Sunteți pe pagina 1din 34

Bursuc Bogdan Ciprian XI-A

Grup Scolar Agricol “Ion Ionescu de la Brad”

Anatomia si fiziologia animalului

Clasa a XI-a

Elev:Bursuc Bogdan Ciprian

1

Bursuc Bogdan Ciprian

Notiuni Introductive

1.Definitia Anatomiei Anatomia este stiinta care se ocupa cu studiul si interpretarea structurilor corpului animal

In functie de aceste criterii se deosebesc:

a) Anatomia descriptive care studiaza structurile

diferitelor specii pe sisteme si organe separate

b) Anatomia comparative care compara intre ele

organe si sistemele diferitelor specii pentru a scoate in evidenta cauzele si legile evolutiei

c) Anatomia topografica in care organelle sunt studiate

in planuri succesive luandu-se in considerare raporturile dintre ele. Dupa dimensiunea obiectului cercetat anatomia poate

fi:

Microscopica cuprinzand citologia,histologia si

embriologia

Macroscopica care se poate face cu ochiul liber.

Anatomia se ocupa cu studiul tuturor speciilor de interes economic:

- Egvine (cai)

-

- Ovine

-

Bovine

Caprine

- Suine (porci)

- Canine

- Feline

- Leporide (iepuri)

- Pasari: Galinacee si Palmipede

Prin fiziologie se intelege stiinta care se ocupa cu studiul modului de functionare a organelor si a relatiilor dintre ele.

Structura organismului animal Notiuni despre celula animala

Celula reprezinta unitatea morfologica si functionala a organismului animal.

Structura celulei:

Celula este cel mai simplu system viu capabil de metabolism,excitabilitate,reactivitate,autoreglare,crestere, reproducere.Forma si dimensiunile celulelor sunt foarte variate depinzand de tesutul din care fac parte. Cele mai mici celule sunt hematiile si unii neuroni din cerebel care au intre 4 si 7 microni,iar cea mai mare este reprezentata de ovule(galbenusul de strut 5 cm) Celula este formata din:

2

Membrana

Nucleu

-

- Citoplasma

-

Bursuc Bogdan Ciprian

Membrana da forma celulei are o structura trilamelara,are o permeabilitate selective si de la nivelul membranei pot pleca emisiuni temporare de tipul pseudopodelor cu rol in fagocitoza si emisiuni permanente de tipul cililor flagelilor microvililor.

Pseudo = fals

Podas = picior

Citoplasma este reprezentata de sucul cellular care inconjoara nucleul.Este alcatuita din o substanta fundamentala in care se gasesc organitele celulare si incluziunile citoplasmatice.

Organitele celulare indeplinesc diferite funtii in celula si sunt reprezentate de:

- Reticolul endoplasmatic

- Aparatul Golgi

- Ribozomii (granulele lui Palade)

-

Lizozomii

Nucleul de regula este plasat central in celula si reprezinta componenta fundamentala a celulei la nivelul careia se gasesc stocate informatiile genetice responsabile de sintezele proteice necesare desfasurarii proceselor vitale. In majoritatea celulelor se gaseste un singur nugleu exista si celule cu 2 sau mai multi nuclei. Atunci cand nuclei rezulta din diviziuni repetate produse in interiorul aceleiasi celule acestia poarta denumirea de plasmodii. Atunci cand mai multe celule fuzioneaza pasandusi nuclei proprii se formeaza un sincitiu.

Exista celule cum ar fi hematiile de mamifere care sunt lipite de nucleu. Substanta nucleara denumita citoplasma are in componenta ei filamente de comatina,aceasta la inceputul diviziunii nucleare se aglomereaza dand nastere la cromozomi.Fiecare specie are un anumit numar de cromozomi care este un numar par. Tot in carioplasma se mai gasesc 1 sau mai multi nucleori care contin in cea mai mare parte ARN (acid ribonucleic) Informatia genetica este stocata in ARN si AND-ul nuclear care contine modelul pentru sinteza proteinelor specifice. Functiile generale pe care le indeplineste celula sunt:

- miscare

-

- metabolism

- excitabilitate

transport

Pe parcursul evolutiei celulele s-au specializat in vederea indeplinirii anumitor functii rezultand astfel o stare de independenta fata de alte celule.Prin asociere a mai multor celule cu metabolism si functii asemanatoare se formeaza tesutul.

AND = Acid dezoxiribonucleic

3

Bursuc Bogdan Ciprian

Tipuri de tesuturi

Tesuturile se clasifica in:

1. epitelial

2. conjunctiv

3. muscular

4. nervos

5. sangvin

1.Tesuturile epiteriale Sunt adaptate pentru functia de aparare,secretie si absorbtie. Tesuturile de aparare se gasesc la suprafata corpului sau captusesc lumenul organelor interne. Dupa numarul de straturi in care sunt formate se impart

in:

a) simple

b) pseudostratificate

c) pluristratificate

Epiteriile simple sau pavimentoase sunt formate din celule plate sau cilindrice si se gasesc in glande,pe mucoasa respiratorie si pe mucoasa interstitiala.

Epiteriile pseudostratificate se gasesc in bronhii si in trahee

4

Epiteriile pluristratificate se caracterizeaza prin faptul ca stratul superficial care vine in contact cu aerul se cheratinizeaza celulele mor si se deshuameaza treptat fiind inlocuite incontinuu prin activitatea stratului profound generator. Epiteriile glandulare Sunt alcatuite din celule specializate care au capacitatea de secretie si excretie . Secretia reprezinta totalitatea proceselor intracelulare prin care se elaboreaza un anumit produs. Excretia este procesul prin care produsul de excretie este eliminate la suprafata celulei sau direct in sange. Dupa locul in care isi varsa produsul de secretie glandele se impart in:

exocrine: cand produsul este eliminate in exteriorul glandei printr-o retea de canale endocrine: cand produsul de secretie este eliminat direct in sange. merocrine: cand elimina produsul de seretie prin membrane apicala(glanda salivara) apocrine: cand odata cu produsul se elimina si polul apical al celulei(glanda mamara) halocrine: cand odata cu produsul se elimina intreaga celula(glanda sebacee).Sebum responsabil de gresarea buclei de lana. Epiteriile sensitive care reprezinta celulele specializate pentru receptionarea stimulilor din mediu si in acelasi timp reprezinta segmental periferic al diferitilor analizatori.

Bursuc Bogdan Ciprian

2.Tesutul Muscular Este de 3 feluri:

- neted

- striat

- cardiac

Tesutul muscular neted intra in alcatuirea organelor interne iar actiunea acestui tip de tesut nu este supusa vointei.Este alcatuit din celule denumite miocite sau leiocite cu nucleul plasat central,fubrele fiind grupate in fasciole unite prin tesut conjunctiv.

Tesutul muscular striat este format din:

Celule musculare lungi avand numerosi nuclei plasati periferic in sarcoplasma se gasesc miofibrile prevazute cu striatii transversale.Miofibrilele sunt specifice tesutului muscular si sunt responsabile de contractia musculara.

Tesutul muscular cardiac are o structura intermediara intre primele 2.Miocitul prezinta un singur nucleu plasat central iar miofibrilele prezinta striatii transversale iar contractia musculara nu este supusa vointei.

Stimuli necesari contractiei muschiului cardiac este adus pe calea nervilor motori care ajungand la nivelul membranei musculare realizeaza placa motorie.

3.Tesutul Nervos este format din celule extreme de specializate denumite neuroni si nevrolgii. Principalele insusiri ale neuronilor sunt:

- excitabilitatea

- conductibilitatea

Nevrolgiile sunt specializate pentru hranirea si sustinerea neuronului.

Un neuron este format din:

un corp cellular denumit pericarion

si 2 tipuri de prelungiri

-una denumita dendrite in care influxul nervos circula in sens centriped

-una denumita axon in care stimulul circula in sens centrifug Neuronii se clasifica in:

1. motori

2. senzitivi

3. de asociatie

4.Tesutul Sangvin este format din substanta fundamentala denumita plasma si elemente figurate reprezentate de hematii sau globule rosii sau eritrocite. Elementele seriei albe(cele mai importante) leiocite Trombocitele

5

Bursuc Bogdan Ciprian

Globulele rosii La pasari au nucleu,contin nucleul respirator denumit hemoglobina foarte bogat in fier.Au forma de disc biconcave al caror numar variaza in functie de specie,varsta,sex si starea de intretinere. Exprimarea numarului se face in mil pe mm 3 de sange

- cal 8-9 mil

- bovine 6-7 mil

- porc 5-7 mil

- pasari 2-4 mil

Anemie = cand numarul globulelor rosii scad sub limita fiziologica a fiecarei specii se instaleaza starea de anemie.

