indrumator: $.Ldr.ing. NUTU Nikolaos-Cristian Grupa: 8401B Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti AvTovENIoULs Facultatea de TRANSPORTURI tis Departamentul AUTOVEHICULE RUTIERE Proiect de diploma Student: Isac D. Eduard-Toan An universitar 2022-2023 -Bucuresti-Tema proiectului Tema nr. 68 ‘Sa se proiecteze mecanismul motor in general si arborele cotit in speci hatchback cu 5 locuri si Vins in palier 210 km/h. al pentru un MAS de autoturi Proiectul va fi structurat in 5 capitole: Capitolul 1 ~ Studiu de piati Capitolul 2 — Solutii posibile pentru ansamblul proiectat (ansamblul motor) Capitolul 3 — Caleulul de tractiune, caleulul termic si calculul dinamic Capitolul 4 — Studiu asupra mentenantei Capitolul 5 ~ Calculul de rezistenta al arborelui cotit si proiectarea acestuiaCuprins Capitolul 1 ~ Organizarea general a autovehiculului si ncadrarea acestuia intr-un segment de piata.. 1.1 Introducere. 1.2 Alegerea modelelor similare de autovehicule... 1.3 Prezentarea modelelor similare de autovehicule si evidentierea caracteristicilor constructive ale acestora 7 1.4 Analiza statistic’ a modelelor similare de autovehicule si predeterminarea principalilor parametri dimensionali, masici si energetic a3 1.4.1 Modul de lucru .. 83 1.4.2 Alegerea parametrilor dimensionali ai autovehiculului de proiectat... 15 1.4.3 Alegerea parametrilor masici ai autovehiculului de proiectat 24 1.4.4 Predeterminarea parametrilor energetici ai autovehiculului de proiectat.. 22 1.45 Alegerea pneurilor ce echipeaz’ autovehiculul de proiectat... 24 1.4.6 Alegerea manechinelor .. 25 1.5 incadrarea autovehiculului de proiectat intr-un segment de piata 27 1.6 Solutia de organizare generala a autovehiculului de proiectat. 27 Capitolul 2 ~ Studiul tehnic si economic al solutillor posibile pentru subansamblul de proiectat. Prezentarea principalelor sisteme ale unui motor cu aprindere prin sc&nteie (MAS). 30 2.1 Prezentarea subansamblului de proiectat, 30 2.1.1 Funetiunile arborelui cotit. 30 2.1.2 Constructia arborelui cot... 30 2.1.3 Steaua manivelelor pentru un motor cu 4 cilindri in linie 32 2.1.4 Reducerea uzirii arborilor cotit a 2.1.5 Solictarile arborelui cotit... 34 2.2.6 Procedee de semifabricare si materiale utilizate, 35 2.2 Sistemul de alimentare cu combustibil. 35 2.3 Sistemul de supraalimentare. 37 2.4 Sistemul de distributie, 42 2.5 Sistemul de ungere... 46 2.6 Sistemul de récire.. 47 2.7 Sistemul de depoluare. 48 Capitolul 3 — Proiectarea generalé a subansamblului din tema de proiect.. 52 3.1 Determinarea parametrilor necesari calculului de tractiune... 52 3.1.1 Determinarea parame r necesari calculului de rezistent& la rulare. Calculul de rezistenta la rulare 5253 54 3.1.2 Determinarea rezistentei aerului 3.2 Determinarea puterii necesare invingeril rezistentelor la inaintare.. 3.3 Determinarea caracteristicii de turatie la sarcina totala a motorului necesara atingeriivitezei maxime .. 57 3.4 Determinarea raportului de transmitere al transmisiei principale 60 3.5 Calculul termic al motorului proiecta 62 3.5.1 Caleulul procesului de admisie 63 3.5.2 Caleulul procesului de comprimare 64 3.5.3 Calculul procesului de ardere. 65 3.5.4 Calculul procesului de destindere 69 3.5.5 Calculul marimilor caracteristice ale ciclului de refering& 3.5.6 Calculul marimilor caracteristice ale ciclului real... 3.5.7 Caleulul marimilor efective. 3.5.8 Calculul dimensiunilor fundamentale ale motorului 3.6 Bilantul energetic al motorului: 71 3.7 Calculul dinamic al motorului, 74 3.7.1 Determinarea parametrilor masi 74 3.7.2 Determinarea parametrilor necesari traséril diagramel indicate si trasarea acestela.. 75 3.7.3 Calculul fortelor si momentelor din mecanismul motor 76 3.8 Calculul arborelul cotit.. 80 3.8.1 Predimensionarea arborelui coti 80 3.8.2 Predimensionarea contragreutatilor 81 3.9 Predimensionarea componentelor mecanismului motor. 23 3.9.1 Boltul. 83 3.9.2 Segmentii 23 3.9.3 Pistonul 3.9.4 Biela... Capitolul 5 ~ Calculul de rezistenta al arborelui cotit si tehnologia de fabricare a acestuia 5.1 Calculul de rezistenti al arborelui cotit.. 5.1.1 Verificarea sumara la incalzire si presiune maxima a fusurilor.. 5.1.2 Verificarea de rezistenta a arborelui cotit. 5.1.3 Verificarea fusurilor maneton . 5.1.4 Verificarea bratelor 5.1.5 Verificarea la solicitirile suplimentare introduse de vibratille torsionale 98 Bibliogratfe.. 