Sunteți pe pagina 1din 21

Cheltuieli publice pentru cultura

CUPRINS: Cheltuieli publice pentru cultura Criterii de clasificare Cheltuielile publice destinate aciunilor social-culturale Finantarea in cultura Sibiu - Capital Cultural European 2007 Ponderea cheltuielilor publice pentru cultura,religie,actiuni cu activitate sportive si de tineret in totalul cheltuielior social-culturale, in totalul cheltuielilor publice si in PIB Executia Bugetului de Stat tabele si grafice Executia Bugetulelor Locale - tabele si grafice Anexa1

Cheltuielile publice concretizeaza cea de-a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice, si anume aceea a repartizarii resurselor financiare publice pe diverse destinatii.Utilizarea propriu-zisa a resurselor financiare pentru infaptuirea obiectivelor cuprinse in programele guvernamentale privind activitatea sociala, economica si de alta natura, desfasurata de acestea, se reflecta in cheltuielile publice.Prin cheltuieli publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare perioada. Criterii de clasificare a cheltuielilor publice:

Cheltuielile publice si bugetare sunt numeroase. Facilitarea intelegerii continutului, a determinarii nivelului cheltuielilor corespunzatoare destinatiilor, a nivelului resurselor si a desemnarii beneficiarilor de avantaje create de stat pe seama eforturilor financiare ale contribuabililor, presupune clasificarea pe grupe a acestor cheltuieli, in functie de anumite criterii:
1.

Clasificatia administrativa pe criteriul instituiilor prin intermediul crora se

efectueaz cheltuieli publice (ministere, instituii publice autonome, uniti administrativ teritoriale etc.);
2.

Clasificatia economica - pe dou criterii: al scopului n care sunt efectuate plile (cheltuieli publice curente sau de funcionare i cheltuieli publice de capital sau de investiii);al existenei sau nu a unei contraprestaii (cheltuieli publice ale serviciilor publice, numite i administrative i cheltuieli publice de transfer);

3. Clasificaia funcional pe criteriul sectoarelor de activitate ctre

care sunt repartizate resursele financiare publice a) n domeniul social: nvmnt, sanitare, ocrotire social etc.; b) n domeniul cercetrii; c) n domeniul economic (investiii, acordarea de subvenii i faciliti; d) n domeniul aprrii i siguranei naionale; e) n domeniul administrativ public central i local; f) n ceea ce privete dobnzile aferente datoriei publice).
4.

Clasificaia financiar - pe criteriul momentului efecturii i a efectului avut de

acestea (cheltuielile publice definitive, temporare: virtuale ) i pe criteriul forme de manifestare (cu/ fr contraprestaie; definitive/ provizorii; speciale/ globale)
5.

Clasificaia dup rolul cheltuielilor publice n reproducia social pot fi: Clasificaia folosit de instituiile specializate ale O.N.U. pe criteriile:

cheltuieli publice negative (reale) i cheltuieli publice pozitive (economice)


6.

funcional (cheltuielile publice sunt mprite n cheltuieli pentru: servicii

publice, aprare, educaie, sntate, securitate social, locuine i servicii comunale, recreaie, cultur i religie, aciuni economice, alte scopuri);

economic (cheltuielile publice reprezentnd un consum final i cheltuielile

publice n scopul formrii brute de capital). Dup criteriul funcional, cheltuielile publice se mparte n:

servicii publice generale aprare, ordine public i siguran naional social-culturale servicii i dezvoltare public, locuine mediu i ape aciuni economice alte aciuni transferuri mprumuturi acordate pli de dobnzi i alte cheltuieli aferente datoriei publice fonduri de rezerv Cheltuielile publice destinate aciunilor social-culturale Acest tip de cheltuieli i au originea recent n ideologia politico-economic