Leucocite Sunt mai mari prezinta nucleu forma lor fiind in functie de specializare. Rolul lor este de aparare a organismului prezinta miscari ameboidale si pot traversa peretii vaselor. Numarul lor este de 5-11 mii/mm 3 in functie de specie si starea fiziologica.Globulele albe se impart in 2 mari categorii:

1. Leucocite granulare sau polimorfonucleare.

Au rol in fagocitoza.

2. Agranulare sau mononucleate.Au rol in

procesele de imunitate si de producere de anticorpi

Trombocitele sau plachetele sangvine. Sunt cele mai mici ca dimensiuni si au rol in rocesul de coagulare a sangelui Plasma sangvina reprezinta cca. 55% din vol. total al sangelui are o culoare galbuie,gust sarat si se obtine dupa sedimentarea elementelor fugurate. Partea lichida care se exprima dupa coagularea sangelui poarta denumirea de ser sangvin.

5.Tesuturile Conjunctive. Sunt alcatuite din celule conjunctive

- Fibre conjunctive

- Substanta fundamentala

Celulele conjunctive provin din mezenchin au o mare plasticitate avand in organism diferite functii. Substanta fundamentala are o structura amorfa de conistenta gelatinoasa avand rolul de sustinere si

consistenta dura sau elastica.

Fibrele conjunctive sunt de 3 tipuri:

1. moi

2. semidure

3. dure

Tesuturile conjunctive moi se clasifica in:

6

- lax

- reticular

- adipos(gras)

Bursuc Bogdan Ciprian

Tesutul conjunctiv semidur Este reprezentat de cartilagii substanta fundamentala este denumita condrina,contine celule cartilaginoase denumite condrocite si fibre colagene si elastice. Tesuturi conjunctive dure Substanta fundamentala este impregnate cu o mare cantitate de saruri minerale. Dispunerea fibrelor colagene se face pe liniile de forta.Celulele osoase denumite osteocite si osteoplaste sunt adapostite in mici cavitati din substanta osoasa denumite osteoplaste.Acestea comunica intre ele printr-o retea de canale care la un momentdat pe parcursul

evolutiei duc la aparitia unor celule denumite osteoclaste care au rol in fagocitoza si in remodelarea substantei osoase. Tesutul osos se clasifica in:

a) tesut osos compact care se gaseste in

compacta oaselor lungi si in corticola oaselor scurte.

b) Tesut osos spongios care se gaseste la nivelul

epifizelor oaselor lungi.

Aparatul de sustinere si miscare

Este format din:

A. O componenta pasiva

B. O componenta active

Componenta active o reprezinta musculatura iar componenta pasiva este reprezentata de oase.

Osteologia

Forma oaselor In functie de acest criteriu oasele se clasifica in:

Oase lungi Oase alungite Oase late Oase scurte

Oase Lungi Intra deregula in alcatuirea scheletului membrelor si se caracterizeaza printr-un corp lung denumit si diafiza si 2 capete numite epifize La nivelul diafizei oasele lungi prezinta un canal medular.

Oasele alungite Sunt mai subtiri decat primele sin u reprezinta canal medular(coastele)

Oasele late Intra de regula in alcatuirea scheletului craniului avand grosime redusa.

7

Bursuc Bogdan Ciprian

Oasele scurte Au cele 3 dimensiuni aproximativ egale si reduse.In interiorul lor se gaseste tesut spongios.

La pasari se gaseste o categorie aparte de oase denumite oase pneumatice care prezinta in interiorul lor niste cavitati captusite cu saci aerieni.

Suprafetele oaselor sunt neregulate fiint modelate in functie de articulatii,inserctii musculare si linii de forta.

Proeminentele articulare sunt reprezentate de:

1. capete articulare

2. condri

3. troclei

Excavatiile articulare sunt corespondentul proeminentelor si sunt reprezentate de cavitati cotiloide,cavitati glenoide si coclei. Ambele tipuri de neregularitati se gasesc la extremitatile oaselor si sunt acoperite de cartilaj hialin. Proeminentele nearticulare sunt reprezentate de:

apofize protuberante tuberozitati spine creste

Excavatiile nearticulare sunt denumite dupa forma lor si anume:

sant incizura fosa orificiu etc.

Structura oaselor Intr-o sectiune sagitala sar structura osul diferential.

1. Periostrul

2. Structura osoasa

3. Endostrul

4. Maduva osoasa

5. Cartilagii de acoperire

Periostrul se gaseste la exterior sub forma unei membrane conjunctive vasculare si are rolu in cresterea in grosime a osului si rapararea fracturilor.

Tesutul Osos

Este de 2 tipuri. Compact Spongios Cel compact se gaseste in diafiza delimitand la interior canalul medular. Cel spongios se gaseste la nivelul epifizeler in interiorul sau putandu-se gasi maduva epatogena

8

Bursuc Bogdan Ciprian

Endostrul este o membrana conjunctiva elastic ace captuseste la interior compacta osoasa dupa incetarea cresteri.

Maduva osoasa este de 3 tipuri:

Maduva osoasa rosie se gaseste in canalul

medular la tineret si in tesutul spongios la adulte,au rol

hematogen si osteogen

Maduva galbena se gaseste in canalul

medular la adulte.

Maduva cenusie se gaseste in canalul medular

la animalele batrane si la cele cahectice(intr-o stare de slabire avansata)

Oasele membrelor Ca urmare a specializarilor in functie de specie scheletul membrelor variaza.

La membrul thoracic scheletul este rerezentat de urmatoarele oase:

1. Spata(scapula)

2. Humerus

3. Radius si Ulna

4. Oase carpiene

5. Oase metacarpiene

6. Falanga 1

Legatura dintre aceste oase se realizeaza prin intermediul articulatiilor:

2.Articulatia scapulo-humerala(articulatia umarului) 3.Articulatia radio humero-radio-ulnara(articulatia cotului) 4.Articulatia radio carpo metacarpiana(articulatia falsului genunchi) 5.Articulatia metacarpo sesamo falangiala(articulatia buletului) 6.Articulatia interfalangiala 1 7.Articulatia interfalangiala 2 1.Legatura dintre trunchi si membre se realizeaza prin intermediul centurilor la membrul toracic centura se numeste centura scapulara si este formata din:

Spata Clavicula Coracoid Pe scara evolutiva centura scapulara completa se intalneste la om si la pasari. La membrul pelvin centura este formata din:

Ilium Ischium Pubis Intra in alcatuirea celor 2 oase coxale. Scheletul membrului pelvin este format din:

7. Falanga 2

Coxal

8. Falanga 3

Femur

9

Bursuc Bogdan Ciprian

Tibia si fibula Oase metatarsiene Osul tarsian Falanga 1 Falanga 2 Falanga 3

Spata Este un os lat care prezinta o fata externa brazdata de o spina scapulara.

Humerusul Este un os lung la extremitatea superioara prezinta un cap articular iar la cea inferioara o trocleie(in forma de scripete) si 2 contri. Radiusul si ulna Sunt baza anatomica a regiunii antebratului.La extremitatea superioara ulna prezinta o formatiune denumita olecran care reprezinta baza anatomica a cotului. Regiunea cortiana Este formata din oasele carpiene dispusa pe 2 randuri Acestea sunt reprezentate de:

- Pisiform

- Pyramidal

- Semilunar

- Scafoid

- Unciform

- Capitat

- Trapezoid

Ele formeaza regiunea corpului sau falsului genunchi. Regiunea metacarpiana(regiunea fluierului) In functie de specie oasele metacarpiene sunt in numar de 3 la cabaline,in numar de 4 la porcine,in numar de 5 la rumagatoare. Falangele Sunt in numar de 3 pentru fiecare deget la care se articuleaza micii si marii sesamoizi. Ultima falanga difera ca si forma in functie de specie fiind reprezentata de copita,onglon sau gheara Copita – cabaline Onglon – rumegatoare si porcine Gheara – carnivore si pasari.

