelor din zona cursului superior al acestuia, spre rul Hasbani din Liban i Banias din Siria. S-a adoptat, de asemenea, hotrrea cu privire la aciuni comune mpotriva oricrei ri care va stabili relaii diplomatice cu Israelul sau va contribui la consolidarea eforturilor militare ale acestuia. n acelai timp, premierul de atunci al Israelului, Levi Eshkol, a declarat c privarea Israelului de accesul la apele Iordanului conduce la ripost de rzboi. Au intervenit unele confuzii i nenelegeri chiar ntre rile arabe. Parlamentul libanez aprob planurile Ligii Arabe de construcie a unor staii de pompare n vederea schimbrii cursului apelor Iordanului. Concomitent, ministrul aprrii al Israelului face o declaraie potrivit creia Libanul se expune unor aciuni de represalii din partea Israelului. n septembrie, acelai an, la Casablanca se ntrunete, din nou, conferina la

Organizatia pentru Eliberarea Palestinei

nivel nalt a rilor Ligii Arabe, la care regele Hussein al Iordaniei arat c nu este potrivit ca trupe din alte ri ale Ligii Arabe s vin n Iordania spre a proteja instalaiile hidrotehnice pentru schimbarea cursului Iordanului. n mai 1965, Israelul stabilete relaii diplomatice cu marea putere european Republica Federal a Germaniei. De fapt, cu prilejul stabilirii relaiilor diplomatice ntre Israel i Germania, s-a realizat i un acord privind recompensarea financiar de ctre Germania a Israelului pentru ncetarea livrrilor de armament de ctre aceasta (referirea se fcea direct la relaiile germano-egiptene). De asemenea, Israelul i-a asigurat i sprijinul american, afirmnd c aplicarea Crii O.N.U. cere instaurarea unei pci durabile n Orientul Apropiat, pace care ar trebui s cuprind urmtoarele dou principii: 1. retragerea forelor armate israeliene de pe teritoriile ocupate n timpul recentului conflict; 2. ncetarea tuturor apelurilor la beligeran, respectarea i recunoaterea suveranitii, a integritii teritoriale i independenei politice a fiecrui stat din regiune i dreptul lor de a tri n pace, n interiorul unor frontiere sigure i recunoscute, la adpost de ameninri sau de for. Totui, dei Rezoluia Consiliului de Securitate al O.N.U. nu recunotea obinerea de teritorii prin rzboi, Israelul, dimpotriv, n loc s-i retrag forele armate din teritoriile ocupate continu aciunile de acaparare a noi zone. Ca urmare, cauza palestinian pentru cucerirea independenei i crearea unui stat propriu a cptat o importan tot mai mare pn n zilele noastre. n anul 1964 Organizaia pentru Eliberarea Palestinei (O.E.P.) a inut primul congres naional palestinian arab n partea iordanian a Ierusalimului i adopt convenia naional din 1948 n care se cerea fiecrui palestinian s lupte pentru drepturile sacre ale fiecrui popor autodeterminare, independen naional, suveranitate, dreptul de restituire a proprietii i dreptul de a recurge la lupt armat. Palestinienii vor reui s obin recunoaterea cauzei lor mai trziu, prin Rezoluia 3070 din 30 noiembrie 19732 adoptat de Adunarea general a O.N.U. Dup civa ani de ncordare n relaiile dintre statele arabe i Israel, la 1 iunie 1967 a izbucnit rzboiul, considerat al treilea conflict armat arabo-israelian. ncepnd cu incidente sngeroase la grania siriano-israelian i continund cu atacarea Egiptului de ctre
2