intervenionist, aprut n America dup cel de-al doilea rzboi mondial, aa numita doctrin a statului bunstrii. Obiectivele autoritii publice ntr-un astfel de stat sunt: asigurarea unui venit minim, susinerea cetenilor n situaii defavorizante (cum ar fi boala, btrneea, omajul, handicapul), garantarea unui nivel de trai bun pentru ntreaga populaie, n raport cu o anumit list de servicii i minimalizarea efectelor unor evenimente ce implic riscuri sociale. Aceste servicii sunt puse la dispoziia
4

membrilor societii n mod gratuit sau la un pre mic, ori sunt acordate alocaii, pensii, ajutoare .a. indemnizaii prin intermediul crora populaia s-i poat permite un standard de via decent. n rile dezvoltate, pentru asigurarea acestor faciliti se cheltuiete pn la 50% din venitul naional. Cheltuielile publice destinate aciunilor de natur socio-cultural din Romnia, vizeaz domeniile urmtoare:

nvmnt sntate cultur, religia i tineretul asistena social (alocaii, pensii, ajutoare, alte ndemnizaii) ajutorul de omaj alte cheltuieli publice socio-culturale pensia suplimentar Cheltuieli publice pentru cultura Pentru realizarea unor obiective ale politicii sociale, privind serviciile culturale,

artistice, sportive, autoritatile publice ofera o parte din resursele financiare publice pentru actiuni sau intretinerea si functionarea institutiilor specializate in aceste domenii. Aceste resurse financiare destinate culturii, religiei, actiunilor cu activitatea sportiva si de tineret contribuie la imbunatatirea calitatii factorului uman prin cresterea nivelului cultural, cultivarea gusturilor si idealurilor morale si estetice, educatia spirituala, activitati sportive destinate a intretine o anumita stare a individului din punct de vedere moral, estetic, din punct de vedere al conditiei fizice. Aceste resurse

financiare intra in componenta investitiei in resurse umane, si influenteaza pozitiv activitatea economica si sociala, dar contribuie si la cresterea economica. Aceste cheltuieli publice pentru cultura, religie si actiuni cu activitate sportiva au in componenta diferiti factori; in unele tari apar toate impreuna, iar in alte tari apar sub forma cheltuielilor pentru recreare, cultura si culte. Aceste resurse financiare sunt indreptate catre institutii ca: institutii culturale (biblioteci, muzee, case de cultura, patrimoniul cultural, presa, editurile), institutii artistice (teatre, institutii musicale, case de filme), culte, actiuni sportive si de tineret, actiuni pentru timpul liber. Din activitatea desfasurata in aceste institutii se pot concretiza bunuri material (dar care au si valoare spirituala) cum ar fi cartile, filmele, discurile, sculpturile, sau se pot concretiza ca servicii cultural, spiritual, artistice, sportive, cum ar fi concerte, spectacole de teatru, opera, sau concursuri sportive. Cu toate ca este generate de o munca de creatie literara, artistica, se desfasoara o activitate cu character economic: din vanzarea acestor bunuri create se incaseaza venituri care sunt folosite pentru autofinantarea activitatii institutiei. Implinirea acestor servicii culturale, artistice si sportive se poate face in mod gratuit sau cu plata, dar care nu intotdeauna sunt suficiente pentru valoarea serviciului respective, asadar, aceste institutii pot sa nu realizeze nici un venit sau sa incaseze venituri modice, care nu acopera costul serviciilor. Pentru continuarea activitatii, au nevoie de subventii de la buget, sau din orice alte resurse. Institutiile cultural artistice pot fi publice, de importanta nationala sau locala (biblioteci, institutii artistice, muzee, orcheste), sau pot fi proprietate particulara (teatre, edituri, echipe sportive). In orice tara cu prioritate, institutiile si activitatile cultural artistice, cultele, actiunile sportive si de tineret se finanteaza din bugetul public (integral sau partial), prin
6