Scheletul Capului

Este format din splahnocraniu si neurocraniu,

Splahnocraniu sau masivul facial este format din urmatoarele oase:

1. oasele nazale

2. lacrimale

3. oasele incisive

4. oasele maxilare

5. oasele zicomatice

6. oasele palatine

7. oasele pterigoidiene

8. vomerul

10

Bursuc Bogdan Ciprian

9. cornetii nazali

10.mandibula

La acestea se adauga oasele hioidului care reprezinta

suportul limbii,laringelui si faringelui.

Neurocaniul delimiteaza cutia craniana,adapostesc

unele organe de simt urechea interna,ochiul si receptorii olfactivi si este format din:

1. osul occipital

2. 2 oase parietale

3. 2 oase frontala

4. osul etmoid

5. osul sphenoid(ciuruit)

6. 2 oase temporale

Scheletul craniului are dimensiuni si forme diferite determinate genetic si de modul de viata a animalului. La rumegatoare este foarte dezvoltat frontalul care emite in sens lateral 2 cepuri osoase pentru dezvoltarea coarnelor. La carnivore se dezvolta lateral osul zicomatic pentru inserctia musculaturii masticatoare. La toate speciile cel mai caudal punct este reprezentat de osul occipital care se articuleaza cu prima vertebra cervicala respective atlas. Cel mai cranial punct este reprezentat de osul incisiv si osul nasal.

Principalul rol al scheletului capului este acela de a proteja encefalul si de a adaposti extremitatea anterioara a aparatului digestive si respirator.

Scheletul coloanei vertebrale

Coloana vertebrala este plasata in planul median al capului fiind formata din articularea succesiva a 50-55 de vertebre grupate in urmatoarele regiuni.

1. regiunea cervicala cuprinde la mamifere 7

vertebre,la pasari intre 14-18 formeaza baza anatomica a regiunii gatului primele doua vertebre se numesc atlas si

axis

2. regiunea toracala 14-15 la porc,13 la

rumegatoare si caini,12 la iepure si 7 la pasari

3. regiunea lombara 7 vertebre la toate speciile

cu exceptia calului unde sunt 6.Formeaza baza anatomica a regiunii salelor.

4. regiunea sacrala formata din vertebre sudate

intre ele care alcatuiesc osul sacru in numar de 5 la cal si

la rumegatoare,4 oaie porc si iepure,3 la carnivore.Osul sacru se articuleaza lateral cu oasele coxale formand plafonul cavitatii pelviene.

5. regiunea caudala sau coccigiana formata

dintr-un numar variabil de vertebre intre 14 la iepure si 22 la rumegatoare.Alcatuiesc baza anatomica a regiunii cozii.

11

Bursuc Bogdan Ciprian

Indiferent de regiunea unde se gaseste o vertebra are urmatoarea alcatuire:

- Corp vertebral plasat ventral

- Arc vertebral plasat dorsal

Intre corp si arc se gaseste canalul medular neural prin care trece maduva spinarii. Fetele anterioare si posterioare ale corpului vertebral se articuleaza cu cele a vertebrelor invecinate prin intermediul unor discuri intervertebrale fibrocartilaginoase. In regiunea toracica vertebrele prezinta in partile laterale suprafete de articulare cu coastele. In partea dorsala a arclui vertebral vertebrele prezinta o apofiza spinoasa foarte dezvoltata.Aceasta impreuna cu musculature aferenta formeaza regiunea grebanului. Corpul vertebral mai prezinta procese articulare craniale si caudale mai dezvoltate in regiunea cervicala si in regiunea lombara si procese transverse dezvoltate in regiunea lombara. Intre arcurile a 2 vertebre successive se delimiteaza gaurile intravertebrale(alare) prin care nervii rahidieni ies din canalul medular. La pasari vertebrele din regiunile toracale lombare si sacrale se sudeaza intre ele formand o piesa unica care la randul ei se sudeaza la oasele coxale.Pe fata ventrala a lor se observa fose neregulate care adapostesc lobii renali. Ultimile vertebre din regiunea caudala se sudeaza intre ele formand o piesa unica denumita pigosti

Coastele

Au forma alungita recurbate in arc,se articuleaza dorsal cu vertebrele toracale iar ventral cu cartilajul costal.Acesta la coastele sternale se sudeaza cu sternul la coastele asternute cartilagiile costale se sudeaza succesiv formand arcul hipocondral. Numarul de perechi de coaste este egal cu numarul de vertebre toracale. La carnivore ultimile 2 coaste sunt flotante adica extremitatea ventrala este libera nefiind articulata la arcul hipocondral. La rumegatoare oasele sunt latite spre deosebire de carnivore unde sunt aproape cilindrice.

Sternul

Este un os impar lat la rumegatoare si porc situat in partea ventrala a toracelui.Se formeaza prin articularea succesiva a unui numar variabil de sternebre 7 la rumegatoare 6 la cal si porc.Prima sternebra prezinta o proeminenta denumita apendice traheal absent la rumegatoare iar ultimia sternebra prezinta o prelungire denumita apendice xifoidian sau xifoid. La cal si la iepure sternul prezinta o redusa carena sternala.

12

Bursuc Bogdan Ciprian

La pasari sternul este foarte dezvoltat prezentand in partea ventrala o carenta enorma iar in partile laterale la palmipede o pereche iar la galinacee 2 perechi de procese abdominale si costale. Marginea craniala a sternului se articuleaza cu coastele coracoide si clavicula.

Articulatiile

Artrologia studiaza legaturile naturale dintre oasele si cartilagiilecare alcatuiesc scheletul. Rolul articulatiilor este de a permite mobilitatea oaselor si de a limita si dirija sensul miscarii,de a amortize socurile si de a consolida sistemul de sustinere. Articulatiile se clasifica in:

1. fibroase

2. cartilaginoase

3. sinoviale

Articulatiile fibroase sau sinartroze. Se caracterizeaza prin dezvoltarea unui tesut fibros intre suprafetele oaseler.Apar acolo unde nu trebuie sa se execute miscari. Din aceasta categorie fac parte:

Sindezmoza ligamentul de lagatura este lung Sutura prezenta la nivelul oaselor craniului

Gomfoza intalnita la articularea radacinii dintelui cu alveola dentara

Articulatiile cartilaginoase se mai numesc si

amfiartroze si se caracterizeaza prin aparitia unui tesut cartilaginous la nivelul suprafetelor de articulare. Permite miscari foarte reduse. Din aceasta grupa fac parte:

- simfiza

- sincondroza

Simfiza se intalneste la articulatia dintre cele 2 coxale permite o mobilitate variabila mai ales in momentul parturitiei(fatarii)

Articulatiile sinoviale sau diartrodiale sunt articulatii mobile care se caracterizeaza prin:

1. Suprafetele articulare au forme foarte variate

2. Suprafetele articulare sunt acoperite cu

cartilaj hialin

3. Prezinta mijloace de legatura reprezentate de:

- Capsula articulara

- Ligamente colaterale

4. Cavitatea articulara este plina cu lichid

sinovial in interiorul articulatiei se pot gasi formatiuni complementare de tipul discurilor fibrocartilaginoase atunci cand suprafetele articulare nu sunt congruente. Miscarile pe care le pot executa articulatiile sinoviale sunt dependente de forma suprafetelor de contact.

13

Bursuc Bogdan Ciprian

Din acest punct de vedere articulatiile se clasifica in:

- Monoaxiale care permit miscari intr-un singur

plan

- Poliaxiale capabile de toate miscarile

Flexie = reprezinta miscarea prin care se micsoreaza unghiul articular dintre 2 oase Abductie = reprezinta indepartarea unui os fata de planul median. Circumductie = apare atunci cand un os sau un membru descrie in miscarea s-a un con.

Capsula articulara

Are forma unui manson fiind reprezentata de trecerea periostului de pe un os pe altul. Portiunea externa a capsulei are o structura fibroasa purtand denumirea de ligament capsular. In partile laterale ale articulatiei fibrele se aglomereaza formand ligamente colaterale. Fata interna a capsulei articulare poarta denumirea de membrane sinoviala care are rolul de a secreta lichidul sinovial care la randul lui lubrefiaza suprafetele articulare favorizand alunecarea acestora. Acolo unde ligamentul capsular este mai slab membrane sinoviala proemina la esterior datorita presiunii exercitate de lichidul sinovial acumulat dand nastere la fundurile de sac articular.

