Sunteți pe pagina 1din 58

STUDENT:

CUPRINS PAG. INTRODUCERE Capitolul I: PREZENTAREA REGIUNII SIBIU


1.1 Repere istorice............................................................................................................7 1.2 Dezvoltarea regiunii Sibiu.........................................................................................10 1.3 Personalitati de seama care au ajutat la dezvoltarea Sibiului....................................11 1.4 Asezarea geografica .................................................................................................14 1.5 Suprafetele regiunii vecine.......................................................................................16

1.6 Ponderea suprafetelor agricole..................................................................................17


2

Relieful .....................................................................................................................19

3 Conditii climatice..........................................................................................................22 4 Hidrografie si hidrologie...............................................................................................23 5 Solul..............................................................................................................................25 6 Vegetatia.......................................................................................................................25 7 Fauna ............................................................................................................................26 Capitolul II: POTENIALUL TURISTIC I AGROTURISTIC AL SATULUI SIBIEL 2.1. Tipuri de turism practicate.........................................................................................28 2.2.AgroturismUL................................................................................. ...........................37 2.3. Puncte de atracie Ale Sibielului................................................................................43 Capitolul III: ORGANIZAREA I EFICIENA ECONOMIC A ACTIVITII AGROTURISTICE LA PENSIUNEA LUNCA SIBIELULUI 1. Amenajarea camerelor..................................................................................................47 2. Structura pensiunii........................................................................................................48 3.Program artistic traditional, agrement si alte servicii....................................................49 4.Localizare......................................................................................................................50 5.Activitatea de cazare.....................................................................................................50
2

6.Eficienta economica de ansamblu a pensiunii .............................................................52 Capitolul IV: CONCLUZII I RECOMANDRI......................................................54 BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
TURISMUL Dei considerat de cei mai muli dintre experi din domeniu un fenomen specific epocii contemporane, turismul s-a cristalizat n a doua jumtate a secolului al XIX-lea i ca atare, primele ncercri de definire i caracterizare a lui dateaz din aceast perioad. Din punct de vedere etimologic, cuvntul TURISM provine din termenul englezesc TO TOUR (a cltori, a colinda), avnd deci semnificaia de excursie. De-a lungul anilor, coninutul noiunii de turism s-a modificat, s-a mbogit continuu.Unul dintre specialitii consacrai n cercetarea fenomenului turistic, a crui opinie a fost mbriat de un numr mare de teoreticieni, este profesorul elveian W. Hunziker. El definete turismul prin ansamblul relaiilor i fenomenelor ce rezult din deplasarea i sejurul persoanelor n afara locului de reedin, atta timp ct sejurul i deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanent sau o activitate lucrativ oarecare. Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfurat n alte sectoare-chei din economia mondial (industrie, agricultur, comer). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate uman, cade sub incidena studiului interdisciplinar, antrennd deopotriv economiti , geografi, psihologi i sociologi. Primele meniuni privind preocuprile de a voiaja, apar n antichitate n operele geografului Strabon. Descrierile lsate de Marco Polo cu ocazia periplului su asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocuprile viitoare privind practicarea calatorie. Activitatea turistic este bine susinut de un valoros potenial turistic natural antropic difereniat de la ar la ar, n funcie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute n practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim; turismul montan i de sporturi de iarn, practicat pe arie larg pentru drumeie, cura climateric i practicarea sporturilor de iarna; turismul de cur balnear, prin care se valorific nsuirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal i minerale, nmoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de art, cultur i a altor realizri ale activiti umane; turismul comercial expoziional, a crui practicare este ocazionat de mari manifestri de profil (trguri, expoziii), care atrag numeroi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestri cultural-artistice (etnografice, folclorice) naionale sau internaionale; turismul sportiv, de care cunoatem o mare extindere pe plan naional i internaional, avnd ca motivaie diferite competiii pe discipline sportive, interne
4

i internaionale , pn la manifestri sportive de amploare (olimpiade, competiii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vntoare (safari), practicat de rile occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, n teritoriile artice i antartice. Este o forma de turism distractiv, a crui dezvoltare marcat de spectaculos i inedit aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, ameninnd cu diminuarea sau, dup caz cu dispariia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei. Principalele elemente care marcheaz activitatea turistic sunt: deplasarea persoanelor n cadrul cltoriei efectuate, sejurul ntr-o localitate n afara domiciliului (reedinei permanente) a persoanei care se deplaseaz, sejurul are durat limitat, sejurul s nu se transforme ntr-o reedin definitiv.

OMT apreciaz faptul c turismul se refer la activitile desfurate de persoane , pe durata cltoriilor i sejururilor, n locuri situate n afara reedinei obinuite, pentru o perioad consecutiv ce nu depete un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive. Corespunztor accepiunii prezentate, pot fi identificate formele principale ale turismului, i anume: a) turism intern (domestic tourism) : rezidenii unei ri date care cltoresc numai n interiorul acesteia; b) turism receptor (inbound tourism) : non-rezidenii care cltoresc n ara dat; c) turism emitor (outbound tourism) : rezidenii rii date care cltoresc n alte ri. Aceste trei forme de baz pot fi asociate n modaliti diferite, dnd natere altor categorii ale turismului, i anume: turism interior, form care regrupeaz turismul intern i turismul receptor; turism naional, constituit din turismul intern i turismul emitor; turism internaional, alctuit din turismul receptor i turismul emitor.

FACTORII DE INFLUENTARE A TURISMULUI Potentialul turistic este influentat de o serie de factori,si anume: factori naturali (care raman in general neschimbati), factori economici,demografici, politici, psihologici ( ce sunt caracterizati printr-o dinamica accentuata dar si cu posibilitati de dirijare in sensu dorit). Factorii naturali au un rol hotarator in practicarea turismului, formele de relief, reteaua hidrografica, clima, flora, fauna diferentiaza turismul in: turism montan, turism de litoral, turism de schi,turism de vanatoare etc. Amploarea fenomenului turistic este influentat si de faptul ca, anual, peste 1,5 miliarde persoane, reprezentand aproape o treime din populatia globului,efectueaza calatorii in scopuri turistice, cheltuind peste 2000 miliarde $ SUA (din care peste 10% pentru calatorii turistice in strainatate). In concluzie, turismul prezinta ansamblul de masuri puse in aplicare pentru organizarea in desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate, fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agenti specializati, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp , precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistice.

TURISMUL RURAL SI AGROTURISMUL Turismul rural este definit ca activitate antropica prestata in spatial rural, concretizata in organizarea si desfasurarea calatoriilor avand mai multe scopuri: include un complex de activitati menite sa satisfaca nevoi de consum si servicii ale turistilor. Agroturismul este activitatea umana prestata in spatial rural cu precizarea ca o parte din nevoile de consum si servicii cu un anumit specific ale turistilor sunt asigurate in gospodarii, microferme sau ferme in care se desfasoara activitati cu caracter agricol ( cultura plantelor, cresterea animalelor, procesarea produselor s.a.). Notiunea de turism rural este identificata cu notiunea de turism verde . Notiunea de turism verde face referire la elementele reprezentative ale peisajului natural implicand frecventarea speciilor rurala situate de regula la distanta fata de marile aglomerari rurale. Accesul este asigurat intr-un mediu foarte putin sau deloc antropizat. Aceasta corespunde cu spatiile rurale propriu-zise precum si cu habitatele (ariile) mai putin

populate din zona litorala sau montana care nu sunt incluse in zona de influenta a turismului de statiune. Spre deosebire de turismul verde,agroturismul se desfasoara cu precadere in areale antropizate ca urmare a activitatilor cu character agrar sau agricol, ex: cultura plantelor de camp, cresterea animalelor, cultura plantelor horticole, activitati mixte si altele.Din punct de vedere al structurii activitatii, agroturismul reprezinta totalitatea agroserviciilor oferite in cadrul unei ferme sau pensiuni agroturistice (cazare, servirea hranei din produse proprii, agrement, etc.). Turismul rural este turismul practicat in mediul rural, ca factor economic de dezvoltare locala, rezultand din serviciile prestate clientilor in vederea satisfacerii nevoilor acestora. Aceasta forma de turism este motivata de dorinta de intoarcere in natura, la viata si obiceiurile traditionale si presupune sederea in gospodaria taraneasca (ferma sau pensiune agroturistica) sau intr-un han, pensiune. Romania intruneste conditii deosebite pentru desfasurarea acestei forme de turism. In general, zonele rurale sunt pastratoare ale datinilor, traditiilor, mestesugurilor si obiceiurilor stravechi, unde talentul si atractia catre frumos se materializeaza in adevarate opera de artaceramica, covoare tesute manual, cojocarit, tesaturi, instrumente populare, masti. Manifestarile artistice si sarbatorile populare traditionale din tot cursul anului aduc in atentia publicului larg spiritual viu, autentic al meleagurilor din satele tansilvanene, prin portul popular,cantece si dansuri, obiceiuri stravechi - festivaluri de arta plastic, de folclor, de datini si obiceiuri. Arta populara, religia si obiceiurile crestine nealterate, posibilitatea de a se afla in mijlocul evenimentelor specifice locului( serbari, targuri, festivaluri etc.) chiar si terapia muncii fizice sunt in egala masura puncte de atractie. Prin valorile sale cultural, istorice, etnografice, natural si socio- economice, satul transilvanean poate deveni un produs turistic de mare originalitate si de marca pentru turismul din centrul tarii. Un factor favorizant in dezvoltarea acestei forme de turism il constituie frumusetea zonelor deluroase si montane, calitatea aerului deosebit de curat, existenta unei faune si flore bogate, cu multe specii pe cale de disparitie, a parcurilor naturale si a ariilor protejate. De asemenea consumul de alimente proaspete (inclusive cura de fructe si legume), degustarea vinurilor, a unor preparate din gastronomia taraneasca sunt argumente serioase pentru practicarea turismului rural.Se remarca astfel calitatea deosebita a produselor ecologice obtinute in aceste zone.
7

Multe lacalitati din zonele deluroase si montane nu se confrunta doar cu probleme de infrastructura mare (accesul dificil in unele zone, drumuri greu practicabile), ci si cu probleme ale infrastructurii de utilitati, cum ar fi : lipsa gazului, curentului electric,lipsa apei curente, canalizarii etc. Avantajele acestei forme de turism sunt costurile mici comparativ cu alte forme de vacanta, originalitatea calatoriilor, absenta aglomeratiei, intimitatea, stimularea economiei zonelor rurale, crearea de noi locuri de munca, mai ales pentru femei, obtinerea de venituri din valorificarea excedentului de produse agricole, gastronomia traditional, protejarea mediului si conservarea traditiilor.