subventii in completarea veniturilor proprii. De obicei finantarea bugetara a acestor institutii se realizeaza in proportie de 80-100% prin intermediul bugetelor colectivitatilor locale. Multe institutii de cultura si arta reprezinta o componenta foarte importanta a sistemului de protectie sociala datorita ponderii mari a resurselor bugetare in acoperirea necesitatilor financiare, ele oferind membrelor societatii servicii in mod gratuit sau cu tarif redus. Finantarea cheltuielilor publice pentru cultura, religie, arta si sport nu se realizeaza numai prin bugetul public, ci si prin veniturile proprii ale institutiilor respective, obtinute din activitati specific sau alte activitati. Exemple ar fi institutii artistice de spectacole, institutiile muzicale care obtin venituri din activitatea proprie (inchirieri, expozitii). Alte finantari foarte importante le reprezinta donatiile si sponsorizarile, fiind resurse ce acopera o parte din cheltuielile institutiilor de arta, cultura sau activitatile sportive si de tineret. In orice tara legislatia fiscala prevede o serie de facilitati care opereaza in cazul in are persoane fizice sau juridice sprijina material sau financiar activitati culturale, artistice, religioase, sportive, activitati destinate protectiei drepturilor omului, actiuni umanitare, etc. In anumite tari dezvoltate sunt destinate fonduri impresionante artelor contemporane si avantgardei artistice. Bineinteles, in cazul cheltuielilor publice pentru cultura, religie, activitate sportiva si de tineret este urmarita utilizarea cat mai eficienta a fondurilor alocate, dar efectele acestor actiuni sunt in special nemateriale, resimtite indirect, pe termen lung, asadar dificil de determinat.

Sunt anumiti factori specifici ai acestor actiuni, cum ar fi: numarul de biblioteci, case de cultura, muzee, teatre; numarul de cititori, vizitatori, spectator, numarul de manifestari sportive; numarul si tirajele publicatiilor, productiile cinematografice, care, prin calcularea si analizarea lor permit realizarea unor aprecieri si concluzii privind corelatia intre dinamica acestora si dinamica resurselor financiare alocate. Eficienta sociala, cultural educativa si cea economica este data prin maximizarea efectelor la un volum dat de efort financiar. Ca sisteme de finantare a cheltuielilor institutiilor pentru cultura, religie, arta, actiuni sportive, mentionam: a) finantarea bugetara (alocarea integral de la buget a fondurilor necesare intretinerii

si functionarii institutiei si varsarea la buget a eventualelor venituri realizate); in cazul bibliotecilor. b) Finantarea din venituri extrabugetare si alocatii din buget (oprirea veniturilor realizate pentru acoperirea cheltuielilor, si in completare obtinerea unor subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale); case de cultura, muzee, publicatii si carti de interes national, Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune. c) Integral din veniturile extrabugetare; in cazul institutiilor care au venituri suficiente pentru a-si acoperiiin totalitate cheltuielile; ARTEXIM, Institutul de Memorie Culturala. d) Din fonduri extrabugetare, provin din administrarea si exploatarea bunurilor in patrimoniul cinematografiei, din difuzarea filmelor. Cultele religioase se bucura de sprijinul statului, sunt libere si autonome. Acestea primesc contributii de la bugetul de stat care completeaza veniturile pentru acoperirea salariilor slujitorilor cultelor.
8

Activitatea sportiva si de tineret se finanteaza din venituri proprii, obtinute din concursuri sportive, actiuni de tineret, din taxe, reclama si publicitate sau alocatii bugetare acordate din bugetul de stat sau bugetele locale. Important de stiut este ca, precum in alte tari, si in Romania, o mare importanta o au sponsorizarile, in special pentru activitatile culturale, artistice, sportive. Legea privind sponsorizarea prevede posibilitatea ca orice persoane juridical de utilitate politica care desfasoara sau urmeaza sa desfasoare o activitate cu character direct unitar, filantropic, cultural, artistic, educative, de invatamant stiintific, religios, sportiv, poate beneficia de sponsorizari. Romania beneficiaza si de resurse externe pentru finantarea culturii si artei. Tara noastra a primit finantari de la uniunea europeana pentru programe de automatizare a unor bibioteci publice, sau pentru Programul Cultura 2000 (de la Banca Mondiala s-a primit in 1998 un credit de 5.000.000 dolari pentru restaurarea Ansamblului Brancusi de la Targu Jiu, imprumut pe o perioada de 20 ani, cu peioada de gratie de 5 ani). In 1996 s-a trecut la acordarea alocatiilor de la buget pentru actiuni de cultura, religie, activitati sportive si de tineret sub forma unor sume globale, care reflecta o crestere a autonomiei si responsabilitatii institutiilor finantate fata de fondurile primite si fata de realizarea actiunilor specific. Sunt vizate doua aspecte privind tendintele manifestate in directia finantarii cheltuielilor institutiilor sau activitatilor din aceste domenii: unul din ele priveste redimensionarea cheltuielilor concomitent cu o evaluare cat mai realista a veniturilor proprii; al doilea se refera la cointeresarea institutiilor de cultura si arta sportive pentru dezvoltarea activitatilor producatoare de venituri. Finantarea in cultura

Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, Romania este membra a Uniunii Europene, acest lucru fiind posibil si datorita prezentei culturii romanesti pe scena culturala europeana si dezvoltarii in ultimii ani a unor proiecte culturale prestigioase in toate domeniile artistice - teatru, film, dans, arte vizuale, muzica etc. Crearea unor noi institutii publice - Muzeul National de Arta Contemporana, Centrul National al Dansului Bucuresti -, aparitia unor noi sisteme publice de finantare Fondul Cultural National, programele de finantare lansate recent de Institutul Cultural Roman - au impulsionat scena artistica romaneasca si au creat premisele unei dezvoltari durabile a sectorului cultural. Desemnarea Sibiului drept Capitala Culturala Europeana 2007 aduce cultura romaneasca in centrul atentiei internationale, proiectele propuse de operatorii culturali romani in cadrul programului fiind inovatoare si complet adaptate standardelor profesionale europene. A.F.C.N. a acordat in iunie 2007 finantari nerambursabile pentru proiecte editoriale - carte si publicatii culturale. Finantarea nerambursabila a fost de maximum 90% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului. Solicitantii si/sau partenerii au asigurat contributia minima de 10% din bugetul proiectului propus spre finantare sub forma contributiei in numerar. Prioritatile de finantare pentru aceasta sesiune de finantare au fost : incurajarea tinerilor creatori; promovarea creatiei literare contemporane; explorarea diferentelor si a diversitatii culturale; cultura nationala in context european; pastrarea identitatii nationale; valorificarea patrimoniului imaterial;

10

arta pentru schimbarea sociala si schimbarea mentalitatilor, potrivit Hotararii ConsiliuluI Administratiei Fondului Cultural National. Suma totala disponibila pentru aceasta sesiune de finantare a fost de 2,4 milioane de lei, distribuita dupa cum urmeaza: 1,6 milioane lei pentru editarea de titluri de carte;

0,8 milioane lei pentru editarea de publicatii culturale (reviste si alte publicatii culturale), potrivit Hotararii ConsiliuluI Administratiei Fondului Cultural National.

Guvernul Romaniei hotaraste ca 1 Institutiile publice de cultura si arta de importanta judeteana si ale municipiului Bucuresti sunt: - biblioteci publice, judetene si a municipiului Bucuresti; - muzee, judetene si al municipiului Bucuresti; - institutii profesioniste de spectacole si concerte, judetene si ale municipiului Bucuresti; - formatii si ansambluri artistice profesioniste de muzica si dansuri populare - centre de conservare si de valorificare a traditiei si creatiei populare, judetene si al municipiului Bucuresti; - scoli populare de arta, judetene si a municipiului Bucuresti; - universitati populare cu personalitate juridica. 2 Institutiile publice de cultura si arta, de sub autoritatea consiliilor locale municipale, orasenesti si comunale, sunt: - biblioteci publice; - institutii profesioniste de spectacole si concerte; - institutii muzeale; - formatii si ansambluri artistice profesioniste de muzica si dansuri populare - case de cultura; - camine culturale; - universitati populare. Finantarea cheltuielilor de functionare si de capital ale bibliotecilor publice comunale, orasenesti, municipale si judetene se asigura integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, in functie de subordonarea acestora.
11