Miologie

Muschii sunt componenta active a aparatului de sustinere si miscare. Datorita proprietatii lor de a se contracta acestia pun in miscare oasele si articulatiile in limita admisa de acestea executand miscarea organismului in spatiu. Musculatura scheletica este formata din tesut muscular striat reprezinta cca. 30% din masa corporala. Conformatia si structura muschiului Pentru a putea realiza miscarea un muschi se prinde prin extremitatile sale pe cel putin 2 oase unite intre ele prin articulatie. Unul din oase este mai putin mobil iar celalalt constituie parghia mobila asupra caruia muschiul efectuiaza tractiunea. Locul de prindere Pe osul fix se numeste inserctie de origine sau capul muschiului,iar punctul de prindere pe osul mobil poarta denumirea de inserctie mobile sau coada muschiului. La ambele extremitati muschiul prezinta cate un tendon mai lung sau mai scurt cu care se insera(se prinde) pe os. Partea musculoasa propriu-zisa poarta denumirea de burta a muschiului. In functie de componenta muschii se clasifica in:

1. muschi cu mai multe capete

(biceps,triceps,cvadriceps)

14

Bursuc Bogdan Ciprian

2. muschi cu mai multe burti

(digastric,poligastric)

3. muschi cu mai multe cozi (muschii extensori

ai degetelor)

Forma Muschilor Variaza in functie de numarul de fibre musculare si aranjamentul acestora fata de directia tendonului. La member se gasesc de regula muschi lungi,fuziformi care se subtiaza treptat continuandu-se cu cate un tendon. Muschii lati prezinta fibre paralele cu tendonul.Sunt subtiri si se intend pe suprafetele mari(muschii abdominali ventrali)acestia se continua cu un tendon foarte latit denumit aponevroza. Se caracterizeaza prin pozitia oblica a bibrelor fata de tendon. Rolul Muschilor Prin contractie muschii realizeaza deplasarea organismului in spatiu. Cei care in urma contractiei determina micsorarea unghiului deschis de razele osoase poarta denumirea de muschi flexori. Muschii extensori,adductori,abductori,retractori, propulsori,cabratori,ridicatori si coboratori. In timpul contractiei musculare figra se scurteaza aproape la jumatate forta musculara depinzand de numarul fibrelor care il alcatuiesc si care sunt organizate in unitati motorii.

In repaos muschii se gasesc intr-o anumita stare de contractie de mica intensitate denumita tonus muscular.

Muschii pielosi

Se gasesc imediat sub piele fiind bine dezboltati pe partile laterale ale toracelui si abdomenului. In regiunea spetei si a pratului in partea ventrala a gatului de unde se intend pana la comisura buzelor(coltul gurii)au rolul de tremurator al pielii. La rumegatoare si carnivore din muschiul pielos se diferentiaza muschii protectori si retractori ai preputului.

Muschii capului

In functie de rolul lor se impart in:

1. muschii mimicei

2. muschii masticatori

3. muschii hioidului

1. Deriva din muschiul pielos.Ei grupandu-se in jurul orificiilor naturale fiind reprezentati de:

Muschiul auricular Muschiul orbital Muschiul nasal Muschiul bucal

15

Bursuc Bogdan Ciprian

Acesti muschi pot modifica pozitia si dimensiunea orificiilor in jurul carora se gasesc. Muschii auriculari se gasesc in jurul pavilionului urechii pe care il pot roti spre sursa sonora.

Muschii grupati in jurul botului si a narilor sunt:

- Muschiul orbicular al buzelor

- Muschiul buccinator

- Muschiul ridicator al buzei superioare

- Muschiul coborator al buzei inferioare

- Muschiul canin(rol de dilatator al narii)

- Muschiul zigomatic

Orificiul dintre pleoapa superioara sic ea inferioara se numeste orificiu palpebral. Muschii care se gasesc in jurul acestuia sunt:

- Orbicular al pleoapei

- Muschiul ridicator al sprancenei

Muschii masticatori se impart in 2 grupe:

a) Muschii ridicatori ai mandibulei deviatori

laterali si propulsori.

b) Muschii coboratori ai mandibulei deviatori

laterali si retractori.

a) Din prima categorie fac parte:

- Maseterul

- Temporali

- Pterigoidian: Intern si Extern

b) Din a doua categorie fac parte:

- Occipito mandibular

- Digastric

Ambele categorii daca actioneaza unilateral sunt deviatori laterali ai mandibulei.

Muschii gatului

Sunt muschi sistematici acoperiti in totalitate de muschiul pielos cervical. In functie de pozitia lor fata de vertebrele cervicale se impart in:

- Muschi cervicali dorsali

- Muschi cervicali ventrali

Muschii dorsali daca actioneaza simetric sunt extensori ai capului si gatului iar daca actioneaza unilateral sunt deviatori laterali. Din plan superficial spre profunzime acestia sunt reprezentati de:

1. Trapezul cervical

2. Muschiul romboid cervical

3. Muschiul dintat ventral cervical

4. Muschiul splenius

16

Bursuc Bogdan Ciprian

5. Muschiul semispinos al capului

6. Muschiul lung al capului si al atlasului

7. Muschii oblici ai capului

8. Muschii multifizi

9. Muschii intertransversali

Muschii cervicali ventrali sunt flexori ai capului si gatului si deviatori laterali. Sunt reprezentati de:

1. Muschiul sternocefalic(la cal

sternomandibularul si la rumegatoarele mari)contribuie impreuna cu muschiul cleidomastoidian

2. Homohioidian contribuie la delimitarea

jgheabului jugular spatiul in care se gaseste:

- Vena jugulara

- Artera carotida

- Esofag

- Portiunea cervicala a traheei.

3. Muschiul cleidooccipital la cal denumit

cleidotransvers

4. Sternotiroidian si sternohioidian

5. Muschiul lung al capului si gatului

6. Muschiul scalen

Sistemul circulator

Este alcatuit din inima si vase de sange Acestea din urma se impart in:

- Artere

- Vene

Eventual capilare Lichidul interstitial umple spatiile intercelulare si ajuta

la schimbul de substante dintre celulele si mediul

extracelular. Lichidul interstitial provine din sange prinr-un process de filtrare a plasmei. Filtrarea elementelor figurate poarta denumirea de:

- Eritropoeza

- Limfopoeza

Iar cel de distrugere poarta denumirea de:

- Hematoliza

- Limfoliza

La animalele adulte hematopoeza are loc numai in maduva rosie a oaselor si cartilagiilor iar limfopoeza are loc in nodurile limfatice

- In splina

- In amigdale

- In timus

- In bursa lui Fabricius

17

Bursuc Bogdan Ciprian

Inima

Este un organ impar situate in cavitatea toracica intre cei doi plamani inaintea diafragmei si este acoperit de sacul pericardic. Are forma conica cu varful orientat ventral si o baza larga unde isi au originea marile vase. Pericadul inveleste la exterior cordul si il fixeaza in spatial mediastinal al toracelui. Prezinta 2 foite:

1. Fibroasa externa

2. Interna seroasa

Intre ele gasindu-se lichid pericardic

La exterior cordul prezinta pe suprafata lu 3 santuri:

- 2 longitudinale

- 1 transversal denumit sant coronar acesta

imparte inima intr-o portiune dorsala ocupata de masa

atriala si o portiune ventrala mai mare in volum ocupata de masa ventriculara. La interior cordul prezinta 4 cavitati inegale:

- 2 plasate dorsal denumite atrii 1 stang si 1

drept.

- 2 plasate ventral denumite ventricule mai mari in volum.

Atriul stang comunica cu ventricolul stang prin orificiul atrioventricular stang in cele 2 camere gasindu-se

18

sange oxigenat in timp ce atriul drept comunica cu ventricolul drept. Acesta este inchis de valvula tricuspida. Pe plafonul atriului drept se deschid orificiile venelor cava craniala,cava caudala si vena coronara. Pe plafonul atriului stang se deschid orificiile venelor pulmonare. Ventricolul drept are forma unei cavitati conice pe peretii careia se observa muschii papilari. Din partea superioara a ventricolului drept porneste artera pulmonara al carei orificiu este inchis de valvulele sigmoide. Prin artera pulmonara circula sange venos(incarcat cu CO 2 ) care este pompat spre pulmon pentru oxigenare.Dupa oxigenare sangele se intoarce prin venele pulmonare in atriul stang sangele coboara prin orificiul atrioventricular stang inchis de valvula bicuspida(mitrala) coboara in ventricolul stang. Cele 2 atrii sunt separate prin septul interatrial care in timpul vietii intrauterine prezinta o deschidere denumita orificiu oval care se inchide in ultima luna de gestatie si a carui persistenta in timpul vietii extrauterine duce la aparitia bolii albastre. Ventricolul stang prezinta o cavitate conica intinsa pana la varful cordului. De la nivelul partii superioare a ventricolului stang pleaca artera aorta al carei orificiu este inchis de 3 valvule sigmoide.