Dreptul poporului palestinian la crearea statului independent

Israel, ocuparea Ierusalimului, a Cisiordaniei i a platoului Golan de ctre Israel, rzboiul din 1967 a determinat O.N.U. s intervin pentru a opri conflictele armate, hotrre adoptat numai de Siria, Iordania i Egipt. Poziia Israelului a fost total diferit, propunndu-se acceptarea de ctre rile arabe a unor negocieri directe i separate. ara cea mai lovit de rzboiul din 1967 a fost Iordania, care cuprindea un numr mare de palestinieni. Aceast ar va cere Israelului retragerea din toate teritoriile ocupate, inclusiv din Ierusalim. Un nou plan, planul Rogers (denumit dup un fost secretar de stat american), cu privire la obinerea pcii, este acceptat, de aceast dat, i de Israel, alturi de Iordania, Egipt, dar nu i de Siria. Reprezentantul O.N.U. Gunnar Jarring, a trimis ambelor pri (Israelului i Egiptului) un memorandum, cerndu-le ca Israelul s-i retrag forele din teritoriul ocupat al Egiptului pn la frontiera veche cu Palestina, sub mandatul britanic, iar Egiptul s ncheie un tratat de pace cu Israelul. i aceast tentativ a euat. n luna octombrie a anului 1973 se desfoar lupte crncene care provoac grele pagube popoarelor din zon. Dup acest ultim conflict militar, evenimentele ulterioare au confirmat c aplanarea treptat a crizei se poate realiza raional numai pe calea unor negocieri. n decembrie 1973 s-a hotrt ncetarea focului i nceperea discuiilor ntre prile implicate. Israelul i S.U.A., ns, au refuzat s discute cu Organizaia de Eliberare a Palestinei, tocmai pentru c era organizaia reprezentativ a palestinienilor din toat lumea i pentru c fcea serioase i justificate revendicri Israelului. Evenimentele din 1967 respectiv al treilea rzboi arabo-izraelian au devenit practic o nou etap n problemele Orientului Asiatic. n timpul rzboiului din 1967, Israelul a ocupat partea din teritoriul arab al Palestinei n care se gsea i Ierusalimul. Concomitent a ocupat peninsula Sinai. Acest rzboi a dat natere la un foarte mare exod palestinian, peste o jumtate de milion de oameni fiind alungai din locurile lor de batin. Problema a devenit att de grav nct Organizaia Naiunilor Unite, Consiliul de Securitate al O.N.U. a cerut oprirea rzboiului. Iat cum prezenta situaia presa din Romnia, rzboiul din 1967:

ntre 5-21 mai 1967 a avut loc o accentuare a tensiunii n Orientul Apropiat. Dup o
serie de incidente la grania israeliano-sirian, Israelul a trimis Consiliulu de Securitate al O.N.U. o not n care acuz infiltrri teroriste, i dac Siria nu-i schimb politica, Israelul se va vedea ndreptit s acioneze. Reprezentanii militari ai celorlalte ri arabe alerteaz trupele lor armate i maseaz militari n peninsula Sinai. Siria anun c armata este pregtit s nfrunte situaia creat. Irakul anun
5

alertarea armatelor, iar Kuweitul punerea forelor sale armate la dispoziia Comandamentului Ligii Arabe3. n legtur cu rzboiul din 1967se mai menioneaz alte cteva fapte. ncepnd cu 5 iunie 1967 (de fapt linia a fost stabilit nc din august 1963), n contextul declanrii pe scar larg a ostilitilor n Orientul Mijlociu, a fost folosit pentru prima dat operaional linia direct de telecomunicaii de urgen Casa Alb-Kremlin, prile angajndu-se s nu intervin n mod direct n cadrul ostilitilor. La 22 noiembrie 1967, Consiliul de Securitate a adoptat Rezoluia nr. 242 din care reinem urmtoarele: exprimnd nelinitea care continua s provoace situaia grav din Orientul Mijlociu, subliniind respingerea obinerii de teritorii prin rzboi i necesitatea de a aciona pentru o pace trainic i just care s permit fiecrui stat s triasc n securitate, i-au luat angajamentul s acioneze, n conformitate cu articolul 2 al Crii Naiunilor Unite. Consiliul de Securitate afirm c aplicarea principiilor Crii cere instaurarea Israelului fr nici un fel de aprobare sau discuie cu celelalte ri, ci de la sine putere, anun n 1946 c toate firmele strine care ntrein relaii economice cu rile arabe, vor trebui s obin autorizaii speciale din partea Ministerului de Resort israelian pentru a exporta n Israel, menionnd c este vorba de o contramsur la boicotul impus de rile arabe. n lunile aprilie-mai apare un nou plan (de data aceasta apare propus de Tunisia prin preedintele ei Bourghiba) de reglementare pe termen lung a disputelor arabo-israeliene, pentru ca arabii i israelienii s convieuiasc pe bazele respectului naional. n plan se scrie despre organizarea de negocieri directe asupra Palestinei pe baza planului Naiunilor Unite din 1947, privind mprirea acesteia cedarea de ctre Israel a unei treimi din teritoriu n favoarea naiunii palestiniene (era vorba de teritoriul pe care apoi Israelul l-a dobndit nainte de permiterea rentoarcerii palestinienilor care s-au refugiat din teritoriile ocupate de Israel). n plan se preconiza ca negocierile s fie purtate de palestinienii nii, singurii chemai s decid asupra propriei lor soarte. Planul a fost respins de celelalte ri arabe probabil din cauza amestecului diplomatic subtil al unor mari puteri cea mai mare opoziie venind din partea Egiptului. Ahmed Shukairy, pe atunci preedintele Organizaiei pentru Eliberarea Palestinei, a respins de asemenea planul propus de Tunisia, declarnd c problema palestinian are o singur soluie reabilitarea Palestinei arabe fr mprire, internaionalizare sau recolonizare, termeni lansai atunci de marile puteri ale lumii. Mai

