Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PV2022 - C56. Calculul Si Proiectarea Rotoarelor Centrifuge Si Diagonale
PV2022 - C56. Calculul Si Proiectarea Rotoarelor Centrifuge Si Diagonale
Pmax (1,1....1,2) P
Pel k Pmax
unde k este coeficientul de supraechipare cu valorile: k 1,2 .... 2
Într-o primă fază se face dimensionarea stastică, bazată pre relații empirice
care folosesc coeficienți dependenți de coeficienții de similitudine,
n P Q
nq
n Q
, ns , s .
H H H H
H H
- rapiditatea cinematică - rapiditatea dinamică
- viteza unghiulară
specifică
Astfel, viteza meridiană la intrarea și la iesirea din rotor se poate exprima:
2 gH 2 gH H 2
2 2 2 60 2
u 22 D2 n 2 g 602 D22n2 2 2
H kn D2
D2 n 2
u2 k
60 2g 602
Viteza periferică a rotorului, u2, se poate calcula în funcție de un coeficient de
viteză, ku, care variază în funcție de raportul diametrelor, pentru rotoare centrifuge
cu 2 25 ,..., 30 și numărul de pale z = 6....8, astfel:
0
2 gH 2 1 1
2 u2 2 gH u2 2 gH
u2 u 2 ku 2 gH
1
ku
4.2. Schema rotorului ideal – influenta grosimii palelor
b2
Primă corecție referitoare la ipoteza rotorului ideal, se face considerând
grosimea palelor, s, care este finită. Astfel, secțiunea de curgere la intrarea în pală (în
punctul 1) se îngustează față de secțiunea de curgere din punctul 1’, cu un coeficient
de contracție, ε1=1/φ1.
s – grosimea palei
s1
σ – proiecția grosimii palei
t – pasul rețelei de profile
1 s1
β1
D1 1’
t1 β1
z t1 σ1
t1
t1 1 1 t1 1
1 1
t1 1 t1 1 1
t1
1
s1
s s1 t1
sin 1 1 1 sin 1
1 sin 1
c1
Dacă intrarea în rotor se face cu un unghi c1m
c1 w1
1 900
(adică intrarea nu mai este ortogonală, ),
c 1 0 w1
triunghiul vitezelor se prezintă sub forma: 1 c1m
1 1 1
c1 c1 0
c1 c1 w1 w1 u1
Atunci când în amonte de rotor nu există un aparat director paletat care să modifice
direcţia vitezei fluidului (în punctul 1’) , atunci se consideră că intrarea în rotor este
ortogonală: c1 c1m
1 900 c 1 0 c1 c1m
c1 c1m
w1
De asemenea, la intrarea în rotor, datorită
w1
prezenței palelor, secțiunea de curgere se
1=90o 1
micșorează si atunci: 1
u1
c1m c1 m c1m c1m
t1
c1 m1 w1 w1
t1 1
Dn c
u D1 D1 w1 c12m u12 sin 1 1m
u1 u1 w1
60
La ieşirea din paletajul rotoric secțiunea de curgere în punctul 2’ se lărgește față de
secțiunea de curgere din punctul 2, iar viteza meridiană va scădea datorită lipsei
palelor. Coeficientul de contracție al secțiunii datorită prezenței palelor este, ε2=1/φ2.
D2 t2 s s
t2
t2 2’ σ2 sin 2 2 2 2
z
β 2 sin 2
2 2
t2 s2 t2 2 1 t2 1
2 2
t2 2 t2 2 2
t2
2
t2 s2 / sin 2
c2 c2m
w2 t2
c2 m c2m c2 m c2 m c2 m 2
t2 σ 2
c2 c2 m w2
2 2 Qc D2 D2
2 2 c2 m
u2 D2b2
b2 b2
c2 c2 w2 w2
Qc Qc t
Dn c2 m 2 2
u D2 D2 u2 u2 D2 b2 D2b2 t 2 2
60 gH t
1 u1c1
c
H t (u2c2 u1c1 ) 2 gH t g H
g u2 c2
u2 u2 h
daca c 1 0
4.3. Schema rotorului ideal – influenţa numărului finit de pale
A doua consecinţă a numărului finit de pale este perturbarea simetriei axiale a mişcării
prin rotor. Datorită numărului finit de pale mişcarea fluidului nu mai este axial-
simetrică. Fluidul este presupus în continuare nevâscos (nu au loc dispiații hidraulice).
https://www.youtube.com/watch?v=2sKYOJgBG2Y
https://iopscience.iop.org/article/10.1088/1742-6596/52/1/004/pdf
https://iopscience.iop.org/article/10.1088/1755-1315/163/1/012091/pdf
https://link.springer.com/article/10.1007/s10494-017-9877-z
https://www.youtube.com/watch?v=5ppMtNLw0yo
În canalul I, este prezentată curgrea în ipoteza numărului infinit de pale (fără influența
numărului finit de pale). Mișcarea este axial simetrică, iar liniile de curent sunt
congruente cu palele.
