Sunteți pe pagina 1din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A.

Formagiu)

CUPRINS
I.
A. B. C. D. E. F.

Ce este sociologia?
Contextul aparitieie sociologieie Locul sociologieie in clasificarile stiintei Conditii de validare stiintifica a sociologiei Functiile sociologieie Stiluri de a face sociologie Relatiie sociologieie cu celelate stiinte

II.
A. B.

Gandirea sociologica in etapa presociologiei


Platon Aristotel

III.
A. B.

Fundamente crestine ale gandirii sociologice


Aureliu Augustin Toma D'Aquino

IV.
-

Protosociologia
Niccolo Macheavellii Thomas Hobbes

V.
A. B.

Gandirea proto-sociologica socialist-utopica


Robert Owen Saint-Simon

VI.
B.

Fondatorii sociologiei

A. August Comte

Pagina 1 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu)

I.

Ce este sociologia?

A. Contextul apariiei sociologiei


1. Precizri fundamentale
Termenul de Sociologie a fost folosit pentru prima dat n anul 1839, de catre A. Comte, n Curs de sociologie pozitiv, lecia 47 al celui de al III-lea volum. Anterior el folosise denumirea de fizic social pentru a indica teoriile despre societate. Recurge la conceptul de sociologie pentru a nu se mai confunda cu noiunile de statistic pe care acesta le utilizase pn atunci. Termenul de sociologie, a fost primit cu mult ostilitate. n locul lui, al cuvantului, au fost propui ali termeni, cum ar fi: ulturologie, caracteriologie, cenecosofie. tiina despre societate s-a impus catre mijlocul sec. al XIX-lea n mprejurri speciale.

a) Desfurarea revoluiei industriale i tiinifice.


Secolul al XIX-lea este caracterizat printr-un important progres tiinific i industrial, proces care a generat att efecte pozitive dar i negative.

Pozitive:
descoperiri n tiin i tehnic; aplicarea descoperirilor n producia industrial de serie; creterea productivitii muncii; atragerea forei de munc din rural n urban; antrenarea femeilor n activitatea productiv ; extinderea relaiilor comerciale; creterea dimensiunilor infrastucturii urbane, etc.

Negative:
creterea omajului; scderea veniturilor pe cap de locuitor; creterea numeric a sracilor din mediu urban; declanarea crizei familiale odat cu emanciparea femeii; creterea delincventei juvenile, etc. Acestor aspect negative trebuiau s li se gseasc soluii tiinifice. Aceste soluii erau ateptate din direcia sociologiei.

b) Situaia Franei n preajma anului 1789.


Sociologia a aprut, nu ntmpltor, n Frana. Evenimentele care s-au scuccedat, care au dus la emanciparea spiritului cetenesc, au fost premisele dezvoltrii acestei noi tiine.

Evenimente :
cderea Bastiliei (14. Iul. 1789) Revoluia Francez (1789, avea ca ,,slogan Libertate , Egalitate, Fraternitate); Rzboaiele napolioniene, care au condus Frana de la extaz la agonie (de la extinderea cuceririlor napolioniene pn la acceptarea trupelor de ocupaie pe teritoriul francez); micrile revoluionare din Frana de dup razboaiele napolioniene; creterea corupiei (domnia sacului cu bani), etc. Toate aceste situaii trebuiau s primeasc rezovri din partea sociologiei.

c) Existena unui climat intelectual favorabil.


Intelectualii vremii promovau idei privind: Contractul social; egalitate; ordine social; etc.

Concluzie

Pagina 2 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu) A.Comte propune jaloanele mari ale tiinei de specialitate. Teorii care mai tziu au fost confirmate sau infirmate cu ajutorul elementelor de metodologie specific.

B. Locul sociologiei n clasificrile tiinei


1. Precizri fundamentale
Matematica este cea mai simpl iar sociologia cea mai complex. Numerele ramn mereu aceleai n timp ce oamenii sunt schimbtori n opinii i manifestri Fiecare tiin din aceast clasificare depinde de tiinele care o preced i le influeneaz pe cele care o succed (sociologul este nevoit s se rapoteze la cunotine din foarte multe alte tiine) J. Piget (1896 1980) n Epistemologia tiinelor sociale. Difereniaz tiinele astfel: - tiine ale naturii (Biologia, Fizica i Chimia); - tiine socio-logice; - tiine ale gndirii (Matematica, Logica, Semiotica); ntre tiinele naturii i cele socio-logice se situeaz Antropologia. ntre tiinele gndirii i cele despre societate se situeaz o tiin de grani numit Psihologie. tiinele socio-logice sunt de doua categorii: - preponderent teoretice: Etica, Antropologia, Etnologia; - preponderent practice: Praxiologia (tiina parcticii), Deciziologia, Ergonomia, Conflictologia.

Observaii
Sociologia este tiina socio-logic cu veleiti deopotriv teoretice (Sociologia General, Istoria Sociologiei) dar i veleiti practice (Metodologia). Sociologiile sunt acele variante ale sociologiei att teoretice ct i practice. Orice sociologie de ramur nseamn un demers specializat i aprofundat de interpretare i cercetare a unei pri sau domenii din realitatea social. Sociologiile de ramur cunoscute n prezent sunt de aproximativ 300 Sociologiile de ramur se mpart n cel puin dou categorii: - Sociologii de ramur ce au un obiect ce poate fi clar delimitat (Sociologia urban, a satului, etc.); - Sociologii de ramur care au obiect de sintez (Sociologia culturii, Sociologia educaiei)

Concluzie
Sociologia a fost primit cu relativ dificultate n sistemul tiinelor. n prezent este una dintre tiinele cele mai invocate.

C. Condiii de validare tiinific a sociologiei


O tiin trebuie s aib obiect, metode proprii i concluzii cu valuare de lege. Sociologia nu poate fi definit simplu, ca tiin despre societate (dei aceast definire este cea mai vehiculat). Sociologii depesc acest inconvenient atunci cnd delimiteaz obiectul sociologiei.

Dimitrie Gusti. (1880 1955)


Sociologia trebuie s studieze patru cadre i patru manifestri; cadrul cosmologic (mediu geografic n care se afl localitatea); cadrul biologic (calitile fizice ale oamenilor); cadrul psihic (trsturile temperamentale); cadru istoric (evenimentele care au influenat/influenteaz). Cadrele sunt numai poteialiti, nu devin realiti. La aceste cadre se adauga patru manifestri: manifestarea economic; manifestarea spiritual; (Aceste dou manifestri sunt constitutive oricrei societi) manifestarea politic; manifestarea juridic. (Aceste dou manifestri sunt ordonatoare sau regulative pentru societate)

Concluzia lui D.Gusti: C+V = Natura manifestrilor. Alex Inkeles (1964) (n lucrarea Ce este sociologia?)
Delimiteaz sociologia pornind de la marii sociologi i de la temele abordate n revistele i congresele de sociologie, face o grupare n funcie de ceea ce studiaz aceasta: - probleme sintetice (aspecte epistemologice: obiect, metod, legi); - uniti sociale primare (grupuri, instituii, conflicte, educaii); - fenomene i procese (dezvoltare i procese sociale: deviana, conformismul);

Pagina 3 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu) Pe masur ce se dezvolt societatea n aceeai masur se modific i obiectul sociologiei.

1. Condiia de metoda
Un matematician francez spunea despre sociologie, c este tiina cu cele mai multe metode i cele mai puine rezultate. Motivele: - cercettorul este subiectiv n alegerea metodei; - cercetatorul este nevoit s ii reconstruiasc instrumentul cercetrii oridecteori realizeaz invetigaii specifice; - sociologia mprumut din patrimoniul altor tiine; - orice cercetare sociologic este caracterizat printr-o anumit marj de eroare.

Obiectul sociologiei poate fi studiat cu diverse metode care pot fi clasificate astfel: a) Criteriul temporalitii:
metode longitudinale (studiu de caz, istoria vietii, etc). metode transversale (observaia, experimentul, chestionarul). Calitativiste Cantitativiste Metode principale (observatie, experiment) Metode secundare (informatiile au valuare de opinie, nu au valuare certa, chestionar, interviu, metoda scalelor) Metode si tehnici de pregatire (esantionbarea, operationalizarea conceptelor) Metode care intervin in faza de desfasurare a anchetei Metode ce intervin in etapa finala a anchetei (tabularea, prelucrarea statistica)

b) Dupa modul de analiza a informatiilor: c) Dupa criteriul credibilitatii:

d) Dupa momentul in care intervenim in cadrul cercetarii deosebim:


-

De regul o cercetarea sociologic desfaurat prin respectarea metodologiei cuprinde urmatoarele etape: - alegerea temei; - studiu bibliografic; - delimitarea conceptelor; - operationalizarea conceptelor; - stabilirea populaie; - eantionarea; - delimitarea ipotezelor; - stabilirea metodelor de cercetare i construirea instrumetului cercetrii; - stabilirea echipei; - acheta de teren; - analiza; - interpretarea; - ntocmirea raportului; - propuneri i sugestii.

Concluzie
Sociologul este ntodeauna un cercettor al socialului. Concluziile, propunerile, sugestiile sunt fie valorizate sau nu de categoriile factorilor de decizie.

2. Condiia de lege
n societate se produc fenomene sociale. De regul acestea sunt efecte ale anumitor cauze. Relaia cauz-efect este numit relaie de cauzalitate. Sociologii caut s descopere relaiile de cauzalitate din mediile sociale care au grade foarte mari de stabilitate. Fenomenul social se produce n realitate i are un caracter obiectiv. Surprinderea n enun al legturii cauzale obiective, nu este alceva dect coninutul unei legi sociologice. Trebuie aadar s facem distincie ntre legea social ca lege a realitaii obiective i legea sociologic ca reflectare a realitii sociale.

D. Funciile Sociologiei
Pagina 4 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu) Sociologia folosete multor categorii umane: economiti, lucrtori n mass-media, sociologilor, etc. n general sociologia are urmtoarele roluri sau funcii:

1. funcia expozitiv; 2. funcia practic:


-sub-funcia practic de diagnosticare; -sub-funcia practic de prognosticare; -sub-funcia practic de prospectiv;

3. funcia critic; 4. funcia axiologic.