Organizatie regional a statelor arabe cu focus doar politic i nu de integrare regionala

mult chiar, Liga Arab a adoptat o hotrre n care se arat c trebuie respinse orice propuneri sau cereri de recunoatere a Israelului, sau de conciliere, ori coexisten cu acesta. n 1974, dup sfritul rzboiului izbucnit n 1967, Israelul, n politica sa fa de problema palestinian, nu va mai pune accentul pe ncheierea unui tratat de pace i negocieri directe, declarnd c se mulumete cu o declaraie de exbeligeran, n shimbul unor nelegeri. Israelul practic se opunea rentoarcerii la graniele din 1967. Teza izraelian susinea c pe teritoriul vechii Palestine, de cele dou pri ale Iordanului, nu exist loc dect pentru dou state Israel i un stat iordano-palestinian. Dup 1974, chiar n cadrul conducerii statului Israel, se contura ideea recunoaterii existenei unui popor palestinian, care i manifesta entitatea n cadrul statului Iordania, deoarece ntre Mediterana i deert nu pot exista dect cele dou state: Iordania i Israel. n schimb, dei se recunotea necesitatea unei soluii pentru problema palestinian, Israelul nu dorea s discute aceast problem cu O.E.P. Chiar i n ziua de astzi, Israelul refuz s poarte discuii cu O.E.P-ul, pe aceast tem. Surprinztor, S.U.A. investete n Israel sume uluitoare, ncepnd cu anul 1948. Toate ajutoarele pentru Israel care absorb, de departe, cea mai mare parte din bugetul american pentru ajutoare, sunt sub form de alocaii nelimitate, cu datorii total eliminate. Nici un alt stat nu este rspltit sistematic pentru nclcarea drepturilor omului, printr-un astfel de ajutor. Nici o ar din istorie, nici un cetean american dezavantajat nu a primit att de mult ajutor, cum a primit fiecare brbat, femeie sau copil israelian. Negocierile dintre Israel i Palestina au continuat i dup 1990. Dup ajungerea la acorduri cu privire cu O.E.P. cu privire la transferul Fiei Gaza i a oraului Jericho ctre A.N.P4. Israel execut retragerea trupelor sale din aceste zone n 1994. A.N.P.-ul, condus de Arafat i alctuit din membrii O.E.P. pn la eventualele alegeri i-a asumat controlul problemelor civile n Fia Gaza i Jericho i a ntemeiat o poliie palestinian, pentru a menine securitatea intern. Israelul a pstrat controlul asupra localitilor evreieti din Fia Gaza la fel ca i asupra securitii granielor regiunii. Un alt acord din septembrie 1995 se referea la retragerile israeliene din oraele Palestiniene rmase ocupate i orae de pe malul occidental, i stabilea data alegerilor pentru preedintele A.N.P.-ului. Totui, confruntrile nu se ncheie aici. Mai au loc atacuri teroriste, sinucigae att din partea israelienilor ct i a palestinienilor.

Autoritatea Nationala Palestiniana

Conflictul n cauz i are originile nc din antichitate. Tensiunile ntre cele dou pri s-au acutizat o dat cu izbucnirea i desfurarea rzboaielor. Palestinienii i cer drepturile nclcate de peste 40 ani de ctre Israelul, ajutat de S.U.A. Cel mai mult se pune accent pe problema ntemeierii unui stat palestinian independent i suveran, n situaia n care Israelul refuz s renune la teritoriile ocupate prin rzboi, n ciuda tuturor rezoluiilor Consiliului de Securitate al O.N.U. O soluie eficient care a fost propus de O.E.P. este crearea unei miniPalestine, un stat palestinian pe malul occidental al Iordanului, cuprinznd Cisiordania i Gaza. Aceasta mini-Palestin consider c ar fi viabil din punct de vedere economic. Dup unele studii ntreprinse de specialiti, s-a ajuns la concluzia c viabilitatea unui stat depinde nu att de suprafaa lui, ct de fora de munc, de capitalurile i de tehnologia de pe pieele disponibile. Fr ndoial c viitorul stat s-ar putea baza pe inerii masive de capitaluri provenind din rile arabe productoare de petrol, iar lucrrile de infrastructur, de dezvoltare agricol i industrial ar costa de aproape zece ori mai puin dect cheltuielile fcute de rile arabe i Israel n timpul celor opt zile de rzboi din 1974. Concentrnd n acest nou stat majoritatea palestinienilor, nu ar mai rmne n strintate dect mai puin de un milion de palestinieni, care ar putea fi primii, ca minoritate etnic, n Israel. Pacea este greu de instalat avnd n vedere c n 2006 gruparea Hamas 5 a ctigat alegerile n Autoritatea Naional Palestinian. Aceast victorie complica lucrurile deoarece gruparea Hamas nu recunoate existena statului Israel i este considerat de Israel, Statele Unite, i alte ri vestice Europene ca fiind o grupare terorist. Primul actor important al conflictului este statul Israel. Prezena sa n Orientul Mijlociu este vazut de catre statele arabe ca o ameninare la adresa securitii lor teritoriale i naionale. Principala strategie de dezvoltare a statului Israel a fost ntrirea armatei, pentru a reui prevenirea atacurilor din partea grupurilor teroriste arabe i a statelor acestora i angajarea intens n lupt pentru impunerea independenei naionale i integritii teritoriale a statului. De aceea, Israelul posed una dintre cele mai sofisticate armate, dotat cu o tehnologie militar foarte modern. Economia naional a fost ghidat de o serie de prioriti strategice: 1) problema resurselor naturale ara nu dispune de petrol. Singurele resurse naturale sunt cele de la Marea Moart (fosfai, potasiu, magneziu etc),
5