Finantarea cheltuielilor de functionare si de capital ale muzeelor comunale, orasenesti, municipale si judetene se asigura din venituri extrabugetare si din subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, in functie de subordonarea acestora. *1

*1. HOTARIREA nr. 442 din 22 iulie 1994 privind finantarea institutiilor publice de cultura si arta de
importanta judeteana si ale municipiului Bucuresti subordonate inspectoratelor pentru cultura judetene si al municipiului Bucuresti, precum si a celor de sub autoritatea consiliilor locale , aparuta in MONITORUL OFICIAL nr. 207 din 10 august 1994

Finantarea cheltuielilor de functionare si de capital ale institutiilor artistice profesioniste de spectacole si concerte, precum si ale formatiilor si ansamblurilor artistice profesioniste de muzica si dansuri populare, organizate ca institutii publice, se asigura din veniturile extrabugetare si din subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, in functie de subordonarea acestora. Prin institutii de spectacole si concerte se intelege acele unitati care desfasoara o activitate profesionista de spectacole si concerte pe stagiuni, pe baza unui repertoriu. In aceasta categorie se includ: filarmonici, orchestre simfonice, opere, operete, formatii corale, teatre dramatice, teatre lirice, teatre de balet, teatre de estrada, teatre de papusi si marionete, formatii si ansambluri artistice de muzica si dansuri, circuri. Finantarea cheltuielilor de functionare si de capital ale centrelor de conservare si de valorificare a traditiei si creatiei populare, judetene si al municipiului Bucuresti, se asigura integral de la bugetul de stat.

12

Finantarea cheltuielilor de functionare si de capital ale scolilor populare de arta, judetene si a municipiului Bucuresti, se asigura, incepind cu anul 1995 , conform prevederilor art. 66 lit. b) din Legea nr. 10/1991 privind finantele publice, din venituri extrabugetare si din subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, in functie de subordonare. Finantarea cheltuielilor de functionare si de capital ale caselor de cultura se asigura din venituri extrabugetare si din subventii de la bugetele locale. Finantarea cheltuielilor de functionare si de capital ale caminelor culturale se asigura din venituri extrabugetare si din subventii de la bugetele locale comunale. Finantarea cheltuielilor de functionare si de capital ale universitatilor populare se asigura integral din venituri extrabugetare. Efectuarea cheltuielilor de catre institutiile de cultura si arta de subordonare locala se face pe baza programelor si a activitatilor culturale, avizate in prealabil de inspectoratele pentru cultura, judetene si al municipiului Bucuresti, in limita bugetelor propuse si aprobate. Veniturile realizate de institutiile publice de cultura se varsa la bugetul din care au fost finantate. (1) Inspectoratele pentru cultura, judetene si al municipiului Bucuresti, avizeaza anual statele de functii ale institutiilor publice de cultura si arta de subordonare locala, in vederea aprobarii lor de catre consiliile locale. (2) Angajarea personalului de conducere din institutiile publice de cultura si arta de subordonare locala si desfacerea contractului de munca al acestuia se fac cu avizul inspectoratelor pentru cultura, judetene si al municipiului Bucuresti. In vederea asigurarii desfasurarii in conditii optime a actului de cultura in teritoriu, se interzice schimbarea destinatiei spatiilor proprietate publica aflate in administrarea institutiilor publice de cultura si arta de importanta judeteana si, respectiv, de subordonare locala; in cazuri de exceptie, autoritatile publice locale pot aproba schimbarea destinatiei unor astfel de
13