99)Capitolul 1 —- Organizarea generala a autovehiculului si incadrarea acestuia intr-un segment de piata 1.1 Introducere in cadrul acestui proiect se va proiecta motorul cu aprindere prin scinteie, in special arborele cotit, ce echipeazi un automobil de tip hatchback, cu viteza maxima in palier de 210 knv/h. Autovehiculul ce va fi proiectat este destinat in principal pentru transportul persoanelor si al bagajelor acestora, fiind ineadrat tn categoria M, conform Regulamentului Nr. 678/2011 [1] Subcategoria din care acesta face parte este M1 care, conform aceluiasi Regulament este destinata vehiculelor din categoria M cu cel mult opt locuri agezate, in plus fai de locul conducdtorului auto, gi ffir spatiu pentru pasageri in picioare. Conform temei de proiect, autoturismul va avea o caroserie de tip hatchback, cod AB, conform ISO 3833:1977 [2]. Acest tip de caroserie are urmatoarele caracteristici: ‘© caroseria este impartita in doud volume si anume: compartimentul motor gi compartimentul pasagerilor si al bagajelor; cel din urma poate avea componente detasabile precum bancheta rabatabild, polit rabatabila pentru a separa partea dedicati pasagerilor de cea dedicat bagajelor; ‘© prezenfa a trei sau patru stalpi (A, B, C, D); ‘© acoperis rigid, fix, fiind posibila prezenta unei portiuni vitrate si deschiderea acesteia; ‘© dou sau patru usi pentru accesul pasagerilor si o usi in partea din spate, dedicat accesului catre zona de bagaje, cu balamalele pozitionate in partea superioar si care se deschide pe vertical, cunoscuta sub denumirea de haio © patru sau mai multe ferestre laterale; © patru sau mai multe scaune asezate pe cel putin dowd randuri 1.2 Alegerea modelelor similare de autovehicule Modelele similare au fost alese tinandu-se cont de caracteristicile impuse prin tema proiectului ‘+ tipul motorului cu ardere interna: motor cu aprindere prin scdnteie (MAS); © tipul caroseriei: hatchback; © viteza maxima in palier: 210 km/h; © numarul de locuri inci. in tabelul 1.1 sunt expuse cele 14 modele de autoturisme conforme temei de proiect.‘Tabelul 1.1 Modele similare de autovehicule Nr ‘Ani | Vmax Marca Model Motorizare crt. fabricatie | km/h] 2021- 1 Opel Astra L 1.2 Turbo 210 Prezent 2020- 2 | Volkswagen | Golf Vill 1515! 224 Prezent 15 T-6di 3 | Hyundai | 13011 (facelift) 2016-2018 | 210 (meV) 2020- 4 Seat Leon Iv 15TSI 224 Prezent 3 Sportback 2020- 5 Audi 35 TES! 224 (8Y) Prezent. 2020- 6 | Bmw | iSeries (F40) 118i 213 Prezent Civie x ls 7 | Honda A5VTEC | 3017-2019 | 220 (Hatchback) Turbo Mercedes - 8 A-Class (W177) | A200 2018-2022 | 225 Benz Focus IV 9 Ford 15 £EcoBoost | 2018-2021 | 210 Hatchback10 Kia Ceed Ill 1at-eo1 | 2018-2022 | 210 Mazda3 Ill | 2.0 SkyActive- 11) Mazda 2017-2018 | 210 (Hatchback) 6 Giulietta (Type 1478 12 | Alfa Romeo 2015-2018 | 210 940) Multiair 2021- 13 | Peugeot | 3081II (Phase |) | 1.2 PureTech 210 Prezent Megane IV 2020- 14| Renault 1.3 Tee 205 (Phase ll) Prezent in acest tabel se poate observa c& vitezele maxime in palier ale automobilelor sunt cuprinse intre 205 si 225 kwh, adi este de 214 km/h, Cea mai mica valoare este inregi 210 km/h +10%. Valoarea medie a vitezelor maxime este ale autoturismelor alese rat pentru autoturismul tip Renault Megane IV, aceasta fiind de 205 km/h, iar cea mai mare pentru autoturismul tip Mercedes-Benz A-Class (A200), aceasta fiind de 225 knv/h, Informatiile cu privire la modelele similare de autoturisme au fost obtinute consultind sursele bibliografice de la [3] la [30] 1.3 Prezentarea modelelor similare de autovehicule si evidentierea caracteristicilor constructive ale acestora Acest subcapitol este dedicat prezentérii parametrilor dimensionali, masici si energetici ai autoturismelor selectate, precum fi o parte din parametri constructivi ai motoarelor cu ardere interna a acestora.