Organizaie paramilitar palestinian islamist, avand ca scop declarat cucerirea teritoriilor aflate n prezent n cadrul statului Israel

2) problema securitii partea din PIB rezervat cheltuielilor militare a fost ntotdeauna mare, cu excepia ultimilor zece ani, n care aceasta a sczut. n perioada 1950-1956, Israel cheltuia 11% din PIB pentru dezvoltarea armatei, n 1956 procentul s-a ridicat la 14,2 cu ocazia campaniei din Sinai iar n perioada 1967-68, ca o consecin a rzboiului de ase zile, procentul a ajuns la 18%. Recordul absolut a fost nregistrat n 1975, dup rzboiul de Kippur, cnd cota alocat cheltuielilor militare a ajuns la 33,6%, 3) a treia prioritate este meninerea unui flux continuu de imigrani, care transform constant situaia demografic a rii. n cursul ultimilor ani Israel a primit 700.000 de imigrani. Rolul armatei n societatea israelian este foarte important. Armata este prezent pretutindeni n societate i se bazeaz pe sistemul rezervitilor, dup exemplul armatei elveiene,- sistem adoptat n 1948. Sistemul rezervitilor presupune c un civil nu este altceva dect un militar aflat n permisie (Klein, 2003). Prestigiul i popularitatea armatei israeliene sunt foarte mari, datorit unei contribuii importante la formarea statului naional. Efectivele armatei israeliene Efective regulate Contingent de recrui i militari de carier- 180.000 de soldai. n caz de mobilizare a rezervitilor, Israelul poate dispune de o armat de peste 430.000 de soldai. Mijloace blindate Israel dispune de aproximativ peste 4.300 de tancuri Fore Aeriene Aviaia israelian cuprinde cca 470 de avioane de lupt i 150 de elicoptere Fore navale Marina are cca 60 de nave i 3 submarine Se admite n general c Israelul dispune de arme nucleare Al doilea actor important din Orientul Mijlociu este Organizaia de Eliberare a Palestinei (OEP). Ea s-a format n 1964, n cadrul Congresului palestinian de la Cairo, pentru a servi interesele refugiailor palestinieni din Liban. Scopul iniial al acestei organizaii era eliberarea
9