Bursuc Bogdan Ciprian

Structura cordului Cordul este format din fibre muschulare de tip cardiac.

- Formatiuni fibroase conjunctive

- Tesut nodal

- Vase si nervi

Tesutul nodal este reprezentat de:

- Fibre micardice de tip embrionar care isi

pastreaza proprietatea de a se contracta ritmic. Se deosebesc un nodul sinoatrial un fascicol conductor denumit fascicul his un nodul atrioventricular care se distribuie in 2 ramuri pentru fiecare ventricol formand astfel reteaua Purkinge. Acest tesut nodal raspunde de automatismul cardiac adica de posibilitatea sa de a se contracta ritmic. Vasele care iriga inima sunt reprezentate de:

2 artere coronare 2 vene coronare Arterele se desprind de la baza aortei iar venele se deschid in atriul drept. La interior cordul este captusit de endocard care se continua la nivelul orificiilor venoase cu endovena iar la nivelul orificiilor arteriale cu endartera.La nivelul orificiilor atrioventriculare endocardul participa la formarea valvulelor bi si tricuspida.

Mica si marea circulatie

Mica circulatie

Se desfasoara intre pulmon si inima si se desfasoara prin:

Trunchiul pulmonar are originea in ventricolul drept. La baza pulmonilor se curbeaza si se imparte in artera pulmonara dreapta si artera pulmonara stanga. In pulmon arterele se ramifica odata cu bronhiile pana la nivelul alveolei pulmonare unde formeaza reteaua capilara perialveolara,nivel la care are loc hematoza(schimbul gazos se cedeaza CO 2 si se accepta O 2 Sunt singurele artere prin care circula sange neoxigenat. Sangele oxigenat se intoarce la inima prin venele pulmonare care se deschid pe plafonul atriului stang fiind singurele vene prin care circula sange oxigenat.

Arterele sunt vase prin care sangele oxigenat pleaca de la inima in tot corpul. Artera principala(aorta) pleaca din ventricolul stang si pe masura ce se deplaseaza de cord emit ramuri care se diminuiaza in volum pana la nivelul capilarelor arteriale. Acestea au ca satelit capilare venoase care la randul lor se unesc in drumul spre inima marindu-si treptat volumul

19

Bursuc Bogdan Ciprian

dand nastere la vene prin care sangele incarcat cu CO 2 se intoarce in atriul drept. Peretele arterial este format din 3 straturi concentrice structurate de la interior spre exterior astfel:

1. Intima sau endartera.

2. Tunica mijlocie sau media este formata din

fibre elastice la arterele mari si fibre musculare netede la cele de calibrul mijlociu.

3. Adventicea sau tinuca externa are in structura

fibre conjunctive,fine capilare si terminatii nervoase.

Ramurile pe care vasele de sange importante le emit pe traseul lor se numesc colaterale iar cele prin care se continua se numesc terminale.

Marea circulatie

Vasele marei circulatii sunt reprezentate de ventricolul stang si transporta sangele oxigenat in tot organismul prin colaterale si terminalele pe care le emite. Sangele incarcat cu CO 2 se intoarce la inima in ventricolul drept prin cele 2 vene cave craniala si caudala si prin vena coronara de la inima.

Aorta primitiva Se desprinde din ventricolul stang prezinta o ascensiune ascendenta apoi carja aortica dupa care se continua pe sub corpul vertebrelor toracale si lombare cu

aorta descendenta pana la nivelul osului sacum unde se termina prin arterele iliace pentru cele 2 membre pelvine. Din arcul aortic se desprinde trunchiul brahiocefalic care emite ramuri pentru cavitatea toracica pentru greban, gat dupa care se termina prin arterele axiale destinate membrelor toracale si arterele carotide primitive destinate capului si gatului. Cele 2 artere carotide primitive se gasesc plasate in fundul grebanului jugular paralel cu venele jugulare dar in plan profund.

Aorta descendenta Prezinta 2 portiuni una toracala si una abdominala despartite prin diafragma. Portiunea toracala prin colateralele emise iriga muschii spinarii,portiunea abdominala emite ramuri viscerale pentru organele din cavitatea abdominala si ramuri parietale pentru musculatura spinarii. Ramurile viscerale se desprind din 3 trunchiuri viscerale si anume:

1. Trunchiul celiac care da ramuri pentru

splina,ficat,stomac si duoden

2. Artera mezenterica craniala da ramuri pentru

jejun,ileon,cec,colon ascendent si colon transvers.

3. Artera mezenterica caudala da ramuri pentru

colonel descendent,rect in traseu emitand si ramuri pentru

rinichi si artere genitale(artera ovariana si artera testiculara)

20

Bursuc Bogdan Ciprian

Arterele iliace interne iriga organele din cavitatea pelvina emitand artera pedanta interna,artera uterine si artera vaginala.

Artera iliaca externa prin intermediul arterei femurale,

arterelor tibiale si arterelor digitale iriga intreg membrul pelvin.

Este format din:

Aparatul genital

1. Gonada care are rol de a produce gamete

2. Cai conducatoare

3. Portiunea urogenitala sau copulatoare

impreuna cu glandele anexe

Aparatul genital mascul

Gametii masculi sunt produsi de testicole care la mamiferele domestice sunt plasate extra abdominal in pungile testiculare.

De la testicol pleaca caile genitale reprezentate de:

Canalul epididimar

Canalul deferent care se deschide in uretra

prin canalul ejaculator.

Uretra intrapelvina

Uretra extrapelvina

Organul copulator

La nivelul protiunii intrapelvine se gasesc glandele anexe reprezentate de:

Glandele veziculare Glanda bulbo-uretrala Prostata

Invelitorile Testiculare

In timpul vietii intrauterine testicolele sunt plasate in cavitatea abdominala inapoia rinichilor. Ele sufera un proces de migratie strabatand cavitatea abdominala,traiectul inghinal ajungand in regiunea inghinala de o parte si de alta a penisului la cal si la rumegatoare sau in regiunea perineala la porc si la carnivore. Testicolele coboara de pe plafonul cavitatii abdominale impreuna cu cordonul vasculonervos si cu seroasa viscerala denumita epiorchium antrenand impreuna cu ele prin traiectul inghinal fibroasa abdominala si peritoneul parietal care impreuna vor forma procesul vaginal. Acest process vaginal va intalni in regiunea extraabdominala piele din regiune,fascii si tesut conjunctiv care se vor modifica si vor da nastere la invelitorile testiculare. Astfel invelitorile testiculare se sistematizeaza in:

Tunica externa

21

Bursuc Bogdan Ciprian

Tunica mijlocie Tunica interna

Tunica externa este formata din:

Cele 2 foite delimiteaza la interior o cavitate denumita cavitate vaginala in care este adapostit testicolul si cordonul testicular.

- Scrot

In serie animala

- Dartos

La taur,berbec si tap pungile testiculare sunt alungite

Scrotul este pielea modificata care formeaza o singura punga pentru ambele testicole. Dartosul are o structura musculo-elastica adera intim de scrot,formeaza un rofeu median care desparte cele doua procese vaginale.

atarnand de un gat bine detasat. La taur si la tap sunt mari comparative cu talia animalului prezentand un sant median bine delimitat. Scrotul este acoperit cu peri sau cu lana in partea anterioara prezentatnd 2 mameloale reduse.

Tunica medie sau celuloasa reprezinta continuarea fasciei superficiale si profunde a trunchiului. Fata ei interna vine in contact cu muschiul cremaster si procesul vaginal. Muschiul cremaster are rol de a ridica testicolele in traiectul inghinal.