E. Stiluri de a face sociologie


Sociologia se difereniaz n funcie de temele predilecte selectate n cercetarea colilor sociologice, orientrile sociologice pe care le agreeaz etc. ntruct sociologii raspund la probleme similare n moduri diferite nseamn c ei pot fi difereniai pe diverse stiluri. Criteriile de difereniere conduc la delimitatea stilurilor n sociologie.

1. Dup modul n care i selecteaz obiectul de cercetare:


sociologia de catedr (sociologie teoretic, sociologie academic. A. Comte spunea: pentru a face sociologie mi sunt sufieciente; experiena proprie de via, biblioteca i capacitatea proprie de raionalizare); sociologia de teren. Teoria sociologic e scris abia dup desfurarea cercetrii de teren.

2. Dup poziia adoptat fa de deintorii puterii politice:


sociologia apologetic (reuit); sociologia critic (vizeaz nereuitele guvernailor); sociologia neutr (din punct de vedere politic).

3. Dup poziia adoptat fa de schimbare:


sociologia static (preferina pentru studierea elementelor care se reproduc de la o etap la alta n viaa societii familie, diviziunea muncii, autoritatea); sociologia dinamic (mobilitatea intergeneraional, revoluii, rscoale, etc.)

4. Dup mrimea grupurilor studiate:


micro-sociologie; mezo-sociologie; macro-sociologie.

5. Dup calitate:
sociologie descriptiv; sociologie explicativ; sociologie comprehensiv (demers empatic n raport cu subiecii).

6. Dup explicare, convergen i comprehensiuni deosebim:


tot attea stiluri dup cte curente sociologice exist (pozitivismul, sociologismul, relaionismul, formalismul, etnometodologia, interacionismul simbolic, acionalismul, etc.)

II. Gndirea sociologic in etapa presociologiei


A. Platon (427 348)
1. Generaliti 2. Idei despre societate 3. Observatii
Pagina 5 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu)

4. Concluzie 1. Generalitati
Nscut la Atena ntr-o familie de aristocrai, a beneficiat de o educaie aleas cunoscnd teoriile filosofice i tiinifice ale marilor nume ale vremii. A trit n perioada secolului de aur a lui Pericle (atunci Atena a deinut ntietatea n cateva domenii: filosofie, tiin i art), a cunoscut efectele negative a le luptelor ntre polisurile greceti pentru hegemonie. n 328 infiineaz Academia i atrage pe toi care puteau s contribuie la cultur. De importan major pentru istoria sociologiei sunt dialogurile: Republica si Legile

2. Idei despre societate


Viziunea antropomorfic asupra statului. Statul, avea o alcatuire i funcionare precum un imens corp uman, iar corpul uman se remarca n primul rand prin trebuinele crora trebuie s le fac fa: - trebuina de consum; - trebuina de securitate sau de aprare; - trebuina de conducere. Statul a creat structurile (sociale) prin care s fie rezolvate trebuinele: trebuina de consum este rezolvat de aciunea clasei productorilor (rani, meteugari i sclavi); trebuina de securitate este rezovat de clasa militarilor; trebuina de conducere este realizat de ctre clasa filosofilor. Fiecare dintre aceste stucturi se remarc prin deinerea unor virtui specifice: - clasa productoare supunere, obedien i rezisten la efort ndelungat; - clasa militar curaj i vitejie, spirit de sacrificiu pentru binele statului; - clasa conductorilor nelepciune i spiritul dreptii. Per ansamblu neleptul, trebuia s rezolve rapid situaiile conflictuale. S nu fie rob plcerilor trupeti. S nu fie tributar dorinei de mbogire. S acioneze n permanen pentru binele colectiv. -

a) Practicarea dreptii
Premisa de la care pleac Platon este aceea c practicarea dreptaii i face pe oameni s se simt liberi iar societatea devine solidar i stabil. Practicarea dreptii se realizeaz prin respectarea urmatoarelor etape: - Nu poi fi drept dac nu ii plteti datoriile (Platon); - datoriile se pltesc att fa de prieteni ct i fa de dumani (fa de prieteni prin practicarea binelui i fa de dumani prin practicarea rului); - pentru a practica binele i rul, individul trebuie s dispun de forele necesare. n acest sens dreptatea, poate fi practicat doar de cei care sunt puternici; - pentru a nu se institui dreptul celui mai tare, cei puternici trebuie s fie controlai, iar controlul se realizeaz prin diverse categorii de norme; - conveniile sau regulile sunt forme generale prin care dreptatea se aplic n moduri similare, ntr-un spaiu dat.

b) Sistemul educaional
Trebuinele societii sunt rezolvate de structurile sociale, iar indivizii sunt pregtii s se nscrie ntruna dintre cele trei structuri sociale. Sistemul educaional plaseaz indivizii pe aceste structuri forndu-i s participe la una sau ma multe etape educaionale: 0-15 ani individul realizeaz creterea fizic i pune bazele sntii trupeti pentru toat viaa. Copilul trebuie s cunosc un numr mare de insuficiene mai ales de ordin material i fizic pentru a se fortifica n planul sntii corporale. Copilul nva verticala social (s se supun celor mari) i sunt asumate roluri n care individul s poat participa oricnd la activitatea productiv, la deciziile cetaii. La sfritul acestei perioade avea loc un examen la care indivizii trebuiau s raspund la ntrebri de genul: cum funcioneaz societatea? Cum trebuie aprat societatea? Ct de mari trebuie sa fie sacrificiile pentru aprarea societii? Cei care nu raspundeau satisfctor la aceste ntrebri, trebuiau s ramn n clasa productorilor. - 16- 30 ani n acest interval se perfecionau n manuirea armelor, practicau gimnastica, luptele i arta echitaiei, primeau cunotine despre magistraturile din stat despre corpurile cereti i despre arta militar. La finele perioadei urma un examen foarte exigent i puini cursani reueau s il depeasc. Cei care nu reaueau, ramneau n clasa militarillor ceilali ptrundeau n etapa a III-a, a educaiei de la 31 35 ani. - 31- 35 ani individul primea noiuni de astronomie, noiuni despre regimurile politice din spaiul lor dar i din alte pri ale lumii. Precum i arta dialecticii (arta de a convinge i de a indentifica cele mai bune soluii). n urma acestei etape, cursantul intra n categoria inelepilor i dobndea posibilitatea de a ocupa o funcie de

Pagina 6 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu) conducere n stat. De regul, spune Platon, funciile importante trebuiau asumate n jurul vrstei de 50 de ani. Pn atunci aspirantul trebuia s ramn n preajma celor care conduceau efectiv.

3. Observaii
Acest sistem educativ, era unul ideal, dar pentru o cetate idel (era imaginat de Platon, nu a fost impus niciodat) Platon spunea c o societate se nscrie n mod normal ntr-una dintre urmatoarele variante de regim politic: - regimul monarhist aristocratic (Conducatorul cetaii este ajutat de aristiocraie mpreun deinnd toate puterile statului. Este cel mai stabil tip de stat. Fiind bogai, conducatorii vor lucra pentru binele claselor inferioare); - regimul hipocratic (Puterile statului sunt deinute de clasa militarilor. Platon a supra-apreciat rolurile calselor militarilor sugernd atribuirea unor avantaje ctre aceastea. Proprietaile s fie deinute n comun. De exemplu, femeile s fie detinute n comun. Copii s nu i cunoasc parinii. Toate acestea contribuind la sporirea capacitii miliatare. Societatea subordoneaz total resursele pentru a putea desfaura rzboaie); - regimul oligarhic (Societatea are doua structuri fundamentale desparite de marimea bogiilor individului. Clasa bogat deine toate poziiile de conducere din stat. Tot ea primete aceste poziii n raport cu veniturile celor care o conduc); - regimul democratic (Puterea aparine ntregului popor. Perioada democraiei este una a decderii ntruct demosul, poporul, poate lua decizii fr s aib cunotine exacte despre ceea ce decide. n perioada democraiei se dezvolt demagogia i impostura, ceau st alturi de cine, calul alturi de mgar. Profesorul se teme de elevii si. Demosul nsui ajunge s fie nemultumit de consecinele puterii lui); - regimul tiranic (Poporul desemneaz pe individul cel mai merituuos ca s exercite puterea. Iniial conductorul produce o situaie de bunstare i stimuleaz progresul, ulterior el se transforam n tiran: folosete puterea doar n folos personal. Pe masur ce se prelungete perioada de conducere tiranic, micrile sociale se nmultesc iar caderea tiranului este iminent. n mod normal tiranul o s fie inlocuit de un monarh ajutat de o aristocraie care i controleaz puterea).

4. Concluzie
Ideile lui Platon au fost preluate de muli ali gnditori culminnd cu Toma de Aquino(1225 1274) i Niccolo Machiavelli (1469 1527)

B. Aristotel (384 322)


1. Generalitati 2. Idei despre societate 3. Observatii 1. Generaliti
Stageritul (nscut n Stagira Macedonia) a fost profesorul lui Alexandru Macedon, a frecventat Academia lui Platon dar a parasit-o din cauza rivalitii dintre Atena i Macedonia. A cunsocut perioada de cretere a importanei regatului Macedoniei. Ca replic a Academiei lui Platon, Aristotel nfiineaz Liceul. n sociologie ramn importante lucrarile: Etica nicomahic i Politica.

2. Idei despre societate


Societatea poate fi cunoscut plecnd de la etelehiile ei (reprezint acea structur a corpului social inevitabil pentru existena acestuia i care funcioneaz dincolo de de coninuturile voinei idividuale). Dup Aristotel, n cadrul societii intr urmataorele entelehii: - philos (cantitatea de afectivitate existent n societate fr de care societea nu ar putea exista); - coinonia (familia, grup de munc, grup rezidenial); - politeea (cel mai mare grup uman cu caracteristici unitare n care relaiile dintre oameni, sunt de ordin politic i acest grup se numete stat); - nomos (regulile i conveniile respectate de indivizi n cadrul statului).