palestinienilor de sub ocupaia Israelului. Grupul s-a scindat ulterior n numeroase faciuni mai mult sau mai puin radicale FPEP6, FPDEP7 etc. n serviciul organizaiei activeaz cteva fore de securitate paramilitar, precum Tanzim, Fora 17, Hamas, Jihadul Islamic Palestinian etc, -fore care nu intr n sfera de reprezentare legitim pe scena politic internaional. Calea unic de manifestare a acestor fore reprezint atentatele teroriste mpotriva populaiei i autoritailor israeliene. Rolul jucat de liderul Yasser Arafat n evoluia OEP a fost foarte important. El a putut obine pe parcurs recunoaterea legitimitii organizaiei sale de ctre comunitatea internaional i a acceptat dialogul politic internaional. Astfel, existena juridic a OEP a fost recunoscut de ctre ONU i rile arabe, n cadrul Conferinei Rabat, unde Arafat a consimit s ia loc la masa negocierilor mpreun cu liderii Israelului. Dar forele mai radicale ale organizaiei au protestat i au acionat printr-o serie de atentate mpotriva liderilor mai moderai ai OEP. n 1988 Arafat a recunoscut dreptul Israelului s existe i a renunat n mod oficial la mijloacele de aciune terorist a organizaiei. n septembrie 1993 Israelul i OEP au semnat la Washington Declaraia Principiilor. ns FPEP i FPDEP au protestat mpotriva acestui acord i au continuat s sprijine intifada. n Carta Naional a Palestinei se menioneaz c aciunea armat reprezint unica modalitate de a elibera Palestina. Poporul palestinian este determinat s urmeze aceast cale prin intermediul revoluiei populare (art.9). Acest mesaj exclude orice compromis pe cale panic cu Israel i aliaii si. Toate eforturile de distrugere a Israelului sunt justificate ca fiind de natur defensiv. n viziunea OEP, Israelul reprezint un agent al colonialismului occidental. Acest lucru se reflect cu claritate n conflictul armat din 1956, cnd Egiptul a naionalizat Canalul Suez, n detrimentul intereselor Marii Britanii, Franei i Israelului. Datorit unei mari micri de eliberare naional, populaia arab din Egipt a fost foarte receptiv la mesajul terorist i anticolonialist al OEP, Egiptul fiind n perioada lui Nasser unul din principalii aliai ai OEP. Principalele rzboaie ale Israelului s-au purtat mpotriva Egiptului i vizau probleme strategice ca administrarea teritoriului Sinai i a Fiei Gaza, accesul la canalul Suez i la Golful Aqaba. n partea de Nord, cellalt front al numeroaselor conflicte armate ntre Israel, Siria i Iordania, se situeaz n zona Podiului Golan i Cisiordania zon de mare interes strategic pentru Israel. n raportul din 1970, - Dezvoltarea i situaia economic din Iudeea, Samaria, Fia Gaza i Nordul Sinai (teritorii ocupate n
6 7

Frontul Popular de Eliberare a Palestinei Frontul Popular Democrat de Eliberare a Palestinei

10

1967), Ministerul Aprrii al Israelului a recunoscut c aceste teritorii sunt o pia de desfacere pentru bunurile i serviciile israeliene, pe de o parte, i o surs de factori de producie, mai ales for de munc necalificat pentru economia Israelului, pe de alt parte. (Said, 1973). Dup dispariia regimului radical al lui Nasser, Egiptul i-a reorientat politica sa ctre o posibil cooperare panic cu Israel. Aceasta s-a datorat noului lider egiptean Sadat, care a avut o contribuie major n procesul de pace din Orientul Mijlociu. Datorit eforturilor sale, Sadat a obinut premiul Nobel pentru pace. n contextul acordurilor de pace ntre Egipt i Israel, faciunile radicale ale OEP au elaborat n 1977 un program de ase puncte. Ei propuneau formarea unui front de protest, din care fceau parte Libia, Algeria, Irak, Republica Democratic Yemen, Siria pentru a se opune soluiilor de pace adoptate de ctre sionitii, imperialitii occidentali i instrumentele lor arabe. n acest document se reitereaz nerecunoaterea rezoluiilor 242 i 338 ale Consiliului de Securitate al ONU i nici a conferinelor internaionale, inclusiv Conferina de pace de la Geneva. n lumina Declaraiei Principiilor din 1993 a fost nfiinat Autoritatea Palestinian, care joac rolul de organ executiv pentru poporul palestinian. Scopul acestei instituii este de a nfiina un stat legitim al palestinienilor, care s existe n pace i colaborare cu statul Israel. Principalele responsabiliti ale Autoritii palestiniene sunt: 1) s recunoasc dreptul de existen n pace i securitate al statului Israel. 2) s asigure respectarea rezoluiilor 242 i 338 ale Consiliului de Securitate al ONU. 3) s se angajeze n procesul de pace din Orientul Mijlociu pentru adoptarea unei rezoluii panice a conflictului cu Israel. 4) s exclud din Carta Naional a Palestinei articolele care neag dreptul la existen al statului Israel. 5) s renune la mijloacele de aciune terorist i s controleze actele de violen din Gaza i Cisiordania. 6) s ntreasc cooperarea cu statul Israel pe baza unor principii de securitate comune.

