Sunteți pe pagina 1din 19

Introducere

Analiza tranzactionala (AT) este folosita de multi specialisti in domeniul organizational, atat pentru intelegerea nevoilor clientilor, cat si pentru construirea unei strategii care se adreseaza nevoilor particulare ale organizatiei, astfel incat sa se construiasca relatii functionale si sa se elimine comportamentele organizationala disfunctionale. De exemplu, ne putem folosi de analiza tranzactionala in managementul conflictelor, imbunatatirea comunicarii, identificarea triunghiurilor dramatice sau a jocurilor psihologice. AT este o teorie explicativa a personalitatii si un sistem psihoterapeutic dedicat dezvoltarii si schimbarii personale. AT este o abordare ce se bazeaza pe un nivel intern (psihologic), unul extern (comportamental) si unul relational (interpersonal). Modelul teoretic are aplicatii ca si forma de psihoterapie, ca si suport pentru consiliere, in domeniul educational si in consultanta si instruire, in cadrul unei organizatii. Ca teorie a personalitatii, AT ne ofera o imagine asupra modului in care oamenii sunt structurati din punct de vedere psihologic. Pentru a realiza acest lucru, ea ne ofera un model cu trei elemente, cunoscut sub numele de modelul starilor eului. Acelasi model ne ajuta sa intelegem cum functioneaza oamenii - cum isi exprima personalitatea in plan comportamental. AT ofera de asemenea o teorie a comunicarii. Aceasta poate fi extinsa pentru a oferi o metoda de analiza a sistemelor si organizatiilor. AT ofera o teorie a dezvoltarii copilului. Conceptul de scenariu de viata explica modul in care tiparele noastre actuale de viata isi au originea in copilarie; in cadrul unui scenariu de viata, AT dezvolta explicatii referitoare la modul cum putem continua sa re-luam strategiile copilariei in viata noastra de adulti, chiar si atunci cand acestea produc niste rezultate care sunt auto-distructive sau dureroase. Astfel AT ne ofera si o teorie a psihopatologiei. In al treilea rand este un instrument creativ si puternic folosit pentru a facilita schimbarea si dezvoltarea in plan personal si profesional, avand aplicatii in patru domenii fundamentale: consiliere, educatie, organizational si clinic. Fondatorul analizei tranzactionale este Eric Berne, medic psihiatru, care dupa 15 ani de training (formare) n psihanaliza (unul din psihanalistii sai fiind Erick Erikson), decide sa urmeze un drum propriu. Lui i se alatura mai trziu Claude Steiner, Robert si Mary Goulding,

Aaron si Jacqui Schiff, Taibi Kahler, Stephen Karpman, fiecare dezvoltand cate un concept din teoria deja construita de Berne. In prezent sunt sase scoli importante de analiza tranzactionala, prin scoala ntelegand un subgrup care a dezvoltat o abordare psihoterapeutica bazata pe experienta clinica, are contributii specifice la teorie si practica si este recunoscut ca un centru pentru training, tratament si cercetare. Aceste scoli sunt: Cathexis Institute, Huron Valley Institute, The Miniscript School, Radical Psychiatry, Scoala Tranzactiilor Sociale i Institutul de Vest pentru terapie de grup si de familie. Pentru a ne cunoaste interlocutorul este necesar ca, mai intai sa ne cunoastem pe noi insine. Iar analiza tranzactionala constituie un mijloc util si oportun prin care putem observa cum ne schimbam starea de spirit in functie de interlocutori, de circumstante, un instrument de intelegere, evolutie si comunicare prin care sa ne explicam comportamentul unei persoane. Demersul analizei tranzactionale consta in analizarea comportamentelor, atitudinilor, exprimarilor si reactiilor psihice si emotionale prin intermediul grilelor analitice (exemplu: starea de spirit, pozitia de viata, jocurile, simbioza etc.). Principiile care stau la baza analizei tranzactionale situeaza oamenii pe pozitii egale, capabili sa gandeasca pentru ei insisi si sa-si gaseasca propriile solutii. "Eu sunt OK - Tu esti OK" este cea mai cunoscuta expresie a scopului AT de a stabili si intari pozitia care recunoaste valoarea fiecarei persoane. AT considera oamenii ca fiind OK, deci capabili sa se schimbe, sa se maturizeze si sa interactioneze adecvat. Pentru a intelege comportamentul unei persoane in AT sunt descrise trei stari ale eului: Parintele, Adultul si Copilul, care difera de supraego, ego i id prin aceea ca ele nu sunt manifestari ale eului, ele reprezentand comportamente vizibile si nu constructe ipotetice. Modelul lui Freud i modelul starilor Eului nu se suprapun si nici nu sunt acelasi lucru, dar nici nu se contrazic, sunt doar doua maniere diferite de a prezenta Personalitatea. O stare a Eului este un ansamblu coerent de comportamente, ganduri si sentimente. Este modul nostru de a ne exprima Personalitatea la un moment dat. Cand o persoana gandeste si simte asa cum gandea si simtea cand era copil, se intelege faptul ca este in starea de Copil. Cand se comporta, gandeste si simte intr-un mod copiat de la parinti sau de la o alta figura parentala, este in starea de Parinte. Cand se comporta, gandeste si simte intr-un mod care este o reactie imediata, la evenimentele care se intampla in jurul sau, utilizand toate capacitatile sale de adult, este in starea de Adult.