Pagina 7 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu)

Observaie
Aceste entelehii sunt prezente n toate formele de organanizare statal. n timp ce naitm de la Philia catre Nomos se diminueaz ponderea factorului afectiv i crete raionalitatea social.

a) Premoniii aristotelice:
efectele dezastruoase ale societaii colectiviste. Efectele negative se proiecteaz n mai multe planuri familial (o diminuare a importanei relaiilor de familie, persoanele care nu sunt consangvine ajung sa fie mai importante pentru individ dect consangvinii acestuia) relaiile sexuale (o exagerare a raporturilor sexuale dintre indivizi i, mai ales, dispariia precauiei legat de evitarea incestului) economic (dispariia responsabilitii legate de proprietate, un element al proprietii poate fi revendicat n acelai timp de orice persoan din comunitate. Atunci cnd muncile devin dificile, fiecare individ va avea tendina de a lsa pe seama altora desfaurarea lor. Atunci cnd consecinele activ economice sunt egale, fiecare individ consider c i se cuvine o rasplat mai mare. Atunci cnd productivitile individuale sunt inegale, individul care are productivitate mai mic va solicita pentru sine o rasplat egal cu a individului care are productivitate superioar. Aceste elemente criticate de Aristotel au devenit evidente n cadrul societilor care au avut experiena societailor comuniste.

b) Separarea puterilor n cadrul statului


Aristotel considera c n cadrul statului exist trei puteri: sacerdotal (religioas); militar; judectoreasc. Orice conductor, orict de inelept ar fi, va fi treptat corupt de mrimea puterilor pe care le deine i se va transforma n fiar. Pentru a nu se ajunge la aceast consecin, aceste puteri trebuie sa fie exercitate de trei persoane, nu de una singur. -

c) Principiul stabilitii statului


n societate se construiete treptat un segment de indivizi foarte bogai iar acetia sunt puini la numar (Aristotel, numete acest segment cu termenul oligarhie). De asemenea, se constituie un segment de indivizi foarte sraci (pauperi). ntre aceste dou limite se constituie treptat o clas mijlocie avnd ca surse de formare; srcirea unor categorii de oligarhi i mbogatirea unor categorii de pauperi. Societatea este cu att mai stabil cu ct n cadrul ei, clasa de mijloc are o pondere mai mare.

d) Principiul reprezentrii proporionale


Structurile sociale din interiorul statului s fie reprezentate proporional cu numrul lor atunci cand se iau decizii politice. n cazul unei nereprezentri corespunztoare, indivizii vor avea tendine de genul: prsirea teritoriului statului; - slbirea capacitii de aprare a statului; - declanarea unor forme de revolt fa de conductori.

e) Definirea individului ca specie zoonpolitikon.


Orice individ poate fi ineles plecnd de la dou dimensiuni: - fizic (zoon). ndividul este membrul unei specii biologice. El are avantaje i dezavantaje de ordin fizic. Are capacitate de adaptare mai ales n forme reactive la problemele cu care se confrunt; - politikon. Omul compenseaz insuficienele personale prin spiritualitate, tiin i, mai ales, prin asociere. n cadrul asocierilor, relaiile dintre indivizi ajung sa devin relaii de tip politic (ierarhia este asumat prin alegeri i vot) iar fiecare individ depinde ntr-un fel sau altul de restul indivizilor. Prin urmare, componenta politikon a umanitii compenseaz fragilitatea calitilor fizice ale oamenilor i de aceea orice individ normal nu poate fi dect o fiin social (individul izolat este ori fiar, ori zeu).

f) Existena ordonat a indivizilor cu ajutorul constituiilor


n cadrul statului: un individ poate acumula prea mult putere i o poate utiliza n folos propriu; un grup poate prelua puterea facnd abstracie de voina politic a asocierii umane.

Pagina 8 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu) Pentru a evita asemenea excese, statul, trebuie s funcioneze pe baza unor principii. Totalitatea acestora reprezentnd constituia (Aristotel, a analizat 164 de constituii din spatiul grec i a ajuns la concluzia c unele constituii au o valabilitate indelungat pentru c cetenii se subscriu n numar mare principiilor existente n ele. Alte constituii au valabilitate redus, fiind favorabile (partinice) unui numr redus de ceteni. Constituiile partinice trebuie nlturate iar n perioada n care de la constituia veche se face trecerea la noua constituie, societatea trebuie s functioneze n baza legilor naturale: subordonarea copilului fa de parinte; subordonarea tnrului fa de btrn; subordonarea sclavului fa de stpn; subordonarea femeii fa de barbat; etc.

3. Observaii
Acolo unde acioneaz o lege natural, este inutil ca reformatorul s incerce s schimbe ceva. Legile naturale sunt prezente tot timpul n viaa societii, numai c ele devin mai evidente tocmai n perioadele n care societile realizeaz schimbri de mare profunzime.

III. Fundamente cretine ale cercetrii sociale


Dup moartea lui Alexandru Macedon a urmat o perioad de decdere a lumii greceti i o cretere politic i militar a lumii romane. ntre sec. I . Ch. i sec. al IV-a d. Ch., lumea roman a deinut ntietatea n urmatoarele domenii: tiin, justiie, construcii, filosofie i n domeniul militar. Marea Mediteran devine o mare intern a Imperiului Roman (Imperiul Roman se intindea de la Oceanul Atlantic la insulele britanice. Din Cmpia Panoniei, nordul Dunrii, Tibru i Eufrat, nordul Africii i Peninsula Hispanic. n provincia roman Iudeea, se nate pruncul Iisus. Naterea, viaa, faptele, rstignirea, patimile, invierea Mntuitorului, precum i faptele apostolilor au constituit surse de fundamentare a unei noi religii, cea Crestin. Noua religie s-a extins cu rapiditate din mai multe motive: - egalitatea n faa divinitii; - ritual accesibil tuturor categoriilor de indivizi; - ofrandele nu presupuneau sacrificii omeneti. Noua religie a funcionat mai nti n clandestinitate. Chiar i aa s-au produs elemente fundamentale de organizare: - a fost stabilit procedura de ocupare a Scaunului Sf. Petru; - au fost stabilite srbtorile fundamentale (cea mai importanta fiind Patele); - a fost fixat ritualul religios; - au fost definite formele de peniten; - au fost delimitate patriarhatele (pe poziia nti situandu-se Ierusalimul. Pe poziia a II-a fiind Roma. pe poziiile urmtoare situndu-se Alexandria, Antiohia i Constantinopolul); - au fost formulate dogmele eseniale ale cretinismului: iubete-i aproapele ca pe tine insui; nu fi razbuntor i nu rspunde la ru cu ru; ferice de cei care nu au cunoscut dar au crezut; nu-i f bogii pe Pmnt ci n ceruri. La aceste aspecte trebuie s mai adaugm cteva evenimente excepionale care au schimbat radical viaa societilor, n special, n lumea european. n 286 mpratul Diocleian (244 311) mparte Imperiul n patru pri: dou tetrarhii n Rsrit, conduse de Galerius i Maximian Galerius (Galerius Maximianus n. cca. 250 d. 5 mai 311. Gaius Galerius Valerius Maximianus, a fost mprat roman n perioada 305-311. n cadrul primei tetrarhii este desemnat la 1 martie 293 de ctre Diocleian, caesar, rspunzator de guvernarea provinciilor dunrene. Galerius respinge atacurile sarmailor, carpilor, bastarnilor la frontiera danubian, lund de ase ori titlul de Carpicus Maximius i particip, alturi de Diocleian, la rzboiul victorios mpotriva Persiei Sasanide n 297-298. A divorat de prima soie i s-a cstorit cu Valeria, fiica lui Diocleian). Maximian (Marcus Aurelius Valerius Maximianus Herculius a trait n cca. 250 - iulie 310. A fost mprat roman , mpreun cu Diocleian. Din 1 martie 286 pn n 305. Nscut n apropiere de Sirmium, Pannonia, ntr-o familie de rani sraci, Maximian, care i ncepe cariera ca simplu soldat, urc n cadrul ierarhiei militare n timpul domniilor mprailor Aurelian i Probus. La 1 aprilie 285 este desemnat de Diocleian caesar, iar la 1 martie 286 augustus i comprat, ncredinndu-i-se administarea i aprarea provinciilor Occidentale. Cognomenul Herculis ce i se acord marcheaz subordonarea sa fa de Diocleian,

Pagina 9 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu) care i-l atribuie pe acela de Iovius. Maximian respinge, la grania Rinului, atacurile alamanilor, burgunzilor, francilor i herulilor, reprim micarea bguzilor din Gallia (285-288), consolideaz limesul african ameninat de triburile nomade. n cadrul sistemului tetrarhiei, instituit la 1 martie 293 de Diocleian, Maximian administreaz din Mediolanum Italia i Africa, avnd n subordine pe caesarul Constaniu I care, din Trier, rspunde de securitatea Galliei, Hispaniei i Britanniei. La 1 mai 305, sub presiunea lui Diocleian, Maximian abdic mpreun cu acesta la Mediolanum, redevenind persoane particulare. Dup urcarea pe tron, la Roma, a fiului su Maxentius (306), Maximian reintr n 307 n viaa politic proclamndu-se augustus. La conferina de la Carnuntum, din 11 noiembrie 308, renun la titlul su, dar n 310 se proclam mprat la Arelate (Arles), n Gallia. Intrat n conflict cu Constantin cel Mare, este nfrnt de acesta i constrns s se sinucid. - dou tetrarhii n Apus, conduse de Constantin i Maxentiu. Constatin (Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus n. 27 februarie 272 d. 22 mai 337, cunoscut sub numele Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost mprat roman ntre 306 i 337) Maxentiu (Marcus Aurelius Valerius Maxentius c. 278-28 octombrie 312, a fost mprat roman din 306 pn n 312. A fost fiul mpratului Maximian i ginerele lui Galerius, de asemenea mprat. Maxentius s-a necat n Tibru n btlia de la Podul Milvian) n 310 Tetrarhul Galerius emite un decret cu ase zile nainte de a muri prin care se permintea cretinilor s se manifeste din punct de vedere religios n legalitate. n 311 Tetrarhul Maxentiu aplic acelai decret n teritoriul pe care il conduce. n 312 are loc btlia pentru putere ntre Maxentiu i Constantin, ncheiat cu victoria celui din urm (din acel moment mparatul Constantin proclama ca blazon semnul crucii). n 313 are loc Conciliul de la Milano ncheiat cu Edictul de la Milano prin care se recunotea egalitatea religiei crestine cu celelalte religii existente n imperiu. n 391 mpratul Teodosie cel Mare emite o lege prin care desfiina templele altor religii dect cea crestin. Oblig patricienii s se boteze n religia cretin. Oblig toi indivizii din imperiu s treac la cretinism. Toate aceste aspecte au determinat instituirea stilului cretin de via, construirea unei filosofii sau gndiri sociale n care elementele cretine s fie dominante. Aceste aspecte se vor regsi n doctrinele sociale cele mai importante aparinnd lui Aurelius Augustin i Toma DAquino

!!! Aici intr notale de curs, ale domnului profesor, ce contin: A. Aureliu Augustin B. Toma D'Aquino

IV. Protosociologia
A. Niccolo Macheavellii B. Thomas Hobbes

V.