11

n ciuda politicii oficiale a AP8, -de respectare a prevederilor de mai sus, liderii israelieni susin c AP continu s sprijine sau, cel puin s tolereze actele de violen organizate de elemente teroriste. Potrivit unor rapoarte americane care prezint performana AP n combaterea terorismului din perioada 2000-2003, oficialitile palestiniene au fcut puine eforturi pentru a controla i stopa aciunile de violen. n mass-media palestinian predomin mereu o atmosfer de instigare la acte de terorism. Presa israelian crede c liderii OEP au o atitudine duplicitar, una de renunare la violen, la nivel oficial i alta de mobilizare a forelor teroriste din interiorul organizaiei. Controversa este greu de rezolvat, cci exist tot attea argumente pro ct i contra. Exist totui un consens ntre forele de securitate israelian, i anume c AP a tolerat o atmosfera instigatoare la aciunile teroriste. Una din slbiciunile principale ale Autoritii Palestiniene const n slaba funcionare a Consiliului Naional Palestinian. n cadrul programului USAID, de dezvoltare a democraiei, se prevede ntrirea Consiliului, n scopul de a deveni un organ legislativ. Pn n prezent, legislaia Consiliului nu a fost semnat de organul executiv al AP. De aceea, condiiile de mai sus nu pot respectate dect n msura n care Consiliul Naional Palestinian va ajunge cu adevrat un organ legislativ i va putea s impun domnia legii n Palestina. Momentan rile se afl n tratative ca urmare a planului de pace propus de Tony Blair n mai 2008.

Israel va reincepe constructia coloniilor Avigdor Lieberman, ministrul de Externe israelian, sustine ca nu exista niciun motiv pentru care sa nu se reinceapa constructia asezarilor in Cisiordania, dupa ce pe 26 septembrie se vor incheia cele zece luni in care lucrarile au fost sistate. Determinarea israelienilor de a continua constructia noilor locuinte va alarma cu siguranta palestinienii, care doresc prelungirea promisiunii Israelului de sistare a lucrarilor inaintea negocierilor de pace din Washington.Negociatorii palestinieni au amenintat in repetate randuri ca vor intrerupe negocierile daca lucrarile vor reincepe."Nu putem pedepsi zeci de mii de cetateni care au servit in armata si au stat in comunitati legale," a spus Lieberman.

Autoritate Palestiniana

12

Trebuie sa luam in considerare cresterea naturala, precum administratia precedenta.Israel nu ar trebui sa-si antagonizeze aliatii prin constructia locuintelor in mijlocul palestinienilor; dar nu exista nici un motiv pentru care sa nu se reinceapa lucrarile in coloniile mari, precum Ariel si Ma'ale Aduminum, pe care Israel doreste sa le primeasca dupa ce negocierile de pace se vor incheia, a mai spus oficialul.Nu trebuie sa cream conflicte inutile, dar pe de alta parte nu trebuie sa dezamagim si sa pedepsim proprii cetateni.

Israelul o lectie de supravetuire economica Intr-un context politic nu tocmai fericit si inconjurat de o criza economica globala, Israelul impresioneaza cu rezultatele financiare din 2009, care arata ca economia tarii se afla in crestere. Daca, anul trecut, cresterea a fost de numai 0,5% (4,4% in trimestrul al patrulea), previziunile pentru 2010 sunt chiar mai optimiste: o crestere PIB-ului de 3,5%, ceea ce presupune o intoarcere la situatia de inainte de criza (crestere de 4% in 2008).

Stanley Fischer, care a fost numit seful Bancii din Israel in 2005 de catre prim ministrul Benyamin Netanyahou, a fost aplaudat de economisti pentru gestionarea problemelor economice israeliene in aceasta perioada. Israelul a iesit din criza mult mai rapid decat alte tari occidentale. Chiar si inainte ca problemele economice mondiale sa apara, economia israeliana se situa foarte bine, datorita reformelor guvernului de la inceputul deceniului: deficite bugetare mici, balanta de plati excedentare si, mai ales, un sanatos sistem bancar. Criza a redus rapid, si la noi, ca si in alte tari, ratele dobanzilor. Ceea ce este specific in Israel, este interventia masiva a Bancii Centrale in piata valutara. Am inceput sa actionam foarte devreme, in martie 2008, pentru ca am fost pregatiti pentru o recesiune iar shekel-ul (n.red.moneda israeliana) a fost continuu reevaluat. Cu toate acestea, pentru o economie deschisa ca a noastra, prea dependenta de exporturi intrarea in recesiune cu o moneda puternica ar fi fost un dezastru. La inceputul anului 2009, rata de schimb in raport cu dolarul a revenit la valori normale. Aceasta interventie masiva de pe pietele valutare este in contradictie cu politica de liber schimb adoptata timp de zece ani de catre Israel.