‘Tabelul 1.2 Parametrii dimensionali ai automobilelor similare Ne La | Leu Gi) Modelantoniobil inal ogling’) plinzi} inn ia fn faci fea fea a . [mm] | [mm] 1 Opel Asia | 4374 | 1860 | 2062 | 1470 | 2675 | 906 | 793 | 1559 | 1554) _- 2_| Volkswagen Golf VIN | 4284 | 1789 | 2073 | 1456 | 2636| - | - | 1549 | 1549 | 134 3 | Myundai 30M | 4349 | 1795 | = | 1455 | 2650 | 905 | 785 | 1573 | 1581 | 140 (facelift) 4 Seat Leon IV 4368, 1800 - 1456 | 2686 | 888 795 | 1545 | 1516 - 5 | AusAl Sponback | 4343 | isis | 1984 | 1449 | 2636 | 905 | 802 | 1554 | 1525 | 140 6 | BMW 1 Series (F40) | 4319 | 1799 | 2081 | 1434 | 2670 | 857 | 792 | 1501 | 1531 | 153 Honda Civie X 7 Se 4sis | 1799 | 2076 | 1434] 2697] - | - | 1537 | 1565 | 129 Mercedes-Benz A- 8 | ee wiry | 4419 | 1796 | 1992 | 1440 | 2729 | 914 | 776 | 1507 | 1547 | 104 Ford Focus IV 9 alee 4387 | 1825 | 1979 | 1452 | 2700 | 909 | 769 | 1572 | 1553 | 135 10 | _KiACeed it | 4310 | 1800 | 2055 | 1447 | 2650 | 880 | 780 | 1573 | 1581 | 135, Mazda Mazda3 III i (Hatchback) 4470 1795, 2053 1465 | 2700 - - 1554 | 1559 | 155 ‘Alfa Romeo Giulietta 2 43si | 1798 | - | 1465] 2634] - | - | 1ss4| 1554 | 113 (Type 940) st | i 13 acca a 4367 | 1852 | 2062 | 1444 | 2675 | 904 | 788 | 1559 | 1553 | 140 14. | RenaultMegane IV | 4353 | 1gss | 2058 | 1447 | 2669 918 | 71 | 1591 | 1586 | - (Phase II) Legenda: VYVV VV h, = garda la sol ingime autovehicul; ime autovehicul; indltime autovehicul; ampatament autovehicul; artament punte fat; E) = ecartament punte spate; Definirea parametrilor dimensionali, conform cursului ,,Dinamica autovehiculelor 1” [31]: »Lungimea L, a autovehiculului este reprezentati de distanta dintre dowd planuri verticale perpendiculare pe planul median longitudinal gi tangente la partea frontal, respectiv posterioard a autovehiculului.” ~-Litimea |, a autovehiculului este reprezentata de distanta median longitudinal si tangente la partile laterale ale autovehiculului re doua planuri paralele cu planul.indltimea H, a autovehiculului este reprezentata de distanta dintre planul orizontal de asezare si planul orizontal tangent la cea mai inalta parte a autovehiculului.” ~Ampatamentul L al autovehiculului este reprezentat de lungimea proiectiei pe planul longitudinal de simetrie al autovehiculului a dreptei care uneste centrele virtuale ale petelor de contact de la rofi succesive situate pe aceeasi parte a autovehiculului.” »Consola din fats C) este reprezentatd de distanfa dintre axa centrelor virtuale ale petelor de contact ale rotilor puntii din fata si planul vertical perpendicular pe planul median longitudinal si tangent la partea frontala a autovehiculului.” ~Consola din spate C2 este reprezentat de distanta dintre axa centrelor virtuale ale petelor de ct ale rofilor puntii din spate si planul vertical perpendicular pe planul median longitudinal si tangent cont la partea posterioari a autovehiculului.” Ecartamentul E1, respectiv E2 este reprezentat de di contact ale rotilor aceleiasi punti a autovehiculului.” infa dintre centrele virtuale ale petelor de Garda la sol hy a autovehiculului este reprezentat de distanta minima dintre planul de asezare a autovehiculului si cel mai de jos punct fix al autovehiculului.” Tabelul 1.3 Parametrii masici ai automobilelor similare “ Model automobil mo tke] mth] tke 1 Opel Astra L 1266 574 1840 2 Volkswagen Golf VIII 1265 S75 1840 3 Hyundai i30 II! (facelift) 1352 468 1820 4 ‘Seat Leon IV 124. 599 1840 5 Audi A3 Sportback (8Y) 1280 550 1830 6 BMW 1 Series (F40) 1290 555 1845 7 Honda Civic X (Hatchback) 1232 528 1760 8 Mercedes-Benz A-Class (W177) 1280 590 1870 9 Ford Focus IV Hatchback 1294 596 1890 10 KIA Ceed IIL 1240 ‘580 1820 11_|_ Mazda Mazda3 ill (Hatchback) 1316 499) 1815 12 _| Alfa Romeo Giulietta (Type 940) 1290 5 B 13 Peugeot 308 Ill (Phase !) 1258 = = 14 | Renault Megane IV (Phase li) 1265 536 1801 Legenda: > mo = masa proprie a autovehiculului*; > my = masa utila maxima constructiva; > m= masa totala admisibila. include masa soferului (manechin de 75 kg standardizat), fluidele necesare functiondrii corespunzitoare a autovehiculului si recervorul umplut la cel putin 90% din capacitatea sa.Definirea parametrilor masici, conform cursului ,Dinamica autovehiculelor 1” [31] Masa proprie a autovehiculului in ordine de mers mo reprezinti masa autovehiculului avand toate componentele din echiparea standard previzuti de citre producdtor (inclusiv roati de rezerva sau trus cu unelte, daca este cazul), fluidele necesare functiondrii corespunzatoare a autovehiculului (ulei de motor, lichid de racire, lichid de frand etc) si rezervorul de combustibil umplut la minim 90% din capacitatea acestuia, la care se adauga masa standardizati a soferului (manechin de 75 kg).” Masa utili maxima constructiva my reprezinti masa maxima a inedredturii suplimentare care poate fi transportati in siguranfa (pasageri si bagaje).” »Masa totald admisibilé m, reprezinti masa autovehiculului incircat la sarcina utild maxima constructiva. Aceasta este suma dintre masa proprie a autovehiculului si masa utili maxima constructiva. (m=mo+m,)” Pentru performanfe dinamice si energetice cat mai ridicate este recomandat ea masa proprie in ordine de mers a autovehiculului si fie cat mai micé, iar masa utild cat mai mare pentru practicabilitate fe poate observa e& autovehiculul cu masa proprie in ordine de mers cea mai mic, mai exact de 1232 kg, este automobilul tip Honda Civic X, acesta avand ins& a doua cea mai mare masa utili de 596 kg. Cea mai mare masi utila este inregistrati pentru autovehiculul tip Seat Leon IV, mai exact de 599 kg, masa proprie fiind de 1241 kg. ‘Tabelul 1.4 Parametrii aerodinamici Nr. Crt. Model automobil cH 1 Opel Astra L : 2 Volkswagen Golf Vil 0.275 3 Hyundat i30 i (facelift) E 4 Seat Leon IV E 5 ‘Audi A3 Sportback (8Y) 0.29 6 BMW £1 Series (F40) 0.26 7 Honda Civic (Hatchback) 0.28 3 | Mercedes-Benz A-Class (W177) | 0.22 9 Ford Focus IV Hatchback 0.27 10 KIA Ceed Ill 0.304 31_| Mazda Mazda3 i (Hatchback) | 0.28 12 _| Alfa Romeo Giulietta (Type 940) | 0.31 B Peugeot 308 Ill (Phase I) 028 34 Renault Megane IV (Phase I) E Tegendi: > Cy coeficient de rezistenfa a aerului 10Coeficientul de rezister ‘ aerului joacd un rol foarte important in rezistenfa totalé la inaintare a autovehiculului, aceasta fiind o consecinti a interactiunii autovehicul-mediu inconjuritor. Rezistenta total la inaintare este compus n rezistenfa la rulare, rezistenta la rampa si rezistenfa aerului, Valoarea cat mai mic& a coeficientului aerodinamic reprezint& rezistenfa mai mic exercitaté la inaintarea autovehiculuh prin aer. Sc poate observa ca dintre modelele similarc de autoychicule, automobilul tip Mercedes-Benz A- Class are cel mai bun coeficient de rezistenti a aerului si anume C\=0.22, in timp ce automobilul tip Alfa Romeo Giulietta are cel mai slab coeficient, C.=0.31 ‘Tabelul 1.5 Parametrii energetici ai autovehiculelor similare Nr. 5 Pras a i PL crt, | _ Model automobil | Vauctken/tl | tain | atyminy | Mo EN™ | teotymin) | [kW/ fl ‘Opel Astra L 210 96 5500 230 1750__| 80.07 2 | Volkswagen Golf Vil 224 a10__| 5000-6000 | 250 _| 1500-3000 | 73.43 3 | Hyundai i301 (facelift) 210 103 6000 202 3500 | 76.13 4 Seat Leon IV 224 410 | 000-6000 | 250 _| 1500-3500 | 73.43 5__|_ Audi A3 Sportback (8¥) 224 aio | 5000-6000 | 250 _| 1500-3500 | 73.43 6 BMW 1 Series (F40) 213 300 | 4500-6500 | 220 _| 1500-4100 | 66.71 7_| Honda Civicx (Hatchback) |___220 334 5500 240 | 1900-5000 | 89.45 Mercedes-Benz A-Class 8 ea 25 120 5500 250 1620 | 90.09 9 | Ford Focus IV Hatchback 240 110 6000 240 1600 | 73.48 Fr) KIA Ceed ill 210 303 6000 242__| 1500-3200 | 76.13 Mazda Mazda3 II a een 210 321 6000 210 4000 | 60.56 ‘Alfa Romeo Giulietta 2 210 310 5500 250 2500 | 80.41 (Type 940) 13_| Peugeot 308 I (Phase I) 220 96 5500 230 1750 | 80.07 penal oa cree] cs 118 5500 260 1gs0 | 88.52 Legenda: > Vinx = viteza maxima atinsa in palier de edtre autovehicul; > Pmux = puterea maxima dezvoltata de motor; > np=turafia de putere maximi a motorului; > Maux = momentul motor maxim dezvoltat de catre motor; > Nw =turatia de moment motor maxim; > PL =puterea litricd a motorului* *PL=Prua/V: [RWA] Se poate observa ci puterea cea mai mare este prezenti la autovehiculul tip Honda Civie X, mai exact 134 kW inregistrati autovehiculul Mercedes-Benz. A. la turafia de $500 rot/min, insi puterea litrica cea mai mare este prezentai la “lass A200, aceasta fiind 90,09 kW/l, Automobilul Mercedes-Benz este echipat cu un motor cu aprindere prin scanteie supraalimentat cu turbosuflanta, avand cilindreea de 1332 aem*; motorul dezvolti puterea maxima de 120 kW la turatia de 5500 rot/min si un moment motor maxim de 250 Nm la 1620 rot/min. ‘Tabelul 1.6 Parametrii constructivi ai motoarelor ce echipeazd autovehiculele similare Ea Model automobit ee i Vilem} | S[mm] | Dimm] | ef] | YE i Opel Astra L a zis9 | 905 | 75 | 105 | 221 2 Volkswagen Golf Vill 4 1498 | 359 | 745 | 105 | 115 i Hyundai i30 Il (facelift) 14 1353 4 71.6 10 147 4 Seat Leon IV 4 ass | 259 | 745 | 105 | 115 5 ‘Audi A3 Sportback (8Y) 4 1ae_| a59 | 74s | 105 | 125 6 BMW 1 Series (F40) 3 aso | 946 | 2 | a1 | 135 7 Honda Civic X (Hatchback) 14 1498 | 89.5 BB 106 | 123 8 Mercedes-Benz