Pentru a avea o personalitate sanatoasa si echilibrata, avem nevoie de aceste trei stari ale Eului. Avem nevoie de Adult pentru a rezolva problemele aici si acum si pentru a aborda viata intr-o maniera adaptata si eficace. Pentru a fi in armonie cu societatea avem nevoie de acel ansamblu de reguli ale Parintelui. Si in Copil regasim spontaneitatea, creativitatea si intuitia de care ne bucuram cand eram copii. Comportamentul unei persoane este mai bine inteles in termenii starilor egoului, iar comportamentul intre doua sau mai multe persoane este mai bine inteles cand este examinat in termenii tranzactiei. O tranzactie consta dintr-un stimul si un raspuns ntre doua stari specifice ale Eului a doua persoane. Comunicarea intre indivizi ia forma unui lant de tranzactii de acest fel. In functie de tipul de tranzactii stabilit comunicarea continua, este intrerupta sau are loc la doua nivele, unul social si altul psihologic. Unul din motivele pentru care oamenii tranzactioneaza (comunica) este acela de a face schimb de stroke-uri. Stroke-ul sau nevoia de recunoastere (stimulare) este o nevoie fundamentala a fiintei umane pentru supravietuire si dezvoltare. Acesti stimuli pot fi verbali sau nonverbali (de exemplu: zambet, gesturi, mimica), pozitivi (mangaiere) sau negativi (lovitura). Dar nevoia de stimul este atat de puternica incat oamenii prefera sa primeasca stimuli negativi decat sa nu primeasca nici un fel de stimul. Intelegerea modului in care oamenii dau si primesc stimuli negativi sau pozitivi si schimbarea pattern-urilor neadecvate de recunoastere sunt aspecte importante n consilierea AT. Un concept important in AT sunt asa numitele jocuri psihologice manipulative. Aceste jocuri psihologice sunt definite ca niste pattern-uri sociale disfunctionale, cu scopul de a obtine recunoasterea celorlalti (stroke-uri), dar de fapt intaresc conceptia negativa despre sine si mascheaza exprimarea directa a gandurilor si emotiilor. Jocurile au un caracter repetitiv si blocheaza comunicarea, determinand in acelasi timp sentimente negative de o parte si de cealalta. Conceptul fundamental al AT este "scenariul de viata". Comportamentul disfunctional al unei persoane este rezultatul deciziilor limitative, luate in copilarie cu scopul supravietuirii. Aceste decizii culmineaza in scenariul de viata care limiteaza potentialul unei persoane. Deciziile au la baza niste injonctiuni cu caracter distructiv pentru personalitatea copilului (de

exemplu: nu exista, nu fi ceea ce esti, nu gandi, nu simti, nu te maturiza, etc). Fiecarei injonctiuni ii corespunde o permisiune (de a exista, de a se maturiza, etc). Taibi Kahler a descoperit ca scenariul se poate derula sub forma a cinci secvente comportamentale foarte scurte, pe care le-a numit drivere: Fii perfect, Fa placere, Straduiestete, Fii puternic, Grabeste-te. Toate aceste notiuni stau la baza psihoterapiei de tip AT, in urma careia pacientul renunta la scenariu si redecide sa devina o persoana libera, capabila sa- si realizeze potentialul. In domeniul aplicatiilor practice, AT ne ofera cu adevarat un sistem de psihoterapie. Ea se foloseste in tratamentul tuturor tipurilor de tulburari psihice, incepand cu problemele de zi cu zi si pana la psihoze grave. Ofera o metoda ce poate fi folosita pentru terapie individuala, de grup, a cuplului sau a familiei. In afara domeniului terapeutic, AT se foloseste si in medii educationale. Ea ii ajuta pe educatori si educati sa mentina o comunicare clara si sa evite aparitia unor confruntari neproductive. Este deosebit de recomandabila in consiliere. AT este un instrument de lucru valoros de formare in management si comunicare si in analiza organizationala. Intre multe alte aplicatii ale AT, mentionam utilizarea ei de catre institutiile de asistenta sociala, politie, serviciile de probatiune si institutii religioase. AT poate fi folosita in orice domeniu in care e nevoie de intelegerea individului, a relatiilor si a comunicarii. AT are la baza concepte filozofice care determina 2 principii de baza ale practicii AT: metoda contractuala si comunicarea deschisa. Modelul teoretic are aplicatii ca si forma de psihoterapie, n domeniul educational si cel organizational
a)

Oamenii sunt OK. De aceea toti suntem egali, si nu unul este mai valoros

decat celalalt. Tu si eu avem merite si demnitate ca oameni. Eu ma accept pe mine insumi asa cum sunt si pe tine asa cum esti. Aceasta afirmatie se refera la valoare fiintei si mai putin la comportament. Persoana si comportamentul ei sunt doua lucruri distincte. Eu te accept ca persoana, dar pot sa nu fiu de acord cu unele comportamente ale tale. Eu si cu tine suntem pe acelasi nivel ca oameni. Din acest punct de vedere, eu nu-ti sunt superior tie si nici tu mie, chiar daca performantele noastre in diverse domenii ale vietii pot fi diferite. Acest principiu se aplica tuturor oamenilor indiferent de gen, varsta, religie, rasa, etnie.
b)