Gndirea protosociologic, socialist-utopic

Teorii utopice au aprut nc din Antichitate. Cuvntul utopia provine din limba Greac. Etimologic, nseamn locul care nu se gasete nicieri (Thomas Morus a i scris o lucrare intitulat Utopia). Tot n limba greac exist i termenul uchronie, care nseamn fapte imposibil de realizat. Teoriile socialist-utopice sunt n ultim instant descrieri i explicaii ale unor fapte imposibil de transpus n practic, cel puin pentru vremea n care au aparut ele. Termenul de utopie s-a impus n dauna celui de uchronie.

Teoriile socialist-utopice
Teoriile socialist-utopice s-au impus mai nti n statele care s-au remarcat n privina dezvoltrii de tip capitalist, Anglia i Frana. n prima jumtate a secolului al XIX-lea. Capitalismul din aceste ri era de tip salbatic: - ziua de munc avea n medie o durat de 16 ore; Pagina 10 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu)

- nu exista concedii de odihn i nici pauz de mas. Acestea, pauzele de mas, puteau s survin doar la iniiativa patronilor; - condiiile existente la locul de munc erau deficitare i chiar periculoase. Nu se efectuau invetiii pentru nbuntirea lor; - salarii nesatisfctoare; - utilizarea pe scar larg a muncii copiilor. Fora de munc a acestora fiind mai ieftin. n ceste mprejurri au fost formulate teoriile socialist-utopice. n directia aceasta amintim pe: Robert Owen, Saint Simon, Charles Fourier.

A. Robert Owen (1771 1858)


Ideile acestuia sunt dezvoltate n dou lucrri: Noua lume moral (1842-1844) ; Proiectul satelor de cooperare. Dup o perioad ct a activat ca manager n industria textila, i construiete propria afacere n acelai domeniu, n localitatea Lenark. Colonia productiv pe care a nfiinat-o a denumit-o New Lenark. Msurile introduse de Robert Owen erau surprinztoare: - fiecare familie din colonie, trebuia s dein o locuin tip, format din doua camere; - fiecare membru al coloniei trebuia s presteze o munc util, potrivit calitilor i vrstelor acetora; brbaii s lucreze n industrie, femeile treuiau s lucreze n agricultur pe terenurile din apropierea fabricilor, copii s fie utilizati la ativiti productive nu mai devreme de vrsta de 11 ani, i nu mai mult de 10 ore pe zi; - fiecare familie trebuia s obin venituri i produse suficient de mari pentru a se putea ntreine onorabil; - fiecare lucrtor era apreciat de Manager, n funcie de calitatea muncii, prin semne exterioare vizibile pentru toi membrii comunitii. La locul de munc al fiecrui individ erau expuse nite bucti de lemn vopsite n divese culori. Culoare indicnd performanele productivile a individului alba - foarte bine, galben bine, albastru satisfctor, negru nesatisfctor, - fiecare individ va dori s i inbunteasc nivelul calificativului pentru ai spori prestigiul n cadrul comunitii; - n cazul n care apreau situaii conflictuale, atunci persoanele erau excluse din comunitate. Alte tipuri de pedepse nu se aplicau n colonii. Guvernanii englezi au aflat de aceste msuri i i-au solicitat lui Owen, propuneri pentru nbuntirea situaiei muncitorilor pe ntregul teritoriu al Anglei. Raspunsul lui Owen a fost documentul intitulat Proiectul satelor de cooperare care prevedea: - nfiinarea de colonii productive care s cuprind ntre 800 1200 de lucrtori; - fiecare lucrtor s locuiasc cu familia ntr-o locuin tip, dar pe care s o utilizeze o perioad de maxim un an, rotaia locuinelor; - la un numr de locuine trebuiau s existe spaii de utilitate comun: biblioteci, parcuri, buctrii, spaii de joac; - densitatea relaiior fiind mare, ea ar fi condus la dezvoltarea spiritului comunitar i implicit a spiritului de intrajutorare; - pentru dezvoltarea normal a unui copil acesta trebuie s aib propria camer, ncepnd de la vrsta de trei ani. Iar de la vrsta de ase ani s primeasc educaie scolar; - productorii din interiorul coloniei s realizeze schimburi de produse i servicii, prin urmare spune R. Owen, moneda nu mai este necesar. Guvernanii nu au inut cont de sugestiile lui R. Owen, iar acest fapt l-a determinat s vnd capacitatea de producie i s plece n America i s ncerce s infiinteze acolo o colonie similar celei de la care a plecat. Pagina 11 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu)

n 1828 revine n Anglia dup ce experiena american a fost falimentar. Aici organizeaz Marele Sindicat Naional, al zugravilor, olarilor i textilitilor. Care cuprindea aproximativ 600.000 de membri. Iniiativele sindicale vizau: - reducerea zilei de munc; - creteri salariale; - nbuntirea condiiilor la locurile de munc. Micare sindical era greu de controlat din cel puin dou motive: - comunicare dificil pe un teritoriu mare ntre membrii sindicalitilor; - izbucnirea micrilor spontane. R. Owen a continuat munca sindical pan la sfritul vieii.

B. Saint-Simon, Claude Henri (17601825)


Este considerat: personajul fundamental din viaa lui A. Comte aveturier: participant la razboiul de idependen al coloniilor engleze din America de Nord, participant la Revoluia francez, un excentric: i-a cheltuit ntreaga avere pentru a stimula cerecetarea tiintific a vremii, chiar i pe Comte i pentru a aduna n jurul lui celebritile culturale a vremii. Concepia lui S. Simon este fundamentat pe urmatoarele premise:

A.

a) Omenirea a trit o foarte lung perioad de criz, ieirea din criz este posibil numai prin tiin. De-a lungul veacului omnirea a fost marcat de dou mari rele: - razboiul, la acesta oamenii renun de fric; - politica deficitar, politica era desfurat de persoane nepregtite: prelai, istorici, literai. n general oameni care au cptat prestigiu n domenii nepolitice. tiina trebuie s se afirme doar dac: este constructiv; este moral; genereaz binele colectiv; produce efecte majore asupra tuturor straturilor sociale, nu doar asupra claselor bogate. S. Simon este considerat utopic prin aspecte de genul reasezarea conducerii: Societatea este precum o fabric, puini iau decizii care se reflect n activitatea celor muli. n realitate situaia ar trebui s fie invers, cei muli ar trebui s ia decizii pentru ca binele celor muli s poat deveni treptat i binele celor puini. revizurea aparatului birocratic: ntr-o societate exist trei categorii umane: - savanii, creierele societii, acetia produc modele culturale i trebuie s se bucure de toate onorurile; - grupul productorilor, acetia produc substana consumat de toi membrii societii; - grupul intreinuilor clasa parazitar, indivizi care bineficiaz de elemente de consum mai insemnate dect a celor care produc acel element. b) -

Concluzia lui S. Simion


Cu ct clasa parazitar are dimensiuni mai mari cu att societate triete mai profund starea de criz. ntre anumite limite, cantitative productorii sunt necesari dac alctuiesc grupul funcionarilor publici. Modificarea sistemului de repartiie, sau de rspltire a muncii. Societatea trebuie reformat deoarece, Marx o s spun mai trziu i el asta: - cei mai muli oameni particip la producie Pagina 12 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu)

- rezultatele produciei aparin n cea mai mare parte unui numar redus de indivizi. Sociatate trebuie, spune el, schimbat ct mai rapid posibil n sensul: producia trebuie s aparin n primul rnd celor care muncesc direct. Ceilali indivizi pot beneficia de un sistem de redistribuire .

Concluzia
n special pentru acest ultim aspect S. Simon a fost considerat utopic.

VI. Fondatorii sociologiei


A. August Comte (1798-1857)
1. 2. 3. 1. Generalitati Teoria gradelor existentei umane Statica sociala si dinamica sociala Generalitati

Este considerat aproape in unanimitate drept fondator al sociologiei. A introdus prima paradigma in gandirea sociologica : statica sociala si dinamica sociala. Importante sunt pentrut istoria sociologiei lucrarile : Curs de fiolosofie pozitiva , Discurs asupra spiritului pozitiv , Sistem de politica pozitiva.

