Sunteți pe pagina 1din 40

1

Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008

Curs nr. 1

Consilierea şi orientarea profesională


1. Delimitări conceptuale.
2. Principiile consilierii şi orientării carierei
3. Evoluţia orientării profesionale/carierei

1. Delimitări conceptuale
Relaţia consiliere- orientare.
Consilierea: - are caracter interpersonal, nondirectiv.
Orientarea: - presupune o mai mare directivitate decât consilierea, ea
înseamnă îndrumare, direcţionare spre ceva.
Conform unui studiu realizat de UNESCO în 1970, în ţările care dispun de
reţele de orientare profesională- chiar dacă în terminologie nu apare- dualitatea
orientare/ consiliere este prezentă în practică.
ORIENTATION SCOLAIRE ET PROFESSIONELLE
         
   

(Orientare şcolară şi profesională); specialistul - CONSEILLER D’ ORIENTATION


BEUFSBERATUNG (Consiliere vocaţională)
               

VOCATIONAL GIDANCE (Orientare vocaţională) şi


               

VOCATIONAL COUNSELING (Consiliere vocaţională)


Consilierea profesională - acel tip de consiliere a cărei temă este decizia legată de
opţiunea pentru o anume profesiune/ carieră.
Orientarea profesională - este un sistem de măsuri şi acţiuni educaţionale
întreprinse de factorii responsabili în vederea sprijinirii elevului/ tânărului în
alegerea unei şcoli/ profesiuni. Spectrul activităţilor este mai larg şi include:
informarea, formarea şi alte activităţi ce influenţează factorii implicaţi (organe şi
instituţii economice, şcolare, etc.)
De la „profesiune” la „carieră”
(1978) propune înlocuirea psihologiei profesiunilor cu psihologia
 
    

carierei. Defineşte cariera ca fiind o „succesiune de ocupaţii, de îndeletniciri şi


2
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
poziţii pe care le are o persoană în decursul perioadei active a vieţii sale”, în unele
situaţii incluzând şi funcţii prevocaţionale ale elevului respectiv postvocaţionale ale
pensionarului activ. Totodată cariera nu se rezumă numai la viaţa profesională, ci
include şi viaţa extra-profesională.
Super consideră că psihologia carierei este o disciplină de sine stătătoare,
conturată ca urmare a complexităţii sarcinii de a obţine şi de a corela informaţiile
psihologice despre individ cu cele despre profesii. După Jigău (2001) „psihologia
carierei studiază sistemele de relaţii reciproce existente între individ (văzut sub
aspectul trăsăturilor de personalitate, aptitudinilor şi intereselor sale), sistemul de
educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă, exigenţele muncii în diferitele
profesii concrete şi dinamica specială a jocului dintre oferta şi cererea de forţă de
muncă existente pe piaţa muncii.”
Orientarea carierei – constă din acele activităţi şi programe prin care indivizii sunt
ajutaţi în asimilarea şi integrarea cunoştinţelor, a experienţei în corelaţie cu:
• autoînţelegerea – care include cunoaşterea propriei personalităţi şi raportarea
acesteia la personalităţile altora;
• înţelegerea mecanismelor de funcţionare a societăţii şi, prin urmare, a acelor
factori care contribuie la schimbarea permanentă a acesteia, incluzând aici şi
atitudinea faţă de muncă;
• conştientizarea rolului pe care - l poate juca timpul liber în viaţa personală;
• înţelegerea necesităţii unei multitudini de factori cu rol activ în planificarea
carierei;
• înţelegerea necesităţii informaţiilor şi a abilităţilor în obţinerea succesului şi a
satisfacţiei în activităţile de muncă, dar şi în activităţile desfăşurate în timpul
liber;
• învăţarea procesului de luare a deciziilor în alegerea şi dezvoltarea carierei.
(Klein, 2001)
Consilierea carierei este o formă de asistenţă continuă acordată individului în
procesul de adaptare la mediul schimbător al muncii. Prin acest proces clientul este
3
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
ajutat să îşi identifice interesele, preferinţele pentru o profesie, domeniu, se verifică
dacă are aptitudinile necesare, se evaluează şansele de reuşită profesională.
„ este o formă de socializare sau învăţare socială prin faptul că
        

