Sunteți pe pagina 1din 46

Capitolul I Noiuni generale de anatomie i fiziologie a aparatului respirator

Anatomia aparatului respirator


Aparatul respirator este alctuit din cile respiratorii i plmni. Cile respiratorii sunt prezentate printr-un sistem de conducte prin care aerul ptrunde n plmni. Acest sistem se compune din cavitile nazale, faringe, laringe, trahee i bronhii. Cavitile nazale i faringele formeaz cile respiratorii superioare iar laringele, traheea i bronhiile,cile respiratorii inferioare. Nasul i cavitile nazale Acestea alctuiesc un organ complex, cu funcie respiratorie senzorial. Exist dou organe strns legate ntre ele, att structural ct i funcional i anume : nasul propriu-zis i cavitile nazale numite i foase nazale. Nasul Nasul se reprezint ca o proeminen situat n mijlocul feei i servete ca organ de protecie pentru fosele nazale. Este alctuit dintr-o rdcin, o baz, un vrf, dou fee laterale i trei margini sau muchii. Faringele Faringele are forma unui tub muscular cu dimensiunea de 12-13 cm la aduli, se ngusteaz progresiv dinspre superior spre inferior i este divizat n trei etaje principale: nazofaringele, orofaringele i hipofaringele .Toate cele trei etaje au o comunicare anterioar cu structuri nvecinate. Laringele Laringele este un segment al cilor respiratorii superioare care ndeplinete dou roluri : conduce aerul ctre plmni i reprezint principalul organ al fonaiei. El se afl n regiunea anterioar a gtului sub osul hioid i naintea faringelui. Are forma unei piramide triunghiulare prezentnd la baz un vrf, o fa posterioar, dou fee anterolaterale i trei margini. Baza : ndreptat n sus spre faringe, este reprezentat de ctre orificiul superior al laringelui.

Vrful : este ndreptat n jos i se continu cu traheea. Faa posterioar formeaz peretele anterior al hipofaringelui i este acoperit de mucoasa faringian. Feele anterolaterale : n numr de dou (dreapta i stnga). Marginile sunt n numr de trei, dou posterolaterale i una anterioar. Traheea Este un organ fibrocartilaginos, tubular care continu laringele ntinzndu-se de la extremitatea inferioar a acestuia pn n mediastin unde se bifurc n cele dou bronhii principale sau pulmonare.

Ea prezint dou neregulariti numite depresiuni i anume depresiunea aortic, produs la aort i depresiunea tiroidian produs de glanda tiroid. Este un organ elastic, putndu-se alungi sau scurta ca un resort. Structura traheei Este format din trei tunici : mucoas, fibroelastic i adventiceea. Tunica mucoas este format dintr-un epiteliu da tip respirator, pseudostratificat, prismatic, ciliat cu caliciforme i un corion. Tunica fibroelastic reprezint scheletul de susinere a traheei i este format din 15-20 de inele sau arcuri incomplete deschise posterior, constituite din cartilaj lichid. Adventiceea este format din esut conjunctiv lax n care se gsesc vase, nervi i formaiuni limfoide. Bronhiile principale (dreapta i stnga) sunt conducte care rezult din bifurcarea traheei. Ele reprezint ultimile segmente ale cilor respiratorii inferioare extrapulmonare i se ntind de la ultimul inel traheal, numit i pintenul traheal, pn la hilul plmnilor, unde se impart bronhiile lobare. De la origine fiecare bronhie se mparte n jos, n afar i puin napoi, ctre flandrul respectiv, ambele formnd un unghi de 75 grade 85 grade cu deschiztura n jos. Bronhia principal alctuiete mpreun cu artera pulmonar i cu venele pulmonare de pe aceeai parte pediculul pulmonar situat n hilul pulmonar.

Plmnii i pleura Plmnii (drept i stng) alctuiesc organele respiratorii propriu-zise, n care au loc schimbrile de gaze dintre organism i mediu ambient. Ei sunt aezai n cavitatea toracic de o parte i de alta a mediostinului. Mediastinul este un sept (perete) sagital, determinat, delimitat, anterior de peretele sternocostal, posterior de coloan vertebrala i lateral de feele mediene ale celor doi plmni iar inferior de diafragm.

10

n acest sept se gsesc : inima i vasele mari, esofagul, aorta, nervii vagi, canalul toracic, ganglionii limfatici i traheea. Forma plmnilor seamn cu cea a unui trunchi de con care prezint : baz, un vrf, dou fee i trei margini. Baza plmnului sau faa diafragmatic are forma unei suprafee triunghiulare concave, mulndu-se pe bolta diafragmului. Vrful plmnului are forma unei bolte rotunjite. Se ntinde de la costa a doua n sus depind orificiul superior al cutiei toracice. Faa costal este convex i se muleaz pe peretele toracic. Pe aceast fa se gsete un an adnc care mparte plmnul n lobi, numit scizura sau fisura interlobar. Plmnul stng are o singur scizur care-l mparte n doi lobi : unul superior i unul inferior. Plmnul drept are dou scizuri : scizura mare, interlobar numit i oblic, comun celor doi plmni i scizura accesorie sau orizontal care se desprinde din partea mijlocie a scizurii oblice. Plmnul drept are trei lobi : unul superior, unul inferior i altul mijlociu. Faa median sau mediostinal Este concav i se muleaz pe formaiunile care se gsesc n mediastin. Pe aceast fa se gsete hilul plmnului i nite depresiuni. Hilul plmnului reprezint locul pe unde ies i intr elementele anatomice care alctuiesc pediculul pulmonar : bronhia i venele pulmonare. El are forma unei rachete de tennis cu coada n jos, fiind aezate la jumtatea distanei dintre vrful i baza plmnului. Pe faa mediastinal a plmnului stng se afl o impresiune dat de arcul aortic (anul arcului aortic) i de aorta toracic (anul aortei toracice). Pe faa mediastinal a plmnului drept se afl impresia cardiac, mai puin adnc dect cea din stnga. Marginea anterioar este convex pe dreapta i concav pe stnga din cauza scizurii cardiace. Marginea posterioar este rotunjit, se muleaz pe anul costovertebral. Marginea inferioar este reprezentat de circumferina bazei plmnului. Plmnul este alctuit din dou categorii de formaiuni anatomice distincte : un sistem de canale aeriene intrapulmonare numit arborele bronic i un sistem de saci n care se termin ramurile arborelui bronic i care poart numele de alveole pulmonare. La acestea se adaug esutul conjunctiv. Acestea se organizeaz n lobi pulmonari, segmente pulmonare, lobuli pulmonari i ocini pulmonari. 11

a.Lobii

sunt unitati morfologice mari, delimitate prin scizuri ; independeni

structural, functional, patologic ; b.Segmente delimitate imperfect de septuri conjunctive ; c.Lobulul- ramificatii ale bronhioleleor ;este o masa piramidala cu baza catre suprafata externa d.Accinii pulmonar. Arborele bronic : reprezint totalitatea bronhiilor intrapulmonare care rezult din ramificarea bronhiilor extrapulmonare. Bronhiile principale se ramific progresiv. Bronhia principal dreapt se mparte mai nti n bronhia lobar superioar care merge la lobul superior i n trunchiul bronic intermediar. La rndul lui se mparte n dou ramuri : bronhia lobar mijlocie i bronhia inferioar. Structura peretelui bronhiilor intrapulmonare difer n raport cu calibrul acesteia. Bronhiile lobare i segmentare : au o structur asemntoare cu cea a traheei cu deosebirea c lumenul lor este mai mic iar inelele sunt complete. Bronhiile interlobare au mucoasa de tip traheal iar n corionul acestuia se gsesc glande de tip seromuculos. Scheletul fibrocartilaginos este format din segmente de arcuri de form lenticular. Muchiul neted este slab dezvoltat. Adenticea este format din esut conjunctiv lax. Bronhiile intralobare care provin din diviziunea dicotomic a bronhiilor interlobare, au epiteliul mucoasei monostratificat, prismatic sau cubic, corionul este lipit de glande. Scheletul cartilaginous lipsete fiind nlocuit de un inel musculos. Bronhiile terminale au o structur mult mai simpl. Epiteliul lor este cubic sau uor turtit, lipsit de cili i de celule caliciforme.Corionul este slab dezvoltat. Bronhiile respiratorii sau acinoase se caracterizeaz prin faptul c peretele lor este prevzut din loc n loc cu alveole pulmonare. Alveolele pulmonare sunt n numr foarte mare, circa 200 de milioane pentru ambii plmni. O alveol pulmonar este o formaiune veziculoas care seamn cu un sac mic globules i care prezint un orificiu ce se deschide n canalul sau aductul alveolar. Structura peretelui unei alveole este deosebit de complex. Este format dintr-un epiteliu alveolar,unistratificat asezat pe o membrana bazala si tesut conjunctiv bogat in fibre elastice,in care se gaseste o retea de capilare provenite din ramurile terminale ale arterei pulmonare.Epiteliul alveolar si menbrana bazala a alveolei,impreuna cu membrana bazala a 12 a plamanului,constituita din ramificatii ale bronhiolelor si vase de pulmonari formati din bronhiola respiratorie, canale alveolare, alveole a lobulului sange,inconjurate de tesut conjunctiv. pulmonare. Acinul pulmonar constituie unitatea structurala i funcional