ω
A
C
D
Peste mişcarea axial-simetrică corespunzătoare -la intrare: c1 c1 (c1 0)
ipotezei numărului infinit de pale, la care liniile de
curent sunt curbe congruente cu palele (canalul I), se
suprapune mişcarea produsă de vârtejul relativ c1
w
(canalul II). Se notează cu indice superior prim dublu w1 1
(‘’) vitezele corespunzătoare numărului infinit de pale, c1
și rezultă:
I
(c1 0)
c1 w1 1 1
B
u1
w w 1
w1 w1 w1
III II
w
-la ieșire: c2 c2
w2
w
c2 c2 w2
ω w2
A C
w1
2
c2 w2 2
D
c2 w2 u2
w2 w2 w2
-la intrare: c1 c1 (c1 0) -la ieșire: c2 c2
H t
1
g
c2 u2 c1 u1 H t c2 u2 c1 u1
1
g
→ Sarcina/energia specifică a rotorului cu număr finit de pale este mai mică decât în
cazul rotorului cu număr infinit de pale
Ht
Coeficientul de influenţă a numărului finit de pale:
Ht
C. Pfleiderer – metoda a fost descrisă în tratatul său publicat în 1924. Este cea
mai aplicată metodă în prezent pentru toate tipurile de pale.
1 R22
p S A, B R dsm momentul static al liniei medii de
1 p zS curent în raport cu axa pompei
- este un coeficient empiric, cu diferite relații de calcul în funcție de tipul rotorului, ca de ex:
- pentru palele radiale cu R1 / R2 0,5 urmate de aparat director paletat:
0,6 1 20 / 600
- pentru palele radiale cu R1 / R2 0,5 1,6, ,2 R1 / R2
cor
- pentru pompele şi compresoarele cu cameră spirală 0,65, , 0,85 1 20 / 600
- dacă în aval de rotorul centrifug există difuzor nepaletat 0,85 ,,11 / 60 0
2
0
1,20
β2 = 40o β2 = 90o
0,20
0,0
2 4 6 8 10 12 14 16
z
4.4. Influența unghiului β2 asupra formei palei
Unghiul de intrare în pala rotorică, β1, este întotdeauna ascuţit astfel încât rotorul se învârte
cu muchia de intrare orientată în faţă.
Rotorul pompelor centrifuge poate fi construit pentru diferite valori ale unghiului de ieşire
din pală, β2 . Valoarea acestui unghi influenţează forma canalelor rotorului, deci şi randamentul
pompei dar mai ales diametrul D2, respectiv energia specifică schimbată E (sau sarcina H).
Unghiul poate avea următoarele valori:
caz I) 2 900 - pale curbate înapoi;
1
H t c2 u2 c1 u1
g
caz II) 2 = 900 - pale cu ieşire radială;
caz III) 2 900 - pale curbate înainte.
I R2 R2
II III
u2 c2
B c A2 u2 c2 u2
A2
A1 1 B1 A2 2 B
A1 A1
B R1 1 R1
ω
B1 1
R1 2
w2 w2
2 2 B1
ω w2 ω
R2 β2<90o
β2=90o β2>90o
B B2 B2
A1 A2 A1 A2
A1 A2
B1 B2 B
B1 B2 B2
Se prezintă canalele rotorice A1A2B2B1A1 între două pale consecutive, curba 1-2,
congruentă cu palele, fiind axa fiecărui canal.
Sub fiecare tip de pală s-a reprezentat forma canalului între două pale, desfăşurat în
lungul axei canalului, având raza R1 în secţiunea de intrare, raza R2 în secţiunea de ieşire,
numărul de pale, și unghiul β1 egale în cele trei cazuri.
Se observă că pentru tipul I de rotor forma canalului este cea mai potrivită datorită
evazării continue şi relativ lente a secţiunii canalului. Linia de curent 1-2 este cea mai lungă în
acest caz. Ca urmare a acestei evazări progresive forma I este utilizată aproape în exclusivitate
la construcţia pompelor centrifuge datorită randamentelor mult mai bune pe care le realizează, în
comparaţie cu tipurile II şi III.