Cap I. PREZENTAREA REGIUNII SIBIU


1.1 REPERE ISTORICE

Prima

meniune

documentar

referitoare la inuturile sibiene dateaz din 20 decembrie 1191, cnd papa Celestin al III-lea confirm existena prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care i-a avut sediul la Sibiu. Descoperirile arheologice de pe teritoriul judeului Sibiu, atest formarea i dezvoltarea societii omeneti nc din Paleolitic. La Racovia, a fost descoperit un topor de silex aparinnd celei mai vechi culturi din istoria omenirii cultura de prund (1.000.000 - 600.000 ani). Vestigii arheologice din Neolitic (5500-1900 I.Ch.) reprezentate prin fragmente din ceramic, podoabe, unelte casnice au fost descoperite n mai multe centre: Caol, Ocna Sibiului, Media, Boarta. Unelte din epoca Bronzului (1900-800 I.Ch) au fost descoperite la Orlat, Boarta, Ocna Sibiului, Media,
Cetatea de la Cisndioara

Tilica, ura Mic, iar vestigii din epoca Fierului au fost scoase la iveal la Sibiu (cartierul Guteria), Apoldul de Sus, omartin etc. Bogia i valoarea istoric a materialelor din perioada dacic atest c teritoriul judeului a fost intens locuit n perioada Latene (cca 300 I.Ch.-106 I.Ch.). Mrturii din perioada dacic au fost descoperite la Sibiu (cartierul Guteria), Caol, eica Mic, Media, Bradu, Tilica, Ocna Sibiului. Romnii au lsat numeroase mrturii ale existenei lor pe teritoriul judeului reprezentate prin ceti, drumuri, vase de lut ars, monede, opaie, obiecte metalice, igle, crmizi etc. Importante descoperiri sau fcut la Boia, Sibiu (cartierul Guteria), eica Mic, Micsasa, Turnu Rou, Tlmaciu, elimbr, Cristian, Miercurea Sibiului etc. Dup retragerea armatei, administraiei i o parte a proprietarilor, populaia autohton daco-roman a rmas pe loc. Continuitatea acestei populaii pe teritoriul Transilvaniei a fost dovedit prin descoperirile de la Bradu, Bratei, Biertan, ura Mic etc. Existena unor comuniti de cretini n spaiul intercarpatic este

dezvluit de descoperirile arheologice, nu foarte numeroase; ntre ele cea mai cunoscut este Donariumul de la Biertan (gsit n 1779) datat n secolul al IV-lea care cuprinde pe lng monograma lui Christos i o inscripie latin cu numele donatorului: Ego Zenovius votum posui (Eu Zenovie am pus aceast ofrand). Epoca Prefeudal - n care pe teritoriul rii au ptruns popoarele migratoare este reprezentat pe teritoriul judeului prin urme ale trecerii acestora la: Media (avari), Vel (huni), Bruiu (goi), eica Mic (gepizi). In epoca Feudal, istoria sibian este bogat n evenimente. ncepnd cu secolul IX, ptrund pe teritoriul Transilvaniei ungurii, care au gsit aici poporul romn ca o entitate cu organizaii politice prestatale. Regii unguri, n scopul aprrii pmntului regesc de atacurile dinspre rsrit i miazzi, au adus coloniti sai. Colonizarea sudului Transilvaniei cu sai a nceput pe vremea regelui Geza al II-lea (1141-1162), cea mai important i mai intens colonizat zon fiind zona Sibiului. n secolul XIII a fost recunoscut voivodatul Transilvaniei, din care fcea parte i zona Sibiului. n anul 1224, an n care regele Andrei al II-lea (1205-1235) a dat Bula de Aur a aprut comitatul de Sibiu, condus de un comite, numit de rege, cu reedina la Sibiu, ora atestat documentar n 1191 ntr-o bul emis de Papa Caelestin al III-lea, devenind astfel centru administrativ i politic. Datorit transformrilor juridice i administrative au fost desfiinate comitatele i s-au nfiinat scaunele i provinciile, provincia Sibiului cuprinznd ncepnd cu anul 1355 apte scaune (Ortie, Sebe, Miercurea, Sibiu, Nocrich, Cincu i Rupea) i mai trziu, nc trei (Sighioara, Media i eica Mare), n care erau cuprinse toate satele cu populaie romn i german mixt, fiind supuse aceluiai regim politico-administrativ. Provincia Sibiului, cuprinznd cele zece scaune mpreun cu districtele Braov i Bistria, au format ntre 14861487, pn n 1876, obtea sailor (Universitas Saxorum) ca unitate politic, administrativ i judectoreasc a tuturor comunitilor sseti de pe pmntul criesc teritoriu de colonizare a sailor, primit de acetia ca privilegiu - avnd n fruntea ei pe comitele sailor care era i jude regal al Sibiului. n 1323, apar primele nsemne heraldice ale stemei sibiene simboliznd dreptul de judecat. Atacurile turceti din anii 1437, 1438 i 1442 s-au lovit de rezistena drz a locuitorilor Sibiului. Primele atacuri turceti au pus n faa principalelor orae i a multor sate, problema ridicrii unor construcii fortificate n care s fie adpostii oamenii i bunurile. nc de la nceputul secolului XV, au fost ridicate ceti puternice i ntrite cele vechi (Sibiu, Media, Slimnic i n majoritatea satelor de pe vile Trnavei Mari i Hrtibaciului). n Evul Mediu, viaa economic, n special n centrele urbane, se baza pe meteuguri i comer. n Sibiu, Media, Agnita, Cisndie, Biertan i alte localiti existau
10

bresle de meseriai, organizate pe baza unor statute, ale cror produse ajungeau n Orient i Occident. Primul statut de breasl dateaz din 1376 n care sunt menionate ca existnd la Sibiu, 19 asemenea formaiuni de meseriai grupai pe meteuguri. n condiiile politice ale veacului al XVII-lea, Transilvania intr n stpnirea imperiului habsburgic (1688), Sibiul devenind ntre 1692-1791, capitala principatului. n timpul revoluiei din Transilvania (18481849), Sibiul a jucat un rol important, fiind sediul Comitetului Naional Romn cunoscut i sub numele de Comitetul de Pacificaiune, din care au fcut parte, Simion Brnuiu, Axente Sever, August Treboniu Laurian, Avram Iancu .a. Dup revoluie, Sibiul a devenit cel mai important centru naional, politic i cultural al romnilor din Transilvania. Activitatea cultural dobndete orizonturi tot mai largi, oraul devenind un veritabil centru de rspndire a tiinei. Existena bibliotecilor, a muzeului, activitatea celor dou societi sseti Societatea pentru cercetarea Transilvaniei i Societatea Transilvan de tiine naturale, care editau i publicaii de specialitate, au stimulat interesul intelectualitii romneti pentru emanciparea social i naional prin cultur. La 1861 a fost constituit Asociaiunea Transilvan pentru literatura romn i cultura poporului romn (ASTRA), cu sediul central la Sibiu, avnd prin organizare ramificaii n toate inuturile locuite de romnii din Transilvania. ASTRA va deveni prin amploarea manifestrilor patronate una dintre cele mai importante asociaii culturale romneti. La acestea trebuie adugat o structur colar-educaional remarcabil, n secolul trecut instituiile de nvmnt din Sibiu, fiind frecventate deopotriv de tineri sai, romni sau maghiari. Pe lng cele dou licee existente, cel evanghelic i cel de stat, la Sibiu funciona de la sfritul secolului XVIII Institutul teologic ortodox, iar ntre anii 1844-1887, Facultatea de drept (cu predarea n limba german). n anul 1864, episcopul Andrei aguna dup ndelungi demersuri i struine a obinut de la autoritile imperiale restaurarea Mitropoliei ortodoxe a Ardealului. ntre iulie 1863 - octombrie 1864 s-a ntrunit Dieta Transilvaniei la Sibiu. Cunoscut n literatura de specialitate sub numele de Dieta Romneasc de la Sibiu, este pentru prima oar n istoria Transilvaniei cnd n Diet au intrat un numr foarte mare de deputai romni. Atunci a fost votat legea asupra egalei ndreptiri a naiunii romne i a confesiunilor sale cu a celorlalte naionaliti i confesiuni; precum i legea privind folosirea limbii romne n administraie, pe baz de egalitate cu cea maghiar i german. Evoluia ulterioar a evenimentelor (instaurarea compromisului austro-ungar) nu a mai ngduit punerea lor n aplicare. Oraul Sibiu a fost sediul Partidului Naional Romn din Transilvania i Ungaria, constituit n urma Conferinei naionale din luna mai 1881. Sfritul secolului a fost reprezentativ pentru epoca Memorandist, etap
11

definitorie i hotrtoare n micarea de emancipare naional-politic a romnilor transilvani. n oraul nostru a fost elaborat i tiprit textul cunoscutului memoriu politic - memorandul. Aici a aprut primul cotidian politic romnesc la 1884 Tribuna, iar n anul 1853 a aprut publicaia Telegraful Romn. n planul vieii economico-financiare, alturi de instituiile financiare sseti (Casa general de economii, n anul 1841), la 1871 este fondat Banca Albina, care prin activitatea desfurat va deveni cel mai reprezentativ reper economic pentru romnii din monarhia dualist, cea mai puternic banc romneasc, o veritabil banc naional. n sfrit, ca un corolar al locului i rolului su n lupta de emancipare cultural i naional, Sibiul a fost desemnat la Marea Adunare Naional de la Alba Iulia (1 Decembrie 1918), drept sediu al viitorului guvern romnesc provincial reprezentat prin Consiliul Dirigent. Prin aceasta, dup Marea Unire, Sibiul, prin instituiile gzduite i prin activitatea desfurat a fost pentru o perioad o adevrat capital a Transilvaniei. 1.2. DEZVOLTAREA REGIUNII SIBIU Poziia geografic, resursele naturale i tradiia meteugreasc n prelucrarea resurselor de care dispune judeul Sibiu, sunt factori care au determinat dezvoltarea economiei judeului, dar perioada de tranziie spre economia de pia traversat de Romnia dup 1990 cu problemele specifice (recesiune economic, inflaie, omaj) i-au pus amprenta i asupra economiei judeului. Avnd ca indicator sintetic populaia ocupat, ponderea n economia judeului este deinut de activitile industriale urmate de cele din sectorul serviciilor i apoi de cele din sectorul agro-silvic. Judeul Sibiu are o veche tradiie industrial, breslele, organizate i specializate pe meserii, fiind primele forme economice consemnate de documente nc din secolul XIV i care au contribuit la dezvoltarea aglomerrilor urbane, viitoarele ceti oreneti Sibiu, Media, Cisndie, Agnita i altele. Situndu-se pe locul 12 pe ar din punct de vedere al ocuprii forei de munc n industrie, judeul Sibiu aduce o contribuie important n producia industrial a rii, fiind unul dintre judeele dezvoltate din ar, n aceast zon desfurndu-i activitatea ageni economici din principalele ramuri ale economiei naionale. Ponderea principalelor sectoare industriale n 2009 este urmtoarea:

12

Industria extractiv Construcii de maini, utilaje, echipamente, mijloace de transport Industria metalurgic i a construciilor metalice Industria produselor primare Industria confeciilor Industria alimentar Industria pielriei Alte activiti din industria uoar Industria lemnului, celulozei i hrtiei Industria energetic Industria buturilor Producia de mobilier Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2009 n judeul Sibiu 1.3. PERSONALITATI DE SEAMA CARE AU

29,76% 19,19% 11,03% 9,80% 8.42% 6,35% 4,82% 4,77% 3,54% 2,34% 1,70% 1,28%

AJUTAT

LA

DEZVOLTAREA SIBIULUI Dr. Alois Mock - Ministru Afaceri Externe Austria - Pasi concreti n relatiile dintre Romnia si Austria, contributie directa la acordarea de ajutoare materiale si spirituale, n special pentru Sibiu; Mary Anne McCollum - Primar oras, Columbia-SUA - Pentru apropierea dintre cele doua orase; Claudia Presecan - Gimnasta sibianca - Rezultate deosebite la Jocurile Olimpice, campionatele europene si mondiale; Charles R. Franz - Profesor la Universitatea Missouri, Columbia - Dezvoltarea relatiilor ntre cele doua orase si universitati; Ioan Macrea Coregraf - nfiintarea ansamblurilor folclorice Junii Sibiului , Ceata Junilor, a formatiei de calusari, afirmarea bogatiei spirituale romnesti peste hotare ; Pompeiu Onofreiu - Monsenior prelat papal - Lupta de aparare a spiritului crestin a poporului romn si a bisericii Romne Unite cu Roma Greco-Catolica n perioada hortysta si comunista, inclusiv n conditii de detentie si ilegalitate, activitate deosebita n cadrul ASTREI, apararea unor personalitati persecutate, stabilit la Sibiu n anul 1940; Mircea Ivanescu - Scriitor - Poet si traducator distins cu numeroase premii pentru lucrarile sale, este o personalitate marcanta a literaturii romne, stabilit la Sibiu n anul 1973; Dumitru Ciocoi-Pop - Rector al Universitatii Lucian Blaga din Sibiu - Profesor universitar cu numeroase lucrari de referinta n domeniul literaturii anglo-americane,
13

recunoscut n lumea academica internationala, este totodata autorul strategiei moderne de dezvoltare a Universitatii din Sibiu, devenita la 12 mai 1995 Universitatea Lucian Blaga"; Erna Henricot Schoepges - Ministrul Culturii si nvatamntului din Luxemburg Participare la seminarul international Sibiu-Confluente Europene , initierea unor strnse legaturi ntre Luxemburg si Sibiu; Emil Constantinescu - Presedintele Romniei - Pentru contributia si implicarea directa n campania Europa un patrimoniu comun, care pentru municipiul Sibiu vizeaza n mod deosebit situl medieval si integrarea Sibiului n structurile programatice europene; Academician Mugur Isarescu - Guvernatorul Bancii Nationale a Romniei - pentru contributia la dezvoltarea Universitatii Lucian Blaga din Sibiu si a statiunii Paltinis; Petre Sbrcea - prim dirijor al Filarmonicii de Stat din Sibiu - Pentru aportul la dezvoltarea vietii muzicale sibiene; Hans Christian Habermann - Presedintele Fundatiei Sasilor Transilvaneni

Pentru

finantarea renovarii unor cladiri din centrul istoric al Sibiului, a unor evenimente culturale, Nicolaus Olahus (1493-1568), gnditor umanist, arhiepiscop romano-catolic de Esztergom, primat i regent al Ungariei

Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei David Urs de Margina (1814-1897), nobil romn, purttor al Ordinului Maria Terezia, preedinte al "Fondului colastic" al Regimentului I de Grani de la Orlat n perioada 1871 - 1897.