La taur scrotul prezinta 2-4 mameloane rudimentare La toate cele 3 specii pozitia testicolului fiind verticala in interiorul proceselor vaginale. La vier pungile testiculare sunt plasate sub-anal, datorita greutatii mari ele atarnand. Procesul vaginal are un gat excesiv de lung care trece printre cele 2 coapse,se curbeaza in regiunea pepubiana

Tunica interna sau fibro-seroasa are o structura dubla:

trecand prin traiectul inghinal in cavitatea abdominala. La caine pungile testiculare sunt proieminente si cu scrotul pigmentat.

1.

Fibroasa fiind continuarea fibroasei

La motan sunt plasat imediat sub anus acoperite cu par

abdominale

des.

2.

Seroasa perineala care provine din perineul

La iepuroi sunt sterse acoperite cu peri scurti si

cavitatii abdominale

abundenti.Testicolele au pozitie oblica in interiorul vaginal iar muschiul cremaster acopera in totalitate procesul

22

Bursuc Bogdan Ciprian

vaginal permitand retragerea lui in canalul inghinal in perioada de repaus sexual.

Testicolele

Sunt organe pereche de forma ovala care produc spermatozoizii. Impreuna cu epididimul si prima parte a canalului deferent se gasesc in pungile testiculare. La majoritatea speciilor pe marginea superioara se gaseste epididimul format din:

Cap Corp Coada In sectiune sagitala de la exterior spre interior se gaseste:

Seroasa viscerala care acopera albugineea.Din albuginee sper exterior pleaca niste septe care impart masa testicolului in lobuli. Septele convert spre mijlocul testicolului formand mediastinul testicular. Lobulii testiculari sunt formati din doi sau trei tubi seminiferi flexuosi care la nivelul mediastinului testicular se anastomozeaza formand reteaua testiculara. Din aceasta se desprind canalele eferente care la nivelul capului epididimului se unesc formand canalul epididimar. Tubii seminiferi sunt captusiti de celule seminale care produc gametul sexual mascul numit spermatozoid.

23

In masa testicolului se gaseste glanda Leydig responsabila de funtia exocrine a testicolului adica de producerea de hormoni sexuali masculi(androgeni) respectiv testosteron.

Caile genitale mascule si glandele anexe

Sunt reprezentate de:

Canal epididimar

Canal deferent Canalul uro-genital Glandele anexe fiind:

- Glandele veziculare

- Prostata

- Glanda bulbo-uretrala

Canalul epididimar provine din confluarea canalelor eferente. Este foarte lung la armasar 8-10 metri este foarte flexuos formand baza anatomica a capului,corpului si cozii. Se continua cu canalul deferent acesta prezinta:

- O portiune vaginala

- O portiune abdominala

- O portiune pelvina

Bursuc Bogdan Ciprian

Portiunea pelvina este plasata dorsal vezicii urinare si uretrei deschizandu-se la nivelul uretrei printr-o protuberanta denumita tubercul seminal. Cu exceptia vierului si a motanului portiunea terminala a canalului deferent prezinta o dilatatie fusiforma cu peretii grosi si bogati in glande denumita ampula deferentiala. Daca se uneste cu canalul vezicii seminale aceasta portiune a canalului deferent in zona deschiderii la nivelul uretrei poarta denumirea de canal ejaculator(taur,armasar)

Portiunea uro-genitala Este reprezentata de:

Uretra mascula si tine de la gatul vezicii urinare pana la meatul urinar extern. In portiunea intrapelvina a uretrei isi varsa produsul de secretie glandele anexe.

Glandele veziculare Lipsesc la carnasiere.La armasar sunt pereche de o parte si de alta a ampulelor deferentiale. La taur sunt mici si boselate. La vier sunt enorme.

Glanda prostata este formata din:

- Corpul glandei

- Portiunea diseminata

Corpul glandei se gaseste pe fata dorsala a originei uretrei. Este foarte dezvoltat la caine si lipsesc la berbec si tap. Portiunea diseminata este plasata in peretele uretrei prezenta la toate speciile mai putin la armasar.

Glanda bulbo-uretrala este plasata simetric la nivelul curburii ischiatice absenta la caine si redusa la motan. La vier este foarte mare si are forma literei h. Datorita dezvoltarii exagerata a glandelor anexe la vier cantitatea de sperma la un ejaculat ajune la 500 ml in timp ce la celalalte specii este intre 10-20 ml.

Organul copulator denumit penis este format din:

- Corpul cavernos al penisului

- Corpul spongios al uretrei

- Uretra extrapelvina

- Muschii penisului

- Vase si nervi

Partea anterioara este acoperita de preput.

Corpul cavernos este format din 2 mase cilindrice lungi prinse in partea caudala de arcada ischiatica iar partea anterioara este acoperita de corpul spongios al glandului. Pe partea ventrala a corpului cavernos se gaseste uretra care este acoperita de corpul spongios acesta prezentand la

24

Bursuc Bogdan Ciprian

extremitatea craniala o dilatatie de forme diferite in funtie de specie denumita gland sau cap. La nivelul glandului se deschide meatul urinar extern.

Muschii penisului sunt plasati la baza corpului cavernos si poarta denumirea de muschi ischio-cavernos sau pe lungimea penisului cu este muschiul bulbo cavernos si muschiul retractor al penisului. Au rol in erectie stimuleaza inaintarea spermei,retrag penisul in furou dupa copulatie. Portiunea anterioara a penisului este adapostita intr-o teaca a pielii denumita preput sau furou. In cavitatea preputiala glandele pielii secreta un produs odorant cu miros caracteristic fiecarei specii denumit smegma. La vier cavitatea preputiala este ingusta prezentand in partea anterioara un diverticul bilobat care secreta un miros patrunzator. La armasar penisul este foarte dezvoltat din toate punctele.Glandul avand o forma de palarie de ciuperca in centrul caruia se gaseste o foseta care adaposteste meatul urinar. La taur si la vier penisul este mai subtire,lung si formeaza o inflexiune in repaus denumita spenian care se strange sau dispare in momentul erectiei. La taur extremitatea libera a penisului prezinta un gland redus.

La berbec si la tap uretra depaseste glandul printr-o formatiune denumita proces uretral. La vier extremitatea anterioara a penisului este rasucita in forma de tirbuson. La carnasiere portiunea anterioara a corpului cavernos se osifica formand asa numitul os penian. La motan si iepuroi in repaus sexual se remarca orientarea spre inapoi a penisului.

Erectia Reprezinta reflexul sexual prin care penisul intra in rigiditate in vederea copulatiei si se datoreaza cresterii cantitatii de sange din corpul cavernos si corpul spongios.

Fiziologia aparatului genital mascul

Gonada mascula are rolul de a produce spermatozoizi si hormonii sexuali masculi(prin glanda Leydig) Functii controlate de hormonii gonadotropi hipofizari. Spermatogeneza la animalele domsetice spre deosebire de cele salbatice este un proces continuu. Masculii domestici cu exceptia berbecului fiind apti pentru reproductie tot timpul anului. La caine si motan spermatogeneza este conditionata de actul sexual.

25

Bursuc Bogdan Ciprian

Spermatogeneza rezulta din pricesul de diviziune si maturare al celulelor seminale denumite spermatogenii de la nivelul tubilor seminiferi. Acest proces incepe la pubertate si se continua pana la batranete cand inceteaza fenomen denumit climapterium. Prin diviziune miotica a spermatogoniilor rezulta spermatocit de ordinul I care contin numar complet de cromozomi ai speciei. Apoi prin diviziune meiotica sau reductionala dau nastere la spermatocite de ordinul II care contin jumatate din numarul de cromozomi ai speciei. Acestea se divid meiotic rezultand spermatidele care prin procesul de spermatogeneza se transforma in spermatozoizi.

Spermatozoidul

Gametul sexual mascul este format din:

Cap Gat Coada Este foarte mobil. Capul prezinta diferite forme avand in interior nucleul care contine cromatina in interior careia se gaseste AND si proteina acestuia.

In partea anterioara a acestuia se gaseste acrozomul cu ajutorul caruia spermatozoidul strapunge membrana pelucida a ovulului si are loc fecundatia.

Gatul are rolul de a lega capul de coada spermatozoidului.Are o structura simpla.