spatii numai cu acordul inspectoratelor pentru cultura, judetene si al municipiului Bucuresti, cu obligatia de a se compensa cu alte spatii corespunzatoare realizarii activitatilor de catre institutiile publice respective. (1) Ministerul Culturii impreuna cu consiliile judetene si al municipiului Bucuresti vor asigura, pina la data de 31 august 1994, preluarea in intregime de catre Ministerul Culturii, pe baza de protocol, prin inspectoratele de cultura, judetene si al municipiului Bucuresti, a activului si pasivului patrimoniului institutiilor publice de cultura si arta de importanta judeteana si ale municipiului Bucuresti prevazute la art. 1, precum si a fondurilor necesare functionarii acestora pe intregul an 1994, conform nominalizarii stabilite de Ministerul Culturii. (2) Pina la data preluarii institutiilor prevazute la art. 1 din prezenta hotarire, pe baza protocolului de predare-primire, acestea se vor finanta in continuare, potrivit prevederilor legale, de catre autoritatile publice locale. Ministerul Finantelor va introduce modificarile corespunzatoare in bugetul de stat si in bugetul Ministerului Culturii, pe baza protocoalelor de predareprimire prezentate de Ministerul Culturii. Orice dispozitii contrare prevederilor prezentei hotariri se abroga.

Sibiu - Capital Cultural European 2007 n anul 2006, programul Sibiu - Capital Cultural European 2007 a beneficiat de o alocaie bugetar total de 30 mil. RON din partea bugetului de stat, prin bugetul Ministerului Culturii i Cultelor. Din aceast sum, 15 mil. RON au fost asigurai prin Legea Bugetului de Stat pe 2006, iar 15 mil. RON au reprezentat suplimentare prin alocare de la rezerva bugetar (HG 650-2006). Din totalul bugetului alocat, a fost decontat suma de 28,22 mil. RON. Alocarea acestor fonduri s-a fcut pe urmtoarele tipuri de cheltuieli: 1. Cheltuieli de capital 2,78 mil. RON

14

2. Cheltuieli materiale din care restaurare campanie de comunicare

19,5 mil. RON, 11,07 mil. RON 4,2 mil. RON 4 mil. RON 0,14 mil. RON 0,09 mil. RON 7,62 mil. RON, din care 0,3 mil. RON 7,32 mil. RON 0,1 mil. RON 30 mil. RON

pregtire proiecte

materiale promoionale deplasri, contracte civile 3. Transferuri Susinere culte Muzeul Naional Brukenthal
4. Cheltuieli de personal

TOTAL

La sfritul anului 2006 situaia decontrilor (pli efective) a fost : 1. Lucrri de restaurare - lucrri la 33 de imobile, proiectare pentru 2 turnuri, bastioane i ziduri de incint pe 7 strzi 2. Amenajare muzeal i reparaii - Muzeul Brukenthal 3. Campanie de comunicare i promovare 4. Co-finanare proiecte culturale 5. Echipamente scenotehnic, scene i gradene 10,27 Mil RON 7,32 mil. RON 3,94 mil. RON 3 mil. RON 2,78 mil. RON

6. Reparaii la lcauri de cult cuprinse n proiectele capitalei culturale (ortodoxe, romano-catolice, reformate, evanghelice, mozaic) 0,36 mil. RON 7. Deschiderea Capitalei Culturale (Concertul Orchestrei Naiunilor din 01.01.2007) CCE 2006) 0,27 mil. RON 0,18 mil. RON 8. Produse de comunicare i protocol (film, DVD-uri, participare la Patras-