George Bariiu (1812-1893), nascut la Brasov, istoric i publicist, ntemeietorul presei romneti n Transilvania Julius von Horst (1829-1904), general, ministru al aprrii n Imperiul Austro-Ungar ntre 1871-1880 (n guvernele Auersperg, Stremayr i Taaffe) Gustav Kapp (1831-1884), politician, deputat n Dieta Transilvaniei ntre 1865-1867, n Parlamentul Ungariei ntre 1867-1877, primar al Sibiului ntre 1877-1884 Hugo Glanz von Eicha (1848-1915), ministru al comerului n Imperiul Austro-Ungar ntre 1893-1897 (n cabinetul Kasimir Badeni) Octavian Goga (1881-1938), poet si om politic Emil Sigerus (1854-1947),fotograf?

14

Octavian Smigelschi, (n. 21 martie 1866 - d. 10 noiembrie 1912, Budapesta), pictor i grafician romn. Hermann Oberth (1894-1989), pionier al tehnologiei zborului cosmic Norbert von Hannenheim (1898-1945), compozitor Emil Cioran (1911-1995), scriitor si filozof Ioan Popa (1920-2005), doctor n economie, fost director economic la firma Siemens A.G. din oraul Erlangen din Germania. Antonie Plmdeal (1926-2005), mitropolit, membru de onoare al Academiei Romane Oskar Pastior (1928-2006), scriitor Nicolae Manolescu, scriitor, preedintele Uniunii Scriitorilor din Romnia Dieter Acker (n. 1940), compozitor Mircea Pcurariu, profesor univ. dr., membru corespondent al Academiei Romne Paul Niedermaier, profesor univ. dr., membru corespondent al Academiei Romne Alexandru Lupa, profesor univ. dr., matematician Lucian Vinan, profesor univ. dr., membru al Academiei de tiinte Tehnice din Romnia Radu Vasile (n. 1942), fost prim-ministru al Romniei ntre 1998 i 1999. Andrei Codrescu (n. 1946), scriitor Dan Dnil (n. 1954), scriitor i artist plastic. Emil Hurezeanu (n. 1955), scriitor i jurnalist. Zeno Popovici, profesor univ. dr., membru al Academiei de tiinte Medicale din Romnia Dinu Giurgiu, compozitor Toma Dordea, profesor univ. dr., membru al Academiei Romne. Klaus Johannis (n. 1959), profesor de fizic, actualul primar. Laura Codrua Kvesi, procuror general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie. Ricky Dandel (n. 1952), solist vocal, compozitor, textier. Iosif Dan (1950-2007), fost politician. Andrei Colompar (1939-2006) pianist, compozitor. Vasile Dobrian 1912 - 1999, pictor, desenator, grafician i poet romn de avangard. Anca-Doina SRGHIE (n.1944) confereniar universitar, scriitor, publicist. Nicolae Lupu (1921 - 2001), a fost un istoric i arheolog romn, director al Muzeului Brukenthal. Cornel Irimie (1919-1983) creatorul Muzeului Tehnicii Populare din Pdurea Dumbrava.
15

1.4. AEZAREA GEOGRAFIC Judeul Sibiu, situat n centrul Romniei, n partea de sud a Transilvaniei, strjuit de munii Fgraului, Cibinului i Lotrului, la o distan de 273 km de Bucureti, capitala rii, se ncadreaz ntre urmtoarele coordonate:

Hoghilag
-

latitudine nordic 46 017 avnd ca punct extrem satul Prod, comuna

latitudine sudic 45028 avnd ca punct extrem satul Paltin, comuna Boia longitudine estic 24057 avnd ca punct extrem satul eline, comuna Brdeni longitudine vestic 23035 avnd ca punct extrem comuna Jina.

Judeele limitrofe: o nord judeul Mure

16

o sud judeele Arge i Vlcea o est judeele Braov i Mure

o vest judeul Alba ncadrndu-se ntre judeele mijlocii,jedutul Sibiu ocup o parte a Podiului Transilvaniei cu o suprafa de 5433 km, ceea ce reprezint 2,3 % din teritoriul rii, clasndu-se pe locul 24 din acest punct de vedere, i 15,9 % din teritoriul Regiunii Centru, constituent al acesteia, alturi de judeele Alba, Braov, Covasna, Harghita i Mure.Teritoriul administrativ al judetului este organizat in doua municipii-Sibiu si Medias, opt orase Cisnadie, Copsa mIca, Ocna Sibiului, Saliste, Dumbraveni, Avrig, Agnita si Talmaciu. Relieful judetului coboara de la 2535 m vrful Negoiu din M-tii Fagarasului pana la 280 m iesirea la raul Tarnava Mare din judet si este distribuit dupa cum urmeaza : 30 % este ocupata de munti, 50% de dealuri si coline si 20 % depresiuni. Parte integranta a unitatii structurale geomorfologice Podisul Transilvaniei, teritoriul judetului cuprinde in partea sa sudica portiuni din M-tii Fagarasului, Cibinului si Lotrului ( cu zone spectaculoase, puternic marcate de evolutia geologica ), in zona centrala Podisul Hartibaciului si Dealurile Secaselor, ambele parti componente ale Podisului Tarnavelor, dezvoltat si el plenar in toata zona nordica a judetului. Contactul dintre zona montana si cea de dealuri si podisuri a dat nastere unor depresiuni bine conturate : Depresiunea Fagarasului ( a carei zona vestica se afla in judetul Sibiu), Depresiunea Sibiului si Depresiunea Secasului ( estul careia se afla deasemenea in judetul Sibiu). Din punct de vedere geologic teritoriul judetului Sibiu apartine celor 2 unitati mari geologice : muntoasa si depresionara.. Unitatea muntoasa cuprinzand M-tii Fagarasului, Cibinului si Lotrului este alcatuita in general din sisturi cristaline, amfibolite si micasisturi cu o structura puternic cutata, ce dau forme de relief zvelte cu pante abrupte puternic afectate de eroziune si glaciatiuni. A doua unitate, cea depresionara, s-a format la sfarsitului cretaciclului. In cadrul ei se disting din punct de vedere structural doua zone principale : - a cutelor diapire in care stratele sunt cutate si apar la zi samburi de sare ( Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului ) - a domurilor in nordul judetului reprezentata prin cute largi, boltite, in care s-a acumulat gaz metan.

17

Rocile din care este alcatuita unitatea depresionara sunt : in fundament cristalinul zonei montane scufundat ; cuvertura alcatuita din roci sedimentare. 1.5. SUPRAFEELE REGIUNILOR VECINE 1. Judeul Mure situat la Nord de Sibiu Mure (maghiar Maros megye) este un jude n regiunea Transilvania din Romnia. Are o suprafa total de 6.714 km care reprezint 2,8% din suprafaa total a rii. Numele judeului provine de la rul Mure, ru care strbate judeul de la NE la SV. 2. Judeele Arge i Vlcea situate la Sud de Sibiu Judeul Arge este situat n partea central-sudic a rii, fiind delimitat la sud de paralela de 4422 latitudine nordic i la nord de cea de 4536 latitudine nordic, la vest de meridianul de 2426 longitudine estic, iar la est de cel de 2519 longitudine estic. Suprafaa judeului este de 682631 ha. Judeul Vlcea, localizat n sudul Romniei, se ntinde pe o suprafa de 5.765 km i se nvecineaz cu judeele Alba i Sibiu la nord, judeul Arge la est, judeul Olt la sud i sudest, judeul Dolj la sud-vest, judeul Gorj la vest i judeul Hunedoara la nord-vest. 3. Judeele Braov i Mure situate la Est de Sibiu Judeul Braov are o suprafa de 5.363 km, reprezentnd 2,3% din suprafaa rii. Mure (maghiar Maros megye) este un jude n regiunea Transilvania din Romnia. Are o suprafa total de 6.714 km care reprezint 2,8% din suprafaa total a rii. 4. Judeul Alba situat la Vest de Sibiu Judeul Alba, este situat n partea central a Romniei, cu o suprafa de 624.167 hectare reprezentand 2,6% din suprafaa Romniei.

1.6 PONDEREA SUPRAFETEI AGRICOLE

18

Judeul Sibiu beneficiaz de un fond funciar agricol care reprezint 56,5% din suprafaa total. Dinamica fondului funciar agricol n perioada 2004 evideniaz urmtoarele: SITUAIA FONDULUI FUNCIAR (ha) 2004
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. SPECIFICARE Total jude Din care: SECTOR PRIVAT 295881 2456 4074 175987 102085 73902 113364 SECTOR PUBLIC 10756 303 1201 10 6338 4840 1498 2904 -

Suprafaa agricol Patrimoniu viticol Patrimoniu pomicol Arbuti fructiferi Pajiti naturale -Puni naturale -Fnee naturale

306637 2759 5275 10 182325 106925 75400 116268 543248

6. 7.