2. Teoria gradelor existentei umane


Definita in maniera simpla sociologia este stiinta despre societate. Cand folosim cuvantul societate desenam un numar imens de oameni foarte diferiti: ca preocupari,venituri,varste,capitaluri culturale.Prin urmare definitia de mai inainte este foarte imprecisa; de aceea trebuie sa identificam in cadrul societatii, trei grade sau niveluri ale existentei umane: - existenta individuala; - existenta domestica (familiala); - existenta societala Fiecare dintre aceste niveluri sau grade ale existentei umane are caracteristici specifice Viata individuala : este dominata de instincte iar scopurile sunt totul conservarea personala, asigurarea confortabilitatii in spatiul in care traieste individul. Tipurile de instincte indicate de August Comte: - instinctul comoditatii (urmareste obtinerea unui maxim de castig cu minim de efort); - instinctul rusinii (individul nu savarseste anumite fapte temandu-se de reactia de respingere a celor din jur); - instinctul dominatiei (fiecare individ doreste sa se impuna in relatia cu ceilalti); - instinctul egoismului (fiecare individ exteriorizeaza ceea ce il caracterizeaza cel mai mult si exprima energii pe care le controleaza abia la varsta maturitatii); - instinctul sociabilitatii (fiecare om tinde sa se integreze unui grup). Auguste Comte recunoaste importanta inteligentei si rationalitatii in viata individului si ramane la parerea ca instinctele sunt reprezentative si dominante pentru el: - atunci cand individul este preocupat exclusiv de sine el exprima instinctele in forma pura; - atunci cand individul este preocupat de ameliorarea si se deschide catre ceilalti el exprima ceea ce August Comte numeste instincte sociale; In esenta existenta individuala este indusa de ceea ce i se intampla individului in meidul familial in care trebuie sa exprime instincte simpatetice (afectivitate neconditionata).

a) Existenta familiala
August Comte definiteste familia : atom social; entitatea in care individul invata sa traiasca prin celalalt. In cadrul familiei individul utilizeaza instincte personale, instincte simpatetice, inteligenta si rationalitate difuza. Familia reprezinta partea prin raportare la societate dar care isi pastreaza specificul iar specificitatea familiei deriva din tipurile de relatii pe care le practica. -

Pagina 13 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu) Relatii conjugale Demareaza pe baze afective si evolueaza spre subordonarea sotiei de catre sot. Afectivitatea se preschimba in respect si in relatiile de putere. Relatii filiale Intre parinti si copii; parintii ofera protectie iar copiii se subordoneaza parintilor.

Relatii fraternale Sunt pe pozitia a doua ca profunzime dupa relatia dintre parinti si copii. se realizeaza trebuinta de solidaritate. In cadrul familiei se manifesta doua forte: - forta temporala (instituita de-a lungul timpului) apartine persoanelor care au dreptul la decizie in mediul familial (de regula aceasta forta a revenit barbatului); - forta spirituala (in sens de disponibiltiate pentru sacrificiu in favoarea familiei, de obicei aceasta forta a revenit femeii).

Observatie!
In cadrul familiei se aplica legea integrarii sociale! Individul se integreaza grupului familial, iar familia se integreaza mediului social in care isi afla rezidenta. Perspectiva existentei familiale se diversifica atunci cand August Comte analizeaza cel de al treilea grad al exitentei umane.

b) Existenta societala
In cadrul societatii exista trei forte fundamentale: Forta materiala Este detinuta de acele persoane care realizeaza cea mai mare parte a bunurilor de consum. Aceasta forta a revenit de`a lungul timpului barbatilor; Forta intelectuala Este detinuta de persoanele care stiu cum anume trebuie actionat eficient si confortabil in cadrul societatii; Forta morala Toate acele elemente vehiculate in cadrul relatiilor sociale de orice fel care asigura continuitate , stabilitate societatii. Aceasta forta a revenit de regula femeii. Daca identificam aceasta forta la nivelul familiei vom identifica urmatoarea distributie: - forta materiala revine barbatului; - forta intelectuala revine batranilor; - forta morala a revenit femeilor. Cele trei forte sunt analizate de August Comte din perspectiva legii preponderentei sociale. Intensitatea fortelor societatii este in functie de alternativele antrenate de acesta: Forta materiala impune alternativele: cantitatea si calitatea. Forta intelectuala : eruditia si creativitatea. Forta morala: glasul inimiii (solidaritate reactiva) si caracterul (solidaritate rationala). Alternativele au tendinte legice de manifestare dupa cum urmeaza: - Cantitatea prevaleaza in raport cu calitatea; - Eruditia prevaleaza in raport cu creativitatea; - Glasul inimii prevaleaza in raport cu caracterul. Societatile se definesc prin moduri specifice de antrenare a alternativelor fortelor societatiii. Alternativele se grupeaza in doua seturi: calitate - creativitate caracter/cantitate - eruditie - glasul inimii. Combinarii alternativelor se subordoneaza legii coeziunii sociale: - O societate are o natura descinsa din coeziunea alternativelor combinate in mod obiectiv de ea.

Exemplu
Doua elemente din setul interior si un element din setul inferior = ar reprezenta societatea traditionalista. Doua elemente din setul superior si un element din setul inferior = ar reprezenta societatea moderna .

Observatie

Pagina 14 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu) Nu exista societate a carei coeziune sa fie definita doar prin alternativele setului superior sau prin alternativele setului inferior.

August Comte a fost fondatorul primului curent din sociologie numit pozitivism, iar o definire a sociologiei din punct de vedere pozitivista propusa de ganditor este urmatoarea: - Sociologia este stiinta legilor pozitive care guverneaza societatea.

3. Statica sociala si dinamica sociala


Mai este denumita aceasta drept teoria progresului si ordinii sociale, societatea cuprinde 3 forte.elementele acestor forte se pot afla in doua stari: - Compunere, sunt functionale, tind sa se reproduca in aceasi forma, prin urmare acestea vor alcatui statica sociala; - Descompunere, sunt non-functionale, oamenii au tendinta sa genereze schimbari sa destabilizeze mediul social si prin urmare sa provoce dinamica sociala.

a) Statica sociala
Nu trebuie confundata cu stagnarea sociala. Statica sociala indicata de August Comte intr-o prima faza a fost reprezentata de: Familie Orice om normal se naste in familie si tinde sa exerseze elementele invatate in acest mediu.Natura relatiilor intra`familiale se reproduce pe perioade foarte mari de timp. Femeia se subordoneaza barbatului. Diviziunea muncii si cooperarea familiilor. Familia trebuie sa consume si deci produce, daca se specializeaza in productie atunci productia va fi mai mare decat necesarul propriu de consum. Surplusul de produse va fi destinat schimbului comercial. Ca atare, a doua instanta statica propusa de August Comte presupune concentrarea energiilor familiei pentru a produce mai mult dar si cooperarea familiilor pentru a fi satisfacut necesarul de consum. Autoritatea sau guvernamantul. Familiile fiind foarte diferite trebuie conduse si coordonate intr-un spatiu dat. De aceea societatea creaza un corp de functionare care sa guverneze, sa administreze problemele tuturor familiilor.Despre acest corp August Comte spune ca este specializat in generalitati. Ulterior, Comte revine asupra teorieie Staticii sociale si propune urmatoarele instante: Familia In cadrul familiei indivizii adopta elementele normalitatii, raspunsul afectiv primit avand valoare maxima. Statul Cetatea (statul) asigura indivizilor elemente caracteristice fortei materiale, forta materiala se exprima diferit de la un stat la altul de aceea calitatea vietii difera. Biserica Garanteaza indivizilor o mare parte din forta intelectuala si forta morala (in partea finala a vietii lui a reorientat biserica spre continuturi mistice). Fiind fondatorul pozitivismului A. Comte, a apelat la notiuni de biologie pentru a identifica structura societatii, care poate evolua in sensul staticii sociale. - Celulele societatii sunt reprezentate de familii; - Tesuturile societatii, clase si categorii sociale; - Organele sociale, sate orase, staul in ansamblul lui. - Aparatele sociale, imperiile uniunile statale sau transnationale. Concluzie. A.Comte a insistat pe analiza staticii sociale, din acest motiv a fost numit sociologul ordinii sociale.

b) Dinamica sociala
A fost dezvaluita de A. Comte mai ales cand a elaborat legea celor trei stari. Omenirea a evoluat pe parcusul a trei mari etape; Stadiul teologic echivaleaza cu etapa copilariei,( perioda infantila). In acest stadiu, spiritul a fost

Pagina 15 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu) contemplativ si a produs mitologii si conceptii animiste. Forta materiala apartinea razboinicilor. Forta intelectuala, preotilor. Acesta etapa a aevoluat prin fetisism, care se caracterizeaza prin acterito-magice, vraji. Preotii fixau spiritele in fel de fel de obiecte aflate in mediul in care traiau (un primitiv putea fi ocrotit de zeci de mii de fetisuri). In perioada in are a predominat fetisismul s-au petrecut cateva transformari in privinta functionarii socialului. Pracurgerea stadiului de culegator-adoptarea ocupatieie de vanatoare diversificarea municii prin cresterea animalelor trecrea la comunitatea semistabila (renuntarea partiala la nomadism, a insemnat si trecerea la cultivarea agriculturii) Stadiul metafizic echivaleaza cu perioada adolescentei. Este speculativ, apeleaza la presupuneri. Critica si producea in ultima instanta filosofii. Forta materiala apartinea marilor proprietari (nobilimea). Forta intelectuala filosofilor; Stadiul pozitiv (sau stiintific) corespunzator maturitatii si rationalitatii stiintifice. In acest stadiu se face apel la observatii, masuratori, experimente si calcule precise. Forta materiala apartine industriasilor, bancherilor, comerciantilor etc. Forta intelectuala savantilor. Concluzie In perioada arhaica a predominat spiriul teologic, in cea medievala spiritul metafizic ca apoi in cea moderna sa predomine cel pozitiv. Mai devreme sau mai tarziu toate societatile vor atinge stadiul pozitiv. Trecerea de la un stadiu la altul inseamna nu numai schimbarea calitatii spiritului dar si modificarea distributiei fortei societatii. Acasta trecere, presupune modificari conceptuale si sociale in cadrul fiacarui stadiu. Etapa politeismului este etapa in care fortele sacre localizate in fetisuri sunt abstracte si atribuite unor fiinte abstracte: zei. Fiecare comunitate avea zeii proprii numarul lor fiind mai mic decat cel al fetisurilor. Gandirea omuui primitiv tinde spre abstractizare si spre generalizare. In planul vietii sociale se produc doua transformari - Sedentarizarea - Institutionalizarea definitiva a razboiului si recunoastrea superioritatii razboinicilor . Etapa monoteismului sau etapa in care spiritul teologic define definitiv. Fortele sacre sunt extrase din zeitati si atribuite unui singur Dumnezeu. Puterea divina unica e considerata a tot puternica, prin urmare reprezinta o impietate, renuntarea la divinitate. Inclusiv nesocotirea fortei divine. Omenii in mod normal nu pot fi decat credinciosi si patrunsi de spiritul teologic in aceeasi masura in care sunt convinsi ca trebuie sa isi procure cele necesare. In plan social etapa monoteismului inseamna conturarea clara a calselor sociale, stabilirea normelor functionale pentru societatea respectiva si definitivarea retelei institutionale ( aproape toate aceste institutii se regasesc in societatea franceza a secolului al XIX-lea. Per ansamblu statica sociala reprezinta scopul ultim al dinamicii sociale. A.Comte propune in acest sens urmatoare argumente: - Statica si dinamica sociala sunt doua principii ale existentei umane. - Dinamica sociala inseamna depasirea unui stadiu al ordinii sociale si intrarea intr-o etapa in care sunt cautate noile elemente ale staticii sociale. - Intreaga evolutie a omenirii nu e alceva decat o trecere de la un nivel de ordine pe calea progresului spre o lata ordine