capilarului si endoteliul capilar,constituie membrana alveolo-capilara,prin care se face schimbul de gaze. Epiteliul alveolar este alctuit din trei tipuri de celule alveolare care nu sunt altceva dect aspecte morfologice i funcionale diferite ale uneia i aceleai celule. Acestea sunt : celulele alveolare mici cu diametrul ntre 4 6 cu un nucleu voluminos; celule alveolare mari cu diametrul ntre 8 12 de forma poliedric; celule alveolare libere cu diametrul de 15 care sunt fie fixate n epiteliu fie pe cale de desprindere. Membrana bazal pe care se afl epiteliul alveolar este subire, constituit din micromolecule glicoproteice. Ea se aplic pe membrana bazal a capilarului sanguin pe care se aeaz celulele endoteliale. Membrana peretelui alveolar este format dintr-o substan fundamental glicoproteic n care sunt incluse fibrele conlunctive, celule conjunctive i capilarele sanguine.Spaiile dintre lobulii pulmonar sunt umplute cu esut conjunctiv lax format din fibre colagene i elastice n care se gsesc elementele celulare, vase sanguine care alctuiesc circulaia sanguin funcional i nutritiv, limfatice pulmonare i terminaii nervoase. Pleura Plmnii sunt nvelii n nite membrane seroase care se numesc pleure. Rolul acestora este de a asigura alunecarea plmnilor pe pereii cavitilor n care se gsesc n timpul micrilor respiratorii. Pleura este alcatuita din doua foite : viscerala ,acopera plamanii patrunzand si in scizuri, parietela,captuseste peretii cutiei toracice.

13

Fiziologia aparatului respirator


Schimburile gazoase pulmonare se realizeaz datorit succesiunii ritmice a dou procese : inspiraia i respiraia.n inspiraie, aerul atmosferic ptrunde prin cile respiratorii pn la nivelul alveolelor pulmonare, iar n expiraie, o parte din aerul alveolar este expulzat la exterior. Acest proces, prin care se face circulaia alternativ a aerului ntre mediul extern i alveolele pulmonare, constituie ventilaia pulmonar. Inspiraia este un proces activ, care const n contracia muchilor inspiratori i are drept rezultat mrirea volumului cutiei toracice prin creterea celor trei diametre (longitudinal, antero-posterior, transversal).

Modificrile de volum ale cutiei toracice determin modificri corespunztoare ale volumului plmnilor, deoarece prin pleura visceral plmnii sunt solidari cu cutia toracic. Pelicula de lichid pleural dintre cele dou foie pleurale favorizeaz alunecarea acestora dar i creterea coeziunii dintre ele. Astfel., n inspiraie plmnii urmeaz expansiunea toracic i se destind pasiv. Presiunea intrapulmonar scade cu 2 3 mm Hg. fa de cea atmosferic i aerul atmosferic ptrunde n plmni. n inspiraia forat acioneaz i muchii inspiratori accesori, contribuind la ridicarea suplimentar a coastelor. Expiraia este un proces pasiv n condiii obinuite, toracele revenind la dimensiunile sale de repaus, ca urmare a relaxrii musculaturii inspiratorii. Datorit retractrii se creeaz n interiorul plmnilor o prsiune superioar cu 2 4 mm Hg. celei atmosferice, ceea ce face ca o parte din aerul introdus anterior s fie expulzat. Expiraia se realizeaz pe 14

seama elasticitii pulmonare. n timpul efortului i n anumite condiii numite condiii patologice expiraia devine activ, intrnd n aciune anumite grupe musculare toracice. Schimburile gazoase se realizeaza in 3 etape : 1. Etapa pulmonar consta n trecerea gazelor respiratorii prin membrana alveolocapilara pe baza diferenelor presiunii pariale a acestora. Aer alveolar O2 100 mm Hg CO2 40 mm Hg 2. Etapa sangvin: consta n transportul gazelor respiratorii Transportul sangvin al oxigenului : - 1,5 % sub forma dizolvata in plasma - 98,5 % sub forma de oxihemoglobina Transportul sangvin al dioxidului de carbon: - 10 % dizolvat in plasma - 60 % sub forma de bicarbonati - 30 % sub forma de carbohemoglobina 3. Etapa tisular : consta n schimbul de gaze ntre snge i celule - procesul are loc prin difuziune , in sensul gradientului de presiune partiala. Snge capilar O2 97,5 mm Hg CO2 40 mm Hg 47 mm Hg 40 mm Hg Lichid interstiial 47 mm Hg 40 mm Hg Snge capilar

- oxigenul este utilizat in mitocondriile celulelor procese de oxido-reducere Enzime specifice Substane organice + O2 CO2 + H2O + ENERGIE

15

Capitolul II Noiuni generale despre viroza respiratorie Generaliti

16

Viroza respiratorie este un termen care grupeaz infecii ale cilor aeriene superioare i inferioare, de obicei cu evoluie scurt, puin severe, fr afectarea major a strii generale. Organizaia Mondial a Sntii consider ca o persoan poate suferi anual aproximativ 8 infecii respiratorii acute virale. Exista numeroi ageni etiologici virali care pot determina viroze respiratorii. Acestia au capacitate imunogenica slaba, din acest motiv nu se vor produce suficienti anticorpi protectori, fapt care favorizeaza reinfectia cu acelasi agent patogen si explica numarul mare de viroze respiratorii pe care le poate face o persoana intr-un an. Virozele se transmit prin picaturile Flgge, care transport agenii patogeni. n marea lor majoritate sunt virui: rinovirui (25-30%), coronavirus (10%), adenovirui, mixovirui, ecovirui, virusul respirator sinciial, virusul paragripal i virusul gripal. Slbirirea sistemului imunitar pe fondul infeciei virale creste riscul suprainfeciei bacteriene cu streptococi, stafilococi sau pneumococi, care agraveaz tabloul clinic al bolii i pot determina traheobronite purulente sau chiar afectarea arborelui respirator inferior cu apariia de pneumonii.

Clasificare :
Rinita acuta mai este cunoscut sub numele de rceal sau guturai i ocup cel mai mare procent din totalul infeciilor de natur viral respiratorie. Cei mai frecveni ageni patogeni implicai sunt rinovirusurile, enterovirusurile, adenovirusuri. Cele mai multe dintre rinitele acute se remit spontan n cateva zile, iar cea mai frecvent complicaie este reprezentat de sinuzit. Traheobronsita este o forma frecvent intalnita a virozelor respiratorii, manifestata prin tuse cu expectoratie absente sau redusa cantitativ, febra redusa, senzatie dureroasa retrosternal, persistenta. In general nu dureaza mai mult de o sptmn. Persistena simptomelor peste aceast perioada sugereaz o suprainfecie bacterian i se indica examenul medical i examenul radiologic pentru a depista o eventual pneumonie secundar. Rinofaringita asociaz manifestri clinice ntalnite n rinite cu manifestri de infecie faringian, cum ar fi odinofagia, prezent unei adenopatii la nivel laterocervical sau submandibular. Este data n majoritatea cazurilor de o infecie virala, de cele mai multe ori cu adenovirus enterovirus sau un virus paragripal. Se vindeca spontan in cateva zile sau se poate complica prin afectarea bacteriana secundara a faringelui, amigdalelor.