I R2 R2
II III
u2 c2
B c A2 u2 c2 u2
A2
A1 1 B1 A2 2 B
A1 A1
B R1 1 R1
ω
B1 1
R1 2
w2 w2
2 2 B1
ω w2 ω
R2 β2<90o
β2=90o β2>90o
B2 B2 B2
A1 A2 A1 A2
A1 A2
B1 B2 B
B1 B2 B2
În aceleași condiţii pentru cele trei forme de rotoare: razele R1 şi R2, unghiul, 1 şi debitul Q
(adică aceeaşi componentă c2m), formele II şi III asigură componente tangenţiale mai mari decât
forma I, realizând şi energii specifice mai mari.
u2c2 1
H t Et u2c2 H t (u2 c 2 u1c1 )
g g
Palele şi rotoarele de formele II şi III se utilizează la ventilatoare pentru reducerea
gabaritelor (în defavoarea randamentului).
Palele de forma III se utilizează în special la turbine unde sensul de rotaţie, respectiv de
curgere prin rotor sunt inverse, deci canalul este convergent.
I R2 R2
II III
u2 c2
B c A2 u2 c2 u2
A2
A1 1 B1 A2 2 B
A1 A1
B R1 1 R1
ω
B1 1
R1 2
w2 w2
2 2 B1
ω w2 ω
R2 β2<90o
β2=90o β2>90o
B B2 B2
A1 A2 A1 A2
A1 A2
B1 B2 B
B1 B2 B2
4.5. Influența unghiului β2 asupra schimbului de energie
Pentru a se evidenţia influenţa unghiului 2 asupra energiei specifice schimbate, se
consideră pentru toate cazurile de pale (I, II și III) următoarele elemente constante:
- unghiul de intrare în pală, 1,
- unghiul vitezei absolute la intrare 1 = 900 (intrarea ortogonală, c1φ = 0),
- viteza de transport la ieşirea din pală u2 (deci raza R2 şi viteza unghiulară ) şi
- viteza meridiană în lungul palei c1 = c1m = c2m.
În aceste condiţii triunghiurile vitezelor pentru cele trei cazuri sunt de forma:
III
c1 w1 c2I w2
c1m
c2II I w2II
w2
c2m c2III 2=90o
2<90o 2>90o
1 u1
u2
I II
c2 c2 c2III
H t
1
g
c2 u2 c1 u1 H t
u2c2
g
Et u2c2
u2 c2 u2c2 u
ctg 2 c2 u2 c2mctg 2 H t 2 (u2 c2mctg 2 )
c2m g g
Atunci când unghiul 2 crește, ctg 2 scade, deci sarcina Ht∞ va crește
I
c1 w1 c2 I
w2
c1m
c2m
1 u1 2<90o
u2
c2I
c1 w1 II
c2II w2
c1m
2=90o
c2m
1 u1 u2
II
c2
c1 w1
c2III
c1m
w2III
c2m 2>90o
1 u1 u2 III
c2
Et gH t u 2c2 u1c1 Daca c1 0 Et u 2c2
2 2 2 2 2
c22 c12 c2m c2 c1m c1 c2 c22
Ec, Ec,
2 2 2 2 2
Et,
R (0,5; 1), energia specifică de presiune are o Et,
Ec,
pondere mai mare în energia specifică a rotorului, Ep, Ec,
Ec, Et,
canalul dintre palele rotorice are o formă mai 0
u2 2u2 c2
c
favorabilă, iar viteza 2 are o valoare mai mică, R
1
deci traseul particulei fluide în organul fix din aval
de rotor (camera spirală, aparatul director) este R = 0,5
0
mai mic. u2 2u2 c2
pompei. R2 β2<90o
B
Atunci când unghiurile 2 sunt ascuţite Et u 2 c2 u 2 Dn / 60
D
(2 900) se obțin componente tangenţiale C
E
c2II c2III
c1 w2I
w2II
c2 cu valori mai mici şi pentru o energie
c1m
2II=90o
2III>90o w2III
c2 m
specifică Et dată, rezultă valori ridicate A
2I<90o
u2
c2II B c2III
2u2
pentru viteza de transport u2, adică
Et,
necesitatea unor turaţii n mari, a unor Ec,
Et,
Ep, Ec,
diametre D2 mari sau să se repartizeze Ec, Et,
0
u2 2u2 c2
energia specifică E pe un număr mai mare
R
1
de etaje.
Astfel, adoptarea unor unghiuri 2 R = 0,5
0
u2 2u2 c2
ascuţite prezintă dezavantajul unor
I
gabarite mari sau al unor turaţii ridicate.
u2
Majoritatea turbomaşinilor de lucru se B c
A1 1 B1 A2 2
Ec, Et,
inelară şi rotorul retras, şi se pot utiliza în ambele 0
u2 2u2 c2
sensuri de rotaţie.
R
Rotoarele cu pale curbate înainte (2 900, tip 1
scurte.