15

9. Deplasri, contracte civile de colaborare TOTAL

0,1 mil. RON 28,22 mil. RON

Diferena dintre alocaie i decontare s-a produs ca urmare a: nchiderii antierelor de restaurare la nceputul lunii decembrie 2006 datorit conditiilor meteo i deci a imposibilitii derulrii unor lucrri (cca. 0,800 mil. RON din alocaie) renunrii unor operatori culturali (Casa de Cultura a Municipiului Sibiu, UNITER, Muzeul Naional Brukenthal, Teatrul Radu Stanca, Filarmonica Sibiu, CNM ASTRA) de a mai solicita finanare n 2006 i amnarea finanrii activitilor pregtitoare pentru 2007 (cca. 1 mil. RON) Ordonanei Guvernului nr.51 din 11 august 1998 privind mbuntirea sistemului de finanare a programelor i proiectelor culturale, emis n temeiul art. 1 pct. 9 lit. a) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonane i publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.296 din 13 august 1998, cu urmtoarele modificri i completri: Programele i proiectele culturale finanate de la bugetul de stat i/sau de la bugetele locale se aprob de ordonatorii principali de credite pentru activitile proprii i pentru cele organizate de instituiile din subordinea acestora, altele dect obligaiile ori programele minimale care urmeaz s fie realizate anual." (1) Asociaiile i fundaiile romne cu personalitate juridic, precum i alte organizaii neguvernamentale fr scop lucrativ, care iniiaz i organizeaz programe i proiecte culturale, pot primi subvenii alocate de la bugetul de stat sau, dup caz, de la bugetele locale, care vor fi utilizate n exclusivitate pentru acoperirea parial sau integral a cheltuielilor aferente programelor i proiectelor culturale stabilite ca beneficiare ale subveniilor. (2) Criteriile de acordare a fondurilor pentru organizaiile neguvernamentale menionate la alin. (1) vor fi stabilite prin norme metodologice aprobate prin hotrre a Guvernului.

16

(3) Nivelul subveniilor alocate se aprob de ordonatorii principali de credite bugetare, dup caz. (4) Dobnzile aferente sumelor alocate potrivit alin. (1) vor fi utilizate numai pentru finanarea cheltuielilor aferente programelor i proiectelor culturale stabilite ca beneficiare ale subveniilor. (5) Modul de utilizare a subveniilor acordate de la buget este supus controlului, conform legilor n vigoare. (6) Lista cuprinznd asociaiile i fundaiile romne cu personalitate juridic, celelalte organizaii neguvernamentale fr scop lucrativ, care au primit subvenii, precum i cuantumul acestora se face public, n mod oficial, prin grija ordonatorilor de credite care au acordat subvenia." n situaiile n care titularii dreptului de autor sau titularii de drepturi conexe solicit plata n avans a unor sume stabilite n contract ordonatorul principal de credite poate aproba depirea cotei de 30% prevzute de dispoziiile legale n vigoare, dar nu mai mare de 50%, cu condiia stabilirii unor clauze asigurtorii n contractele ncheiate. Colaboratorii angajai n condiiile legii de ctre ordonatorii principali de credite pentru realizarea unor programe sau proiecte culturale pot primi o remuneraie de pn la nivelul salariului mediu de baz maxim prevzut pentru funciile de execuie din cadrul instituiei publice organizatoare. Legea a fost adoptat de Senat n edina din 5 aprilie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituia Romniei. *2

Principalele surse de finantare sunt fondurile bugetare, incasarile proprii ale institutiilor respective, donatii, sponsorizari. Specificul finantarii este legat de modul in care se finalizeaza activitatea acestor institutii: In cazul finalizarii in bunuri acestea presupun vanzarea in conditii economice, adica astfel incat preturile practicate sa acopere cheltuielile si sa rezulte chiar si un profit; In cazul finalizarii prin servicii acestea se fac adesea cu titlu gratuit sau cu tarife modice; in acest caz finantarea se face preponderent prin buget in completarea incasarilor proprii respectivelor institutii. Finantarea acestor activitati se face in cea mai mare parte din bugetele locale. In multe tari (inclusiv Romania) in categoria acestor cheltuieli se
17

includ si cele pentru culte, activitatea sportiva, actiuni pentru tineret si recreare/divertisment. Finantarea prin sponsorizare, in tara noastra, este stimulata prin faptul ca sponsorul poate beneficia de o reducerea cu 5-10% a bazei impozabile a impozitului pe profit, in functie de tipul de activitate (cultura, de culte, sportiva, pentru tineret, pentru recreare) pe care a sponsorizat-o.