Suprafaa arabil TERENURI TOTAL

Situaia fondului funciar (ha) 2005


N r. cr t. 1. 2. 3. 4. 5. Suprafaa agricol Patrimoniu viticol Patrimoniu pomicol Arbuti fructiferi Pajiti naturale -Pauni naturale - Fnee naturale 6. 7. Suprafa arabil TERENURI TOTAL 306307 2759 4894 182681 106895 75786 115973 543248 SPECIFICARE Total jude SECTOR PRIVAT 291114 1960 4014 174691 102743 71948 110499 SECTOR PUBLIC 15193 799 880 7990 4152 3839 5524 Din care:

19

2. RELIEF
ncadrndu-se ntre judeele mijlocii, judeul Sibiu ocup o parte a Podiului Transilvaniei cu o

20

suprafa de 5433 km, ceea ce reprezint 2,3 % din teritoriul rii, clasndu-se pe locul 24 din acest punct de vedere, i 15,9 % din teritoriul Regiunii Centru, constituent al acesteia, alturi de judeele Alba, Braov, Covasna, Harghita i Mure. Relieful judeului coboar de la sud, din zona montan care ocup aproximativ 30 % din suprafaa judeului, reprezentat de Munii Fgraului unde se ntlnesc nlimi ce depesc 2500 m (vf. Negoiu 2535 m, vf. Vntoarea lui Buteanu 2508 m), munii Cibinului i ai Lotrului cu suprafee plane uor vlurite, chiar la altitudini de peste 2200 m (masivul Cindrelului i tefleti), cu ridicat potenial turistic i de dezvoltare a zootehniei, spre nord unde se ntinde pe aproximativ 50 % din suprafaa judeului zona de podi (podiurile Hrtibaciului, Secaelor i Trnavelor) cu relief deluros cu nlimi ntre 490 m i 749 m. ntre zona montan i cea de podi trecerea se face printr-o zon depresionar de contact (depresiunea Fgraului sau ara Oltului, Sibiului, Slitei i Apoldului sau Secaului) care se desfoar aproape continuu ntre cele dou trepte de relief i ocup cca 20 % din suprafaa judeului, propice culturilor agricole. Relieful cuprins intre 380 si 650 m este dispus de la sud spre nord in trepte, ce corespund in general marilor etape de evolutie a depresiunii. Pe latura sudica, la contactul cu muntele, se desfasoara relieful colinar, dezvoltat pe roci neconsolidate, o alternanta de marne, argile nisipoase, nisipuri si pietrisuri. Acesta se impune in peisaj printr-un ansamblu de culmi sau gruiuri prelungi netezite, din care in apropierea contactului cu muntele se ridica proeminente de peste 550 m: dealurile Obrejii (602 m), Cucului (589m), Cisnadiei (557 m). gruiurile piemontane se prelungesc, terminandu-se in partea joasa a depresiunii cu o asoociere de vechi contururi piemontane, terase si lunci. Conurile piemontane etajate, largite mult spre nord, domina cu 80-110 m vaile poplacii, Sevisului, Cisnadiei, Saratii, Sadului si coboara pe nesimtite spre a se continua cu cea mai inalta terasa. Terasa superioara, suspendata fata de Cibin la 50-70 m, se caracterizeaza prin poduri intinse, patrunzand sub forma de evantai in lungul Sevisului, Saratei, Paraului Tocilelor si Sadului, iar cele de 20-35 m si 10-15 m sunt bine dezvoltate intre Sibiu si Talmaciu. Cibinul, deplasat spre nord, si-a format o lunca larga, asimetrica, avand latimi variabile. Intre Gura Raului si Sibiu aceasta se dezvolta pe ambele parti ale cursului merandrat al Cibinului, prezentand numeroase suprafete mlastinoase si meander parasite. Intre Sibiu si Talmaciu lunca are o evidenta asimetrie, iar in cadrul ei se disting doua trepte: lunca joasa, inundabila, cu apa freatica la mica adancime (0,7-1,2 m), ceea ce a impus
21

efectuarea unor lucrari de desecare in vederea valorificarii ei pentru legumicultura si faneata; lunca inalta, stabile, ofera conditii favorabile culturii cerealelor, plantelor tehnice etc. Terasele si lunca Cibinului au oferit, la randul lor, conditii favorabile dezvoltarii asezarilor.

PDURILE
Din punct de vedere geografic, suprafaa fondului forestier este situat n centrul arii, n partea de sud a Transilvaniei, zon atestat n trecut prin nsi denumirea ei de ara de peste pduri (Transilvania). Pdurile judeului reprezint o mare amplitudine i varietate determinate de frmntrile reliefului, de la 265 m n depresiunea Trnavei Mari pn la 1750 m n Munii Fgra i chiar la 1850 m n Munii Lotrului. Pdurile sunt administrate de Direcia Silvic Sibiu prin cele 10 ocoale silvice: Agnita, Avrig, Arpa, Bistra, Dumbrveni, Media, Slite, Sibiu, Valea Cibinului, Valea Sadului i Secia de Drumuri Forestiere.

Suprafaa fondului forestier - total din care: sector privat Suprafaa pdurilor Rinoase Foioase Suprafaa mpduririi Volumul de mas lemnoas pus n circuitul economic Rinoase Fag Stejar Diverse specii tari Diverse specii moi

UM mii ha mii ha mii ha mii ha mii ha ha mii mc mii mc mii mc mii mc mii mc mii mc

2002 186,8 111,0 184,4 68,4 116,0 426 346,7 136,9 84,5 45,4 72,0 7,9

2003 186,8 112,8 184,3 68,4 115,9 493 401,6 165,0 95,7 45,8 83,5 11,6

n judeul Sibiu suprafaa terenurilor acoperite cu pdure este de 186.8 ha din care rinoase 68.4 ha i foioase 116,044 ha, procentul de mpdurire raportat la suprafaa judeului fiind de 34,3%. Avnd 34,3% din suprafa acoperit cu vegetaie forestier, judeul Sibiu se situeaz pe locul 18 pe ar, cu o pondere de 2,8% n total ar, fondul forestier cuprins n principal din conifere i foioase, asigurnd materie prim pentru industria lemnului, fiind i surs de energie pentru comunitile din mediul rural.

22

Gradul de mpdurire al judeului este superior celui mediu pe ar (26,7%) unui locuitor revenindu-i 0,32 ha de pdure , Sibiul situndu-se pe locul 9 n ar. n compoziia pdurilor predomin rsinoasele cu 37%, cel mai reprezentat fiind molidul n arboreta pure, de medie i de mare altitudine, urmat de brad , n special pe versantul nordic fgran. Cu participare mai redus urmeaz pinul silvestru i pinul negru. Fagul este de asemenea bine reprezentat cu 26% n arboreta pur sau de amestec, quercineele particip cu 18%, restul de 19% fiind ocupat de esene tari (17%) i diverse moi (2%). Repartizarea pdurilor pe grupe funcionale este urmtoarea: -pduri de protecie (grupa I ) 134.823 ha reprezentnd 73% -pduri de protecie i producie 50.221 ha reprezentnd 27% Structura fondului forestier pe categorii de folosin este urmoarea: 185.044 ha suprafaa acoperit cu pduri 67 ha terenuri care servesc nevoilor de cultur 301 ha terenuri care servesc nevoilor de producie silvic 1042 ha terenuri care servesc nevoilor de administrare forestier 453 ha terenuri afectate mpduririi 12 ha terenuri ocupaii-litigii 272 ha terenuri neproductive 3 ha terenuri scoase temporar din fondul forestier Productivitatea medie a pdurii este de 5,8 mc/an/ha , depsind media pe tar de 5,4 mc/an/ha, nivel datorat faptului c majoritatea arboretelor au n compoziie specii autohtone care valorific optim potenialul staional. Sursa: Caiet statistic 2004

3. CONDIII CLIMATICE
Tipul de clim n judeul Sibiu este cel continental moderat, cu influen oceanic, caracterizat prin ierni moderate din punct de vedere termic i veri n general nu foarte clduroase, cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de relief. Valorile medii multianuale ale principalilor factori climatici sunt: regimul climatic temperatura medie anual n judeul Sibiu are o distribuie lunar caracterizat prin scderea valorilor termice din luna august pn n luna ianuarie,

23

creterea temperaturii din februarie pn n iulie i prin scderea valorilor termice odat cu creterea altitudinii.
-

temperatura multianual ntre 0,30 C n zona montan - Staia meteo Blea Lac i 8,90 C la Staia meteo Boia, cu maxim de 37,30C nregistrat n iulie 2000 i minim de -26,70C, nregistrat la Staia meteo Sibiu n decembrie 2001.

regimul precipitaiilor precipitaiile atmosferice anuale prezint o evoluie caracterizat prin creterea cantitilor de ap din luna februarie pn n iunie i descreterea din iunie pn n februarie. Prin modul de dispunere general a reliefului i prin dominarea influenelor vestice, distribuia cantitilor medii anuale de precipitaii este de la 600-700 mm n zona de podi, la 1300-1400 la treapta nalt a munilor. Cantitatea de precipitaii scade de la sud la nord, n direct cu coborrea general a reliefului, dar i de la est la vest n funcie de condiiile locale ale reliefului i de deplasrile aerului.

regimul eolian - n zona Sibiului, circulaia general a atmosferei se supune circulaiei la nivel european. Vnturile sunt puternic influenate de relief att n privina direciei ct i n cea a vitezei. Frecvenele medii anuale nregistrate la Sibiu indic predominarea vnturilor din NV (13%) i SE (8,2%). Vitezele medii anuale oscileaz ntre 1,8 i 4,5 m/s la Pltini. nspre sfritul iernii n depresiunile Sibiu i Fgra bate un vnt dinspre munte cu caracter de foehn numit Vntul Mare. Acesta provoac nclziri accentuate i topiri brute de zpad. Un fenomen specific zonelor depresionare din judeul Sibiu l constituie inversiunile

termice, puternic resimite n timpul iernii. Acestea se produc n condiii de calm atmosferic, se simt ca perioade geroase n zonele depresionare i dispar doar odat cu schimbarea masei de aer datorit circulaiei atmosferice.

4. HIDROGRAFIE I HIDROLOGIE
Teritoriul judeului Sibiu se mparte n dou bazine hidrografice principale, BH Olt i BH Mure, spre care aflueaz cursuri de ape totaliznd o lungime de 1331 km n bazinul Oltului (rurile Olt, Cibin, Hrtibaciu

24

i aflueni direci) i 606 km n bazinul hidrografic Mure (rul Trnava Mare i aflueni direci). Lungimile de ruri, repartizate pe cele doua bazine hidrografice, sunt redate n tabelul de mai jos : Reeaua hidrografic B.H.OLT Rul Olt Rul Cibin Rul Hrtibaciu Aflueni direci B.H. MURE Rul Trnava Mare Aflueni Lungimea rurilor (km) 1331 54 78 89 1110 606 75 531

n bazinul hidrografic Olt principalele cursuri de ap sunt:


-

Rul Olt care trece prin partea de est-sud a judeului. Lungimea pe teritoriul judeului este de 46 km. Debitul mediu multianual variaz ntre 75 m3/s, la intrarea n jude i 110 m3/s ieire.

Rul Cibin este afluent, pe partea dreapt al Oltului. Are o lungime de 78 km, cu o suprafa a bazinului hidrografic de 2.210 km2. Debitul mediu multianual, la confluena cu r. Olt este de 15,5 m3/s.

Rul Hrtibaciu este afluent al rului Cibin, pe partea stng. Lungimea lui este de 89 km, cu o suprafa a bazinului hidrografic de 1.027 km2. Debitul mediu multianual este de 3,3 m3/s.

Aflueni direci cu o lungime de 1110 km. n bazinul Mure principalul curs de ap este rul Trnava Mare. Are o lungime de 75

km pe teritoriul judeului i-l strbate pe direcia est-vest. Debitul mediu multianul este de 11,0 m3/s la intrarea n jude i 14,5 m3/s la ieire. Aflueni direci cu o lungime de 531 km. Apele subterane Straturile acvifere sunt cuprinse ntre 1,2 i 10 m, cu debite variind ntre 0,2 8 l/s. n zonele nalte adncimile variaz ntre 5 10 m, iar n zona de lunc pnza de ap freatic se afl la o adncime mai mic, respectiv 5 m. Amenajarea bazinelor hidrografice
25

Amenajarea bazinului hidrografic implic existena sau realizarea unor lucrri hidrotehnice cu urmtoarea destinaie: acumulri pe ruri din care se asigur necesarul de ap pentru diferite folosine, respectiv alimentrii cu ap ale populaiei sau industriei, irigaii, producere de energie electric, agrement, atenuarea viiturilor; aduciuni sau derivaii de ape prin care se asigur apa n zonele deficitare din acest punct de vedere; regularizri ale cursurilor de ap, ndiguiri i aprri de maluri lucrri specifice aprrii mpotriva inundaiilor.