Fiecare om are capacitatea de a gandi in afara de situatia unor afectiuni majore

ale creierului, poti gandi si rezolva probleme (situatii). Pentru ca putem gandi suntem

responsabili fata de ce anume dorim de la viata, fata de comportamentele si deciziile noastre. Ele vor imprima parcursul si calitatea vietii noastre.
c)

Oamenii isi decid propriul lor destin si aceste decizii pot fi schimbate. Orice

credinta proprie poate fi schimbata. Majoritatea modurilor noastre de interactiune cu lumea au fost formate in copilarie, regandirea si schimbarea acestor decizii fiind posibila. Aceasta afirmatie este un concept cheie care inlatura invinovatirea altora si plaseaza responsabilitatea asupra propriei persoane. Ca urmare, filosofia AT elibereaza si dinamizeaza. Pentru respectarea acestor concepte, analistii tranzactionali opereaza cu contracte. Astfel ramanem responsabili pentru propria persoana si ne acceptam limitele in cadrul relatiei terapeutice, educationale sau organizationale. AT se bazeaza pe un numar de principii filozofice, care sunt afirmatii privind oamenii, viata si obiectivele (scopul) schimbarii. Iata-le: Oamenii sunt OK. Toti oamenii au capacitatea de a gandi. Oamenii decid asupra destinului lor si aceste decizii pot fi schimbate. Din aceste principii decurg doua principii de baza ale practicii AT: - Metoda contractuala - Comunicarea directa Daca tu esti practician AT si eu sunt clientul tau, noi ne luam impreuna responsabilitatea de a duce la bun sfarsit schimbarea pe care o doresc. Aceasta pleaca de la principiul ca tu si cu mine suntem intr-o relatie de la egal la egal, nu este obligatia ta sa-mi faci ceva si nici eu nu vin la tine in speranta ca tu vei face totul pentru mine. In masura in care amandoi facem parte dintr-un proces de schimbare, este important ca amandoi sa stim cum este repartizata sarcina si in consecinta incheiem un contract. Acest contract reprezinta declararea responsabilitatii partilor. Ca si client, spun ce vreau sa schimb si ce sunt gata sa fac pentru aceasta schimbare, iar tu, ca practician, vei confirma ca esti gata sa lucrezi cu mine pentru asta. Te vei angaja sa utilizezi cat mai bine competenta ta profesionala si-mi vei spune ce compensatie doresti in schimbul serviciului tau. Berne a definit un contract ca un angajament bilateral explicit, pentru o actiune cu un curs bine definit. Agream de asemenea si definitia lui James si Jongeward: Un contract este un angajament Adult cu tine si/sau cu altcineva, pentru a face o schimbare. Contractele specifica:
-

cine sunt cele doua parti; 7

- ce urmeaza sa faca impreuna; - cat va dura; - care va fi scopul sau finalul procesului; - cum stim ca am ajuns acolo; - cum va fi acest lucru benefic si/sau agreabil pentru client. Claude Steiner a precizat patru conditii de baza pentru elaborarea unui contract sanatos. Acestea deriva din practica contractelor juridice.
Consens mutual. Aceasta inseamna ca ambele parti trebuie sa-l accepte. Practicianul

nu impune aranjamente de afaceri, nici scopuri pentru terapia clientului. Nici clientul nu le poate impune practicianului. Contractul se va stabili pe baza negocierii intre parti.
Acceptarea contraprestatiei. In limbaj juridic, contraprestatia se refera la o forma de

compensatie in schimbul timpului sau lucrului cuiva. In contextul AT, compensatia va fi de obicei sub forma de bani, platiti de client practicianului.
Competenta. Atat practicianul, cat si clientul trebuie sa fie competenti sa faca ceea ce

au consimtit prin contract. Pentru practician, acest lucru inseamna sa aiba abilitati profesionale specifice, necesare facilitarii schimbarii dorite de client. Clientul trebuie sa fie capabil sa inteleaga contractul si sa aiba resurse fizice si mentale sa continue. De exemplu, o persoana cu afectiuni organice cerebrale poate sa nu fie capabila sa intre intr-un tratament contractual. Deasemenea, o persoana aflata sub influenta alcoolului sau a drogurilor nu poate face un contract competent.
Obiect licit. Scopurile si conditiile contractului trebuie sa fie in conformitate cu legea.

Pentru practician, obiect licit implica, de asemenea, si aderarea la principiile etice ale corpului profesional din care face parte.