Simptomatologie
Tabloul clinic al rcelii cuprinde multe simptome, care variaz de la individ la individ. Impulsul iniial de strnut evolueaz spre guturai (rinoree acut). Inflamarea mucoasei nazale se asociaz cu o secreie apoas sau mucopurulent, care jeneaz respiraia nazal, perturb simul olfactiv i modific tonalitatea vocii ( vorbit pe nas). n 17

funcie de sensul n care se propag inflamaia (ascendent sau descendent) apar i alte probleme de sntate. Simptome generale : n faza de debut sau n cursul bolii apar simptome nespecifice, cum ar fi: - Frisoane; - Febra (mai ales la copii); - Stare de ru general; - Oboseal; - Cefalee i dureri n membre; Faringita. n stadiul iniial al virozelor apare inflamarea mucoasei faringiene (faringita acut). Simptomele tipice sunt senzaia de gt uscat, iritat i odinofagia (dureri la inghiire). Laringita. Daca inflamaia afecteaz i mucoasa laringiana, mai ales poriunea care acoper corzile vocale (laringita acuta) apare reflexul de tuse si ragusela. Odinofagia se accentueaza, la fel raguseala chiar pana la disparitia completa a vocii. La copiii mici exista riscul de laringita subglotica (grav datorit edemului ce poate determina dispnee sever pn la asfixie). Traheo-bronita. Inflamarea mucoasei traheale i bronsice (traheita acuta, bronita acut ) provoaca accese de tuse cu expectoratie muco-purulenta si dureri in piept.

Diagnosticul este uor de precizat, mai ales n contextul epidemiologic. De obicei nu


sunt necesare examene complementare de laborator. Hemoleucograma poate arta leucopenie i neutropenie usoare, caracteristice infeciilor virale. Examenul radiologic pulmonar poate arta uneori o accentuare a desenului interstiial bronhovascular. Diagnosticul etiologic nu este necesar n virozele respiratorii, pentru ca nu are importan n ceea ce privete tratamentul. Virusurile pot fi prelevate prin exudat faringian sau nazal, sputa, secretie traheobronsice aspirate. Virusurile se pot cultiva pe linii de culturi celulare sau pe animalele de laborator aceasta procedura fiind laborioasa. Diagnosticul serologic pune n eviden prezena anticorpilor specifici.

Tratament
Avnd n vedere faptul ca viruii nu sunt sensibili la antibiotice, tratamentul virozelor este simptomatic (vizeaz ameliorarea semnelor i simptomelor din boala). n mod uzual, n rceala se recomand: - Repaos fizic ( fara munca si sport); - Inhalatii umede cu abur de musetel sau salvie; 18

- Bauturi fierbinti cu miere; - Comprese calde aplicate pe gt; - Tablete de supt; - Menajarea vocii; - Sistarea fumatului; Se pot folosi si mijloace naturiste, cum ar fi: - Ceaiul de ghimbir proaspat, cu suc de lamaie si miere; - Inhalatii cu ulei de arbore de ceai sau ulei de menta; - O ceapa taiata felii se pune noaptea pe noptiera ( substantele volatile amelioreaza guturaiul); Piaa farmaceutic ofera foarte multe antigripale, care amelioreaz starea general a pacientului, eventual durerile de gt sau de cap. Picaturile nazale uureaza respiraia i elimin senzaia de iuit n ureche. n caz de tuse seac se recomand antitusive pe baz de codein. Tusea productiv se trateaz cu siropuri mucolitice. Acestea se administreaz cu pruden la copiii mici i la astmaticii cu probleme de expectoraie. mpotriva durerilor de cap si de membre se folosesc preparate pe baza de acid acetilsalicilic, care se dau cu pruden la copii , deoarece poate declansa sindromul Reye. Tratamentul cu antibiotice nu mai este de actualitate n tratarea rcelilor, deoarece se tie c germenii patogeni ai infeciilor respiratorii (viruii) nu sunt sensibili la antibiotice. Administrarea acestora se face doar sub supraveghere medicala, n caz de inflamaie bacterian.

Prognostic
Prognosticul racelilor este in general bun, cu disparitia simptomelor intrun interval de opt pana la zece zile. Complicaiile sunt rare, apar doar dac rceala dureaza mai mult timp.

Complicatii :
Miocardita Foarte rar, viruii care au provocat rceala pot cauza i inflamarea muchiului cardiac (miocardita), care se manifest cu aritmii (tulburari ale ritmului inimii), dispnee i fatigabilitate. Suprainfectia Simptomele din rceala pot fi agravate de o infecie suplimentar de etiologie bacterian (suprainfecie). Simptomul tipic este secreia purulent, galben-verzuie, a mucoasei inflamate, care se asociaza adesea cu febra. Diseminarea bacteriilor poate provoca urmatoarele boli: Otita medie acuta (inflamarea urechii medii); 19

Sinuzita acuta (inflamarea sinusurilor paranazale); Tonsilita acuta (inflamarea amigdalelor); Pneumonie (inflamarea pulmonului);

20

Capitolul III Rolul asistentei medicale n pregtirea pacientului pentru investigaii clinice i paraclinice

Pregtirea psihic a pacientului


O buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru respectiva manevra. Explicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si vom castiga increderea si cooperarea sa. De exemplu, inaintea unei recoltari dificile si dureroase trebuie sa informam pacientul asupra tipului si gradului de disconfort pe care probabil il va simti. De asemenea trebuie informat cat timp va dura procedura, la ce efecte sa se astepte dupa si in cat timp vor fi gata rezultatele. Stiind exact la ce sa se astepte, pacientului ii va fii mult mai usor sa coopereze si sa suporte manevra in sine.Daca trebuie doar sa asistam medicul in timpul unei recoltari, trebuie vorbit cu pacientul pe parcursul acesteia, sa il incurajam, si apoi sa-l supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau complicatii, pregatite pentru a acorda ingrijirile specifice in orice situatie.

Consimmntul pacientului
Este un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a intelege exact ce i se va face, procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile manevrei inainte de a consimti si a semna ca este de accord cu efectuarea procedurii. A explica procedura, cum va fi efectuat i potenialele riscuri este n primul rnd responsabilitatea medicului. Asistenta va relua explicaiile medicului, se va asigura c pacientul le-a nteles bine i va verifica dac pacientul a semnat consimmntul atunci cand este necesar.

Pregatirea pacientului pentru recoltarea produselor biologice


Recoltarea sngelui pentru examene de laborator ( HLG, VSH, CRP, FIBRINOGEN ) OBIECTIVELE PROCEDURII - Efectuarea diagramei sangelui prin care se determin : Hb, Ht, elementele figurate, formul leucocitar, VSH, CRP, fibrinogen, RECOLTAREA SNGELUI Pentru: 21

-HLG: 5-10ml sange pv; -VSH: -1,4 ml sange pv; - CRP:- 5 ml singe pv; -fibrinogen: 0,5ml Citrat de Na 3,8%+ 4,5ml sange pv. RECOLTAREA CU VACUTAINER Eprubete cu dop MOV Se recolteaz HLG +F+T. Contine autocoagulant (E.D.T.A.) Eprubete cu dop NEGRU Se recolteaz V.S.H. Contine coagulant (citrat de Na 3,8%) Eprubete cu dop ROSU Nu contine anticoagulant Se recolteaz analize CRP Eprubete cu dop BLEU Se recolteaz Fibrinogen. Contine anticoagulant (citrat de Na 3,8%). PREGTIREA MATERIALELOR - Tav medical/crucior - Sering de 2ml, ac steril sau holder i ac dublu acoperit cu cauciuc - Flacon cu (cristale, anticoagulant) sau vacutainere de culoare mov, negru, rosie, albastru, - Soluie dezinfectant (alcool); tampon de vat, garou, tvi renal - Mnui de cauciuc de unic folosin, muama PREGTIREA PACIENTULUI a) PSIHIC: - Informai i explicai pacientului procedura - Obinei consimmantul informat - Incurajai i susinei pacientul b) FIZIC: - Atenionai pacientul s nu mnance cel puin 12 ore i s stea in repaus fizic la pat. Verificai dac a respectat recomandrile - Poziionai pacientul in decubit dorsal cu mana sprijinit ca pentru puncie venoas - Alegei vena cea mai proeminent 22