A-Class (W177) «4 1332 814 72.2 10.6 1.13 9 Ford Focus IV Hatchback 13 1497, 90 84 11 1.07 10 KIA Ceed IIL ic 1353, 84 71.6 10 1.17 11 Mazda Mazda3 III (Hatchback) M4 1998 91.2 83.5 14 1.09 12_| Alfa Romeo Giulietta (Type 940) 1 1368 4 n 10 147 13, Peugeot 308 Il! (Phase I) 3 1199 90.5 7s 10.5 1.21 14 Renault Megane IV (Phase Il) 4 1333 814 72.2 10.5 1.13 Legenda: > Tip motor: I= ,in-line” (in linie); > Vi=cilindreea total; > S$ =cursa pistonului; > D=alezajul cilindrului; > ¢=raportul de comprimare; > W=raportul dintre cursa pistonului si alezajul cilindrului. *P=S/D [-] Din tabelul de mai sus se poate observa cA toate motoarele ce echipeazii modelele alese au cilindrii dispusi in linie si folosese sisteme de distributie cu doi arbori cu came dispusi in chiulasi, DOHC (Double OverHead Camshaft), majoritatea avind 4 cilindri, Toate aceste modele folosese sisteme de supraalimentare de tipul turbosuflanta, exceptie face modelul Mazda Mazda3, acesta fiind echipat cu un motor de tip atmosferic. De asemenea, sistemul de injectie utilizat la modelele selectate este sistemul de injectie directa, modelul Alfa Romeo Giulietta fiind exceptie, acesta find echipat cu sistem de injectie ‘multipunet, in poarta supapei. Totodatd, din raportul se poate observa ci motoarele automobilelor alese sunt motoare suprapiitrate (S>D). in tabclul urmator sunt prezentafi coeficientii de adaptabilitate si de clasticitate ai motoarelor autovehiculelor studiate. 2‘Tabelul 1.7 Coeficientii de adaptabilitate si de elasticitate ai motoarelor ce echipeaza autovehiculele similare be Model automobil all | ef crt. 1 ‘Opel Astra L 138 | 032 2 Volkswagen Golf Vil 119 | 030 3 Hyundai 130 Il (facelift) 148] 025 4 Seat Leon IV 119 | 030 5 ‘Audi A3 Sportback (8Y) 119 | 030 6 BMW 1 Series (F40) 104 | 033 7 Honda Civic x (Hatchback) 103 | 035 8 | Mercedes-benz Aclass(wi77) | 120 | 029 9 Ford Focus IV Hatchback 137 | 027 10 KIA Coed I 143 | 0.25 11_| Mazda Mazda3 i(Hatchback) | 1.09 | 0.67 12 | AlfaRomeoGiulietta (Type 940) | 131 | 045 3 Peugeot 308 Il (Phase |) 138_| 032 14 | Renault Meganeiv(Phase it) | 1.27 | 0.34 ~coeficient de adaptabilitate; > cc—coeficient de elas 1.4 Analiza statistic’ a modelelor similare de autovehicule si predeterminarea principalilor parametri dimensionali, masici si energet 1.4.1 Modul de lucru Analiza_ stati parametrilor prezentafi anterior, se va utiliza metoda histogramelor. Histogramele sunt distributii de freevenfe aparfinand nor seturi de date ce contin un numar finit de inregistrari, Aceasta metoda {ine cont de valorile limit ale parametrilor gi de valorile disponibile si caleuleazi numérul subintervalelor de observare si mirimile acestora, Numarul de subintervale de observare este un numar natural intreg. Vor fi utilizare urmatoarele formule, conform [32]: tmax=tmin_, At = Taz loge = finax—tinin ae 3BLegenda: > At mirimea subintervalului de observare; > tmax = Valoarea maxima a parametrul > twin = valoarea minimd a parametrului > n=numarul de valori ale parametrului; > k=numarul de subintervale de observare (eN)*; > tno = valoarea maxima rotunjita la numar natural a parametrului; > toin® = valoarea minima rotunjita la numar natural a parametrului; > At* = marimea rotunjitd la numar natural a subintervalului de observare. multimea numerelor naturale Exemplu de calcul — lungimea total a autovehiculului de proiectat > Sealeg capetele intervalului: tnin = 4284 mm, tnax= 4518 mm; asi04204 . Traazzloga) = 48,67 mm > At 50m > Sealeg noile capete pentru interval: tnin=4270 mmm, tmax=4520 mm; 4520-4270 50 it conditia keN; in caz contrar, se ajusteaza noile capete pentru interval. > Secalculeazi At gi se rotunjeste: A Se caleuleazd numarul de subintervale de observare: k = 5. Se observa c& este ‘Tabelul 1.8 Datele necesare intocmirii histogramelor pa Parametru ton trae n at trot | trot | att k 1 Limm] azea_| asig | 14 | age7 | 4270 | 4520 | 50 5 2 _| ta (fard ogtinzi) (mm) | 1789 | 1860 | 14 | 14.77 | 1785 | 1860 | 15 5 I himm] 1434 | 1470_-[ 14 749_| 1430 [1480 | 10 5 4 Limm) 2364 | 2729 | 14 | 75.92 | 2345 | 2745 | 80 5 5 [mm] as7_| 918 ao | 14a | 850 | 925 15 5 6 Ca{mm) 769 | 802 10 764 | 760 | 810 10 5 7 E; [mm] 1537 | 1sc1 | 14 | 1223 | 1525 | 1600 | 15 5 8 [mm] 1sis. | 1586 | 14 | 1456 | isis | 1590 | 15 5 9 H, [mm] 10a | 155 u | 144 | 90 165 15 5 10 ‘mo [mm] 1232 | 1352 | 14 | 2496 | 1230 | 1355 | 25 5 nn m, [mm] 468 | 599 a2 | 2857 | 460 | 610 30 5 12 Prax [kW] 96 234 14 7.90 90, 140 10 5 2B Mx [Nem] 210 | 260 aa | 1040 | 195 | 270 15 5 14 Velo] 199 | 1998 | 14 | 166.20 | 1170 | 2020 | 170 5 Tn tabelul aliturat sunt prezentate datele pe baza carora vor fi intocmite histogramele. Cu ajutorul histogramelor vor fi alese dimensiunile autoturismului proiectat. 