Capitolul I Ariile de aplicare a analizei tranzactionale


1.1 Domeniul clinic de aplicare Terapia este un proces menit sa ajute oamenii sa-si atinga scopurile personale. Unii autori au dat o atentie deosebita dezvoltarii cailor prin care AT poate fi folosita in autoterapie. Unul dintre cei mai importanti este Muriel James 1. Ea a castigat premiul Eric Berne2, pentru lucrarea sa despre crearea unui model parental propriu3. Acesta este un sistem prin care o persoana poate construi un nou Parinte, care furnizeaza mesaje noi, pozitive, care le inving pe cele negative, restrictive, care ar fi putut fi date de catre parintii nostri. Implica o combinatie de tehnici, inclusiv chestionare, contracte, fantezii, vizualizare si teme pentru schimbari comportamentale. Intr-un anumit sens, toate terapiile sunt autoterapii. AT recunoaste ca fiecare este responsabil pentru propriul comportament, ganduri si sentimente. Asa cum nimeni nu te poate face sa simti ceva, nimeni nu te poate face sa te schimbi. Singura persoana care te poate schimba esti tu. Asa ca, dat fiind ca oamenii sunt responsabili pentru schimbarea lor, ce rost are sa lucrezi cu un terapeut? O cale pentru a raspunde la aceasta intrebare este in termenii desconsiderarii si ai cadrului de referinta. Toti am investit in stergerea unor aspecte ale realitatii care ne-ar putea ameninta imaginea despre lume, pe care am creat-o in copilarie. De cate ori intru in script la varsta adulta, voi desconsidera pentru a-mi apara cadrul de referinta. Pentru a rezolva problemele si a face o schimbare eficienta, am nevoie sa devin clar in legatura cu aspectele realitatii pe care le-am desconsiderat. Dar aici apare capcana. Prin simplul fapt ca le desconsider, aceste aspecte ale realitatii sunt pete oarbe pentru mine. As putea fi capabil sa detectez si sa corectez propriile desconsiderari prin efortul Adultului meu. Armele si uneltele AT sunt de mare ajutor. Cu toate acestea, exista unele parti ale cadrului meu de referinta pe care, din Copil, le vad ca fiind deosebit de importante pentru supravietuirea mea. Pe acestea le voi apara cu energie deosebita. Voi face acest lucru inconstient, mentinand petele oarbe asupra perceptiei realitatii, care ar putea periclita aceste desconsiderari cruciale. Pentru a face schimbari in aceste parti, am nevoie de opinia cuiva, care nu are aceleasi pete oarbe.
James M Self-reparenting: Theory and process, TAJ, 4 , 3, 1974, 32 9 James M Its never too late to be happy. Reading Addison Wesley, 1985 2 Eric Berne Memorial Scientific Award 3 Self-reparenting
1

Prietenii si membrii familiei nu sunt cele mai bune surse pentru aceste opinii. In mod tipic, membrii familiilor au pete oarbe pe care au fost educati sa le impartaseasca. Este posibil sa-mi aleg prietenii si sotul/sotia sau partenerul datorita petelor oarbe pe care le au in comun cu mine. Unul dintre scopurile lucrului cu un terapeut sau participarii la un grup de terapie este acela ca imi ofera o sursa de feedback care nu este influentata de petele mele oarbe. Daca folosesc aceste feedback-uri si incep sa-mi modific cadrul de referinta, este posibil sa ma simt speriat, in Copil. Pentru a putea face schimbarea, as putea avea nevoie de suport si protectie. As putea, de asemenea, beneficia din confruntarile ulterioare, deoarece voi folosi tot felul de tehnici de diversiune, inconstiente, pentru a ma apara impotriva schimbarii. Voi gasi ca este mai usor sa fac schimbarea si sa o stabilesc intr-o maniera permanenta, daca primesc mangaieri si incurajari de la ceilalti. Toate aceste beneficii le obtin lucrand cu un terapeut sau cu un grup. Exista un dicton AT, care spune: Nu e nevoie sa fii bolnav pentru a fi mai bine. Nu e nevoie sa fii neputincios, dezavantajat sau tulburat, pentru a obtine un beneficiu din terapie. De fapt, nici nu e nevoie sa ai probleme. Poti fi o persoana care functioneaza bine, implinita si sa intri in terapie doar pentru a obtine mai mult din ceea ce doresti de la viata. Nimeni nu este liber de script suta la suta, indiferent cat de norocosi am fost cu parintii nostri. Pentru cei mai multi dintre noi, exista unele zone ale vietii in care ne cream probleme, prin intrarea in script. Daca este asa, am putea descoperi ca merita sa investim timp, bani si angajament pentru a intra in terapie si a rezolva aceste probleme legate de script. Acestea fiind spuse, terapia AT poate fi utila tuturor celor care au probleme personale, de la dificultati temporare in relatie, pana la tulburari severe mentale. Tratamentul tulburarilor serioase necesita un context potrivit, cu suport psihiatric. Practica terapiei AT se bazeaza pe un cadru teoretic coerent. Pietrele de temelie ale acestei teorii sunt reprezentate de modelul starilor eului si de conceptul de script. Schimbarea personala este vazuta in termenii modelului decizional. Fiecare dintre noi decide in copilarie pattern-urile de comportament, gandire si sentimente din script. O premisa a terapiei AT este ca aceste decizii precoce pot fi schimbate. Tratamentul AT se bazeaza pe metoda contractuala. Atat terapeutul, cat si clientul isi impart responsabilitatea pentru atingerea scopurilor contractuate. Aceste scopuri sunt alese pentru a promova iesirea din script si dobandirea autonomiei. Relatia terapeutica in AT se bazeaza pe premisa ca oamenii sunt OK. Atat clientul, cat si terapeutul sunt vazuti ca fiind la acelasi nivel, nu unul mai jos si celalalt mai sus.