B. Herbert Spencer (1820 1903)


1. 2. 3. 4. Generalitati Teoria organicista Legea evolutiei Tipologia societatilor

1. Generalitati
A trait intr-o perioada in care Anglia a avut cel mai mare imperiu colonial. Anglia avea de raspuns luptelor care veneau din partea coloniilor, care doreau sa dobandeasca independenta. Conceptia lui Spencer s-a vrut a fi o forma de aparare a colonialismului englez. Pentru sociologie raman de referinta lucrarile: Principii de sociologie, Primele principii, Principii de moravuri. A fost ethichetat de care exegeti ca fiind mecanicist, de altii ca evolutionist sau chiar organicist.

Concluzie
Pagina 16 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu) Cei mai multi dintre cunoscatorii operei lui au adoptat ultima ethichetare. Acesta a preferat sa explice functionarea societatii prin analogia cu modul de functionare a organismelor animale (unul dintre urmasii lui, sustinea ca societatea este cel mai mare tip de organism soacial sau animal).

2. Teoria organicista
In lucrarea Principii de sociologie, Spencer, stabileste o serie de asemanari si deosebiri; intre organisme sociale si cele animale: Asemanari: - Unitatea morfo-functionala de baza pentru organismul animal este celula, pentru organismul social este Individul; - Organismele animale au o talie redusa in stadiile incipiente, la fel si organismele sociale (cum este ginta in comparatie cu embrionul). Pe masura ce trece timpul ambele isi modifica talia; - Diviziunea muncii e prezenta in ambele tipuri de organisme. In organismul animal ea se face simtita prin tipuri de organe, in organismul social, diviziunea e realizata la nivelul claselor si categoriilor sociale, cu cat organismele animale si cele sociale sunt mai evoluate cu atata structura lor este mai comlexa; - Cu cat structurile sunt mai complexe cu atat in ambele tipiru de organizare se amplifica, se complica functiile; - In ambele organisme, in evolutia lor, anumite parti dispar fara a fi puse in pericol existenta celor dintai. Deosebiri: - In cadrul organismelor animale partile au importanta doar daca sunt prinse functional in cadrul intregului, in situatia organismelor sociale fiecare parte se bucura de relativa independenta (individul se poate izola in anumite situatii de grup); - In cadrul organismelor sociale fiecare individ este un tot discret. Are caracteristicile intregului, a grupului din care face parte; in organismele animale partile au intotdeauna caracteristici diferite (organele); - Daca in cadrul organismelor animale partile exista pentru tot, in cadrul organismelor sociale acel tot exista pentru parti (individul va deveni ceea ce ii ofera in diferite etape de formare intregul). Per ansamblu asemanarile dintre cele doua tipuri sunt mult mai numeroase iar Spencer a oferit foarte multe exemple celor care au vrut sa probeze acest aspect. Exemple: - Circulatia substantei nutritive este asigurata de globula rosie la organismele animale, in cadrul organismelor sociale aceasta substanta este reprezentata de catre moneda; - In cadrul organismelor animale exista cai de comunicatie reprezentate de vase de sange principale (vene artere) si vase secundare (capilare), in organisme sociale acestea sunt reprezentate de cai ferate, sosele sau de drumuri nemodernizate si poteci; - Evolutia vietii de la stadiul unicelular la vertebrate s-a realizat in diferite stadii comparabile cu structurile sociale aparute in societate. Astfel in etapa endodermului v-om avea o structura analog (clasa producatoare). In etapa mezodermului ar fi existat un nivel de dezvoltare similar stratificarii sociale a comerciantilor, etapa octodermului ar fi existat situatii similare procesului aparitiei calsei intelectuale.

Concluzie
Asemenea rgumente i-au determinat pe specialisti sa il numeasca pe Spencer drept ganditor organicist.

3. Legea evolutiei
Evolutia din punct de vedere social. In lucrarile Principii de biologie si Primele Religii, H.Spencer vorbeste mai intai de evolutie ca principiu metafizic ulterior in lucrarea principia de sociologie, el explica evolutia in domeniu social, sprijinidu-se in acest scop de explicatiile filosofice asupra acestui fenomen. Din punct de vedere filosofic, evolutia devine explicita daca analizam raportul dintre MATERIE SI MISCARE. Aceste doua componente, ale fenomenului, se afla in raport de inversiune. Concentrarea materiei inseamna defapt scaderea cantitatii de miscare si diminuarea sanselor de evolutie a agregatului. Cresterea cantitatii de miscare inseamna defapt deconcentarerea materiei si implicit sporirea sanselor de evolutie a agregatului.

Exemplu
Societatea care sporeste barierile comerciale ajunge la involutie, invers isi optimizeaza sansele. Evolutia se desfasoara intre doua limite absolute. Omogenitate absoluta (indivizii se aseamana pana la identificare) eterogenitate absoluta, indivizii sunt diferiti in totalitatea lor.

Pagina 17 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu)

Oservatii
Aceste limite absolute nu exista , asa deci putem vormi de eterogenitate relativa si omogenitate relativa. Daca privim societatile longitudinal constatam cu usurinta;1 socienttile arhaice cuprindeau indivizi care erau obligati sa fie la fel (Omogenitate absoluta), indivizii aveau o serie de caracteristi similare, apartenenta religioasa, etc., si se diferentiaua prin alte caracteristici: capacitate intelectuala acces la conducere (omogenitatea era realtiva) In societatile actuale eterogenitatea a devenit dominanta in asa fel incat indivizii cu cta se vor evidentia mai mult cu ata vor deveni mai necesari. Prin urmare eterogenitatea nu numai ca e relativa, desi diferiti ei trebuie sa traiasca la loc dar ea devine si coerenta (indivizii au nevoi unii de ceilati. Princiiul evolutiei privit in acest contex este frmult de H. Spencer astfel: De la omo genitatea coerenta(materie puternic cncentrata pe calea omogengenizarii coerente la.. Agregatele ajung la o stare de echilibru pe care tind sa o conserve perioade mari de timp (In periada in care se conserva agregatul acesta capata caracteristicile omogenitatiii incoerente, aceasta omogenitate va fi perturbata si se va agunge la o noua evolutie. In plan scial legea re volutiei se manifesta prin parcurgerea urmatoarelor etape: Etapa integrarii, indivizi diferiti din punct de vedre fizic intelectual ca aspiratii ca apartenete spirituale se integreaza se unesc pentru: - Asi spori capacittaea de aparare asi intari autoritatea supra unui teritoriu, a raspunde mai usor pericolelor care vin din afar lor, seajunge la o omogenitate incoerenta, se vrea a ajuunge la eterogenitatea une oamenii in od necesar trebuie sa ramana impreuna, ca atare trebuie sa apara norme care sa reglemeteze viata in interiorul agregatelor; - Deciziile luate au caracer si valabilitate momentana, acelasi grup poate lua decizii opuse la un interval relativ mic fara ca aceste decizii sa ameninte stabilitatea grupului; - Etapa coerentei, indivizii diferiti elaboareaza norme iar normele capa valuare de lege ramanan valabile, dincolo de durat a celor care le-au elaborat. In acest mod indivizii devin egali in fata legii iar cinsencintele similare dau natura coerenta a societatii. - Etapa definitatii. Cand societatea isi delimiteaza legile prin istitutiie pe care le construieste, diferentele dintre societatii devin diferente dintre structurile institutionale dintre acestea. Odata ce societatie au inrat in etapa definitatii ele vor dobandi mia usor starea de echilibru, de la aceasta satare se vor produce perturbari minore in legatura cu numarul populatiei activitatile economice desfasurate acumularea averilor distribuire acestoara, T. Parsons, afirma ca Dumnezeul lui Spencer este evolutia.

4. Tipologia societatilor a) Functional


Functioanal: Societati simple, comupse, duble compuse triplu compuse. Societati simple Puterea politica dispare sau are prezente slabe. Sunt societati nomade si seminomade. Elementele de identificare individualizare sunt similare pentru toti cei care construiesc societatea. Societatea compusa Puterea politica devine permanenta (conducerea) este ereditara sau este rezulatul unor alegerei cu prilejul unor evenimente speciale. Societatile tind sa se sedentarizeze. Dublu compusa Instututia sefiei pedeoparte si istitutiile pe dealta parte. Societatile sunt stabile puterea politica este permanenta si conducatorii se seprijina pe institutii ale puterii, legi, tribunale, adunari ale reprezentantilor puscarii etc. Triplu compuse Sef + Institutii + Separarea puterilor in stat. Societatile au o cumpunere de genul, sefia sau conducerea, institutiile sociale (economice juridice etc.) si separatia puterilor statului. Putere executiva, legislativa si judecataoreasca. Aceste societati sunt deregula ari civilizatii si devin surse de imitare cuturala pentru alte popoare. In felul acesta a anticipat sistemul britatin sustinand ca teritoriile colonii vaeau un beneficiu imens de pe urma relatieie cu monarhia engleza.