141.4.2 Alegerea parametrilor dimensionali ai autovehiculului de proiectat Pentru acest subcapitol, vor fi folosite datele din Tabelul 1.8 si din Tabelul 1.2. Pe baza acestora, vor fi construite histograme corespunzitoare fiecdrui parametru dimensional in parte. > Determinarea lungimii L, a autovehiculului de proiectat L, [mm] 7 ge Es a4 3 3 s a a Bi Bo = Ean. sn) azn 470) (570,442 40,4470) 4704520) peronencnernts Din graficul aliturat se observa ca cel mai mare numar de modele similare au lungimea cuprinsi in intervalul (4320, 4370]. Media lungimilor modelelor similare este 4372 mm. Conform Tabelului 1.2, autovehiculul tip Volkswagen Golf VIII are cca mai micd lungime, si anume 4289 mm. Lungimea cea ‘mai mare, mai exact 4518 mm, se intélneste la automobilul Honda Civie X. Aleg lungimea pentru autovehiculul proiectat de 4450 mm. Desi aceasta lungime nu se afla in intervalul cel mai popular, aceasta este aseminatoare lungimii autovehiculului Mercedes-Benz A-Class. Totodati, o lungime mai mare faciliteaz un spatiu interior mai mare pentru pasageri si bagaje sau chiar pentru compartimentul motor. > Determinarea latimii fara oglinzi l, a autovehiculului de proiectat 1, (F8r8 oglinzi) [mm] 0 : |_| ‘ = Numa de modele simi Figuré 1.2 Grfic tip histogramé pentru létimea autovehiculvlul de proiectat 15Conform graficului din Figura 1.2, cele mai multe modele similare au litimea cuprins& in primul interval, mai exact intre 1785 mm si 1800 mm. Latimea cea mai mica este regisiti in cazul modelului Volkswagen Golf VIII, aceasta avand valoarea de 1798 mm, in timp ce latimea cea mai mare este regsita 1a autoturismul Opel Astra L, valoarea acesteia fiind de 1860 mm, conform Tabelului 1.2. Valoarea medie a Litimilor modelelor similare este de 1813 mm, Aleg valoarea de 1800 mm pentru latimea autovehiculului de proiectat. La cresterea valorii kitimii iculului, stabilitatea lateral se imbundtajeste, cresterea léfimii permifand adoptarea unor ecartamente mai mari. Totodata, cresterea latimii permite cresterea litimii habitaclului li implicit a compartimentului motor. Pe langa efectele pozitive enumerate mai sus, exist efecte negative precum cresterea rezistentei aerodinamice ca urmare a cresterii proiectici ariei frontale, manevrabilitatea scizuti, in special in interiorul oraselor unde exist striizi inguste. > Determinarea timii h a autovehiculului de proiectat h [mm] as 3 25 2 15 a os o 1430, 1440] (2440, 1450) (2450, 1860} (1460, 1470] (1470, 1480} Subintervale h [mm] Numir de modele similare Figuré 1.3 Grafic tip histogramé pentru indltimea autovehiculului de proectat Din histograma alaturata, se observa c& cele mai populate intervale sunt (1440, 1450] si (1450, 1460]. Conform Tabelului 1.2, indltimea cea mai micd se regiseste la BMW 118i si la Honda Civie X, aceasta find de 1434 mm, iar cea mai mare la Opel Astra L, avand valoarea de 1470 mm. Valoarea medie a inaljimii modelelor similare este 1451 mm. Pentru proiectarea automobilului aleg indltimea de 1440 mm. inaltimea autovehiculului este in strains legatur cu garda la sol, dar si cu tipodimensiunea pneurilor. Un autovehicul poate fi echipat cu mai multe dimensiuni de pneuri si jante; cresterea diametrului acestora duce la eresterea iniltimii si implicit a garzii la sol. Cresterea acestui parametru dimensional are ca avantaj principal marirea inaltimii habitaclului. Totodaté exist si dezavantaje precum cresterca rezistenfei acrodinamice, inaljarea centrului de masa, care implicit duce la inriutifirea manevrabilitati, in special a stabilitii laterale. 