5. SOLUL
La nivelul judeului Sibiu au fost evideniate tipurile de sol predominante i cu pondere aproape exclusiv att dup criteriul categoriilor de folosin cu suprafaa cea mai mare ocupat, ct i dup criteriul formelor de relief. Aceast clasificare este justificat prin faptul c n judeul Sibiu formele de relief specificate (deal i podi, premontan i montan) sunt predominante, zonele joase de cmpie fiind localizate aproape n exclusivitate pe luncile principalelor cursuri de ap care strbat judeul: Trnava Mare, Cibin, Bazinul Secaelor (Mare i Mic), fiind constituite din suprafee relativ restrnse. Pe culmile piemontane si pe versantii slab inclinati din jurul lor predomina soluri brune luvice tipice holoacide si superficial oligobazice. Mare parte din suprafata campurilor piemontane si a teraselor este acoperita de cernoziomuri cambice tipice si moderat levigate si cernoziomuri cambice tipice freatic-umede, fiind cultivate in mare parte cu cereale si plante tehnice. In luncile Cibinului si ale afluentilor lui, cea mai mare suprafata este ocupata de soluri aluviale si soluri gleice folosite ca fanete si pasuni. In lunca Paraului Stramb si in teritoriul dintre localitatile Sura Mica si Gusterita, pana la Cibin, se afla vertisoluri gleizate si freatic umede. Pe versantii moderat inclinati ai dealurilor dintre vaile Sevisului si Saratei, sau in perimetrul localitatilor Gusterita si Bungard apar soluri erodate si chiar roca la zi

26

6. VEGETAIA
Vegetaia natural, bogat i variat n specii, a suferit transformri n decursul timpului prin defriare i destelenire, facnd loc terenurilor arabile i pajitilor. Cea mai mare parte a dealurilor piemontane i a unor poriuni din terasele nalte sunt acoperite cu paduri de gorun (Quercus petraea), ce se intrepatrund cu fagetele (Deschampsio-Fagion). Frecvent apare carpenul(Carpenus betulus), mesteacanul (Betula Pendula), artarul (Acer platanoides), jugastrul (A. campestre) etc Flora judeului Sibiu numr peste 5.500 specii de plante, dintre care 2.345 specii de cormofite (67% din speciile din flora Romniei). Un numr de peste 40 de specii sunt endemice pentru Munii Carpai. Configuraia reliefului i diferenele altitudinale imprim etajarea vegetaiei n partea de sud a judeului, pe cnd n partea central i nordic se ncadreaz n primul rnd n zonalitatea latitudinal. Zona pdurilor foioase se desfoar n podiul Trnavelor, fiind alctuit din pduri de stejar gorun n amestec cu arar rnesc. Etajul pdurilor foioase se dezvolt ntre 300 m i 1200 m, pornind de la pdurile de gorun i terminnd cu pdurile de fag cu carpen. Pdurile de fag se ntlnesc pe suprafee restrnse, pe pantele nordice ale munilor Fgra i Cindrel, limita lor inferioar fiind la 400 500 m, iar cea superioar la 1300 1400 m. ntre 1300 1500 se ntlnesc pdurile amestecate de fag i molid, ndeosebi ntre vile Lotrioarei i Cibinului. Etajul pdurilor de molid se desfoar, n general, ntre 13001800 m. n munii Fgra limea acestor pduri nu depete 23 km. n munii Cindrel ele apar compact, cu cea mai mare extensiune n bazinele superioare ale Cibinului, Sadului i Sebeului, fiind format n principal din molid. Etajul subalpin se dezvolt ntre 18002000 m fiind alctuit din tufriuri de smrdar, jneapn, ienupr, afin, merior i pajiti. Etajul alpin apare la peste 2000 m pe suprafee restrnse n munii Fgra i Cindrel sub form de pajiti. Vegetaia azonal este format din pduri de lunc (n special zvoaie de anin negru) nsoind vile rurilor Olt, Hrtibaciu, Cibin, Trnava Mare etc.

27

7. FAUNA
Fauna judeului Sibiu este i ea bogat i divers, dat fiind multitudinea tipurilor de ecosisteme terestre i acvatice. n fauna judeului Sibiu se regsete aproape jumtate din totalul speciilor de mamifere a rii i 54% din cel al psrilor. Pe raza judeului Sibiu exist un numr de 45 fonduri de vntoare, din care 22 sunt arondate Asociaiei Vntorilor i Pescarilor Sportivi. 17 fonduri de vntoare sunt gospodrite de Direcia Silvic Sibiu, iar 6 fonduri de vntoare sunt concesionate spre gestionare ctre asociaii particulare. Beneficiaz de statut legal de protecie un numr de 23 arii protejate (12 rezervaii naturale i 11 monumente ale naturii) a cror suprafa nsumat reprezint 3,6% (19.395,8 ha.) din suprafaa total a judeului. Mediul biogeografic deosebit de complex al judeului Sibiu a creat o mare varietate de ecosisteme, habitate precum i o diversitate biologic inestimabil prin unicitatea lor. Protecia i conservarea naturii precum i meninerea echilibrului ecologic al acestora, constituie unul din principiile importante ale dezvoltrii durabile.

28

CAP II. POTENIALUL TURISTIC I AGROTURISTIC AL SATULUI SIBIEL


Potentialul turistic este influentat de o serie de factori: factori naturali (care raman, in general, neschimbati) si factori economici, demografici, polititci, psihologici (ce sunt caracterizati printr-o dinamica accentuata dar si cu posibilitati de dirijare in sensul dorit). Satul Sibiel dateaza din anul 700, asezarea populata cu oieri era situata pe valea Utii. La 1200-1300 sibienii au inceput sa construiasca case pe malul raului Sibiel din barne de brad sau fag. In jurul anului 1800 au inceput sa fie construite case din caramida de catre mesterii sasi din Cristian si Amnasi. Din cauza revarsarilor frecvente a fost necesara indiguirea raului. Cu o populaie de circa 450 de locuitori, satul Sibiel face parte din cele zece aezri ce compun oraul Slite. Situat de-a lungul rului omonim, care strbate localitatea de la vest la est, cetatea Sibielului a fost identificat de ctre unii cercettori ca fiind castrul Salgo, atestat documentar la 1322. Este o aezare aflat la 23 de km distan de Sibiu, al crei peisaj deosebit, este conferit de relieful de deal, livezi de pomi fructiferi i pdure virgin. Dup tipicul ssesc, casele sunt ornduite una lng alta, inspirnd sobrietate i prosperitate. Drumurile pietruite ce erpuiesc printre case i de-a lungul rului, tradiionalul i rusticul, fac din aceast aezare una dintre cele mai pitoreti zone, asaltate de turiti indiferent de anotimp.

29

2.1. TIPURI DE TURISM practicate sunt: turism cultural,turism de pescuit,


turism religios, turism familial, turism sportiv, de recreere si agrement, ecoturismul si agroturismul. 1.Turismul cultural cuprinde persoanele care viziteaz obiective turistice aparinnd patrimoniului cultural. Se adreseaz anumitor categorii de populaie (elevi, studeni, intelectuali); atrage populaia urban i rural; durata este limitat la un timp scurt sau mediu. Acest tip de turism este practicat frecvent de turitii aflai n tranzit, care nu utilizeaz prea mult infrastructur turistic. Turismul cultural este favorizat de existena a numeroase monumente istorice i de arhitectur pe ntreg teritoriul judeului, de multitudinea de obiceiuri, tradiii, evenimente culturale cu caracter periodic.

Piata Mare nr. 5, Casa Albastra


Pe latura de vest, langa Palatul Brukenthal se afla Casa Albastra, la nr. 5, datand din sec. XV. Corpul din spate al cladirii gazduise intre 1768-1783 spectacole de teatru. In 1769 s-a practicat o deschidere spre Ulita Balului (str. Xenopol). Denumirea de "Casa albastra a orasului" dateaza din anul 1819. Intre 1858-1862 a fost sediulSocietatii de Stiinte Naturale. La mijlocul sec. XIX aici a functionat magazinul de confectii "La ducele de Reichstadt" si Academia de Drept (intre 1858-1862). Vechea stema a Sibiului este pictata pe fatada. In prezent, adaposteste sectoare de activitate ale Muzeului Brukenthal Piata Mare Nr. 7, Casa generalilor Cladirea prezinta o deschidere

boltita care duce in Str. Arhivelor. Acest

30

acces a fost deschis in 1558 si amplificat in 1775, moment in care casa a suferit transformari. In a doua jumatate a sec. XV, in jur de 1475, casa era in proprietatea lui Paul Horwath Remser. In sec. XVI, proprietatea din dreapta a trecut in posesia lui Albert Huet, jude regal, apoi in proprietatea familiei Baussnern. In 1779 cladirea a fost achizitionata de catre Magistratura, pentru ca intre anii 1784 - 1904 aici sa-si aiba sediul Comandantul general al trupelor austriece din Transilvania. Din acest motiv casa poarta numele de "Casa generalilor".

31

2.Turism religios

- Existenta bisericilor si manastirilor pe teritoriul statiunii

contribuie la dezvoltarea turismului religios oferind posibilitatea organizarii de pelerinaje prin crearea unor trasee turistice care sa puna in valoare aceste lacase de cult si spiritualitate.

Biserici istorice
Biserica catolica
Biserica a fost construita de iezuti intre anii 1726-1733 in spiritul barocului timpuriu vienez. Turnul a fost terminat in 1738 si are patru nivele inalte si un gang boltit care permite accesul spre Piata Mica.

Catedrala Ortodoxa

Catedrala Mitropolitana Sf. Treime, a fost ridicata din initiativa lui Andrei Saguna intre 1902-1904 fiind sfintita in 1906. Catedrala reprezinta o copie fidela la scara redusa a bisericii Sf. Sofia din Constantinopol

32

Biserica Ursuline
Complexul Ursulinelor este format din Biserica greco-catolica si din fosta manastire a Ursulinelor. Manastirea, cunoscuta sub denumirea de Kloster Kirche, a fost preluata in 1755 de maicile Ordinului Ursulinelor.

Biserica Franciscana Biserica sec. XV. In interior este o biserica in stil baroc de tip sala, boltita semicircular cu o tribuna deasupra laturii nordice. gotica sprijinita de

contraforturi, cladirea intitiala a apartinut

Biserica din Groapa Este o biserica ortodoxa ridicata intre 1788 - 1789 cu cheltuiala vaduvei Stana Hagi Petru Luca si refacuta intre 1802 - 1803 de ginerele acesteia. In cimitirul din jurul bisericii sunt ingropate numeroase personalitati Biserica dintre Brazi Cel mai vechi edificiu de cult romanesc din Sibiu, dateaza din 1788 si are hramul Sf. Petru si Pavel. Edificiu fondat de episcopul Inochentie Micu Klein fusese intitial o biserica greco-catolica.

33

Capela Sfintei Cruci


Capela adaposteste o sculptura

istorica numita Crucifix. Povestea crucifixului incepe in anul 1417, cind artistul austriac Peter Lantregen a sculptat dintr-un sigur bloc de piatra monumentul Isus pe Cruce intre Maria si Ioan.

3.Turism de recreere i agrement este la ndemna tuturor turitilor provenii din medii sociale diferite. n special populaia urban este atras de natur, n timp ce populaia rural particip mai puin. Este un tip de turism practicat de toate grupele de vrst, dar mai ales de populaia de vrst matur i de tineri. Durata este variabil predominnd turismul de durat scurt (week-end) sau medie, se efectueaz la distane diferite n funcie de posibilitile materiale ale turitilor. Scopul principal al turismului de recreere este schimbarea peisajului, care se poate considera i atunci cnd evadezi dintr-o natura n alta.

Parcul Natural Cindrel


Situat la limita sud-vestica a judetului Sibiu, Parcul Natural Cindrel acopera, cu suprafata sa de 9043 ha, cele mai spectaculoase forme de relief din arealele a doi masivi muntosi, Cindrel si Lontru. Acestia fac parte din grupa muntilor Parang a Carpatilor Meridionali. Parcul pornesc suspendate la marginea si sub nivelul suprafetelor superioare. din cuprinde circuri vai ce glaciare

34

In Parcul Natural Cindrel sunt 12 de astfel de caldari glaciare, dintre care Iezeru Mare, Iezeru Mic si Gropota sunt bine reliefate si marcate de morene, lacuri, adapostind un lac pe fata estica sub Varful Steflesti (Lotru). Un punct de atractie inedit este constituit de turbaria dezvoltata pe Platoul Diavolului (dintre varfurile Cindrel si Frumoasa), la peste 2.100 altitudine. In nordul parcului se afla Rezervatia Iezerele Cindrelului, iar sub 1.800 de m se intinde o vegetatie forestiera care imbraca colinele versantilor, ca o continuare a covoarelor de afina, jneapan, smardar de pe coamele inalte ale Cindrelului, Serbotei, Frumoasei, Cristestiului, Steflestiului si Iujbitei Lotrului. In aceasta zona se gasesc numeroase stani. In doua dintre refugiile Canaia si Sub Iezere se practica turismul, desi inca nu au fost amenajate spatii de cazare corespunzatoare.