EFECTUAREA PROCEDURII: a) prin metoda clasic - Splai mainile cu ap i spun - Dezinfectai mainile cu alcool - Imbrcai mnui de protecie - Pregtii o sering de 2ml pentru recoltare - Aplicai garoul pentru puncia venoas - Puncionai vena - Desfacei garoul - Aspirai in seringa. Retragei acul dup aplicarea tamponului cu alcool - Exercitai o compresiune asupra tamponului 2-5' fr ca pacientul s indoaie braul - Transferai sangele din sering in flaconul cu anticoagulant. Agitai flaconul prin micare circular lent pe o suprafaa plan b) prin metoda vacuette - Splai mainile/dezinfectai-le/imbrcai mnuile de protecie - Montai acul dublu la holder prin inurubare - Indeprtai cauciucul de pe ac - partea superioar - Aplicai garoul - Puncionai vena - Dezlegai garoul - Fixai tubul vacuette destinat recoltrii - Umplei pan la semn recipientul cu sange - Retragei acul dup aplicarea tamponului cu alcool - Exercitai o presiune asupra tamponului de 2- 5' - Agitai lent vacutainerul INGRIJIREA PACIENTULUI - Aezai pacientul in poziie comod - Aplicai un plasture peste tampon - Verificai locul punciei - Observai faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC - Colectai deeurile in recipiente speciale conform PU - Indeprtai mnuile/splai mainile cu ap i spun - Aeza i tava in dulap 23

NOTAREA PROCEDURII Notai procedura in dosarul/planul de ingrijire: - Data i ora recoltrii; - Notai eventualele manifestri ale pacientului PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR - Etichetai recipientul tubului vacuette - Completai fia de laborator - Transportai imediat produsul la laborator EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII Rezultate ateptate/dorite: - Puncia se desfoar fr incidente - Pacientul exprim stare de confort - Sangele nu se coaguleaz i nu se hemolizeaz, nu apare hematom Rezultate nedorite ( probleme poteniale) / Ce facei? - Perforarea venei i apariia hematomului - Pacientul prezint ameeli, paloare accentuat, lipotemie - Se produce coagularea sangelui - Se produce hemolizarea sangelui - Verificai dac s-a respectat raportul dintre sange i anticoagulant, dac s-au respectat condiiile de recoltare; Valorile normale ale hemoleucogramei complete variaza in functie de sex, varsta si de altitudine: Celule albe (leucocite) Barbati si femei: 4,50011,000/mcL3 or 4.511.0 x 109/litru (SI unitati) Celule albe diferentiate - Neutrofile: 50%62% - Neutrofile nedezvoltate: 3%6% - Limfocite: 25%40% - Monocite: 3%7% - Eusinofile: 0%3% - Bazofile: 0%1% Celule rosii - Barbati: 4.76.1 milioane RBCs per microlitri (mcL) or 4.76.1 x 1012/litru (SI unitati) - Femei: 4.25.4 milioane RBCs per mcL or 4.25.4 x 1012/L - Copii: 4.05.5 milioane RBCs per mcL or 4.64.8 x 1012/L 24

Hematocrit (HCT) - Barbati: 42%52% or 0.420.52 volum fractionar (SI unitati) - Femei: 37%47% or 0.370.47 volum fractionar - Copii: 32%44% Hemoglobina - Barbati: 1418 grame per decilitru (g/dL) or 8.711.2 millimoli per litru (mmol/L) (SI unitati) - Femei: 1216 g/dL or 7.49.9 mmol/L - Copii: 9.515.5 g/dL Indici ai celulelor rosii MCV: 8298 femtolitri (fL) MCH: 2634 picograme (pg) MCHC: 3138 grame per decilitru (g/dL) sau 31%38% Platchete (trombocite) Valori normale: Copii: 150,000450,000 plachete per mm3 or 150450 x 109/litru (SI unitati) Adulti: 150,000400,000 plachete per mm3 or 150400 x 109/litru (SI unitati) MPV Valori normale: copii: 7.410.4 mcm3 or 7.410.4 fL Adulti: 7.410.4 mcm3 or 7.410.4 fL VSH: la barbati = 3-10 mm, la o ora; 5-15 mm la 2 ore la femei = 6-13 mm la o ora; 1-20 mm la 2 ore la copii mici = 7-11 mm la o ora FIBRINOGEN: 200-400 mg la 100 ml sange. CRP: normal absent Recoltarea urinei pentru examen conplet urin nainte de recoltare se efectueaza igiena regiunii genitale; se recolteaza prima urina de dimineata; se urineaza fara defecatie (fara materii fecale) in recipiente speciale pentru la femei se va evita recoltarea urinei in perioada menstruala. se va recolta 10-15 ml urina, se eticheteaza si se trimite la laborator.

recoltarea probei de urina.

Recoltarea sputei: Materiale necesare: 25

recipient steril cu capac etans manusi formular cere analize laborator aerosoli masca de fata tavita/punga pentru voma Recoltarea: Fowler) se cere pacientului sa-si clateasca gura cu apa simpla nu cu apa de gura sau pasta de dinti) pentru a reduce riscul de contaminare a probei de sputa cu flora microbiana orala. Apoi i se cere sa tuseasca si sa expectoreze in recipientul steril cazul se arunca manusile la deeuri contaminate se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, medicului, data si ora se trimite proba imediat la laborator se pun manusile se ataseaza capacul recipientului etans i se curata exteriorul acestuia daca este pacientul este asezat pe un scaun sau la marginea patului in pozitie sezanda. Daca nu poate, se ridica patul in pozitie semisezanda cu genunchii putin ridicati (pozitia

recoltarii, presupusul diagnostic, daca pacientul este febril sau sub antibioterapie Recoltarea exsudatului faringian OBIECTIVELE PROCEDURII - Identificarea agenilor patogeni la purttori sntoi i bolnavi - Efectuarea antibiogramei PREGTIREA MATERIALELOR - Tav medical/crucior; - Spatul lingual steril; - Eprubet cu tampon faringian steril; - Mnui de unic folosin; - Masc de protecie; - 1-2 tvie renale PREGTIREA PACIENTULUI a) PSIHIC: - Informai i explicai procedura pacientului/aparintorului (dac este copil) 26

- Obinei consimmantul informat - Incurajai i susinei pacientul b) FIZIC: - Atenionai pacientul sau aparintorul s nu inceap nici un fel de tratament; s nu mnance, s nu bea ap, s nu fac gargar, s nu se spele pe dini, s nui instileze picturi in nas in dimineaa recoltrii - Aezai pacientul pe scaun sau in pat in poziie ezand - Avertizai aparintorul c va trebui s-i susin copilul in brae pentru recoltare EFECTUAREA PROCEDURII: - Verifica i dac pacientul a respectat recomand rile privind procedura - Splai mainile cu ap i spun - Imbrcai mnui de unic folosin - Folosii masca de protecie - Invitai pacientul s deschid larg gura - Deschidei eprubeta; scoatei tamponul faringian - Apsai limba cu spatula lingual steril - tergei depozitul faringian i amigdalian (dac este cazul dezlipii i o poriune din falsa membran) - Retragei tamponul faringian far a atinge: dinii, limba, obrajii - Inchidei repede eprubeta cu dopul - Realizai un frotiu folosind alt tampon conform recomandrii medicului) - Aezai pacientul in poziie comod INGRIJIREA PACIENTULUI - Nu necesita ingrijiri speciale legate de procedur. Dac are senzaie de gre i vom nu mnanc i nu bea imediat dup recoltare REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC - Colectai deeurile in recipiente speciale, conform P.U. - Splai i curai instrumentele folosite - Splai mainile cu ap i spun - Indeprtai mnuile/masca NOTAREA PROCEDURII - Notai procedura in dosarul/planul de ingrijire; - Data i ora recoltrii; - Notai reacia pacientului, aspectul local 27

PREGTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR - Etichetai recipientul in care s-a fcut recoltarea - Completai fia de laborator - Transportai imediat produsul la laborator - Comunicai laboratorului dac pacientul a luat medicamente i care sunt acelea EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII Rezultate ateptate: - Recoltarea s-a fcut fr incidente - Produsul nu a fost suprainfectat Rezultate nedorite/ce facei? - Se pot obine rezultate eronate atunci cand in timpul recoltrii tamponul faringian se imbib cu saliv sau se ating dinii, limba - Repetai recoltaren folosind alt tampon - Pacientul poate prezenta senzaie de grea, voma prin atingerea luetei - Rugai pacientul s inspire adanc i apoi s stea nemicat in timpulrecoltrii

Pregtirea bolnavului pentru explorari radiologice


Etape de execuie: a) Pregtirea psihic a bolnavului: Se anun bolnavul, explicndu-i-se condiiile n care se va face examinarea Bolnavul va fi condus la serviciul de radiologie. Se explic bolnavului cum (camer n semiobscuritate). trebuie s se comporte n timpul expunerii filmului (va efectua cteva micri de respiraie, iar radiografia se face n apnee, dup o inspiraie profund). b) Pregtirea fizic a bolnavului: Se dezbrac complet regiunea toracic (prul lung al femeilor se leag pe cretetul capului); se ndeprteaz obiectele radioopace. Se aaz bolnavul n poziie ortostatic cu minile pe olduri i coatele aduse nainte (fr s ridice umerii) n spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poart filmul. Cnd poziia vertical este contraindicat se aaz bolnavul n poziie eznd sau n decubit. n timpul examenului radiologic se ajut bolnavul s ia poziiile cerute de medic. Sugarii i copii mici se fixeaz prin nfare pe un suport de scnduri sau se suspend n hamuri (pentru a nu se iradia persoana care l-ar susine). c) ngrijirea bolnavului dup examen: Bolnavul va fi ajutat s se mbrace. Dup terminarea examenului radiologic va fi condus la pat. 28

Se noteaz n foaia de observaie examenul radiologic efectuat.

Capitolul IV ngrijiri specifice bolii acordate de asistenta medical

Comunicare
In asistenta medicala, comunicarea este o nevoie fundamentala si trebuie sa fie o arta pe care slujitorii stiintei medicale o innobileaza in relatia cu omul bolnav si familia acestuia. Pentru realizarea unei comunicari eficiente, sunt necesare: - acordarea de timp suficient pentru stabilirea unei relatii cu bolnavul, bazat pe ncredere reciproc; - ascultarea activa a bolnavului, cu respectarea opiniilor si credintelor sale, intr-un climat de confidentialitate, in virtutea faptului ca fiecare persoana are dreptul la propriile credinte si convingeri religioase, care trebuiesc acceptate si respectate, chiar daca difera de ale celui (celor) din echipa multidisciplinara de ingrijire; - abordarea cu empatie a comunicarii, pentru a incuraja bolnavul si apropiatii acestuia sa se exprime deschis si neingradit; - incredere si intelegere prin oferirea de raspunsuri empatice bolnavului; - informarea corecta, fara ambiguitati, a membrilor familiei in legatura cu orice aspect relevant, referitor la ingrijirile acordate. Strategii in sprijinul adaptarii pacientilor - sprijinirea si respectarea mecanismelor proprii de adaptare a pacientului; - consiliere de specialitate si ajutor in exprimarea si intelegerea emotiilor; - ajutor in mentinerea, intarirea relatiilor cu persoanele apropriate; - furnizarea de informatii corecte si implicarea in tratament si ingrijire; - permisiunea de a alege si a detine controlul asupra starii lui; - indemnul de a-si pune ordine in afaceri, sa faca formalitatile de mostenire, sa se implice in stabilirea aranjamentelor de inmormantare; - ajutor in mentinerea normalitatii; - sa fie ajutati in mentinerea unui nivel ridicat al functionarii fizice si mentale; - sa fie ajutati sa-si petreaca cat mai mult timp din timpul ramas acasa; - sa-si pastreze obiceiurile. Dificultati de comunicare - Datorita ingrijitorului: limbaj caracterizat de o terminologie medicala specifica; neabordarea 29

completa a suferintei pacientului; ignorarea afectarii relatiilor sociale ale acestuia. - Datorita pacientului: pacient prea guraliv, introvertit, depresiv, agresiv (furios), alintat, apartinand unor confesiuni particulare, necunoscute; pacient cu probleme sociale deosebite; pacient cu handicap; pacient copil, prea tanar. Comunicarea cu familia bolnavului Familiei ii revine un rol important in cadrul ingrijirilor paliative, fiind adesea componenta a echipei de ingrijire. In fata realitatii crude, membrii familiei pot dezvolta reactii ce pun in dificultate actiunile viitoare si ingrijirea pacientului.

Igien
Starea de sntate a unei persoane precum i rezistena sa la boli alturi de refacerea dup infeciile de diverse genuri, ine de particularitle sale genetice precum i de capacitatea individual a organismului fiecrei persoane de a extrage anumite vitamine i minerale din hrana. Totodat, splatul pe mini este cea mai puternic arm n faa pandemiilor de grip sau a virozelor respiratorii. Specialitii n igien recomand splatul pe mini n urmtoarele situaii: 1. Dup utilizarea toaletei 2. nainte de mncare 3. nainte s ncepem s gtim 4. Cnd intrm n cas 5. Cnd ne apropiem de un copil mic 6. Dup schimbarea scutecelor la un copil 7. Dup utilizarea transportului n comun 8. Dup ce ne-am jucat cu animalele de companie 9. Dup vizitarea unui bolnav 10. nainte de scoaterea sau introducerea lentilelor de contact 11. Dup manipularea gunoiului 12. Dup ce ai stat alturi de o persoan care a tuit, a strnutat sau i-a suflat nasul 13. Ori de cte ori sunt minile murdare Splatul minilor trebuie s se fac frecvent, s devin un obicei i s avem n vedere c niciodat nu se ntmpl nimic ru dac ne splm prea des. Splatul pe mini este cea mai bun metod pentru a preveni rspndirea germenilor i pentru a ine departe bolile infecioase. Germenii, precum bacteriile, viruii i paraziii au mai multe ci de trasmitere, ns principalul factor favorizant dezvoltrii i nmulurii acestora este reprezentat de minile murdare. Alte modaliti de transmitere includ: apa i mncarea 30

contaminat, microbii eliberai n timpul rcelii prin strnut, suprafee contaminate, fluidele unei persoane bolnave. n situaiile in care copiii vin n contact cu germenii, ei se infecteaz prin simpla atingere a obiectului contaminat de nas, de ochi sau de gur. Splatul microorganisme. Boli serioase precum meningita, broniolita, hepatita A i diferite tipuri de diaree infecioas pot s fie prevenite prin simpla activitate de splare a minilor. Aadar, splatul minilor trebuie s devin o rutin att n programul adulilor ct i al copiilor. Pentru a te asigura c te speli corect pe mini ar trebui inut cont de urmtoarele indicaii: 1. Spal minile cu ap cldu. 2. Spunete minile 10-15 secunde. Freac bine spaiile dintre degete i locurile de sub unghii unde se ascund de obicei, germenii. A nu se uita nici ncheietura minilor. 3. Cltete minile bine i terge-le cu un prosop curat sau cu prosoape de hrtie. Folosirea usctoarelor de mini nu este cea mai bun variant, pentru c muli germeni i gsesc adpost pe fanta de evacuare a aerului, de unde apoi se Imprtie. Dac te tergi pe un prosop murdar sau umed e ca i cum nu te-ai fi splat pe mini. 4. Folosete spun special pentru copii. Pe lng faptul c sunt mai puin puternice dect cele pentru aduli, unele marci de spun au o form interesant, tocmai pentru a atrage copiii s se spele ct mai des pe mini. Pentru a preveni majoritatea bolilor infecioase, este suficient s splam minile corect i frecvent, pentru c minile transmit 80% dintre bolile infecioase dintre care fac parte rceala i gripa. Cel mai important lucru este ca splatul minilor s se fac aa cum trebuie, nu superficial. minilor constituie prima metod de lupt mpotriva acestor