10

Comunicarea deschisa este incurajata. Terapeutul si clientul vorbesc o limba comuna, folosind cuvinte simple. Clientul este incurajat sa invete despre AT. De obicei, terapeutii cer clientilor sa urmeze cursuri introductive sau sa citeasca carti AT. Daca terapeutul ia notite de caz, acestea sunt puse la dispozitia clientului, daca acesta doreste. Prin toate aceste cai, clientul este investit cu putere, pentru a lua parte activ si informat la procesul terapeutic. O alta caracteristica a terapiei AT este aceea ca este orientata spre schimbare, si nu doar spre obtinerea insight-ului. Bineinteles, AT pune accent pe intelegerea naturii si surselor problemei. Dar aceasta intelegere nu este niciodata vazuta ca finalitate. In schimb, este o unealta folosita in procesul activ al schimbarii. Schimbarea consta in luarea unor decizii de a actiona diferit, decizii care apoi sunt puse in practica. Avand aceasta orientare, practicienii AT nu au considerat valoroase terapiile interminabile. Nu se asteapta sa-i ia clientului luni sau ani pentru a intelege, inainte de a face schimbarea. Berne a subliniat acest lucru in faimoasa recomandare pe care o facea clientilor: Fa-te bine intai si vom analiza mai tarziu, daca o mai doresti. In acelasi timp, AT nu este doar o abordare terapeutica-scurta. Pentru rezolvarea unor probleme, uneori este necesara o relatie terapeutica de lunga durata si acest lucru poate fi facut intr-un context AT. Una dintre caracteristicile pozitive importante in AT a fost abilitatea de a incorpora idei si tehnici ale altor terapii. Acestea s-au dovedit imediat compatibile cu fundamentele teoretice ale AT. Rezultatul este ca terapeutul AT modern poseda o gama larga adaptabila de tehnici, care sunt puse in slujba nevoilor clientului. Cei mai multi practicieni AT s-au format si in alte modalitati terapeutice, aducandu-le pe acestea in munca lor AT. Am vorbit deja despre combinatia AT- gestalt, folosita in terapia redecizionala. Terapeutii AT pot folosi de asemenea concepte si tehnici extrase din psihanaliza si din abordari terapeutice scurte, bioenergie, programare neuro-lingvistica, teoria sistemelor, vizualizare si tehnici de modificare a imaginii de sine, terapia Ericksoniana, psihologia comportamentala, teoria dezvoltarii si numeroase alte domenii, in functie de formarea si interesul practicianului. Cu toate acestea, modelul starilor eului si teoria scriptului raman principii de baza, care ghideaza folosirea acestor tehnici variate in interiorul cadrului AT.

11

1.2 Domeniul educational de aplicare a analizei tranzactionale Autonomia implica gandire clara si rezolvare eficienta a problemelor. Scopul educatorului este de a-si ajuta elevii sa-si dezvolte aceste abilitati. De aceea autonomia, ca tel global, este la fel de importanta in educatie ca si in munca clinica. In general, educatorul are posibilitatea de a fi in relatie cu elevii sai o perioada mai mare de timp si intr-o maniera mai personala decat practicianul organizational. Prin natura contextului educational, este foarte probabil ca elevii sa-i puna o fata profesorului, iar acesta, in schimb, poate intra in aceste reluari ale trecutului, luand rolul de Parinte. Poate evita acest lucru dobandind cunostinte despre teoria scriptului si intelegand continutul propriului script. Teoriile AT in legatura cu dezvoltarea copilului il pot ghida pe educator pentru a face fata eficient tinerilor aflati in diferite etape de dezvoltare. Modelul de baza al starilor eului este inteles de catre copii, din primii ani de scoala. Limbajul simplu al AT ii ajuta sa-l invete usor. Examinand continutul si motivatia tuturor celor trei stari ale eului, elevii devin mai capabili sa invete, cunoscandu-si clar intentiile si dorintele. Chiar procesul invatarii este mai eficient daca apeleaza la toate cele trei stari ale eului. Este deosebit de important sa se cunoasca ca sursa creativitatii si a energiei unei persoane este Copilul Liber si aceasta parte are nevoie sa fie inclusa in procesul de invatare. Cea mai mare parte a timpului se va afla in Adult, rezolvand probleme. Deseori va avea nevoie sa stabileasca granite clare cu Parintele Normativ pozitiv sau sa ofere bunavointa, ingrijire, din Parintele grijuliu pozitiv. Poate intra in Copil, pentru a oferi un model de spontaneitate, abilitate intuitiva si bucurie de a invata. Analiza tranzactiilor este utila in mentinerea unei comunicari clare, productive, si lipsite de agende ascunse intre profesori si elevi. Folosirea optiunilor ii poate ajuta atat pe profesori, cat si pe elevi sa sparga interactiunile blocante Parinte-Copil. Detectarea si evitarea comportamentului din driver poate fi de asemenea de mare ajutor in clarificarea comunicarii. Este o mare diferenta intre a invata ceva si a incerca sa inveti. Profesorii sunt mai bine intelesi cand isi iau timp, in loc de a se grabi. Elevii isi imbunatatesc metodele de studiu cand sunt satisfacuti ca au invatat suficient, in loc sa intre in Fi Perfect, ca sa acopere totul. Acordarea atentiei pattern-ului mangaierilor si structurarii timpului este la fel de importanta in educatie, cat si in munca organizationala. Salile de curs si amfiteatrele reprezinta un teren bogat pentru jocuri si parazitari. Elevii pot juca jocuri cum ar fi: Prostul, 12