13

Economia, stabila dar afectata de evenimentele politice Stabilitatea economica a Israelului este contrastanta cu instabilitatea politica cauzata de conflictul cu palestinienii. Guvernele succesive au realizat, in ultimul deceniu, o politica macroeconomica sanatoasa si stabila, ceea ce a permis economiei israeliene sa inspire incredere investitorilor. Desigur, economia este afectata de evenimente politice, cea de-a doua Intifada ( cea de-a doua revolta palestiniana, o perioada de acte intense de violenta israelianopalestiniana, care a inceput la sfarsitul lui septembrie 2000) a avut un impact negativ pe piata din Israel. Dar israelienii sunt mai obisnuiti decat multi alti oameni sa traiesca intr-un context instabil. Este de la sine inteles ca, daca vom ajunge la un acord de pace, acesta ar fi pozitiv pentru economie. Dar, pentru israelinieni, pacea economica nu este suficienta, caci aceasta trebuie sa fie integrata intr-un intreg proces. Palestinienii isi doresc independenta politica, ceea ce ar putea fi si rezultatul pacii economice. Este adevarat ca o cooperare economica poate contribui la stabilitatea acestui stat. Israelul a eliminat multe puncte de control in Cisiordania, iar acest lucru facilitat deplasarea marfurilor intre cele doua teritorii si a sprijinit reformele care au fost intreprinse de Fayyad, inclusiv in ceea ce priveste serviciile de securitate.Intr-adevar, increderea a fost restaurata in Cisiordania si situatia economica a teritoriului palestinian s-a imbunatatit dramatic. Dar acest lucru nu este un substitut pentru o solutie politica

Intrarea Israelului in OCDE, o provocare? Intrarea in OCDE9 este, in primul rand, o chestiune de prestigiu international, tara primind un certificat care atesta ca face parte din clubul tarilor dezvoltate. Dar, cel mai important, intrarea Israelului in OCDE este influenta pozitiv de faptul ca OCDE ar putea gestiona mai bine tara, permitandu-i sa fie expusa la cele mai bune practici internationale. Domeniul educatiei, de exemplu, este foarte complicat de gestionat in Israel, din cauza diversitatii societatii. Participand la reuniunile OCDE, liderii israelieni ar putea fi ajutati pentru a introduce standarde comune in domeniul educatiei, standarde de care ar beneficia prin experienta celorlalti membri. La randul sau, Israelul ar putea oferi expertiza in domenii cum ar fi de reciclare a apei, tehnici de irigare sau high-tech.
9

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica

14

ONU Israelul si militantii palestinieni acuzati de crime impotriva umanitatii Armata israeliana si militantii palestinieni au comis crime de razboi si, posibil, crime impotriva umanitatii, in timpul conflictului recent din Fasia Gaza, potrivit Organizatiei Natiunilor Unite. Conform unui raport al ONU, rachetele trase de militantii palestinieni asupra unor tinte nonmilitare din Israel ar putea constitui, de asemenea, crime de razboi, sau chiar crime impotriva umanitatii. Israelul a reactionat foarte rapid, declarand, prin intermediul misiunii diplomatice din Geneva, ca nu a colaborat in investigatia realizata de ONU.Raportul ignora miile de militanti Hamas care au atacat civilii din sudul Israelului, lucru care a condus la operatiunile din Fasia Gaza, se arata in declaratia autoritatilor din Israel. Richard Goldstone, seful investigatiei, a recomandat Consiliului de Securitate al ONU sa ceara Israelului o investigatie asupra crimelor de razboi comise de fortele sale armate, pentru a nu exista dubii in privinta rezultatelor. Daca nu se intampla acest lucru, ONU ar putea inainta situatia Curtii Internationale din Haga. Potrivit raportului, 900 dintre cei 1.400 de palestiniei omorati in conflict erau civili. In Israel, au fost omorati 300 de civili si aproximativ 900 de soldati. Gaddafi propune Isratina, un stat unic israeliano-palestinian Liderul libian Muammar Gaddafi a propus un stat unic israeliano-palestinian pe care il numeste "Isratina", ca solutie pentru conflictul din Orientul Mijlociu. Aceasta solutie ar ajuta la incheierea unui razboi perpetuu.El considera ca o pace justa si durabila intre Israel si palestinieni este posibila, dar rezida in istoria popoarelor de pe acest pamant si nu in retorica folosita pentru divizare si in solutia cu doua state.Dupa violentele din Fasia Gaza din ultimele saptamani, liderul libian constata ca indiferent unde te-ai uita, in discursul si diplomatia disperarii nu exista mijloace reale pentru a merge inainte.Acest pamant a fost locuit de popoare diferite, cu reguli transmise intre triburi, natiuni si grupuri etnice, a traversat nenumarate razboaie si valuri de imigranti veniti de peste tot. De aceea este atat de complicat cand membrii unei parti sau a celeilalte revendica dreptul asupra acestui pamant", scrie Gaddafi.Din punctul sau de vedere, existenta a doua state ar presupune o amenintare imensa pentru securitatea Israelului, iar divizarea in regiuni evreiesti si musulmane, cu zonetampon intre ele, nu ar functiona.Zonele-tampon sunt simbolul excluderii si alimenteaza tensiunile. Israelienii si palestinienii au devenit mult mai dependenti unii de ceilalti, economic