Pagina 18 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu)

b) Structural.
Dupa acest criteriu indetifica doua tipuri:Militara si Industriala. Militara Activitatea principala in prima este razbiul, pentru a putea purta razboaie indivizii trebuiau sa fie mereu pregatiti fizic si strategic. Toate resursele materiale ale societatii sunt mobilizate pentru razboi. Adoptarea unei conduceri autoritate care sa controleze punerea deciziilor imediat in aplicare. Indivizii sunt nevoiti sa se solidarizeze si sa respecte cu sfintenie principiul supunerii minoritatii fata de majoritate. Colaborarea intre indivizi este silita. Industriala. Este de tip voluntar, sunt stimulate manifestarile si valorizarile personale. Prolifereaza meseriile. Sporeste silidaritatea inter individuala intrucat fiecare individ devine util sau indispensabil mediului in care traieste. Se dezvolta sectorul industrial. Iar surplusul de produse este ciomercializat. Dezvoltarea relatiilor economice intre societati si implicit ,,mondializare istoriei sau ,,standardizarea culturala. Cu cat societatea de tim industrial de dezvolta mai mult cu atat omenirea v-a descoperi mai usor tipul indeal de societate.

C. Vilfredo Federico Damaso Pareto (1848 - 1923)


1. Generalitati 2. Teoria actiunii 3. Legea circulatiei elitelor echilibru social in istorie 1. Generalitati
Formaie intelectual pozitivist, pentru c este absolvent de matematic i absolvent de politehnic. S-a nscut la Paris a profesat n Lausanne (Elvetia). A fost profesor de economie politica. Importat n istoria sociologiei rmne cu lucrrile: Tratat de sociologie general (1916), Despre sistemele socialiste, Teoria faptelor sialiale, Manual de economie politica. ncadrarea sociologic a lui Pareto este relativ, unii exegeni consider c este pozitivist iar alii il conider funcionarist, per ansamblu el se nscrie n categoria celor care au institutionalizat sociologia, E. Durkheim i M. Weber. Pareto a plecat de la urmtoarele premise. Reprezentativ pentru om este aciunea, prin urmare obiectul de studiu este aciunea uman. Definirea general a aciunii este orice manifestare uman voiionar, atitudinal i care cuprinde cel puin o raionalitate intrinsec aciunile umane se caracterizeaz prin: - Aciunea se prezint ntr-o imens varietate de forme. Prin urmare trebuie s facem o tipologizare a aciunilor reprezint o necesitate. Motorul aciunii este interesul. Identificarea intereselor simplific adesea procedeele de analiz a aciunilor. Structura generic a aciunii este actorul, cel care desfoar aciunea, aceasta acioneaz ca mijloace (mijloacele aciuniii). El folosete aceste mijloace pentru atingerea unui scop. Pornind de la aceast ultim remarc putem clasifica aciuniile astfel: - aciune logic (se realizeaz atunci cnd actorul folosete corect mijloacele i atinge scopul propus. - aciune non-logic (este acea aciune n care relaia agent-mijloc-scop, este afectat sau perturbat de ceva), folosirea unor mijloace neadecvate scopului. Actorul formuleaz scopuri mult prea nalte sau sczute n raport cu forele lui. Absenta mijloacelor . Varietate aprea mare a scopurilor i absena criteriilor dup care s se fac selecia scopurilor.

Concluzie
Aciunile non-logice sunt mult mai numeroase dect cele logice. Aciunile non-logice trebuie studiate de sociolog n mod special. Ulterior Vilfredo Pareto, revine asupra clasificrii i propune urmatoarele diferentieri: - difereniere ntre non-logic i ilogic. Aciunea non-logic are cel puin o raionalitate intrinsec prin urmare, nu este lipsit de raionalitate, n schimb aciunea ilogic este aceea n care factorii de ordin raional absenteaz.

Pagina 19 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu) Distigerea ntre aciunea obiectiv. Aciunea desfsurat dup crieteriul obiectivitii este aceea care uzeaz de elementele cunoasterii tiinifice. Cea dup criteriul subiectivitii este cea care exprim preri deci aspecte controversate. Distingerea dintre mijloc i operaie pe deoparte si scop-rezultat pe de alta parte. Pornind de la aceste diferenieri Vilfredo Pareto revine asupra diferenei dintre aciune logic i non-logic. Oridecate ori mijloacele detiunute de actor sunt transpuse corect in operatii si oridecate ori scopul actorului se regsete n rezultatul obinut tot de attea ori aciunea este de tip logic. Oridecate ori aceste relaii sunt perturbate aciunea este de tip non-logic. Aciunile non-logice n mod necesar sunt analizate prioritar de ctre sociolog iar n momentul analizei sunt identificate doua componente fundamentale: - derivaiile logice, - reziduurile aciunii.

Derivaiile logice
Sunt modaliti relativ incipiente de raionalizare sau logicizare a aciunii non-logice derivaiile pot fi de felul: - apelul la autoritatea unei persoane, - apelul la argumente supra-naturale, - uzarea de sloganuri, - folosirea de cuvinte disparate fr noim, care pot lua forma onomatopeelor. Dac derivaiile logice sunt corelate i asociate n mod logic ele se pot transforma n concepii despre lume, religii, ideologii. Reziduurile aciunii sunt reflectari ale instintelor i prejudecilor pe care le posed orice persoan, reziduurile au o pondere mult mai mare dect derivaiile logice. Prin urmare reclam o analiz suplimentar i mai detaliat din partea sociologului. Vilfredo Pareto difereniaz doua tipuri de reziduuri: - reziduurile secundare, reziduul exterioritatii; tendina individului de a-i exterioriza calitile adic de a le face cunoscute i de a primi de la cei de afar o form de atestat; - reziduu sociabilitii, pornirea natural a omului de a se nscris ntr-un grup. - reziduu integritii i anume pornirea instinctiv a individului de a-i delimita proprietatea i de a-i cta un spaiu de protecie personal. - reziduu sexualitii, este exprimare instinctiv de a se reproduce ca specie. Reziduurile principare sunt doar doua. Reziduu instinctinteleor combinatiilor. Acestea inseamna pornirea naturala a oricarui om spre inovare spre schimbare a contextului in care traieste (uneori schimbarile nu sunt favorabile in privinta continuturilor lor, in schimb sunt generatoare de satisfacii intrucat inseamn experiente noi) Reziduu persistentei agregatelor. Tendinta individului de a conserva de arepeta o situatie care s-a dovedit a fi confertabila la un moment dat. Concluzie toate societatile se definesc in primul rand prin tipurile de reziduuri pe care le cutiva, si prin dinamica reziduuriilor in special cee principante.plecand de la aceste concluzii v.p apreciaza ca in societate exista doua tipuri umane. Tipul speculant este reprezentat de redizuu instinctului combinatiilor Timpul rentier, indivizii care sunt dominati de reziduu persistentelor agregatelor. Ponderea reziduurilor primcipale se reflecta in tipologia socitatilor. Societati rationale sau moderne in care Prevaleaza actiunile logice apoi prevaleaza derivatiile logice din cadrul actiunilor. Societatea salbatica sau excesiv conservatoare, sunt socitatile in care prevaleaza actiunile non logice, reziduurile actiunii atat principale cat si secundare.

Concluzie
Cele mai multe societati sunt de tip mediu inseamna ca includ actiuni de toate felurile reziduuri si derivatii de toate felurile.

Legea circulatiei elitelor.


Premisele de la care porneste V.Pareto.o societate oarecare obtine starea de echilibru, in functie de elitele care realizeaza dominatia in interiorul ei si de calitatea reziduurilor principale vehiculate de acestea. O societate are o structura sociala vacsipiramidala, ( sociateate care nu are structura piramidala este anormala). Dintre cele trei etaje sociala, elitele clasa mijlocie si munca, primul se detaseaza ca importanta: istoria societatii este scrisa de elite , celelalte etaje sunt folosite sau manipulate de elite in functie de interesele lor. Reziduurile principale se intalnesc in toate etajele piramidei sociale, insa cu anumite tendinte: elitele prezinta intr-o cantitate mai mare reziduul instinctului combinatiilor. In cazul clasei mijlocii, diferentele cantitative intre reziduulu