oferă indivizilor noi experienţe şi informaţii prin care pot să-şi contureze mai bine, şi
să-şi dezvolte identitatea şi imaginea de sine, să se integreze cu succes sau să le
faciliteze depăşirea unor contexte critice ale vieţii.” (Jigău, 2001)
Conform Declaraţiei Asociaţiei Internaţionale de Orientare Şcolară şi
Profesională (AISOP) de la Stockholm (1995), consilierea şi orientarea sunt servicii
care au menirea să ajute tinerii şi adulţii:
 „să se înţeleagă mai bine şi să se evalueze,
 să comunice eficient cu alţii,
 să elaboreze planuri cu privire la propria carieră şi la formarea adecvată
necesară,
 să aibă în vedere cariere alternative,
 să facă faţă cu succes diferitelor obstacole pentru a-şi câştiga locul în
societate şi pe piaţa muncii” (Jigău, 2001.)
Concluzii:
1. Literatura de specialitate tinde să substituie denumirea clasică de orientare
şcolară şi profesională cu cea de
                          
     

sau cu cea de .
                  


2. Înţelesul actual al termenului de orientare şcolară este unul mult mai lărgit
faţă de accepţiunea veche.

2. Principiile consilierii şi orientării carierei


Principiile sunt idei generale care determină conţinutul, organizarea,
mijloacele şi metodele orientării şi consilierii carierei. Deşi în lucrările de specialitate
nu există o clasificare unică a acestor principii, ideile de bază sunt, în general,
aceleaşi:
1.Orientarea şi consilierea carierei este concepută ca o acţiune
educativă, în care se face pregătirea psihologică a elevilor/tinerilor în
vederea alegerii şi dezvoltării carierei. Prin pregătire psihologică se înţelege
4
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
însuşirea unor cunoştinţe şi formarea unor deprinderi, dezvoltarea intereselor,
înclinaţiilor şi aptitudinilor, formarea unor motivaţii pentru alegerea unei
cariere, formarea unor calităţi de voinţă şi caracter, dezvoltarea cunoaşterii de
sine, pregătirea deciziei vocaţionale, etc.
2. Rolul cel mai important în orientarea carierei îl are şcoala Şcoala este


considerată un factor central în orientarea şi consilierea privind cariera.


Această activitate se realizează, în primul rând prin procesul instructiv-
educativ. Prin formarea unei imagini despre lumea carierelor şi prin
dezvolatarea cunoaşterii de sine se pregăteşte opţiunea vocaţională.
3. Orientarea şi consilierea privind cariera este o acţiune permanentă nu
este o sarcină rezervată pentru sfârşitul unui ciclu de învăţământ şi realizată
într-o etapă scurtă, are însă anumite etape de intensitate maximă (13-14 ani;
17-18 ani).
4. În orientarea şi consilierea privind cariera elevul, tânărul trebuie să
aibă un rol activ obiectul orientării trebuie să devină subiect al acesteia.
Decizia privind alegerea unei cariere trebuie să fie luată în mod autonom.
5. Orientarea şi consilierea privind cariera presupune un acord între
factorul subiectiv- personalitate şi factorul obiectiv- societate Acest


principiu conturează cadrul în care orientarea, planificarea are o bază reală.


6. Un principiu fundamental este realizarea acordului dintre
particularităţile individului şi cele ale profesiunii Din perspectiva


profesiunii trebuie luate în vedere cerinţele de ordin psihologic, medical şi


social ale profesiunii, condiţiile şi posibilităţile pe care le oferă. Din
perspectiva individului relaţia individ - profesiune implică mai ales
aptitudinile, structura motivaţională, trăsăturile dominante ale personalităţii.
(Atitudinile sunt considerate ca fiind mai importante decât aptitudinile,
deoarece pe de-o parte aptitudinile au caracter polivalent iar pe de altă parte
profesiunile evoluează şi se transformă.)
7. Orientarea şi consilierea privind cariera este o acţiune complexă atât
prin numărul factorilor participanţi (profesori, părinţi, psihologi, medici, etc.)
5
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
cât şi prin disciplinele care concură la fundamentarea ei teoretică şi la
rezolvarea ei practică (psihologie, pedagogie, medicină, economie, etc.)