Coada este formata din 3 piese 1 principala 1 intermediara 1 terminala Are rol in mobilitatea spermatozoidului. Spermatozoidul se maturizeaza complet la nivelul canalului epididimar de unde sunt impinsi treptat in ampulele deferentiale unde asteapta ejacularea. La nivelul uretrei intrapelvine spermatozoizii se amesteca cu secretia glandelor anexe si formeaza sperma.

Sperma

Este un lichid vascos lactescent cu miros specific de os ras care contine:

Spermatozoizii O cantitate redusa de ser Secretia glandelor anexe care are rol in conservarea si hranirea spermatozoizilor.

26

Bursuc Bogdan Ciprian

Actul sexual(copulatia,monta) In funtie de specie este actul fiziologic in urma caruia spermatozoizii sunt introdusi in caile genitale femele in scopul reproducerii speciei. Acest act se realizeaza printr-o succesiune de reflexe materializate de:

1. abordarea femelei

2. erectia

3. saltul

4. imbratisarea

5. ejacularea

Prin ejaculare sperma este depusa in functie de specie in vagin,cervix sau uter. De la acest nivel prin contractiile uterului sperma este absorbita in uter de unde prin miscari elicoidale ale cozii spermatozoidului acesta inainteaza prin cornul uterin in oviducte in extremitatea superioara a oviductului unde se produce fecundarea. Ovulul este asaltat de mai multi spermatozoizi de unele glicoproteine asemanatoare reactiei anticorp-antigen. Cu ajutorul acrozomului spermatozoidul traverseaza membrana pelucida a ovulei avand loc fecundarea.

Anatomia aparatului genital femel

Aparatul genital femel ete format din gonada

femela(ovar) si caile genitale reprezentate de:

1. trompe uterine

2. uter

3. vagin

4. vestibul vaginal

5. vulva

6. gonada aneza: - Glanda mamara

Ovarele Sunt organe pereche plasate in cavitatea abdominala caudal rinichilor si cranial coarnelor uterine de care sunt legate prin trompele uterine sau oviduct. Ovarele sunt suspendate de catre ligamentul lat ovarian prin asa numitelel burse ovariene. Forma ovarului difera cu specia astfel:

La iapa suprafata este neteda forma globuloasa asemanator rinichiului de oaie la nivelul infundaturii gasindu-se fosa de ovulatie. La vaca si la oaie sunt mai mici fata este neregulata datorita foliculilor ovarieni sau corpilor galbeni care proiemina pe suprafata ovarului. La scroafa ovarul are aspect muriform datorita foliculilor,in diferite stadii de dezvoltare .

27

Bursuc Bogdan Ciprian

Pe sctiune ovarul prezinta la periferie o zona parinchimatoasa cu foliculi ovarieni in diferite stadii de dezvoltare iar in zona centrala prezinta o zona vasculara bogata in vase si nervi.

Foliculii ovarieni Au forma sferica formati din mai multe straturi de celule in centrul carora se gaseste ovula si lichidul flocular. Pe masura dezvoltarii foliculilor acestia migreaza si se apropie de suprafata ovarului pe care o deniveleaza. Ajunsi la maturitatre foliculii se sparg fenomen denumit dehiscenta foliculara si pun in libertate ovulul care cade in pavilionul trompei uterine nivel la care are loc fecundatia. Dupa eliberarea ovulului in cavitatea foliculara ramasa, se formeaza corpul galben care secreta hormonul luteinic denumit si progesteron. In zona medulara a ovarului vasele si nervii sunt sustinuti de o stroma conjunctiva in care se gaseste si glanda interstitiala a ovarului.

Caile genitale femele

Trompele uterine Denumite si oviducte sunt situate simetric intre ovar si varful cornului sub forma unei palnii cu marginile franjurate denumita pavilionul trompei avand rolul de a capta cornul uterin. La exterior trompele uterine sunt acoperite de peritoneu care se continua cu ligamentele laet si se formeaza peretele extern al bursei ovariene. Sub seroasa se gaseste o adventice. Mucoasa este subtire si formeaza numeroase pliuri longitudinale.

Uterul este un organ musculo-membranos care continua in sens caudal trompelor uterine pana la nivelul vaginului. In serie animala exista mai multe tipuri de uter. La iepuroaica se intalneste un uter dublu fiecare deschizandu-se la nivelul vaginului. La iapa se gasesdte un corp uterin simplu. La vaca,scoafa si catea se gaseste un corp uterin despartit incomplet de un sept si care se continua in sens cranial cu doua coarne uterine lungi la carnasiere si mai scurte la vaca si iapa. Rolul uterului este acela de a primi,adaposti si hrani oul fecundat si mai tarziu produsul de conceptie pana la un

28

Bursuc Bogdan Ciprian

anumit nivel moment in care este expulzat in mediul exterior.

Conformatia si structura uterului

Uterul este alcatuit din:

coarne uterine corp uterin gat uterin si cervix

Coarnele uterine Au forma usor conica alungite si divergente continuandu-se anterior cu oviductul iar caudal fuzioneaza in corpul uterin. La pisica,catea si iepuroaica sunt lungi si rectilinii. La scroafa sunt foarte lungi flexuoase si plasate in cavitatea abdominala. La vaca si oaie sunt mai scurte si recurbate sub forma coarnelor de berbec. La iapa au varful rotunjit si sunt recurbate in talpi de sanie.

Corpul uterin Este scurt si ciindric turtit dorsoventral si se continua caudal cu gatul uterin.

Gatul uterin sau cervixul Are peretii foarte grosi.La interior prezinta un canal ingust care comunica in sens caudal cu vaginul. La nivelul deschiderii vaginale a cervixului mucoasa formeaza printr-o serie de pliuri radiale si circulare o formatiune denumita floare involta. Uterul este suspendat de peretele cavitatii pelvine prin intermediul ligamentelor late. Perineul sau seroasa uterului inveleste o musculoasa netede dispusa pe 3 straturi denumita miometru. Mucoasa uterina sau endometrul prezinta un epiteliu unustratificat cu celule ciliate. In timpul estrului mucoasa se ingroasa foarte mult.Ea este prevazuta cu numeroase glande uterine raspandite zonal sau difuz pe suprafata mucoasei determinand tipul de placenta. La rumegatoare endometrul prezinta niste proieminente rotunjite denumite carunculi asezate pe 4 randuri paralele si care reprezinta structurile materne ale placentei. In timpul gestatiei carunculii uterini se anastomozeaza cu straturile corespunzatoare fetele denumite cotiledoane, cresc foarte mult in volum si formeaza impreuna placentonul.

Vaginul Este plasat in continuarea gatului uterin si se continua cu vestibului vaginal si vulva impreuna cu care se formeaza organul copulator femel.In sens caudal este

29

Bursuc Bogdan Ciprian

delimitat de plica himenala si meatul urinar de la nivelul careia incepe vestibulul vaginal. Structura vaginului este asemanatoare cu a uterului, peretii sunt mai subtiri si elastici iar mucoasa prezinta un epiteriu pavimentos stratificat cheratinizat. Mucoasa are o culoare roz iar in perioada caldurilor devine rosie si acoperita cu mucus. Pe planseul vaginului la nivelul delimitarii de evstibulul vaginal se gaseste meatul urinar care la vaca si la scroafa este precedat de fosa sbuterala.

Vestibulul vaginal Este un conduct mixt genito-urinar delimitat cranial de meatul urinar iar caudal de vulva. Are jumatate din lungimea vaginului si se gaseste in cavitatea pelvina. La exterior este acoperit de tesut conjunctiv iar structura difera de a vaginului lipsind seroasa si avand o musculatura striata proprie asemanatoare muschilor uretrali de la mascul. Iar sub mucoasa in peretii laterali se gasesc glandele vestibulare,mari la vaca si iapa si pe planseu glandele vestibulare mici. La vaca si scroafa sub meatul urinar se gaseste un diverticul sub uretral.

Vulva Reprezinta partea externa a organelor genitale femele, se gaseste plasata sub anus de care este despartita prin perineu. Are aspectul unei fante verticale delimitate de doua labii reunite la nimelul a doua comisuri. La nivelul comisurii inverioare se gaseste plasat clitorisul care este un organ erectil omolog corpilor cavernosi de la mascul.

Mucoasa vulvara este asemanatoare cu mucoasa vestibulului vaginal. La marginea libera a labiilor vulvare mucoase se continua cu pielea vulvara care este identica cu pielea scrotala de la mascuii speciei respective.