Nu Ma Poti Obliga sau Fa Ceva Pentru Mine (cu comutarea sa potentiala - Uite Ce Am Facut Din Cauza Ta). Profesorii pot juca Uite Cat De Tare Ma Straduiesc, Incerc Doar Sa Te Ajut, De ce nu? sau Cusurgiul. Cunoasterea analizei jocurilor ii ajuta pe profesori si elevi sa evite aceste interactiuni neproductive si sa se ocupe de predare si invatare. Folosirea contractelor ii ajuta pe profesori si pe elevi sa obtina o intelegere clara, deschisa, despre care e treaba lor acolo si cat de bine o pot face. In contextul educational, ne putem astepta, in mod special, sa apara simbioze. Aceasta asteptare poate fi declarata deschis in unele culturi, in care profesorii sunt imaginati in mod traditional in rolul de Parinte si Adult, in timp ce elevul joaca Copilul. Noile abordari educationale sunt de acord cu cele ale AT, vazand acest lucru ca pe o desconsiderare a abilitatilor ambelor parti. Cunoasterea conceptelor schiffiene ajuta profesorii si elevii sa nu intre in simbioze si sasi foloseasca la maxim toate cele trei stari ale eului. Educatorii pot invata sa recunoasca cele patru comportamente pasive si sa le confrunte, in loc sa intre in jocuri. Daca contextul institutional o permite, pot fi organizate seminarii care sa ofere un mediu reactiv, in care profesorii si elevii sa-si asume responsabilitati comune pentru a promova gandirea clara si rezolvarea problemelor in mod activ. 1.3 Domeniul organizational de aplicare AT are in munca organizationala un scop global, care corespunde scopului autonomiei din AT terapeutica. Roger Blakeney sugereaza criteriul eficacitatii. El subliniaza ca organizatiile, ca si indivizii, pot dezvolta pattern-uri disfunctionale si ineficiente de comportament, similare comportamentului din script al unei persoane. Iesirea din scriptul organizational va fi semnalata de o imbunatatire a eficacitatii in indeplinirea scopului dorit. Organizatiile nu au stari ale eului, dar au elemente care functioneaza in mod similar. Au pattern-uri de credinte, eticheta si reguli care corespund starii eului de Parinte. Au tehnologii si strategii de rezolvare a problemelor care sunt similare Adultului. Si au pattern-uri de comportament si sentimente similare starii eului de Copil. Analistul organizational poate examina cantitatea de energie pe care o organizatie o dedica fiecareia dintre aceste trei elemente, in acelasi fel in care terapeutul examineaza distributia energiei la nivelul starilor eului unui individ. La un nivel si mai evident, comunicarea si interactiunile intre indivizi, intr-o organizatie, pot fi imbunatatite prin cunoasterea modelului starilor eului. De exemplu, managerii pot 13

realiza ca adopta pozitia Parintelui negativ, in timp ce angajatii raspund din Copilul Adaptat negativ, fiind rebeli sau prea supusi. Pentru a creste eficacitatea, atat managerii, cat si angajatii pot actiona pentru a folosi mai mult Adultul. Ar putea face un contract clar de utilizare justa a Parintelui pozitiv, pentru manageri, si a Copilului adaptat pozitiv, pentru angajati. Copilul Liber si deci satisfactia de a lucra, poate fi incurajat prin mijloace cum ar fi un loc de munca mai luminos si mai confortabil. Unele firme japoneze ofera angajatilor papusi impaiate, cu figurile sefilor si bastoane mari de lemn. Cand un angajat este suparat pe seful lui, poate sa se duca, in orele de lucru, sa bata replica managerului. Aceasta este prin excelenta eliberarea Copilului Liber. Analiza tranzactiilor a fost aplicata pe larg in formarea personalului care are contact direct cu publicul, cum ar fi receptionerii si cei care se ocupa de rezervari. Ei invata cum sa mentina fluxul conversatiei usor si confortabil, prin mentinerea tranzactiilor paralele, sau cum sa contracareze o eventuala discutie Parinte-Copil, prin incrucisarea unei tranzactii. Analiza pattern-urilor mangaierilor si-a gasit aplicatii evidente pentru imbunatatirea motivatiei la serviciu. Managerii pot avea nevoie sa invete sa ofere mangaieri pozitive pentru o munca bine facuta, in loc sa ofere mangaieri negative pentru una facuta prost. Se aplica principiul mangaieri diferite pentru oameni diferiti: in timp ce tu poti obtine cea mai mare satisfactie fiind laudat de un superior pe care il respecti, eu poate prefer sa obtin mangaieri sub forma unei cresteri salariale sau a unei vacante mai lungi. Cand se examineaza structurarea timpului intalnirilor de lucru, uneori reiese ca aceste intalniri constau mai mult in pierderea timpului, cu putina activitate. Ca si in cazul jocurilor, acestea reprezinta probabil cea mai mare pierdere de timp si de resurse umane in organizatii. Indivizii recurg deseori la jocuri in organizatii cand sunt plictisiti, nerecunoscuti sau insuficient provocati. Schimbarea pattern-ului mangaierilor si cresterea oportunitatilor pentru stimularea pozitiva pot face minuni in eliminarea jocurilor si cresterea productivitatii. Procedurile AT referitoare la contracte pot ajuta de asemenea pentru directionarea energiei organizationale catre actiuni constructive si nu spre urmarirea agendei secrete. Conceptele schiffiene s-au dovedit deosebit de utile in cadrul aplicatiilor organizationale. Matricea desconsiderarilor furnizeaza o metoda sistematica pentru rezolvarea problemelor. Este deosebit de utila in situatii in care informatiile si instructiunile sunt trecute la subsol, ceea ce poate duce la pierderea din vedere a detaliilor sau la distorsionarea lor. Constientizarea desconsiderarilor verbale, a tranzactiilor tangentiale si blocante duce la imbunatatirea comunicarii si creste eficacitatea intalnirilor.