Pagina 20 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu) persistentei agregatelor si reziduul combinatiilor sunt conjuncturale si nesemnificative . in cazul maselor prevaleaza in mod evident reziduul persisteneti agregatei. Clasa mijlocie tinde sa isi modifice comportamentul osciland in cadrul unor evenimente sociale fie de partea elitelor fie de partea maselor. Din punct de vedere numeric elitele sunt mai putin numeroase de cat clasa mijlocie,iar clasa mijlocie este inferioara numeric maselor societatii, chiar si asa soarta unei societati, depinde essential de ceea ce fac elitele. Elitele se impart astfel; dupa pozitia pe care o au fata de putere vor avea elitele guvernamentale,cele care dj o detin, agreaza reziduul persistentei ., elitele neguvernamentale,care nu detine puterea dar care aspira la obtinerea puterii,( opteaza pt reziduul instinctului combinatiilor ). Dupa modul in care obtin puterea, obtinerea puterii pe calea vicleniei ( elita vulpe ) si obtinerea putereii pe calea fortei ( elita leu) . Exemplu 1. Elita vulpe ca elita guvernamentala : Obtine puterea profitand de neajunsurile guvernarii elitei de tip leu. ( guvernarea leu a abuzat de elementele controlului social ). Elita leu sporeste suma libertatilor individuale. Este stimulate libera initiativa,mobilitatea economica,educational, mobilitatea spatial. Diluarea controlului social,a condus la cresterea situatiilor de coruptie. Masele si clasa mijlocie,devin nemultumite si protesteaza fata de conducerea incorecta a elitei vulpe, mai mult nemultumirile acestora vor fi stimulate de catre elita leu aflata in situatie neguvernamentala. Aflata in agonie, elita vulpe reuseste sa isi prelungeasca puterea sau durata de pastrare a puterii prin atragerea de partea ei,a unor lideri ai maselor si clasei mijlocii. Pierderea puterii este inevitabila atat timp cat starea etajelor sociale inferioare nu se imbunatateste si atat timp cat elita leu alimenteaza imaginea defavorabila a elitei vulpe la guvernare. Exemplu.2. Elita leu .Elita guvernamentala. Reface ordinea sociala, impunand domnia legii. Ia masuri favorabile tuturora straturilor sociale mai ales in favoarea maselor care au contribuit decisive la obtinerea puterii de catre elita leu. Numarul modificarilor asteptate de etajele sociale inferioare este cu mult mai mare decat schimbarile realizate efectiv de elita conducatoare. In cadrul elitei leu,aflata la putere se constituie doua aripi; o aripa ultra conserrvatoare care ajunge sa utilizeze legea de dragul legii ( este prea putin receptive la nevoile straturilor inferioare ), o a doua aripa este cea permisiva la schimbare, aceasta din urma doreste imbogatire rapida. Recurege la acte de coruptie in a realize acest scop, mai ales ca beneficiaza de informatii din interiorul actului de guvernare. Aceasta aripa se apropie comportamental de elita vulpe aflata acuma in pozitie neguvernamentala, Impreuna stimuland si impotrivirea etajelor sociale inferioare vor determina caderea elitei leu si implicit preluarea puterii de catre elita vulpe. Echilibrul societatii deriva din jocurile elitei leu si elitei vulpe in obtinerea puterii. Echilibru social inseamna in ultima instant rezultatul jocului obiectiv dintre tipurile de reziduri care domina cele doua elite. Lucrarea trata de sociologie generala a fost scrisa de V.Pareto in anul 1916 inainte de apritia primului stat socialist din lume. Prinn aceasta lucrare Pareto a avertizat asupra pericolului disparitiei elitelor societatii; elita vulpe este schimbata de elita leu, aceasta la randul ei de elitta vulpe intr-un sir imens de alternante la putere, in momentul in care intr-o societate nu exista alternative la putere, dispare elita de rezerva se ajunge la comportament totalitar si preluarea puterii de catre un dictator.

D. Gabriel Tarde (1843 1904)


1. Generalitati 2.
Dupa aparitia conceptilor lui A.Comte si H.Spencer sociologii pozitivisti (foarte numerosi) s-au grupat in cateva orientari; Prima orientara este numita biologist organicista si geografista. O a doua orientare este cea Darwinist sociala si rasista. Orientarea psihologista explicarea societatii pronind de la psihologiei,cel mai important a fost G.Tarde agrumentul explicat de el este imitatia. Un argument de ordin psihic. Oriunde exista doi oameni unul imita pe celalalt. Din aproape in aproape un aspect comportamental caracteristic se extinde epidemic cu ajutorul imitatiilor si poate deveni o achizitie pt o societate intereaga. ( G.Tarde s-a aflat in disuta cu sociologul Emile Durkheim si urmarea a fost respingerea sociologismului si a cuvantului sociologie; in loc de sociologie,G.Tarde a folosit cuvantul de psihologie intermentala ). Oamenii se impart in doua categorii, eroi ( imita preponderant

Pagina 21 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu) constienti ) si mase ( imita preponderant inconstiente ). Eroi sunt creatorii modelelor de imitate ( camp imitational ). Daca intr-o societate sunt momente de criza aceste s-ar produce pt ca; 1. Campul imitational nu ofera suficiente modele de imitat. 2. Masele nu au capacitatea de a alege modelul de imitare. Pe ansamblul oameni de toate categoriile imita din diverse motive. Comoditate ( este mai usor a prelua solutiile oferite de altii decat de a creea propriile solutii ). Disperarea ( inexistenta unei solutii de maxima urgenta). Din simpatie fata de autorul campuluii imitational si fata de adecvarea solutiei la contextul aplicarii ei. Pt respectarea traditiei. In caz contrar individual risca sanctiuni sociale. Conformismul social. ( se obtine acceptarea sociala ). Presiunea exercitata de moda. ( a fi in ton cu timpul ). Faptul imitatiei se produce in mod legic, si reprezinta un caz particular al legiei repetitiei. Aceasta lege numita de G.Tarde universala se manifesta in urmatoarele domenii. La nivel geologic. Ia forma ondulatiunii ( aceleasi straturi ale pamantului in toate partile lui (globului) ). La nivel vegetal. Ia forma ereditatii. In samanta se afla toate datele. La nivel animal. Ia forma mimesului ( imitatia lipsita de ratiune inconstienta). La nivel uman. Ia forma imitatiei. Imitatia in cadrul comunitatilor umane se produce in forma legica in urmatoarele variante. Prima lege. Se imita mai curand faptele inaintasilor decat cele ale contemporanilor (inaintasi au demonstrate, atingerea unui scop satisfacator pt cel care imita ). Cea de a doua lege. Se imita mai curand solutiile, modelele oferite de catre superiori decat solutiile si modelele oferite de inferiorii lor. taranii ii imita pe curteni iar curtenii ii imita pe regi G.Tarde. Se imita mai curand elementele referitoare la continut decat aspectele privitoare la forma. individual care adopta o noua religie va fi impresionat mai intai de elemente de ordin dogmatic si ulterior de modul in care se desfasoara ritualul religios. G.Tarde. G.Tarde considera ca functionarea medilor sociale este inteleasa pe deplin daca la actiunea legica a imitatiei vom adauga actiunea altor legi cu rol mai putin important, legile opozitiei si cele ale adaptatiei. Teoria lui G.Tarde a fost mult apreciata in timpul vietii lui, ulterior insa aceasta teorie a lui a avut putini imitatori.

E. Emile Durkheim (1858-1917)


Generalitati. Specificitatea obiectului sociologiei. Problema solidaritatii sociala.
Scrie prima carte de metodologie sociologica ( regulile metodei sociologice). Realizeaza prima cercetare sociologica etichetata ca fiind cu adevarat stiintifica ( fenomenul sinuciderii). Analizeaza relatia dintre individ si societate mai bine decat predecesorii lui,(diviziunea muncii sociale) ( teza de doctorat). Este fondatorul unui curent sociologic, intitulat sociologist. Sociologismul sustine; individual primeste prin socializare toate elementele care il defines drept fiinta sociala. Individul este inghitit (topit) de masa grupurilor de care apartine, pt as-I pastra normalitatea individual produce elemente convenabile grupului, reproduce reteta primita de la grup. A inflentat un nr imens de ganditori ( prin aceasta sociologismul este al doilea current ca extensie dupa positivism ). Premise explicativa delimitate de Durkheim pt a putea stabili obiectul sociologiei a fost urmatoarea; orice stiinta are consistenta daca porneste de la fapte catre idei, prin urmare sociologia trebuie sa procedeze precum stiintele naturii. Sa plece de la realitate catre interpretarea realitatii. Aceasta premise la determinat pe Durkheim sa defineasca sociologia in mai multe moduri; 1. Sociologia este stiinta faptului social inteles ca lucru. Fapt socialceea ce este savarsit in acelasi timp de mai multi indivizi. Ceea ce li se intampla in moduri similare unor indivizi in moduri diferite. Ceea ce ii reuneste pe indivizi si ii determina sa ramana impreuna. Valori, simboluri, transformate in obiective supreme, transmise mai multor generatii. Faptul social devine lucru sau capata natura unui lucru prin repetabilitate si prin obiectivitatea producerii lui (obiectivitatea nu trebuie echivalata cu obiectualitatea ). Exemple de fapte sociale; continuturile socializarii, cuvintele, vocabularul utilizat de un nr mare de indivizi, religia, imnul, valorile grupale ajungand pana la valori nationale, regulile, normele respectate de indivizi care isi desfasoara viata sociala intr-un perimetru dat, mentalitatile collective, institutiile, organizatile,etc. 2. Reprezinta fapt social orice mod de a fi sau de a face, pozitiv sau negativ care exercita o constrangere exterioara asupra individului si care tinde sa devina general pt o societate data. Pornind de la aceasta definitie Durkheim a delimitat urmatoarele caracteristici ale faptului social. Exterioritatea in raport cu individul cele mai multe institutii, organizatii modele norme, etc, sunt constituite inainte ca individul sa beneficieze de actiunea lor, ex; familia ca institutie, scoala ca institutie, rolurile de tata,mama, fiu, etc. sunt dj constituite, iar individului nu-I ramane decat sa le invete, sa le preia prin procesul de socializare.

Pagina 22 din 23

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan (Student A. Formagiu) Caracterul constrangator; individual nu are de ales in a respecta caracteristicile comportamentale presupuse de faptul social, numai prin respectarea acestor caracteristici individual dobandeste recunoasterea sociala si implicit calitatea de membru al grupului, in lucrarea diviziunea muncii socialeDurkheim afirma ca institutiile devin constrangatoare fata de individ ( institutiile ne asupresc) dar indivizii ajung sa le iubeasca, datorita consecintelor cuprinderii lor in cadrul institutiilor. Emile Durkheim propune cateva modalitati de identificare a semnelor socialului pornind de la astfel de semne pot fi delimitate retelele de fapte sociale dintr-o societate; este distinctia dintre judecata de valoare si judecata de existenta. Prin judecata de valoare se realizeaza compararea indivizilor si inseamna existenta mai multor persoane care pot fi supuse unui proces de evaluare. Distinctia dintre sacru si profan. Profanul divide societatea in timp ce scaru ii reuneste pe indivizi, prin urmare sacrul este semnul prezentei sociale. In esenta emile Durkheim a sustinut ca ori de cate ori vorbim de fapt social tot de atatea ori trebuie sa intelegem. 1- dominatia socialului asupra individualului/ 2- superioritatea constiintei colective in raport cu constiinta individuala.

Pagina 23 din 23