Musculoasa este reprezentata de muschii striati constrictori care se continua cu musculatura vestibulara.

Diferentieri in serie animala. La iapa labiile vulvare sunt de culoare neagra comisura inferioara este rotunjita si adaposteste un clitoris dezvoltat. La vaca,oaie si scroafa labiile sunt de culoare roz iar comisura inferioara este ascunsa si prevazuta cu un smoc de peri. La carnasiere vulva este triunghiulara cu comisura inferioara ascutita.

30

Bursuc Bogdan Ciprian

La iepuroaica prezinta 2 perechi de labii mari si mici.Labiile mari fiind acoperite cu peri lungi.

Glandele anexe – Glanda mamara

Glandele sunt al caror produs de secretie este laptele care asigura si influienteaza dezvoltarea postnatal a nou-nascutului. Dezvoltarea si functionarea glandei mamare incepe odata cu activitatea aparatului genital femel.Atinge maximum de functionare in perioada de alaptare si isi inceteaza functionarea odata cu sfarsitul activitatii aparatului genital femel. Femelele care dau nastere la mai multi pui prezinta mamele multiple asezate in randuri paralele si perechi. La capra,oaie si iapa se dezvolta o singura pereche de mamele plasate inghinal. La vaca se dezvolta 2 perechi care fuzioneaza pe linia mediana formand ugerul. In constitutia ugerului la vaca intra 4 sferturi fiecare prezentand un corp semisferic care se prelungeste ventral cu un mamelon in varful careia se deschide un singur canal papilar. Structura ugerului de la exterior spre interior. Pielea este subtire si grasoasa sustinuta de ligamente mamare care provin din tunica abdominala.

Capsula mamara inveleste parenchinul mamal(tesut glandular si este proprie fiecarui sfert). Capsula trimite spre interior niste septe care imparte tesutul glandular in lobi. Tesutul glandular are culoare galben lutoasa si este format din lobuli a caror unitate functionala este reprezentata de acinul mamar(secreta laptele) De la nivelul acinilor mamari laptele pleaca prin canalele galactofore care converg spre baza mamelonului unde se varsa intr-un spatiu numit sinus galactofor.

De aici prin canalul papilar sinusul se deschide in varful mamelonului care este inchis de un sfincter. Sinusul galactofor impreuna cu canalele galactofore aferente si acinii glandulari corespunzatori formeaza un sistem galactofor. Numarul de canale papilare din varful unui mamelon depinde de numarul de sisteme galactofore ale mamelei respective variind cu specia astfel:

31

la iapa: 2-3 la catea: 5-8-12 la scroafa: 4-5-6

la vaca: 1

Bursuc Bogdan Ciprian

Fiziologia aparatului genital femel

Rolul aparatului genital femel este acela de a produce

gametul sexual femel respectiv ovula. Activitatea organelor genitale fiind ciclica ea desfasurandu-se dupa asa numitul ciclu estrial sau ciclul sexual. Ciclul sexual la femela cuprinde 4 faze care se repeta ciclic si care incep dupa pubertate si se continua in toata perioada fertila a femelei pana la epuizarea tuturor foliculilor ovarieni. Aceste faze sunt:

1. Proestru

2. Estru

3. Metestru

4. Diestru – Anestru

Proestru Consta in dezvoltarea foliculilor ovarieni,cavitari si maturarea lor. In aceasta faza mucoasa uterina prolifereaza si se ingroasa.

Estru(caldurile) Ca nivel ovarian are loc dehiscenta ovariana iar in sange se gaseste o cantitate maxima de hormoni estrogeni

mai ales foliculina,care vor determina aspectul caracteristic de calduri si aparitia dorintei de monta. In aceasta perioada femela accepta masculul.

Metestru(Postestru) Se instaleaza odata cu dezvoltarea corpului galben, apar hormonii luteinici(LH), iar la nivelul mucoasei uterine se produce o ingrosare,se mareste cantitatea de secretii si se creaza conditii optime pentru grefarea, fixarea oului fecundat.

Diestru Se caracterizeaza prin degenerarea corpului galben in corp alb daca ovulul nu a fost fecundat. Ciclul sexual reluandu-se. Daca ovulul a fost fecundat corpul galben se dezvolta avand o activitate endocrina intensa pana la formarea placentei.

La vaca ciclul estral dureaza 21 zile. La fel la scroafa. La catea se repeta de 2 ori pe an. Oile intra in calduri odata pe an – Toamna.

In perioada de estru se elibereaza ovocitul acesta ajunge in trompa oviductului,sufera o diviziune egvationala rezultand ovulul si al doilea globul polar.

32

Bursuc Bogdan Ciprian

In structura ovulului se gasesc lipide,mucopoliozide care alcatuiesc vitelusul nutritiv al ovulului.

Nucleul ovulului se numeste vezicula germinativa prevazuta si cu un nucleol. La exterior ovulul prezinta o membrana vitelina care la randul ei este acoperita de membrana pelucida care in momentul fecundatiei este strabatuta de spermatozoizi. Membrana pelucida este acoperita de numeroase celule foliculare.

Dupa fecundare prin unirea celor doi gameti rezulta celula ou sau zigot.

Aceasta la randul ei sufera diviziuni repetate si trece succesiv prin stadiile de

- Morula

- Blastula

- Trofoblast

Iar la 7 zile dupa fecundare se produce fixarea de mucoasa uterina proces denumit nidatie. Legaturile dintre trofoblast si epiteliul mucoasei uterine se vor pastra pe toata perioada gestatiei,poarta denumirea de placenta.

In momentul parturitiei(fatarii) aceste legaturi se intrerupo fatul fiind expulzat la exterior.

Anatomia aparatului genital la pasari

Aparatul genital mascul

Testicolele se gasesc plasate in cavitatea abdominala in fata rinichilor avand o albuginee subtire care permite marirea in volum a testicolelor in perioada de rut(imperechere).

Epididimul este absent iar canalul deferent este lung si flexuos,trece pe sub rinichi si se deschide la nivelul cloacei,la baza papilei copulatoare.

Glandele anexe lipsesc

Penisul are forma unei papile reduse in volum in forma de jgheab la cocos si in forma de apendice spiralat la palmipede.La acestea din urma ajungand pana la 10 cm.

33

Bursuc Bogdan Ciprian

Aparatul genital femel

Este reprezentat numai de ovarul si oviductul stang.

Ovarul are aspectul unui ciorchine suspendat pe fata ventrala a lobului cranial al rinichiului stang. Este format din ovisaci in diferite stadii de evolutie fiecare fiind sustinut de un ligament propriu. Ovisacii maturi au coloare galbuie portocalie. Cei imaturi galben spre alb. Oviductul este un organ impar se intinde de la ovar spre cloaca in perioada ouatului putand atinge 70 cm. Este alcatuit din urmatoarele segmente:

1. Pavilionul trompei(infundibul).Capteaza

ovulul la acest nivel avand loc fecundarea.

2. Magnum are rolul de a secreta albusul in timp

de 3 ore.Tot la acest nivel se formeaza salazele care au

rolul e a fixa galbenusul in centrul oului.

3. Istmul are rolul de a secreta membranele

cochiliere.

4. Uterus are rolul de a produce in cca. 20 ore

coaja oului si pigmentii caracteristici.

5. Vaginu se dechide la nivelul proctodenulei

unde oul stagneaza pana la expulzare.

Fiziologia aparatului genital la pasari

Aparatul genital femel Fiziologia aparatului genital la pasari este in linii mari asemanatoare celei de la mamifere.Numai ca la pasari embrionul se dezvolta in afara organismului matern. De aceea oul este foarte voluminos avand o cantitate enorma de substante nutritive necesare dezvoltarii embrionului precum si un sistem de invelitori si un grad variabil de permeabilitate care asigura in acelasi timp si protectia ermbrionului. Galbenusul din centrul oului este un ovocit gigant format din vitelus nutritiv,o redusa masa citoplasmatica (banutul) si un nucleu. Daca oul a fost fecundat in locul masei citoplasmatice se dezvolta discul germinativ din care va lua nastere viitorul embrion din ouale puse la incubat. Spre deosebire de mamifere intervalul de timp dintre ovulatii la pasari este foarte scurt. Formarea unui ou necesita 24 de ore. In cazul raselor perfectionate in directia productiei de oua,ouatul are o frecventa zilnica.

34