Muzeul Satului din Sibiu

La aproximativ 4 km de central orasului Sibiu, intr-un peisaj de vis in padurea Dumbrava, se afla cel mai mare i mai frumos muzeu n aer liber din Europa. Cel putin asa a fost numit de reputatul muzeolog olandez Bernet Kempers inca din 1966.

Cu paduri racoroase si poieni insorite, strabatute de un raulet ce misca rotile morilor de apa, avand in mijloc un lac de 6 ha, in care se oglindesc morile de vant dobrogene si constructiile pescarilor din Delta Dunarii ,Muzeul Satului din Sibiu reconstituie fidel satul romnesc din toate colurile rii. Muzeul are tot ce-i trebuie, 8 km de alei,un lac, doua restaurante cu specialitati traditionale si chiar si o biserica unde se oficiaza nunti. Biserica are un acoperi imens i o intrare micu. Se spune c a fost special construit aa, ca s-i oblige pe credincioi s se aplece n faa lui Dumnezeu, iar turcii s nu poat intra clare. Picturile fcute cu migal n culori vesele ne surprind nc de la intrare iar nuntru ne atrage atenia pictura ce nfieaz rstignirea lui Iisus. Pentru cei care doresc, se poate face turul muzeului, cu ajutorul cailor intro trasura superba. Preul este de 60 de lei pe or. Pentru iubitorii de natura si plimbari in aer liber, Muzeul satului este locul ideal de relaxare. Biletul de intrare pentru o zi de vizit este de 15 lei.

35

4.Ecoturismul, cunoscut i sub denumirea de turism ecologic, se refer la turismul n zone fragile, slbatice, de obicei protejate care ncearc s aibe un impact minor i s se menin la o scar redus. Acest tip de turism este util n educarea turitilor i n gsirea fondurilor pentru conservare, aduce avantaje economiei i politicii locale i ncurajeaz respectul pentru alte culturi i pentru drepturile omului.

Iezerele Cindrelului Este o rezervaie mixt, geomorfologic, hidrografic de flor i faun. Arealul comunei Gura Rului se afl pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vrful Cindrel (2244 m). Acesta cuprinde dou vi glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt, 3 ha si 13,30 m adncime) i Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adncime). Reliefului alpin i se adaug elemente floristice i faunistice interesante cum ar fi: salcia pitica, degitaret, ridichioas, capra neagr i prundraul de munte. Se ntinde ntre 1750 i 2205 metrii altitudine. Suprafaa: 609,6 ha Rezervaia natural Golul Alpin i lacul Blea Rezervaie complexa, geomorfologic,

hidrologic, de flor i faun. Cuprinde relieful alpin, flora si fauna din ciclul glaciar Blea, precum i lacul cu acelai nume. Dintre elementele floristice specifice se regsesc: jnepenul, ienuprul, floarea de col, smirdarul, bujorul de munte i afanul. Dintre elementele faunistice se regasesc: capra neagr i acvila de stnc. Starea de conservare a Rezervaiei naturale Golul Alpin i lacul Blea a avut de
36

suferit dup construirea Transfgranului i intensificarea turismului. Covorul vegetal s-a redus datorit numarului mare de autovehicule i turiti care cmpeaz in zon, iar o serie de specii de animale s-au refugiat n vile din imprejurimi. Se nregistreaz i aici practicarea unui turism neecologic i a pescuitului n lac. Localizare: Munii Fgraului, cldarea glaciar Blea, ntre vrfurile Vntoarea lui Buteanu (2508 m), Capra (2439 m), Paltinu Mare (2398 m), Muchea lui Buteanu (2506 m) i Piscul Blii, in aria comunei Crioara. Suprafaa: 180 ha Dealul Zakel - Rezervaia de step din Valea Srb Este o rezervaie complex de flor i faun caracteristic arealului de stepa euro-siberian. Dintre elementele care se gsesc aici enumeram: jales, stelua vnat, sachiz, frinel, colilie, negara. Localizare: in extravilanul comunei Sura Mare, ntre Slimnic i ura Mare, pe versantul dealului Zakel i Valea Sarbei. Suprafaa: 11 ha (din care 4,5 ha afectate de alunecri de teren) Rezervaia natural Suvara Sailor Tlmaciu Este o rezervaie botanic.

Localizare: Pe valea rului Sadu, ntre localitile Sadu i Tlmaciu (430 m altitudine), Tlmaciu. Suprafaa: 20 ha in extravilanul oraului

37

Rezervatia natural Arpel Localizare: Versantul nordic al Muntilor Fagarasului, pe valea Arpaselului, alaturi de Parcul natural Balea. Cuprinde etajul alpin, subalpin i montan superior, ntre 1000 m i 2500 m altitudine, pe valea strajuita de varfurile Vntoarea lui Este o rezervaie faunistic i de flor. Aici traiesc cca. 80% din caprele negre din Munii Fgra, marmote, uri, acvile de munte i cervide. Rezervaia Arpael (faunistic) este bine conservat, deoarece pe de-o parte beneficiaz de paz, iar pe de alta parte accesul este dificil, este nsa puternic afectat de zgomotul datorat tragerilor de antrenament efectuate in Poligonul militar Crioara.

2.2.Agroturismul
Dezvolatrea turismului rural si indeosebi a agroturismului este in continua crestere deoarece zonele rurale ale statiunii dispun pe langa un cadru natural pitoresc nepoluat si de multiple variante de recreere si de un valoros potential cultural si istoric. In judetul Sibiu turismul rural este dezvoltat cu precadere in zona etnografica a Marginimii ce cuprinde satele Saliste, Sibielul (cel mai mare muzeu cu icoane pe sticla din lume), Tilisca, Rod, Jina, Poiana Sibiului sau Rasinari bine dezvoltate din punct de vedere agroturistic. Zona Marginimii Sibiului cuprinde satele pastorale de la poalele Muntilor Cindrel. Cuprinde 18 asezari vechi, cu populatie majoritar romaneasca: Boita, Sadu, Raul Sadului, Talmaciu, Talmacel. Rasinari, Poplaca, Gura Raului, Orlat, Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului si Jina. Ocupatiile traditionale ale locuitorilor acestei zone sunt cresterea oilor, pastoritul, in special in satele din zona nord-vestica. Pictura de icoane pe sticla este practicata in Marginime de 200 de ani, Muzeul de icoane de la Sibiel pastreaza icoane lucrate in stilul zonei. Printre obiceiurile specifice Marginimii, cele mai importante sunt cele legate de sarbatorile de iarna. Astfel "Colindatul feciorilor" si "Ceata Junilor" sunt doua dintre cele mai apreciate.

38

Determinarea gradului de atractivitate

Din tabel putem observa ca resursele naturale detin ponderea cea mai mare, fiind cele mai importante elemente care justifica deplasarea turistilor catre aceasta zona. OCUPATIE SI MESTESUGURI Locuitorii Sibielului au dus o lupta permanenta cu pmntul, ocupndu-se de agricultura din primvara pana toamna trziu. Teritoriul satului este n general mprit n hotare, unde ranii cultiva porumb, gru (dar si alte paioase), cartofi; o parte din terenul agricol este constituit din fnete si pasuni. Inainte de nsamntari, terenul era pregtit prin araturi si aplicarea ngrmintelor naturale. Semnatul paioaselor se fcea manual, prin mprastiere, fapt ce solicita o ndemnare speciala. Recoltatul se fcea tot manual, cu secera sau cu coasa. Urma treieratul grnelor, realizat n trecut prin clcat, cu ajutorul cailor; mai trziu se folosea o batoza mecanica nvrtit cu ajutorul cailor; apoi s-au adus batoze de treierat acionate de motoare. Porumbul si cartoful se semnau tot manual, dar pe suprafee mai ntinse. Astzi aproape

39

toate gospodriile au tractoare si pluguri moderne, semntori, combine agricole pentru treierat cereale sau pentru recoltatul porumbului si cartofului.

Dansurile specifice Sibielului sunt dansuri femeiesti si barbatesti precum calusarii, braul sau sarba lui Ghiboi. Costumul traditional popular din Sibiel este cunoscut pentru eleganta sa, caracterizat prin contrastul intre albul de fond si negrul cusaturilor.

Creterea animalelor a fost ocupaia de baza a stenilor. Cultura plantelor era astfel orientata nct surplusul sa fie folosit la hrana animalelor, rareori se comercializa. Animalele erau scoase la pasunat: ciurda de vaci, boi si bivoli, cai, turmele de oi sau crduri de porci. Efectivele de animale s-au redus, dar stenii au continuat sa creasc cte 1-2 vaci, bivolie si porci. Pe drumuri de tara se ntlnete si n prezent ciurda satului - vaci, bivoli, cai si capre. Creterea oilor , tradiionala n aceasta regiune, se practica dup obiceiul transhumantei. Primvara (la nceputul lunii mai), turmele satului si cele particulare si stabileau stnile n zonele de pasunat ale satului. Produsele obinute (brnza, lna si pieile) erau transportate n sat, urmnd a fi utilizate n gospodrie, iar surplusul comercializat. Oile rmneau la stna

40

pn la prima zpada, cnd reveneau n sat. Ciobanii mai nstrii se asociau cte 2-3 si plecau cu turmele n Banat sau n Baragan. unde petreceau iarna.

Industria casnica n Sibiel are la baza originalitatea romnului. Aproape toate lucrurile necesare gospodriei si casei se realizau prin meterii satului, care nvau si practicau toate meteugurile necesare vieii de zi cu zi.

Prelucrarea lemnului are o veche tradiie n zona , fiind atestata documentar n secolul al XVII-lea. Meteugul prelucrrii lemnului s-a practicat n continuare si n alte centre ale regiunii, pentru satisfacerea multiplelor nevoi gospodreti, lemnul fiind uor de prelucrat si decorat. Uneltele utilizate n prelucrarea diferitelor esene lemnoase (fag, stejar, brad, paltin) sunt tradiionale: securea, barda, dalta, tesla, scaunul cu cutitoaie, sfredelul, ghelaul, compasul, etc. Absolut necesare construirii unui adpost, aceste ustensile si-au gsit apoi utilitatea n realizarea carelor, a uneltelor necesare practicrii agriculturii. Mai trziu sau

41

poate n paralel cu acestea a nceput confecionarea pieselor de mobilier ; pentru ca nu se putea ca acelai om sa le fac pe toate, meterii au nceput sa se specializeze : dulgherii frumuseea si nsuirile naturale ale esenei lemnoase.

Practicarea pastoritului si creterea vitelor n Sibiel au contribuit la apariia si dezvoltarea unor meteuguri casnice taranesti, fiecare sat avndu-si cojocarii, pielrii si tabacarii sai. Aceste meteuguri au fost practicate ca o ndeletnicire complementara, meteugarii satelor fiind n paralel agricultori si cresctori de animale. Cunoscnd o dezvoltare deosebita la nceputul secolului n curs, meteugul cojocaritului ajunge sa fie practicat n aproape toate aezrile, fiecare cojocar distingndu-se printr-o maniera proprie n decorare si cromatica. Ocupndu-se si de prelucrarea pieilor, cojocarii utilizau unelte si procedee tehnice experimentate de-a lungul generaiilor, ntregul proces fiind manual.