Profilaxie
In funcie de evoluie, viroza poate s mearg spre o complicaie pulmonar, cea mai important fiind pneumonia viral, care de multe ori se complic cu o suprainfecie bacterian. Acest tip de pneumonie se identific prin prezena unei tuse uscate, care se adaug la simptomatologia descris anterior. Sigur c nu este singura manifestare pulmonar, pacientul poate s fac i bronsit acut, traheo-bronsit, trahelita sau chiar pleurezie. La aceste complicaii, n clipa n care se adaug un factor infecios, este posibil sa apar o pneumonie bacterian sau o suprainfecie bacterian, iar tusea este insoit de o expectoraie 31

galben, muco-purulent, i se poate complica cu un abces pulmonar. La rndul sau, pleurezia se poate complica cu o suprainfecie si se face puroi n foiele plamnului, ori se poate ajunge la supuraii brosice, cnd pacientul scuip urt mirositor i foarte mult cantitativ. Aceste complicii nu sunt intalnite n evolutia tuturor virozelor respiratorii; ele depind foarte mult de statusul individului la momentul respectiv. Daca pacientul este imunocompetent imunologic, organismul lui se poate apra singur i boala nu evolueaz n acest sens. Complicaiile se nregistreaza de regula la pacienii care au un deficit imunologic sau care au boli asociate; riscul de a face complicatii este mult mai mare pentru un organism slabit. Cele mai frevente boli care risca sa atraga complicatii in prezenta unei viroze sunt emfizemul pulmonar, astmul bronsic, bronsiectaziile - daca vorbim de domeniul pulmonar. Persoanele cu boli cardiovasculare pot avea complicatii postvirotice, dar si cei cu diabet zaharat, cu hepatite cronice, cu deficite imunologice dotorate unor boli hematologice, sau cei aflati in tratamente in cadrul unor boli canceroase sau al altor tipuri de afectiuni imunologice. Ei pot fi afectati de prezenta virozelor. Virozele respiratorii, netratate adecvat, se pot complica cu infectii acute ale urechilor, sinuzite, alte infectii secundare. Incidenta virozelor respiratorii se explica prin numarul mare al virusurilor, cu tropism respirator si prin contagiozitatea sporita a acestor infectii. Virusurile care determina aparitia virozelor au particularitatea ca, in perioada rece, pe fondul umiditatii accentuate din aer, se pot raspandi cu usurinta prin picaturile de sputa din tusea contaminatorilor, mai ales in locurile aglomerate. De asemenea, rspndirea virozelor este favorizat i de virusul gripal, care este tropism pentru sezonul rece i faciliteaza circulatia altor virusuri in aceasta perioada. Virusurile se pot contacta nu numai prin inhalare directa, ci i prin atingerea obiectelor infectate si transferarea lor de la mana la ochi sau la gura. De aceea este atat de importanta spalarea mainilor ori de cate ori avem posibilitatea. In sezonul de iarna, ar trebui in primul rand sa evitam aglomeratiile, sa evitam trecerea brusca de la aer rece la aer cald, sa nu consumam lichide foarte reci sau foarte fierbinti, sa ne hidratam foarte bine, sa consumam vitamine, in special vitaminele A si C, dar putem lua si o serie de imunomodulatori. In presezon este bine sa se faca vaccinul antigripal. Din punct de vedere al terapiei propriu-zise, la primele semne de boala este bine s consultm medicul de familie ori un medic specialist, si in functie de presripti sa urmam un tratament precoce. Este bine s se tie c antibioticele nu ajut n viroze, o cauz virala nu este influenata de antibiotic. Acestea se folosesc numai n momentul n care se complic o viroza respiratorie cu o grefa bacteriana. Tratamentul trebuie facut cu medicamente antiinflamatoare si cu antipiretice. Acesta este tot tratamentul indicat, insa pacientul trebuie sa ramana sub supraveghere, pentru ca aparitia oricarui simptom suplimentar, care ar putea fi semnul unei complicatii, impune 32

imediat o radiografie pulmonara, eventual o proba de suflat, pentru ca multe viroze obstructioneaza bronhiile, iar pacientii gafaie si au probleme de respiratie. Antibioticele administrate in exces, necontrolat si repetitiv, induc o reactie de aparare a microorganismelor pe care actioneaza. Se stie ca antibioticele actioneaza in general pe bacterii sau pe o serie de germeni atipici, care sunt responsabili de aparitia virozelor. Repetitivitatea administrarii necontrolate sau chiar o administrare unica aleatorie a antibioticelor atrage adaptarea acestor microorganisme, prin niste mecanisme protectoare, care le permit sa devina rezistente la actiunea antibioticului. Se stie ca fiecare microorganism are o rezistenta la anumite antibiotice, iar ghidurile nationale comanda un anumit tip de antibiotic cu care sa inceapa tratamentul. Exista antibiotice de linia intai, de linia a doua si anumite combinatii de antibiotice. Daca se respecta acest ghid, riscul de a atrage chimiorezistente la anumite antibiotice, in timp este mult mai mic. Totodata , nu trebuie sa ne repezim sa dam antibiotice de ultima generatie. In plus, acolo unde exista complicatii pulmonare, acestea nu trebuie intodeauna tratate, pentru ca de multe ori pompam antibiotice si de fapt trebuie facute alte manevre terapeutice. Spre exemplu, daca s-a format puroi in foita pleurala, acesta trebui evacuat, iar daca s-a format un abces pulmonar, el trebuie rezolvat chirurgical. Exista imunostimulante atat din medicina naturist, cat si din medicina alopata. Nu pot sa neg velelitatile medicinei naturiste si nici ale homeopatitei, dar noi apelam mai mult la imunoprotectoarele medicale, care au un efect verificat de protectie imunologica in presezon. Categoriile de persoane cu risc trebuie ca in sezonul rece sa aiba haine calduroase, sa poarte un fular protector la gat, si sa-si faca controale periodice pentru afectiunile de baza. Toamna atat bolnavii, cat si persoanele sanatoase, ar fi bine sa faca o vitaminizare. Trebuie sa fim intodeauna atenti cand sunt lansate "alarmele" de circulatie gripala si sa incercam sa evitam persoanele contaminate, pentru ca acestea sunt usor de indentificat: cei care tusesc, stranuta si au o stare generala modificata. Copiii sunt sucsceptibili in mod special la contactarea virozelor respiratorii, in primul rand pentru ca la ei nu s-a dezvoltat complect rezistenta la majoritatea virusurilor, dar si datorita faptului ca tind sa petreaca mult timp impreuna cu alti copii si nu sunt intodeauna atenti sa-si spele mainile sau sa-si acopere gura cand tusesc sau stranuta. Spalati-va mainile temeinic ori de cate ori aveti posibilitatea, si invatati si copiii despre importanta igienei. Este de preferat sa aveti tot timpul la dumneavoastra o solutie de curatat mainile, care sa contina cel putin 60% alcool pentru a o folosi atunci cand nu aveti sapun si apa la indemana. - Curaai ustensilele, in special vesela si obiectele din baie, mai ales daca aveti un membru al familiei bolnav. Spalati jucariile dupa ce au fost folosite. 33

- Folositi servetele de hartie pentru a va acoperi gura cand tusiti sau stranutati; aruncati-le imediat dupa folosire si spalati-va bine pe maini; - Fii mai ateni cand un membru al familiei de semne de viroza si nu folositi vesela sau alte obiecte la comun; -Evitati contactul prelungit cu o persoana care are simptome de viroza; - Mancati sanatos si dormiti bine. O dieta neechilibrata si lipsa de somn duc la scaderea imunitatii si va fac vulnerabili la infectii. O dieta echilibrata, care pune accent pe fructe proaspete si legume, cereale si cantitati mici de carne slaba, permite organismului sa se concentreze la apararea impotriva virusurilor mai mult decat la digestie. - Beti foarte multe lichide. Apa, sucuri naturale, ceaiurile si supele calde sunt cele mai bune alegeri. Evitati alcoolul, cofeina si renuntati la fumat, pentru ca acestea pot duce la agravarea simptomelor; - Consumati supa de pui, care s-a dovedit ca ajuta la diminuarea simptomelor; - Pastrai-v camera calda. Daca aerul este uscat, folosii un vaporizator, pentru a va readuce congestia nazal si a v atenua tusea. - Faceti gargara, de cateva ori pe zi, cu apa calduta in care dizolvati o lingurita de sare sau consumati ceaiurile calde cu lamaie si miere, pentru a atenua durerile de gat si a potoli tusea; - Folosii picturi pentru nas, n special cele pe baza de ap de mare, care nu sunt iritante i nu dau dependen.