16Determinarea ampatamentului L al autovehiculului de proiectat, L [mm] [2630, 2650] (2650, 2670] (2670, 2690] (2690, 2710] (2710, 2730] Subintervale L [mm] Numarde modele simiare Figur 1.4 Graf tp histogram@ pentru ampatamentul autovehicululu de profectat Din graficul de mai sus se observa c4 cel mai populat interval este [2630, 2650]. Cel mai mic ampatament este prezent in cazul autoturismului Alfa Romeo Giulietta, mai precis 2634 mm. Automobilul cu cel mai mare ampatament este Mercedes-Benz. A-Class, valoarea sa fiind 2729 mm. Media valorilor ampatamentelor modelelor selectate este 2672 mm. Aleg ampatamentul pentru automobilul proiectat de 2730. Aceasti valoare a fost aleasé pentru a facilita spatiul din interiorul habitaclului, Totodata, ampatamentul este in stransé legdturi cu lungimea autovehiculului, Un avantaj al unei valori mari pentru acest parametru este reprezentat de stabilitatea longitudinal, Un dezavantaj al cresterii ampatamentului este inriutatirea unor parametrii de virare Determinarea consolei fat C1 a autovehiculului de proiectat C, [mm] Numar de modele simi ; i ° (850,865) (865,80) (880,895) (895,910) (010,525) Subintervale C1 [mm] Figur 1.5 Grofic tip histogramé pentru determinaree console fat « eutoveicululu de proiectot Se constati cd cea mai mica valoare a consolei fa{i se regseste la BMW Seria 1, aceasta avand valoarea de 857 mm. Cea mai mare valoare pentru acest parametru este 918 mm, inregistrata pentru wvautomobilul Renault Megane. Media valorilor este 899 mm; aceasta a fost calculatd pentru autovehiculele ale cror date sunt cunoscute in Tabelul 1.2. Cel mai populat interval este (895, 910]. Aleg valoarea de 915 mm pentru autovehiculul de proiectat. Consola fat influenteazi spatiul compartimentului motor. Totodata, o valoare mai mare a acesteia asigurd o mai bund absorbtie a socurilor in cazul unui impact frontal. Un dezavantaj al unei valori mari pentru consola fata este valoarea mica a unghiului de atac. Unghiul de atac este influentat atat de consola fata, cat si de garda la sol. > Determinarea consolei spate C2 a autovehiculului de proiectat © [mm] (760,70) (770,780] (780,790) (790, 800] (800, 810) Subintervale C2 [mm] Numar de modele similare Figurd 1.6 Grofc tip hstogramé pentru determinareo console! spate 0 outovehicuulu de protectat Din histograma de mai sus se observa ci cel mai populat interval este (770, 780]. Valoarea minima pentru consola spate este regisitd la modelul Renault Megane, aceasta fiind de 771 mm, iar cea maximé la modelul Audi A3, de 802 mm, Consola spate este aleasi constructiv, sedzind din lungimea total a autovehiculului ampatamentul si consola fat. in urma acestui calcul, valoarea rezultati pentru consola spate a autovehiculului proiectat este 805 mm. Avantajul unei console spate mai mari este volumul mai mare al portbagajului, iar un dezavantaj este reprezentat de valoarea scizuti a unghiului de degajare. 18> Determinarea ecartamentului fat E, al autovehiculului de proiectat E, [mm] [1525, 1540] (1540, 1555] (2555, 1570] (1570, 1585] _ (1585, 1600] ‘Subintervale E1 [mm] Numar de modele sim Figur 2.7 Graf tp histogram pentru determinarea ecartamentuluifot8 ol autovehicululu de proiectat Se observa cd cel mai populat interval este (1540, 1555], interval in care se regisesc 5 modele de tule. Cel mai mic ecartament fafi este regisit la automobilul tip Honda Civie, acesta fiind de 1537 mm. Ecartamentul cel mai mare pentru puntea fafi este inregistrat la modelul Renault Megane gi are valoarea de 1591 mm. Ecartamentul mediu al modeletor selectate este 1561 mm. Aleg valoarea de 1570 mm pentru ecartamentul autovehiculului proiectat. Ecartamentul este influentat de dimensiunile jantelor gi a pneurilor ce echipeaza autovehiculul. Cresterea ecartamentului determina o imbunatitire a stabilitatii laterale si, totodati, valoarea mare a acestui parametru permite ‘montarea unui grup motopropulsor mai mare. > Determinarea ecartamentului spate E2 al autovehiculului de proiectat E, [mm] : 7 Es Ba 5 Es i: a 51 [1s1s, 1530] (1530, 1545] (2545, 1560] (1560, 1575) _ (2575, 1590] ‘Subintervale €2 [mm] Figur 1.8 Grafic tip histograms pentru determinarea ecartamentuli spate al autovehicululs de proiectat 19in Tabelul 1.2 se observa cA majoritatea autovehiculelor alese au ecartamentul spate mai mic decat ccartamentul fati. Acest fapt se datoreazi solutici constructive adoptate de ciitre constructori, anume solutia totul fata. Cel mai mic ecartament spate este regasit la autovehiculul tip Seat Leon, avand valoarea de 1516 mm. Valoarea maxima a acestui parametru este 1585 mm, in cazul automobilului Renault Megane. Media valorilor acestui parametru este de 1554 mm. Pentru simplitate, aleg ca ecartamentele autovehiculului proicctat si fie egale; prin