*2 LEGEA nr.245 din 16 mai 2001


pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr.51/1998 privind mbuntirea sistemului de finanare a programelor i proiectelor culturale publicata in Monitorul Oficial cu numarul 270 din data de 24 mai 2001

Ponderea cheltuielilor publice pentru cultura,religie,actiuni cu activitate sportive si de tineret in totalul cheltuielior social-culturale, in totalul cheltuielilor publice si in PIB *3 Nr.c rt Tara An de Ponderea cht. publice pt cultura,religie referinta si actiuni sportive si de tineret in total cht in total cht in PIB socialpublice (%) culturale(%) (%) 2000 1.9 0.7 0.5 1999 1.8 1.1 0.4 1994 1.6 0.9 0.6 2000 3.5 2.5 1.7 1998 1993 1996 1998 1.9 2.6 2.2 3.2 0.7 1.8 1.5 0.4 1.0 0.8 0.4

1 2 3 4 5 6 7 8

Canada S.U.A Austria Danemar ca Finlanda Franta Germani a Grecia

18

9 10

Irlanda 1997 Luxembu 1995 rg

1.6 4.9

1.0 3.3

0.5 1.6

Bugetul de Stat aloca pe anul 2007 suma de 1.197,1 milioane lei pentru cultura, recreere si religie *4

*3 manual Finante publice ,editia a IV-a, editura didactica si pedagogica ,R.A. Bucuresti, autori: Iulian Vacarel, Florian Bercea, Tatiana Mosteanu, Florin Georgescu,Maria Bondar,Gabriela Anghelache,Gh. D. Bistriceanu ,pag 203 *4Legea bugetului de stat pe anul 2007, Legea nr. 486/2006 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1043 din 29/12/2006

19

Anexa 1 FISA PROIECTULUI CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE DE PREADERARE SI ALTI DONATORI
Program anii 2009 2010 ulteriori 2007 2008

Proiectul: 1 Program PHARE 2006 /018-147.03.19 "Protectia patrimoniului cultural"


CHELTUIELI CURENTE 01 I 4.933 2.171 2.762 01 II 4.933 2.171 2.762 ALTE TRANSFERURI 55 I 4.933 2.171 2.762 55 II 4.933 2.171 2.762 Din total, din care,finantat din: 1. FINANTARE EXTERNA NERAMBURSABILA (Uniunea Europeana si alti donatori) - valuta mii EUR 00 I 1.500 658 842 00 II 1.500 658 842 - mii lei OO I 4.933 2.171 2.762 OO II 4.933 2.171 2.762 din care: 1.1. UNIUNEA EUROPEANA - valuta mii EUR 00 I 1.500 658 842 00 II 1.500 658 842 - mii lei, din care: OO I 4.933 2.171 2.762 OO II 4.933 2.171 2.762 1.1.2 FONDURI NERAMBURSABILE DE PREADERARE - valuta mii EUR 00 I 1.500 658 842 00 II 1.500 658 842 - mii lei , din care: OO I 4.933 2.171 2.762 - mii lei, din care: OO II 4.933 2.171 2.762 CHELTUIELI CURENTE 01 I 4.933 2.171 2.762 01 II 4.933 2.171 2.762 ALTE TRANSFERURI 55 I 4.933 2.171 2.762 55 II 4.933 2.171 2.762 din care CU FINANTARE NERAMBURSABILA - valuta mii EUR 00 I 1.500 658 842 00 II 1.500 658 842 - mii lei, din care: OO I 4.933 2.171 2.762 OO II 4.933 2.171 2.762 CHELTUIELI CURENTE 01 I 4.933 2.171 2.762 01 II 4.933 2.171 2.762 ALTE TRANSFERURI 55 I 4.933 2.171 2.762 55 II 4.933 2.171 2.762

20

Bibliografie: - manual Finante publice ,editia a IV-a, editura didactica si pedagogica ,R.A. Bucuresti, autori: Iulian Vacarel, Florian Bercea, Tatiana Mosteanu, Florin Georgescu,Maria Bondar,Gabriela Anghelache,Gh. D. Bistriceanu - Monitoru Oficial - www.petitiononline.com - www.fondulcultural.ro - www.cultura.ro - www.cultura-net.ro
129

Anuarul Statistic al Romniei 2006 cap. 21 Finante Institutul National de Statistica al Romniei - Ministerul finantelor www.mfinante.ro
-

21