Majoritatea uneltelor ntrebuinate prezint un caracter tradiional: gripca, cuitul de carnuit, scaunul cu coasa pentru ras si ntins piei. Reprezentativ pentru zona Sibiel este pieptarul nfundat care cunoate trei variante cu sisteme ornamentale difereniate, raportate la specificul subzonal.

42

Meteugul prelucrrii fibrelor vegetale si animale , cunoscut n Sibiel nc din epoca bronzului a constituit una din cele mai intense activiti casnice, unelte (frngatori de melita, piepteni pentru clti, darac, furci de tors, depanator, raschitor, urzitoare sau rzboi de esut) si procedee tehnice transmitndu-se din generaie n generaie. Aceasta ndeletnicire a fost

Alte doua ocupaii din zona - meteugul ncondeierii ouaior si pictura pe sticla - mai sunt practicate n zilele noastre doar de cteva persoane. Pictura pe sticla este cel mai apreciat gen al artei populare din zona, apariia ei n Sibiel la sfritul secolului al XVIII-lea fiind determinata de condiii social-istorice specifice si de tradiii culturale bine nchegate .Pictura pe sticla a fost strns legata si de apariia si dezvoltarea n zona, n secolele XVI-XIX, a manufacturilor de sticla. Caracteristic este si coloritul intens, n special rou si albastru .

43

2.3.PUNCTELE DE ATRACTIE ALE SIBIELULUI Pe aceste meleaguri se gasesc biserici vechi, muzee (Muzeul Sibiel, unde exist cea mai mare colecie de icoane pe sticl din Europa, Muzeul Stesc Rinari, ce cuprinde piese uzuale din ceramic, mobilier pictat, obiecte gospodreti i meteugreti, Muzeul din Gale, cu o impresionant colecie de costume populare i Muzeul Parohiei Ortodoxe din Saliste , ce cuprinde obiecte i cri vechi de cult) , cetate, case memoriale i construcii traditionale romanesti.Cetatea de pmnt i piatr de la Sibiel datnd din secolele XII-XIII a aparinut populaiei romneti, fiind menionat n documente n 1384, mpreun cu alte localiti din Mrginimea Sibiului: Vale, Fntnele-Cacova. Legat de organizarea muzeului din sat, ea a nceput n 1969, mai ales prin donaii. Aceasta reunete o valoroas colecie de icoane pe sticl din aproape toate centrele de iconari din ar, Nicolae Suciu fiind unul dintre maetri acestei ndeletniciri. n memoria acestuia se organizeaz periodic tabere de creaie specific pentru copii. Alturi de icoanele pe sticl sunt expuse i icoane pe lemn, ceramic popular, piese de mobilier, textile de cas, precum i o serie de cri vechi romneti. Ct privete Biserica cu hramul Sfnta Treime, ea a fost construit ntre anii 1765-1767. Are planul dreptunghiular, cu absid i turn decroat n partea de vest. De-a lungul anilor a suportat unele modificri n elevaie, mai ales n ceea ce privete ferestrele, care au fost mrite. Pictura mural a fost executat n fresc n anii 1774-1775 de Stan Zugravu. n sat se afl i trei troie ridicate la nceputul secolului al XIX-lea, respectiv n anii 1803, 1817 i 1819, pictate n fresc, precum si un schit. De menionat c satul Sibiel reprezint locul de natere al cunoscutului istoric Andrei Oetea (1894-1977). Se pot vizita cetatile medievale din judetul Sibiu: Cisnadioara, Slimnic, ruinele cetatii dacice de la Tilisca. Unicitatea costumele de sarbatoare sunt de o eleganta rara, brodate in negru si alb sunt purtate cu mandrie de sarbatori iar mestesugurile mostenite din mosi stramosi sunt practicate cu succes si azi. Inca din cele mai vechi timpuri, aceste populatii de oieri au fost si sunt maestri in prelucrarea lanii si a pieilor. Tot unice sunt si gospodariile taranesti care la aceasta data sunt populate cu oameni in varsta care se ocupa cu cresterea bovinelor, oilor, animalelor de curte, pasari.

44

La Sibiel s-au pstrat o serie de meteuguri transmise din generaie n generaie: fierria, potcovria, tmplria, torsul, esutul, cojocria, dar i prepararea uicii i a vinului de mere ori coacerea pinii i a cozonacului pe vatr. Pe langa aceste puncte de atractie se mai pot intalni:

Balboaca satului, loc de scldat

Troi cldit n 1814

Pavilion cultural

Troi ridicat n 1803

Muzeul de icoane pe ctitorit de pr. Zosim Oancea natal a lui Andrei Oetea

sticl Casa

45

Zon de pescuit

Troi ridicat n 1817

Biserica "Sf. Treime" ridicat n 1765 tradiional

Cas trneasc

Evenimente turistice Sibiel


Sarbatoarea leusteanului Sarbatoarea leusteanului este un vechi obicei care se pastreaza in satul Sibiel, jud. Sibiu de sute de ani. Acest obicei coincide cu marea sarbatoare religioasa a Inaltarii Domnului, iar leusteanul care se gaseste agatat la ferestrele caselor sau se leaga de coarnele animalelor si cozile vitelor cu lapte are semnificatia de alungare a bolilor si relelor, a ielelor si a strigoilor. Femeile se incing cu tulpinele leusteanului peste mijloc, copiii se ating ( `se bat` sau `se sorcovesc`) cu leustean. Crucile din hotarul satelor se impodobesc cu coroane din leustean si flori de camp iar feciorii impodobesc caii cu planta sacra cu care ocolesc in ziua de Ispas crucile din sat.

46

Manunchiul din flori si leustean sfintit la Ispas si pastrat la icoana e folosit in diferite practici pentru depasirea momentelor de cumpana ivite de-a lungul anului, in medicina populara, leusteanul se foloseste pentru tratarea durerilor de cap, tusei convulsive, indigestiilor, junghiurilor oamenilor, iar in amestec cu odoleana si leurda (usturoi salbatic) pentru vindecarea vitelor. Tot satul este animat in aceasta zi de sarbatoare de tinerii care imbraca frumosul port popular si care poarta mesajul lor prin vechi cantece la portile tuturor satenilor.

Agrement si timp liber Sibiel


Parc de aventura ``Almontes``

Urmand valea paraului Sibiel la 500 m de la iesirea din sat se deschide pe partea stanga valea Cetatii cu marcaj turistic - punct albastru. Aici la 100 m de la trecerea podului veti descoperi ``Almontes Parc``. Echipa Almontes se adreseaza tuturor varstelor si isi asteapta invitatii sa se distreze impreuna, punand la dispozitie primul parc de aventura din judetul Sibiu care va va ridica nivelul adrenalinei la cote maxime si va va oferi clipe de neuitat.

Activitati: - Tiroliana: traversarea unei vai pe cablu - Circuit in copaci: escalada, rapel, podul indianului, trecerea pe liane, podul miscator - Scoala de initiere in alpinism - Team-building: jocuri care dezvolta abilitatile de lucru in echipa - Orientare turistica : cautarea comorii - Trasee turistice

47

Cap.III ORGANIZAREA SI EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII AGROTURISTICE LA PENSIUNEA LUNCA SIBIELULUI


Pe raul Sibielului, Cibinul cel Mic, la 23 km Sibiu, adapostit ca intr-o caldare de poalele muntilor, se afla satul Sibiel, ce apartine orasului Saliste. Satul face parte din margaritarele ce impodobesc poalele muntilor din marginimea Sibiului. In aceasta zona incarcata de traditie si cultura, puteti descoperi un loc minunat de relaxare, la poalele muntilor, in Lunca Sibielului. Pensiunea "Lunca Sibielului" dispune de 9 spatii de cazare, dintre care 7 camere duble, doua apartamente utilate cu pat matrimonial (si fotolii-pat pentru copii). Personalul este calificat, iar zambetul de pe buze si ospitalitatea cu care oaspetii vor fi primiti la ei vor ramane o amintire placuta pentru toti. Cele 9 spatii de cazare dispun de baie proprie cu apa calda permanenta, TV, cablu si pe viitor cate un minibar. Fiecare camera de la etaj dispune de un balcon cu o priveliste ce-ti duce privirea pana la crestele albe ale muntilor Fagaras. Pensiunea, clasificata la patru margarete, va pune la dispozitie 22 locuri de cazare, in camere cu unu sau doua paturi si bai proprii dotate cu cabine de dus. . 1. AMENAJAREA CAMERELOR de

48

Cele 9 camere sunt amenajate diferit, dand pensiunii "Lunca Sibielului" un aer de muzeu al mestesugurilor si traditiilor romanesti. Fiecare camera este personalizata prin decor si imagini din mestesugurile autentice romanesti. S-au inconjurat de lucruri dragi sufletelor lor si doresc sa le transmita si oaspetilor, dragostea de frumos si autentic, ce lea fost insuflata si de strabunicii lor. 1.Camera Olarului: unde sunt expuse oale si obiecte specifice olaritului. 2.Camera Tamplarului: unde sunt expuse obiecte din lemn executate de cei mai priceputi tamplari. 3.Camera Iconarului: are un aer de biserica ortodoxa unde se poate admira icoane pe sticla, lemn, dar si o fresca adusa parca dintr-o biserica veche. 4Camera Carturarului: va imbie sa va relaxati lecturand o carte buna. Se gasesc aici scriitori si autori de valoare (Eminescu, Creanga, Blaga, Arghezi, Toparceanu..). 5.Camera Ciobanului: te face sa te simti ca intr-o stana, sus la munte inconjurat de piei de oaie si alte obiecte folosite la producerea renumitelor branzeturi de Sibiu. 6.Camera Gospodarului: te vei simti aici ca intr-o gospodarie veche, cu tot ce e necesar in casa unui sigherean (om din Sibiel). 7.Camera Viticultorului: te imbie sa gusti un pahar de vin ales, de vita nobila, adus din renumitele crame romanesti. 8.Camera Covaciului: aici esti inconjurat de mobilier din fier, potcoave de cai si alte obiecte executate de cei mai buni fierari din zona. 9.Camera Boierului: aici te va surprinde aerul de secol XIX cu un mobilier si obiecte de arta specifice boieresti, dar si cu o terasa mare ce te va face sa te simti ca un boier. 2. STRUCTURA PENSIUNII Parter 6 camere : C1 (1 pat dublu),TV, o baie moderna cu boiler electric, masina de spalat, cu acces in curte; C2 (1 pat de o persoana, 1 canapea extensibila),TV, o baie moderna; C3 (1 pat dublu),TV, o baie, cu acces in curte,C4 ( doua paturi de o singura persoana) ,TV, o baie; C5 ( doua paturi de o singura persoana) ,TV, o baie; C6 ( doua paturi de o singura persoana) ,TV, o baie;

49

Mansarda 1 camera si 2 apartamente : C7 (1 pat dublu),TV, o baie, masina de spalat, si 2 apartamente utilate cu pat matrimonial si fotolii-pat pentru copii, fiecare cu cate 2 camere ,TV, baie, frigider. Imprejurimi:
-

curte cimentata, cu loc de parcare si bolta de vita de vie; ferma (cal, vaca, gaini, porci), livada, gradina.

3. Program artistic traditional, agrement si alte servicii


La comanda, se poate organiza primirea in sat a turistilor de catre calareti, in portul traditional local, cu paine, sare si tuica, jocuri si cantece specifice zonei. In timpul verii se pot organiza plimbari cu caruta si iarna, in sanie trasa de cai. Pentru vizitarea Marginimii Sibiului si a Orasului Sibiu, pensiunea poate pune la dispozitie masina cu sofer. Tot la comanda se pot organiza mese la iarba verde sau gratar la zapada. Pentru cei care doresc, se pot organiza iesiri la lacurile din apropiere pentru pescuit., iar pentru copii si pot organiza tabere si exursii.
Balansoarele din pstrvrie sunt puse parc

s completeze senzaia de relaxare a locului. Serile mai lungi pot fi ncheiate cu un concurs de karaoke i un foc de tabr. Deasemenea turistilor li se ofera posibilitatea de a participa la taierea porcului si de a comanda produsele dorite Amatorii de micare se pot plimba cu ATV-uri, clare, n trsur sau cu bicicletele descoperind frumuseea cmpiei i a munilor Fgra. Poi porni n drumeii prin rezervaie pe trasee marcate.

