B 50

Calea vizuala

Nervus opticus paraseste bulbul ocular medial de polul posterior, avnd un traiect spre

posterior, de forma literei S, in conul format de muchii extrinseci drepi ai bulbului ocular. La 1-2 cm posterior de bulbul ocular, infero-medial in nerv ptrunde artera si vena centralis retinae. mpreuna cu artera oftalmica, ptrunde prin canalul optic in cavitatea craniana, unde, deasupra santului chiasmatic, cei doi nervi optici formeaz o incrucisare pariala (chiasma opticum). Aceasta incrucisare sub forma literei X formeaz unghiul antero-inferior al hipotalamusului. De aici se continua cu tractul optic, care incrucisand anterior crura cerebri, urca pe partea laterala a mezencefalului si diencefalui, terminndu-se in corpul geniculat lateral, situat sub pulvinarul talamusului. Pe o seciune prin nervul optic, se observa vaginae nervi optici, care sunt o continuare a foitelor meningeale: la exterior, continuarea durei mater, care se continua cu sclerotica; sub aceasta, spaiul subdural, apoi continuarea arahnoidei, spaiul subarahnoidian si pia mater, care trimite numeroase prelungiri longitudinale in nervul optic, separnd fascicule de fibre nervoase, care au structura unui tract nervos si nu a unui nerv, fibrelor lipsindu-le teaca Schwann. Continuarea spaiului subarahnoidian in jurul nervului optic se face pana la bulbul ocular, unde se termina in fund de sac; creterea presiunii lichidului cerebro-spinal influenteaza circulaia prin vasele centrale ale retinei. In chiasma optica are loc incrucisarea fibrelor optice din jumtatea nazala a retinei, iar fibrele optice din jumtatea temporala trec in tractul optic de aceeai parte. Deci, cmpul vizual temporal se proiecteaz in corpul geniculat lateral de parte opusa, iar cmpul vizual nazal in corpul geniculat lateral de aceeai parte. Lezarea nervului optic nainte de chiasma duce la pierderea vederii la ochiul respectiv. Lezarea chiasmei optice (de ex. tumori ale tijei hipofizare) determina hemianopsie bitemporala (ntreruperea fibrelor din nazala a retinei). Lezarea parii laterale a chiasmei (de ex. anevrisme ale arterei carotide interne) prin comprimarea fibrelor din retina temporala de aceeai parte, determina o ngustare a cmpului vizual nazal de aceeai parte. Lezarea totala a tracturilor optice determina hemianopsie homonima, cu pierderea cmpului vizual nazal de aceeai parte si a celui temporal de parte opusa. Axonii neuronilor ce alctuiesc tractul optic fac sinapsa cu neuronii din corpul geniculat lateral, al treilea neuron; axonii acestora formeaz radiaia optica, ndreptndu-se spre santul calcarin, ariile corticale 17, 18 si 19, din lobul occipital. Reflexul pupilar fotomotor are drept cale aferenta tractul optic, din care pornesc colaterale ce fac sinapse in regiunea pretectala, prin braul coliculului superior (dup unii autori, trecnd, mai nti, prin corpul geniculat lateral). De aici, axonii trec medial si se incruciseaza in mare parte in comisura posterioara. Att fibrele directe, cat si cele incrucisate coboar prin fasciculul longitudinal medial pana la nucleul nervului III. Aici fac sinapsa cu neuronii preganglionari parasimpatici (nucleul EDINGER-WESTPHAL) pupilo-motori si de acomodare. Reflexul pupilar nu este prezent in radiaia optica: ntreruperea tractului optic sau a radiaiei optice in poriunea iniiala duc ambele la hemianopsie homonima, dar, in timp ce lezarea tractului optic duce si la absenta reflexului pupilar fotomotor (prin ntreruperea caii aferente), lezarea radiaiei optice permite pstrarea reflexului pupilar din cmpul vizual afectat. Fibrele preganglionare din nucleul EDINGER-WESTPHAL ajung in ganglionul ciliar, unde fac sinapsa cu neuronul postganglionar. Neuronii pre- si postganglionari sunt de doua tipuri: pupilomotori, care inerveaz muchiul sfincter al pupilei, de acomodare, care inerveaz muchiul ciliar.