34

Capitolul V Elaborarea planurilor de ngrijire

Cazul I
Culegerea datelor Nume : P Prenume : V Sex : Feminin Varsta : 67 ani Greutate : 70 kg Inaltime : 1,69 m Diagnostic de internare : TRAHEOBRONSIT Anamneza : Antecedente heredo colaterale neimportante Antecedente personale neaga Istoricul bolii : Bolnava se interneaza cu: tuse cu expectoratie mucopurulenta, durere retrosternala,stare subfebrila care se agraveaza si se intensifica cu palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne pentru tratament de specialitate.

Analiza i sinteza datelor


Nevoia alterata Manifestari de dependenta Sursa de dificultate

Tuse cu expectoratie Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Greutate in respiratie Nevoia de a bea si minca mucopurulenta

Secretii traheobronsice

Nevoia de a elimina

35

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Nevoia de a dormi si odihni Nevoia de a se imbraca si desbraca Nevoia de a avea temperatura corpului in limite normale Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele Nevoia de a evita pericolele Nevoia de a comunica Stare subfebrila Suprainfectia bronsica ntreruperea cursului somnului pe parcursul noptii Tuse, greutate in respiratie , durere toracica

Nevoia de a actiona conform propiilor convingeri si valori de a practica religia Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii Nevoia de a se recreea

Imposibilitatea de a practica religia

Spitalizare

Activitati reduse

Prezenta virozei respiratorie

Nevoia de a invata cum sa Lipsa de cunostinte isi pastreze sanatatea

Dezinteres

36

Planificarea, aplicarea i evaluarea ngrijirilor Pacienta sa Eliberare ineficace a cailor respiratorii cauazata de prezenta secretiilor traheobronsice si manifestata prin greutate in respiratie,tuse. prezinte o respiratie buna si cai respiratorii permeabile. Invat pacienta sa tuseasca sa expectoreze si sa colecteze sputa in recipient, administrez O2 la nevoie. Asigur aerisirea salonului, Administrez tratamentul prescris de Medic cu expectorante, bronhodilatatoare si descongestionante ale mucoasei traheobronsice. Linistesc pacientul psihic in vederea imbunatatiri starii generale. Pacienta raspunde bine la Tratament si se linisteste; starea de anexitate se bolnavului se amerioleaza. Pacienta colaboreaza si raspunde la intreba

Asigur aerisirea salonului, Risc de deficit de volum lichidian ( deshidratare ) cauzat de cresterea temperaturii corpului, lipsa ingestiei de lichide. Pacienta sa se hidrateze suficient. Administrez tratamentul prescris: expectorante, bronhodilatatoare si descongestionante ale mucoasei traheobronsice. Hidratez pacientul, 2 litri de lichide 37 Pacienta se hidrateaza suficient

pe zi monitorizez functiile vitale la fiecare doua ore.

Administrez tratamentul prescris de Medic cu expectorante, Perturbarea somnului cauzata de tuse, greutate in respiratie , durere toracica si manifestata prin intreruperea cursului somnului pe parcursul noptii. Risc de hipertermie cauzata de suprainfectia bronsica Pacienta sa prezinte o temperatura in limite normale Pacienta sa doarma suficient bronhodilatatoare si descongestionante ale mucoasei traheobronsice. Monitorizez functiile vitale Asigur o pozitie confortabila. Asigur aerisirea salonului, Asigur lenjerie curata Administrez tratamentul prescris 38 paracetamol-3cmp/zi acetilcisteina-2cmp/zi sirop de ptlagin-3 Pacienta raspunde bine la Tratament. Stare subfebrila diminuata Pacienta prezinta un somn linistit.

lingurite/zi monitorizez functiile vitale si notez in f.o. Asigur un mediu ambiant placut. Incurajez pacienta sa faca activitati Oboseala cauzata de prezenta virozei manifestata prin reducerea activitatilor cotidiene Pacienta s prezinte activitati zilnice neperturbate de boala care ii fac placere incurajez pacienta sa poarte discutii cu colegele din salon, sa faca miscare si plimbari scurte prin salon. Asigur un program de odihna specific virstei pacientei. Pacienta este odihnita

39

FOAIE DE TEMPERATUR ADULI Numele P. Prenumele V. Salonul 4


Ziua Zile de boal D. Temp Resp. T.A. Puls D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000

35

30

160

41O

2500

30

25

140

40O

2000

25

20

120

39O

1500

20

15

100

38O

1000

15

10

80

37O

500

10

60

36O

40

35

Lichide ingerate Scaune Diet

40

CAZUL II CULEGEREA DATELOR : Nume : V Prenume : R Sex : Feminin Varsta : 18 ani Greutate : 56 kg Inaltime : 1,67 m Diagnostic de internare : rinofaringita acuta, astm bronsic Antecedente heredo colaterale nesemnificative. Antecedente personale la 7 ani a avut varicela. Istoricul bolii : Bolnava cunoscuta cu astm bronsic de la varsta de 15 ani prezinta dispnee, tuse productiva, rinoree, cefalee, odinofagie, insomnie. Se interneaza in spital pentru investigatii si tratament de specialitate.

Analiza i sinteza datelor Nevoia alterata Manifestari de dependenta


Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Nevoia de a bea si minca Nevoia de a elimina Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Nevoia de a dormi si odihni Nevoia de a se imbraca si desbraca dispnee rinoree Tuse productiva Secretii traheobronsice

Sursa de dificultate

odinofagie

Inflamatie orofaringiana

41

Nevoia de a avea temperatura corpului in limite normale Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele Nevoia de a evita pericolele Nevoia de a comunica Nevoia de a actiona conform propiilor convingeri si valori de a practica religia Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii Nevoia de a se recreea Nevoia de a invata cum sa isi pastreze sanatatea cefalee Prezenta virozei respiratorie

42

Planificarea, aplicarea i evaluarea ngrijirilor

Diagnostic de nursing Mod de respiratie ineficace datorat prezentei de secretei traheobronsice manifestat prin dispnee Pacienta sa respire fara dificultate

Obiective

Interventii autonome si delegate Ii asigur pacientei o cat mai buna pozitie in timpul acceselor astmatice (pozitia ortopneica). -administrez medicamentele prescrise de medic pentru a preveni crizele de astm. Monitorizez functiile vitale. Administrez: -algocalmin-1f/iv/zi Asigur conditii de mediu favorabile: -aerisesc salonul -asigur liniste -asigur o temperatura optima -asigur lenjerie curata administrez medicamentele prescrise de medic : -ACC.-3cmp/zi -sirop de ptlagina-2 lingurite/zi 43

Evaluare

Pacienta dupa 1-2 zile prezinta cai respiratorii permeabile si respira normal, nu mai prezinta dispnee. Pacienta nu mai prezinta cefalee

Discomfort cauzat de prezenta virozei respiratorie manifestat prin cefalee

Pacienta sa prezinte o stare de confort fizic si psihic

Alterarea respiraiei datorita secretiilor traheobronsice mucoasei manifestata

Pacienta sa respire fara dificultate,

Pacienta dupa 1-2 zile prezinta cai respiratorii permeabile si respira normal, secretii

prin tuse productiva si rinoree

Monitorizez functiile vitale Educ pacienta sa sufle corect nasul, sa utilizeze servetele de unica folosinta,sa respecte normele de igiena

diminuate

Risc de deficit nutritional derminat de inflamatia orofaringiana

Pacienta sa se poata alimenta corespunzator

Ii explic bolnavei necesitatea alimenatiei si a consumului suficient de lichide. Administrez lichide caldute Monitorizez functiile vitale