50

4. LOCALIZARE
Accesul in Sibiel se poate face prin mai multe mijloace: 1.Rutiere : Dinspre Sibiu spre Alba Iulia pe E81 ( E68, D.N 1 ), la 19 km de Sibiu se face stanga inainte de localitatea Sacel ; De pe E81 ( E68, D.N 1 ), Sibiu - Cluj, din localitatea Cristian se face la stanga pe 106D, apoi trece prin Orlat si inainte de halta Sibiel drumul o coteste la stanga inca 3km pana in sat. 2.Feroviare : Halta Sibiel este situata la 3km distanta de sat , pe traseul CFR, Sibiu - Vintul de Jos. 3.Aeriene :Prin aeroportul international de la Sibiu iar apoi transbordarea pana la Sibiel cu trenul, autobuzul, taxiul. 5. ACTIVITATI DE CAZARE Pensiunea Lunca Sibielului funcioneaz permanent i are o durata medie a sejurului de 3,5 zile avnd n vedere c muli turiti vin aici mai ales n week-end i n tranzit, mai puini fiind aceia care stau cte o sptmn sau mai mult. Gradul de ocupare, Numr turiti i Numr zile turiti n perioada 2007 2010 Ani 2007 2008 2009 2010 si se continua aproximativ 5 km pana la Sibiel

51

Indicatori Grad de ocupare (Gr) % Numr turiti (NT) Numr zile-turiti (NTZ) 47 2700 4700 58 3170 5180 74 4130 6900 83 5540 9500

Tarifele de cazare sunt atent concepute astfel incat serviciile incluse sa satisfaca cele mai exigente cerinte. Pensiunea Lunca Sibielului pune la dispozitie turistilor cazare simpla sau oferte de cazare incluse in pachete de servicii. Tarifele de cazare n perioada 2007 2010 Tarife n lei/camera/noapte Ani 2007 Tip camer Camer single Camer double Apartament 65 110 170 65 110 170 80 130 200 80 130 200 2008 2009 2010

In acest tarif este inclus micul dejun unde se pot servi produse traditionale specifice zonei Marginimii Sibiului .Preul mediu al unei mese principale (prnz sau cin) ce cuprinde felurile 1 i 2, desertul i o ap minerala sau plat este calculat la 30 lei/persoan. Pensiunea are un numar total de 6 angajati. Structura angajailor se prezint in felul urmtor : 1 buctar, 1barman-osptar, 1 camerist, 1 femeie de servici, 1 antrenor echitatie, 1 agent de turism-rezervri. Gradul de ocupare realizat in perioada sarbatorilor de Paste a fost de 60 %. Preurile practicate anul acesta de pensiunea Lunca Sibielului din Mrginime sunt asemntoare cu cele de anul trecut. Astfel, un pachet de 2 sau 3 nopi pornete de la 100 de lei pe zi, de persoan i poate ajunge pn la 200 de lei de persoan pe noapte. Pensiunea Lunca Sibielului i ateapt oaspeii de Pate cu ou roii, vin de cas i o ofert de 720 de lei pentru perioada 22 25 aprilie.

52

Cu toata promovarea facuta la nivel local si central, gradul mediu de ocupare in zona este, in weekend, de numai 8%. Aceasta in conditiile in care anii trecuti, in aceeasi perioada, abia gaseai un loc liber.

6. EFICIENTA ECONOMICA DE ANSAMBLU A PENSIUNII


Nivelul veniturilor din agrement pe categorii de activitai Activitate Excursii opionale Echitatie Total 7600 17400 9500 20400 2009 9800 2010 10900

Estimarea veniturilor totale ale complexului turistic n perioada 2009 2010 Ani Venituri din Cazare Alimentaie Agrement Venituri totale 2009 VA 491.590 69.000 20.00 580.590 2010 VA 560.000 82.000 21200 663.200

53

Estimarea cheltuielilor folosite n contul de exploatare n perioada 2009 2010. Ani 2009 Tipuri de cheltuieli Cheltuieli cu fora de munc Cheltuieli cu ntreinerea, administrative i cheltuieli mrfurile Cheltuieli cu publicitatea TOTAL 110.000 287.000 52.000 449.000 156.000 294.000 58.000 508.000 2010

Nr. 1. 2. 3. 4. 5.

Indicatori TOTAL VENITURI TOTAL CHELTUIELI Profit brut Impozit pe profit Profit net

2009 580.590 449.000 131.590 21.054 152.644

2010 700.664 508.000 192.664 30.826 223.490

54

CAPITOLUL IV CONCLUZII I RECOMANDRI


Conceptul de turism rural, cu cazare la pensiuni turistice si pensiuni agroturistice sau alte structuri de primire, s-a dezvoltat dup Decembrie 1989. Primele activitti turistice rurale, n conditiile economiei de piat au aprut n zonele Rucr, Bran, Moeciu, extinznduse rapid pe meleagurile Brsei, Dornelor, Maramuresului, Muntii Apuseni, mprejurimile Sibiului, Clujului. Satele turistice sunt asezri rurale bine constituite, pstrtoare de valori si traditii etnofolclorice cu un trecut istoric bogat care n afara functiilor politicoadministrative, sociale, economice si culturale proprii, ndeplinesc sezonier sau n tot cursul anului si pe cea de gzduire si de asigurare a hranei pentru turistii care si petrec un sejur cu durat nedefinit sau le viziteaz n cadrul unor programe de turism itinerant, cu sau fr servirea mesei .Valoarea unui sat turistic poate fi ridicat prin: aportul unor resurse balneoclimatice ape minerale si termale, lacuri srate, plaj maritim, nmoluri si gaze terapeutice; prezenta unor valoroase vestigii arheologice, monumente de arhitectur, art,istorice; dotri tehnico-edilitare corespunztoare - drumuri, alei, canalizare; existen"a unor dotri social - culturale, comerciale, sanitare, culturale si sportive. In judetul Sibiu turismul rural este dezvoltat cu precadere in zona etnografica a Marginimii ce cuprinde satele Saliste, Sibielul (cel mai mare muzeu cu icoane pe sticla din lume), Tilisca, Rod, Jina, Poiana Sibiului sau Rasinari bine dezvoltate din punct de vedere agroturistic.Marginimea Sibiului, prin aspectele sale de cultura materiala si spirituala se inscrie intre cele mai vechi vetre ale etnogenezei romanesti. Marturiile arheologice, scoase la lumina pana acum, atesta prezenta omului pe aceste meleaguri, inca din perioada paleoliticului mijlociu (cca 100.000-40.000 i.e.n.). Aceasta zona era una agro-pastorala, satenii avand ocupatia principala crestera animalelor. In timpuri indepartate pastorii isi duceau turmele in cautarea pasunilor bogate pana dincolo de Dunare spre Constantinopol sau spre Adriatica, dincolo de Tisa in Polonia, iar spre rasarit pana in Caucaz, dovedind multa tenacitate si dorinta de cunoastere specifica acestor locuri. Sibiel este o aezare aflat la 23 de km distan de Sibiu, al crei peisaj deosebit, este conferit de relieful de deal, livezi de pomi fructiferi i pdure virgin. Dup tipicul ssesc, casele sunt ornduite una lng alta, inspirnd sobrietate i prosperitate. Drumurile pietruite

55

ce erpuiesc printre case i de-a lungul rului, tradiionalul i rusticul, fac din aceast aezare una dintre cele mai pitoreti zone, asaltate de turiti indiferent de anotimp. In sat, s-au pstrat o serie de meteuguri transmise din generaie n generaie: fierritul, tmplria, esutul, cojocria, apicultura, dar i prepararea uicii i a vinului , avnd n vedere ca zona este bogat n livezi. Reprezentativ, ns, este pictatul icoanelor pe sticl. n Sibiel, n fiecare cas exista cel puin o icoan, iar fetele n zestrea lor trebuiau s aib neaprat, mcar o icoan. Programele turistice si formele de agrement destinate acestei zone sunt numeroase si se pot adresa tuturor tipurilor de turisti potentiali. Drumetiile pe trasee montane, deosebit de spectaculoase, plimbarile n aer liber, organizarea unor picnicuri n spatii special amenajate, pescuitul, schiul fond si vizitarea unor obiective turistice din judet, prin programe turistice organizate sau pe cont propriu, sunt cteva din modalitatile de petrecere a timpului liber, ce se adreseaza turistilor cazati n satul Sibiel. Potenialul de dezvoltare al regiunii este ridicat i se bazeaz att pe elemente naturale (resurse, potenial turistic) ct i pe structura i nivelul de calificare, respectiv mentalitatea att a forei de munc dispnibile ct i a populaiei locale n general. Traditiile folclorice specifice, portul popular si arhitectura romaneasca, ospitalitatea si bucataria autentica fac din Sibiel o zona aparte.O bogata fauna cinegetica si piscicola, flora rezervatiilor naturale constituie obiective de mare interes stiintific sau pentru cei ce iubesc frumosul.Datorita acestui imens potential, turismul a fost ales ca un domeniu tinta prioritar, prin dezvoltarea caruia se poate ajunge la crearea de noi locuri de munca, protejarea celor existente si la imbunatatirea performantelor economice ale judetului. Punctele tari sunt determinate de ctre factorii interni. Nu sunt greu de identificat, deoarece turismul rural romnesc poate oferi o mare varietate de produse i servicii. Varietatea peisagistica, a formelor si tipurilor de relief , importanta stiintifica a unor elemente rare da flora, fauna, relief, geologie au dus la incadrarea acestora in patrimoniul natural al Regiunii. Exista un numar impresionat de rezervatii si monumente ale naturii, dar si cateva parcuri naturale declarate rezervatii ale Biosferei. Dintre puncte slabe putem aminti : -datorit reliefului parial muntos, exist zone ntinse unde infrastructura fizic este slab dezvoltat, un alt aspect este faptul ca n multe pensiuni condiiile de cazare sunt oarecum modeste , lipsa unei reele de canalizare centralizate. Oportuniti: cererea si oferta in continua crestere.
56

Riscuri: sunt determinate de factorii externi ce se pot constitui o frn ntr-un cadru general defavorabil: Degradarea mediului natural, poluarea Posibiliti limitate de cazare Insuficiente informaii necesare pentru cltorii Infrastructur srac Servicii medicale de urgen Costuri ridicate sau lipsa posibilitilor de nchiriere a unui mijloc de transport Pensiunea Lunca Sibielului are o activitate rentabil deoarece veniturile in perioada 2009 2010 sunt n cretere iar conform contului de exploatare i profitul net este n continu cretere. Pentru perioada 2009 2010 analiza rentabilitii s-a realizat cu ajutorul indicatorului rata profitului rezultnd faptul c investitia este eficienta pensiunea putnd cu uurin s-i acopere cheltuielile din surse proprii.

57

Bibliografie
1. Judeul Sibiu, Monografie, Ilie Moise. Editura Sport Turism Bucureti 1981. 2. Judeul Sibiu, Coloianu Nicolae, Dragu Gheorghe, Badea Lucian. Editura Academiei R.S.R. Bucureti 1976. 3. Repertoriul Arheologic al judeului Sibiu, Sabin Adrian Luca, Zeno P.Karl, Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5, Editura Economic Sibiu 2003. 4. Mitrache stefan, Manole V., Stoian M., Bran Florina, Istrate Ioan- Agroturism si turism rural, Editura Fax Press, Bucuresti, 1996; 5. Nistoreanu Puiu (coord.)- Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003; 6Gheoghe Stanciu Romnia, cartea europeana a spatiului rural, Editura Ceres, Bucuresti 1996

58