15

si politic. Compromisul este deci un stat pentru toti, o 'Isratina' care ar permite ca niciuna dintre parti sa nu se simta privata de pamantul sau. Hamas cere formarea urgenta unui guvern de uniune nationala Miscarea Hamas a cerut, formarea de urgenta a unui guvern de uniune nationala ca urmare a ofensivei israeliene din Fasia Gaza, care s-a soldat incepand de sambata cu moartea a cel putin 70 de persoane.Situatia impune unitate si incheierea conflictelor dintre Cisiordania si Fasia Gaza.Hamas controleaza Fasia Gaza din iunie 2007, dupa ce a invins fortele miscarii rivale Fatah a presedintelui Autoritatii Palestiniene, Mahmoud Abbas, din Cisiordania. Ismail Haniyeh, unul dintre principalii lideri ai miscarii Hamas, a fost demis atunci din functia de premier de catre Abbas, pe care Hamas l-a contestat mereu. De atunci cele doua formatiuni au suspendat dialogul. Abbas a refuzat sa reia dialogul cu Hamas cat timp miscarea nu renunta la controlul Fasiei Gaza. Se propune un dialog national fara conditii prealabile, pentru a examina ocupatia, precum si formarea unui guvern national de urgenta, Israelul a lansat o opertiune de anvergura in Fasia Gaza, care s-a soldat pana in prezent cu 70 de morti, printre care numerosi civili, inclusiv femei si copii, si alte 200 de persoane ranite. Unitati de infanterie si blindate sustinute de aviatie participa la operatiunea cea mai sangeroasa din 2005, lansata in replica la tirurile cu rachete lansate asupra teritoriului israelian. Palestinienii nu negociaza pacea daca a Israelul nu se retrage din teritoriile ocupate Autoritatea Palestiniana a anuntat ca nu va continua negocierile de pace cu Israelul, atata timp cat aceasta din urma continua sa se stabileasca pe teritoriile ocupate. Aceste politici nu creaza o atmosfera propice pentru reluarea procesului de pace. Comentariile au venit imediat dupa ce premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat ca va continua reconstruirea Ierusalimului de est, in ciuda crizei diplomatice cu Statele Unite. Pe 7 martie 2010, Palestina a fost de acord cu discutii indirecte cu Israelul, dupa luni de eforturi diplomatice din partea oficialilor americani. Insa, doua zile mai tarziu, Israel a anuntat planurile pentru construirea a 1.600 de noi case in estul Ierusalimului, infuriindu-i pe americani si pe palestinieni si punand un mare obstacol in calea negocierilor privind pacea.

16

Concluzii

Conflictul dintre Israel si Palestina reprezinta unul dintre conflictele care a dus la un dezechilibru semnificativ atat pe plan social, economic, cultural, politic al tarilor implicate. Rspndirea global a terorismului i lupta mpotriva acestui flagel aduc comunitatea internaional n faa unui adevrat conflict strategic. Dac n trecut terorismul era n general meninut, mai mult sau mai puin sub control, n secolul al XX-lea el a suferit un proces de internaionalizare, favorizat fiind de explozia informaional, de mijloacele oferite att de cuceririle tiinei i tehnologiile noi, ct i de sprijinul direct sau indirect al unor state interesate. Pe msura trecerii n secolul al XXI-lea s-au putut constata efecte tot mai primejdioase ale terorismului, alimentat mai ales de fundamentalismul islamic i de conflictul meninut ntre palestinieni i rile arabe care-i susin i statul Israel, sprijinit de SUA i de toate rile democrate. Una dintre cele mai controversate probleme de drept international o reprezinta cea a statalitatii teritoriilor palestiniene caracterizata de o evolutie foarte lenta si aparte aflata mereu in centrul atentiei comunitatii internationale. Parcursul evolutiv al statului palestinian a fost influentat de evolutia dreptului international, situatia politica internationala, raportul de forte din zona de conflict, actiunile comunitatii internationale, situatiile de fapt din acele teritorii si nu in ultimul rand de lungile negocieri care au marcat diversele etape. Fiind si in prezent departe de a se incheia intr-un mod previzibil situatia poporului palestinian suscita vii controverse in domeniul dreptului international public.

17

Bibliografie

Jean Louis Dufour Crizele internationale, Editura Corint,Bucuresti 2002 ; Prof. univ. dr. Ilie Puia Palestina istorie si present ;

Vartejanu-Joubert Madalina Israelieni si palestinieni - despre arta si memorii in conflict

Stein Rebecca , Swendburg Ted , Tamari Salim - Palestine, Israel, and the politics of popular culture

Ziare.com ; Wikipedia.

18