urmare, aleg valoarea de 1570 mm pentru ecartamentul spate. > Determinarea garzii la sol _h, a autovehiculului de proiectat hg [mm] [90,105] (105,320) 120,135] (435,150) (150, 165] Subintervale hs [mm] re Numér de modele sim Figuid 2.9 Graf tip histograms pentru determinarea géraila sola autovehiculului de proiectat Din graficul aldturat se observa ci intervalul cel mai popular este (120, 135]. Valoarea minima a girzii la sol este de 104 mm si este prezentd in cazul autovehiculului Mercedes-Benz A-Class. Cea mai mare valoare a acestui parametru este 153 mm in cazul automobilului BMW I Series. Valoarea medie a girzii la sol este 134 mm, Garda la sol influenteazi indltimea autovehiculului. Totodatd, aceasta este influentati la réndul ci de catre tipodimensiunile pneurilor care echipeaza autovehiculul. Aleg valoarea de 112 mm pentru acest parametru dimensional. 201.4.3 Alegerea parametrilor masici ai autovehiculului de proiectat Pentru acest subcapitol, vor fi folosite datele din Tabelul 1.8 si din Tabelul 1.3. Pe baza acestora, vor fi construite histograme corespunzitoare fiecdrui parametru masic in parte. > Determinarea masei proprii mo a autovehiculului de proiectat mg [mm] [1230, 1255] (1255, 1280] (1280, 1305] (1305, 1330] (1330, 1355] Subintervale m0 [kg] Numir de modele sit Figur 3.20 Grofic tip histograms pentru masa proprie « autovehicullvi de proiectot Din Tabelul 1.3 se observa c& masa proprie minima are valoarea de 1232 kg la modelul Honda Civic X, iar valoarea maxima este de 1352 kg la Hyundai i30 III. Masa proprie medie in cazul tuturor ‘modelelor selectate este de 1276 kg. in Figura 1.10 se observa cd cel mai populat interval este intervalul (1255, 1280], urmat de intervalul (1280, 1305] Se doreste 0 mas proprie eat mai mici deoarece acest parametru influenteaza performanjele dinamice, nivelul de emisii poluante emise de motorul cu ardere interna si, implicit, consumul de combustibil. Masa proprie este strict legati de dimensiunile de gabarit, de materialele utilizate la constructia autovehiculului, de dimensiunile grupului motopropulsor, de solutia de organizare general, de dotarile autovehiculului si de construetia punfilor. Aleg masa propric de 1280 kg. > Determinarea masei utile my a autovehiculului de proiectat m, [mm] oS 53 32 7 a a s, —_ =z E [480,490] (490,520) (520,550) (550,580) (580. 610] 2 Subintervale mu [kg] Figuré 1.11 Grofic tip histograme pentru masa utilé a autovehicululu de proiectat aMasa util minima, conform Tabelului 1.3, se regiseste in cazul autoturismului Hyundai i30 si are valoarea de 468 kg. Valoarea maximé a acestui parametru este 599 kg, in cazul autovehiculului Seat Leon. Media valorilor maselor utile din Tabelul 1.3 este de 554 kg. in Figura 1.11 se observa ca intervalul cel mai populat este (550, 580] Aleg valoarea de 570 kg pentru masa utili a autovehiculului de proiectat. Masa utili este in stransa legituré cu masele pasagerilor si ale bagajelor, suma acestora fiind cel mult egal cu masa utils. ‘Masa proprie impreund cu masa utila dau masa totala sau masa maxima admisibila a autovehiculului. Aceasta influenteaza performantele dinamice si de consum ale autovehiculului. Masa maxima admisibila 4 autovehiculului proiectat este de 1850 kg 1.44 Predeterminarea parametrilor energetici ai autovehiculului de proiectat Pentru acest subcapitol, vor fi folosite datele din Tabelul 1.8 si din Tabelul 1.5. Pe baza acestora, vor fi construite histograme corespunzitoare ficcdrui parametru energetic in parte. > Predeterminarea puterii maxime a motorului cu ardere interna Prax a autovehiculului de proiectat Prax [KW] Numar de modele similare {90,100} (100,210) (210,20) (120,30) (230, 140) Subintervale Prax [kW] Figuré 1.12 Graf tip histograms pentru puterea meximé @ outavehicululul de prolectat Se observa ci cel mai populat interval in cazul puterilor efective ale autovehiculelor selectate este (100, 110}. Cea mai mica putere, conform Tabelului 1.5, are valoarea de 96 kW gi se regiseste in eazul autovehiculelor Opel Astra L si Peugeot 308 III, Autoturismul cu cea mai mare putere efectiva a motorului este Honda Civie X, cu 134 kW. Viteza maximi impusa prin tema de proiect, precum si rezistenfele la inaintare vor avea impact asupra puterii efective a autovehiculului de proiectat; acest parametru energetic va fi determinat in urmatorul capitol. 2