Starea pacientei s-a ameliorat, se alimenteaza si hidrateaza corespunzator

44

FOAIE DE TEMPERATUR ADULI CAZUL I. Numele V. Prenumele R. Salonul 4


Ziua Zile de boal D. Temp Resp. T.A. Puls D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000

35

30

160

41O

2500

30

25

140

40O

2000

25

20

120

39O

1500

20

15

100

38O

1000

15

10

80

37O

500

10

60

36O

40

35

Lichide ingerate Scaune Diet

45

CAZUL III

CULEGEREA DATELOR : Nume : M Prenume : A Sex : Feminin Varsta : 51 ani Greutate : 69 kg Inaltime : 1,60 m Nationalitate :romana Diagnostic de internare : traheobronsita Antecedente heredo colaterale : mama cu astm bronsic Antecedente personale neaga Istoricul bolii : Pacienta relateaza ca insomnie, tuse neproductiva, febra moderata. prezinta de 3 zile durere retrosternala,

Analiza i sinteza datelor


Nevoia alterata Manifestari de dependenta Tuse productiva Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Nevoia de a bea si minca Nevoia de a elimina Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Nevoia de a dormi si odihni insomnie Nevoia de a se imbraca si desbraca Nevoia de a avea temperatura Febra moderata corpului in limite normale Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele Nevoia de a evita pericolele Nevoia de a comunica Nevoia de a actiona conform propiilor convingeri si valori de a practica religia Nevoia de a fi preocupat in vederea 46 Durere retrosternala Suprainfectie traheobronsica Suprainfectie traheobronsica Sursa de dificultate

realizarii Nevoia de a se recreea Nevoia de a invata cum sa isi pastreze sanatatea

Durere retrosternala

Inflamatia cailor respiratorii superioare

47

Planificarea, aplicarea i evaluarea ngrijirilor cazul III Diagnostic de nursing Mod de respiratie ineficace determinat de suprainfectia traheobronsica si manifestata prin tuse neproductiva Pacienta sa respire normal, sa nu prezinte tuse Obiective Interventii autonome si delegate Asigur aerisirea salonului pentru favorizarea unei bune respiratii. Administrez tratamentul prescris de medic: -AMBROXAL-2LINGURITE/ZI -ACC- 3 CPM./ZI Monitorizez functiile vitale asez pacienta semisezind pentru a Risc de deshitratare cauzat de hipertermie Pacienta sa se hidrateze corespunzator cu 2 litri de lichide pe zi favoriza respiratia. Asigur aerisirea salonului pentru favorizarea unei bune respiratii. Administrez tratamentul prescris de medic: -AMBROXAL-2LINGURITE/ZI -ACC- 3 CPM./ZI Monitorizez functiile vitale hidratez pacienta cu 2 litri de Perturbarea Pacienta sa lichide pe zi. Combat tusea si dispneea. Inva 48 Pacienta prezinta Pacienta raspunde bine la tratamentul medicamentos Evaluare Pacienta raspunde bine la tratamentul medicamentos

somnului datorita durerii manifestata prin insomnie.

aiba un somn odihnitor.

pacienta tehnici de relaxare, exercitii respiratorii inainte de culcare. Asigur un mediu ambiant, linistitor fara zgomote Sfatuiesc pacienta sa consume o bautura calda inainte de culcare (ceai sau lapte). Asigur aerisirea salonului, Asigur lenjerie curata Administrez tratamentul prescris in f.o. paracetamol-3cmp/zi acetilcisteina-2cmp/zi ambroxal -3 lingurite/zi

un somn odihnitor

Hipertermie din cauza suprainfectiei traheobronsice manifestata prin febra moderata

Combaterea hipertermiei

pacienta prezinta stare afebrila T= 36,7 grade C

monitorizez functiile vitale si notez

49

FOAIE DE TEMPERATUR ADULI. Numele M. Prenumele A. Salonul 3


Ziua Zile de boal D. Temp Resp. T.A. Puls D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000

35

30

160

41O

2500

30

25

140

40O

2000

25

20

120

39O

1500

20

15

100

38O

1000

15

10

80

37O

500

10

60

36O

40

35

Lichide ingerate Scaune Diet

50

Capitolul VI Educaia pentru sntate n virozele respiratorii


"Un om prevenit, face cat doi"

Ingrijiri de prevenire primar Spalati-va pe miini ori de cite ori este nevoie si aveti posibilitatea. Invatati si copiii despre importanta igienei in prevenirea imbolnavirilor. Curatati si dezinfectati vesela si tacimurile, mai ales daca unul dintre membri familiei este bolnav. Spalati jucariile copiilor dupa ce au fost folosite. Folositi servetele de hirtie pentru a va acoperi gura si nasul cind tusiti sau stranutati, aruncati-le imediat dupa folosire si spalati-va pe miini. Evitati aglomeratiile de persoane si contactul prelungit cu cineva care are o viroza respiratorie. Dormiti bine si mincati sanatos, echilibrat, pentru a nu va slabi imunitatea si a nu deveni vulnerabili la infectii. O dieta echilibrata, care pune accent pe fructe proaspete si legume, cereale si cantitati mici de carne slaba permite organismului sa se concentreze la apararea impotriva virusurilor, mai mult decit la digestie. Beti cit mai multe lichide, pentru a va hidrata suficient. Apa, sucurile naturale, ceaiurile calde cu lamiie si miere si supele calde de pui sint cele mai bune alegeri. In plus, ajuta la diminuarea simptomelor. Evitati alcoolul, cofeina si renuntati la fumat, pentru ca acestea pot duce la deshidratare si astfel, la agravarea simptomelor. Stati acasa si odihniti-va daca aveti febra, va curge nasul sau tusiti. Purtati o masca peste nas si gura daca locuiti sau munciti alaturi de persoane cu boli cronice sau cu o imunitate scazuta. Pastrati-va camera calda, dar nu o supraincalziti. Daca aerul este uscat, folositi un vaporizator pentru a va reduce congestia nazala si a va atenua tusea. Folositi picaturi pentru nas, in special din cele pe baza de apa de mare, care nu sint iritante si nu dau dependenta.

51

Este bine de stiut ca antibioticele nu ajuta in viroze. Acestea se folosesc numai in momentul in care se complica o viroza respiratorie, inclusiv gripa, cu o infectie bacteriana, si numai la recomandarea medicului Ingrijirea de prevenire secundar Depistarea precoce a infeciunilor i dispensarizarea lor corect. Tratamentul corect al acestor afeciuni in functie de cele ce se constata la examenul bolnavului. Din pacate, neexistand un tratament etiologic, singurul eficace in orice boala, se recurge la cel simptomatic, nuantat, in cadrul caruia se combat simptomele cunoscute: cefalee, febra, dureri musculare, rinita. Astfel, se administreaza antitermice, analgezice si antiinflamatoare (aspirina, paracetamol, algocalmin), tusea se combate cu calmotusin sau codenal, iar daca apar complicatiile bacteriene amintite, antibioticele (ampicilina, totraciclina, kanamicina, oxacilina, gentamicina) sunt de un real folos. Oxigenoterapia, tonicele cardiace, corticoterapia, gamaglobulinele sunt utilizate numai motivat din punct de vedere clinic, mai ales la persoanele din grupul de "risc". Regimul dietetic trebuie sa fie generos, bogat in principii alimentari esentiali, iar repausul la pat sau internarea in spital vor fi obligatorii tot in functie de gravitatea bolii. De o buna reputatie se bucura preparatul imunoterapic "Polidin", care, injectat intramuscular, stimuleaza functia imuna de aparare a organismului. Tot pentru intarirea organismului si prevenirea imbolnavirilor factorii naturali au o indicatie absoluta. Aerosolii marini de care se poate beneficia in timpul plimbarilor pe malul marii la o distanta nu mai mare de 50 metri de tarm si mersul pe nisipul fierbinte al plajei au un efect benefic umanim recunoscut. Colaborarea asistentei si echipei de ingrijire cu pacientul. Evitarea complicaiilor. Ingrijiri de prevenire teriar Reintegrarea n societate a individului cu Viroz respiratorie, care de cele mai multe ori este respins de ceilalti membri datorita infectiei, in special la gradinita educatorii avnd tendinta de a respinge pe cei reveniti dupa boala, de frica infectarii.

52