3. Evoluţia orientării profesionale/carierei


În evoluţia orientării profesionale s-au succedat patru concepţii fundamentale
(Javelo, Riccordi, 1966):
Concepţia psihofiziologică şi aptitudinală - pune accentul pe diagnosticarea


însuşirilor psihofiziologice individuale (văz, auz, timp de reacţie, etc.) şi a


aptitudinilor. Concepţia neglijează o serie de aspecte şi variabile ale personalităţii
(ex. trăsături de voinţă şi caracter, interese, atitudini, etc.). Reprezentanti: T.
Parsons, H. Münsterberg, L. Thurstone etc. Aceştia au integrat orientarea
profesională în domeniul psihotehnicii (ramură a psihologiei aplicate care s-a
ocupat cu studiul performanţelor psihomotorii şi intelectuale în scopul selecţiei,
repartizării şi acomodării profesionale).
B. Concepţia caracterologică  apare ca o reacţie la concepţia fiziologică şi
aptitudinală. Aceasta pune în prim plan interesele profesionale şi trăsăturile
caracteriale hotărâtoare pentru reuşita profesională. Adepţii acestei concepţii
sunt: Ed. Claparéde, O. Decroly, Fr. Baumgarten etc. Aceştia consideră că în
activitatea de orientare profesională trăsăturile caracteriale sunt mai importante
decât aptitudinile subiecţilor. Se pune deci în discuţie raportul aptitudini/
atitudini.
C. Concepţia clinică sau dinamică susţine că în procesul orientării profesionale


preocupările trebuie centrate pe investigarea intereselor şi înclinaţiilor


individului, pe dezvăluirea tendinţelor de evoluţie ale personalităţii sale. Lipsa
acestor variabile ale personalităţii ar genera fenomene de inadaptare profesională
şi insatisfacţii în muncă. Reprezentanţi: W. Stern, H. Murray etc.
D. Concepţia psihopedagogică educaţivă (formativă   înlocuieşte definitiv
punctul de vedere “diagnostical” din domeniul orientării profesionale cu cea
educativă. Esenţa acestei concepţii susţine ideea necesităţii pregătirii elevului în
vederea opţiunilor sale viitoare şi concepe orientarea profesională ca un proces
6
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
educativ îndelungat, care urmăreşte realizarea unui echilibru dinamic între
aspiraţiile şi posibilităţile individului, cerinţele profesiunilor şi nevoile societăţii.
Concepţia educativă se bazează pe pregătirea individului pentru autocunoaştere
şi orientare pentru opţiuni profesionale realiste. Reprezentanţi: H. Wallon, M.
Reuchlin, D. Salade etc.

(1996) evidenţiază patru tendinţe sau „valuri” în evoluţia orientării


  


profesionale / carierei:
I. val (începutul secolului XX.) – accentul se pune pe testarea psihometrică,
consilierul are rolul unui expert care pune diagnosticul necesar pentru
stabilirea ocupaţiei ce i se potriveşte subiectului testat. Scopul orientării este
cel al selecţiei.
al II-lea val - apare ca reacţie la metodele mecaniciste. În centrul orientării se află
subiectul, accentul este pus pe client. Consilierul are rolul de a ajuta clientul în
procesul de autoexplorare. Unul dintre scopurile importante ale activităţii de
orientare îl constituie desăvârşirea carierei personale.
al III-lea val - se aplică principiile economiei de piaţă. Orientarea carierei se
desfăşoară în sensul facilitării pieţei şi/sau ca o piaţă în sine. Astfel, datorită
concurenţei calitatea serviciilor creşte. Unul dintre scopurile majore constă în a
face să funcţioneze sistemele educaţionale, cele de pregătire şi piaţa muncii
astfel încât să susţină creşterea economică. Consilierul acţionează ca sfetnic ce
trebuie să ajute investiţiile de capital uman.
al IV-lea val ( - are în centrul atenţiei alegerea carierei ţinând
       


  

seama de probleme de etică şi de mediul înconjurător (la nivelul Pământului).