14

Capitolul al II lea Analiza tranzactionala propriu-zisa


O tranzactie are loc cand propun o anumita forma de comunicare si tu imi raspunzi. In limbaj stiintific, mesajul de deschidere se numeste stimul. Reactia se numeste raspuns. Aceasta ne da definitia formala a unei tranzactii ca fiind un stimul tranzactional plus un raspuns tranzactional. Berne spunea ca o tranzactie este unitatea de baza a discursului social. 2.1 Tranzactii complementare O tranzactie complementara este o tranzactie in care vectorii tranzactionali sunt paraleli si in care starea eului vizata este cea care raspunde. Deoarece tranzactia complementara este reprezentata pe schema prin sageti paralele, o numim deseori tranzactie paralela. Eu te intreb: Cat e ceasul ?. Tu raspunzi: Ora 1. Am schimbat o informatie aici si acum. Cuvintele pe care le-am utilizat sunt adulte, intonatia si indicatiile corporale confirma starea eului de Adult. Figura 4.1 arata acesta tranzactie Adult-Adult, sageata indicand directia fiecarui mesaj. In limbaj AT, aceste sageti se numesc vectori, S semnificand stimulul si R raspunsul.

Cerandu-ti aceasta informatie, eram in Adult, ceea ce este reprezentat prin sageata S care pleaca din Adultul din PAC. Scopul meu era ca tu sa primesti mesajul in Adult, deci sageata soseste in Adultul din PAC. Prin raspunsul tau neutru si tu pleci din Adult si te astepti ca eu sa primesc raspunsul tau in Adult. In consecinta, sageata R revine din Adultul tau in al meu. 2.2.Tranzactii incrucisate O tranzactie incrucisata este o tranzactie in care sagetile nu sunt paralele sau in care starea eului vizata nu este cea care raspunde.

15

Te-am intrebat: Cat e ceasul?. Tu te ridici, devii rosu si strigi: Ceasul! Ceasul! Nu mai intreba cat e ceasul! Esti in intarziere! Pentru Dumnezeu! Ce faci?. Nu este raspunsul Adult pe care il asteptam la intrebarea mea Adulta. Din contra, tu ai intrat in Parintele furios si nemultumit, incitindu-ma sa ies din Adult pentru a intra in Copil. Figura 4.2 reprezinta schema tranzactionala a schimbului nostru.

Acesta este un exemplu de tranzactie incrucisata. Se numeste astfel deoarece sagetile de pe schema de acest tip de tranzactie se incruciseaza. Incrucisat este deasemenea o descriere buna despre ce simtim in acest gen de schimb. Cand imi incrucisezi tranzactia, tipind la mine, pentru mine este ca si cum ai rupe cursul conversatiei noastre. 2.3 Tranzactii ascunse Intr-o tranzactie ascunsa sunt emise doua mesaje in acelasi timp. Unul este un mesaj deschis, la nivel social. Al doilea este un mesaj ascuns, la nivel psihologic. In cea mai mare parte a timpului, continutul nivelului social este A-A. Mesajele psihologice sunt de obicei P-C sau C-P. Sotul: Ce ai facut cu camasa mea? Sotia: Am pus-o in sertarul tau. Daca privim doar la cuvintele scrise am putea spune ca aceasta este o tranzactie complementara A-A, ceea ce si este la nivel social. Dar sa privim scena cu sonor si imagine. Sotul (sec, cu vocea coborand la sfirsitul propozitiei, muschii fetei tensionati, sprancenele apropiate): Ce ai facut cu camasa mea? Sotia (voce tremuratoare, intonatie care urca, umerii stransi, capul aplecat inainte, privind in sus, sprincenele ridicate): Am pus-o in sertarul tau. Nivelul psihologic este un schimb paralel P-C, C-P. Daca am pune cuvintele mesajului emis la acest nivel, ar fi cam asa: Sotul: Te bagi mereu in treburile mele! Sotia: Ma acuzi mereu pe nedrept! 16

Acest lucru apare in schema tranzactionala din fig. 4.3.a Desenam sagetile stimulului si raspunsului de la nivel social prin sageti notate Ss si Rs. Sagetile punctate reprezinta stimulul si raspunsul nivelului psihologic, notate Sp si Rp.

Toate tranzactiile ascuse de acest fel, in care mesajul social A-A acopera un schimb la nivel psihologic P-C (mai rar C-C sau P-P) se numesc tranzactii duble. Fig 4.3.b prezinta o tranzactie ascunsa dubla: nivel social A-A, nivel psihologic C-C: Ss: Vrei sa vezi colectia mea de CD-uri? Rs: Da! Sp: Hai sa facem sex! Rp: Bine! 2.4 Tranzactii unghiulare Eric Berne a descris un alt fel de tranzactie ascunsa, pe care a numit-o unghiulara: eu ma adresez cu un stimul social A-A, dar trimit si un mesaj secret din Adult, vizand Copilul tau. Exemplul tipic este cel al vanzatorului care spera sa-si agate clientul prin sentimente. Vanzatorul: Bineinteles, domnule, acest aparat foto este cel mai bun pe care il avem. Dar cred ca este prea scump pentru dumneavoastra! Clientul (cu un aer provocator): Il iau! Schema tranzactionala din fig. 4.4 prezinta unghiul intre sagetile Ss si Sp, care da numele tranzactiei.

17

2.5 Tranzactii de redefinire Exista doua tranzactii distincte care dau evidenta verbala clara a redefinirii. Acestea sunt tranzactiile tangentiale si tranzactiile blocante. Tranzactia tangentiala este una in care stimulul si raspunsul se refera la subiecte diferite sau se adreseaza aceluiasi subiect, dar din perspective diferite. Terapeutul: Cum te simti ? Clienta: Cand am vorbit despre asta data trecuta, m-am simtit furioasa. Delegatul sindical: Ce vreti de la noi ca sa cadem de acord ? Managerul: Nu suntem satisfacuti cu conditiile pe care le-ati propus pana acum. Intr-o tranzactie blocanta, scopul este de a evita abordarea unui subiect prin dezaprobarea definitiei acestuia. Terapeutul: Cum te simti? Clienta: Te referi emotional sau fizic? Delegatul sindical: Ce vreti de la noi ca sa cadem de acord? Managerull: Va referiti la ce vrem sau la ce credem ca putem obtine?.

Capitolul al III lea Identificarea starilor eului


Eric Berne definea starea eului ca un ansamblu constant de ganduri si trairi, direct asociat unui ansamblu corespunzator de comportamente. Cat timp ma comport, gandesc si simt ca atunci cand eram copil, se spune ca sunt in starea eului de Copil. Cat timp ma comport, gandesc si simt intr-o maniera copiata de la parintii mei sau de la alte figuri parentale, se spune ca sunt in starea eului de Parinte. Si cat timp ma comport, gandesc si simt intr-o maniera care este o reactie imediata aici si acum, la evenimentele care se produc in jurul meu, utilizandu-mi capacitatile mele adulte, se spune ca sunt in starea eului de Adult. In practica AT cotidiana, spunem pur si simplu: eu sunt in Copil, in Parinte, in Adult. Punand cele trei stari ale eului impreuna, obtinem reprezentarea personalitatii prin modelul starilor eului, model care reprezinta inima teoriei AT. S-a convenit sa fie reprezentate sub forma a trei cercuri suprapuse (Figura 1.1). 18

Deoarece facem frecvent referiri la aceste trei stari ale eului prin initialele lor, aceasta diagrama se mai numeste si diagrama PAC. Versiunea de baza a diagramei, in care cercurile starilor eului nu sunt subdivizate, poarta numele de diagrama structurala de ordinul I. Diagrama structurala de ordinul II prezinta subdivizarile starilor eului (fig. 1.2). Procesul de analiza a personalitatii in termeni de stari ale eului poarta numele de analiza structurala.

Eric Berne a enumerat 3 modalitati de a recunoaste starile eului: Diagnosticul comportamenta, Diagnosticul social, Diagnosticul istoric, Berne a insistat asupra faptului ca este mai bine sa utilizezi cel putin doua dintre aceste modalitati, in acelasi timp. Pentru a stabili un diagnostic complet, toate cele patru trebuie folosite, in ordinea de mai sus. Diagnosticul comportamental este cel mai important dintre cele patru si celelalte trei il confirma.4 a) Diagnosticul comportamental In diagnosticul comportamental, apreciati in care stare a eului se afla o persoana, observandu-i comportamentul. Facand asta, puteti vedea sau auzi: - cuvinte
4

Vezi Berne AT si psihoterapie, cap 7, Structure and Dynamics of organizations and Groups, cap 9; Woollams si Brown, TA, cap 2)

19

- intonatii - gesturi - posturi - expresii faciale. b) Diagnosticul social Ideea sustinuta prin diagnosticul social este ca altii sunt frecvent in relatie cu mine, plecand de la o stare a eului complementara cu cea pe care eu o utilizez. In consecinta, notind starea eului din care ei reactioneaza, pot verifica starea eului pe care am utilizat-o. c) Diagnosticul istoric Pentru diagnosticul istoric, punem intrebari pentru a sti cum era persoana in copilarie. Vom pune intrebari despre parintii sai sau despre figurile parentale, ceea ce ne va permite sa verificam de doua ori impresiile noastre despre starile functionale ale eului sau, cat si despre structura lor. Diagnosticul istoric cuprinde simultan procesele si continutul.

20

Bibliografie

1. Stewart I., Vann J. AT astazi: o noua introducere in analiza tranzactionala, Ed. Mirton, Timisoara, 2004 2. Cursul 101 de analiza tranzactionala Societatea romana de analiza tranzactionala, varianta online
3. http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Introducere-in-Analiza-

Tranzac31875.php
4. http://www.arat.ro/despre-analiza-tranzactionala/ce-este-at/ 5. http://www.training.nlp.com.ro/?p=173

21