Consilierul trebuie să ajute clientul ca în luarea deciziilor privind cariera să
aibă în vedere impactul alegerii sale într-o perspectivă globală şi ecologică. În
acest sens, consilierul are rolul unui educator.

Tendinţe noi în consilierea şi orientarea carierei:


a. Accentuarea caracterului formativ al orientării carierei
7
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
b. Începerea timpurie a activităţii de orientare a carierei
c. Intensificarea activităţii de cunoaştere şi respectare a cerinţelor social- economice
d. Considerarea activităţilor practice ca mijloc esenţial de orientare
e. Considerarea informării ca metodă eficientă de educaţie a intereselor profesionale
8
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008

Curs nr. 2-3

Funcţiile, obiectivele şi factorii implicaţi în consilierea şi


orientarea carierei
1. Funcţiile orientării şi consilierii privind cariera
2. Obiectivele consilierii şi orientării carierei
3. Factori implicaţi în consilierea şi orientarea carierei

1. Funcţiile orientării şi consilierii privind cariera


prezintă următoarele funcţii ale orientării
           
 

profesionale.
1. Funcţia investigativă- se realizează prin ansamblul de activităţi
sistematice realizate cu scopul de a obţine date cu privire la structurile de
personalitate ale celor orientaţi şi pentru a cunoaşte cerinţele diverselor profesiuni.
2. Funcţia informativă- se realizează de către consilier (de obicei) şi se referă
la:
cerinţele diverselor şcoli/ profesii, cerinţele sociale, structura propriei personalităţi.
Mijloace utilizate: procesul de învăţământ, orele de dirigenţie, vizite la
întreprinderi, discuţii tematice, recomandarea unor modalităţi de informare
independentă (emisiuni radio, T.V., broşuri, cărţi, reviste, ziare, etc.)
3. Funcţia formativă/ educativă- constă din realizarea unor acţiuni care să
ducă la formularea unor opţiuni vocaţionale adecvate şi realiste.
4. Funcţia de integrare socio- profesională (socotită de unii şi principiu)-
este ultima etapă a pregătirii şi totodată o modalitate de verificare a succesului
acestei pregătiri.

2. Obiectivele consilierii şi orientării carierei


Obiectivele sunt realizate de factorii implicaţi în această activitate (Salade,
Drăgan, 1997).
a.
                                                
  


9
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
Metode: convorbiri, studiul preocupărilor în timpul liber, chestionare, etc.
b.
                                          
      

Metode: teste de personalitate, teste de aptitudini, teste de cunoştinţe, studiul


lucrărilor, observarea la locul de muncă, activitatea pe simulatoare, etc.
c.
                    
     
  

Metode: studiul monografiilor profesionale, psihogramelor profesiunilor în


cauză, a pliantelor, broşurilor diferitelor şcoli, etc.
d.
                                


Metode: consultarea băncii de date despre cerinţele de forţă de muncă în


diversele sectoare, în prezent şi în perspectivă
e. (trăsături de personalitate-
          
              


deziderate- potenţial- cerinţe profesiunii- cerinţe social-economice)


După obiectivele urmărite prin activitatea de orientare a
            

 

carierei sunt:
1.
                       
    

2.
                      
  

3.
                                                  
     

       
     
  

4.
                   
 

5.
        
                 
 

6.
      
                               
  

3. Factori implicaţi în consilierea şi orientarea carierei


Factorii implicaţi în consilierea şi orientarea carierei pot fi grupaţi în două
categorii: factori psihosociali şi factori individuali.
Factori psihosociali: familia (părinţi, rude), şcoala, grupul de prieteni, cererea
pieţei forţei de muncă, “moda profesiunilor” şi prejudecăţile legate de unele
profesiuni
Familia este unul dintre cei mai importanţi factori în orientarea carierei, chiar dacă
în ultimele decenii influenţa ei scade. Cauzele acestei influenţe accentuate sunt:
10
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
• Părinţii pot orienta de la început interesele copiilor, pe de-o parte prin alegerea
jucăriilor, prin aprecierea pozitivă sau negativă a unor activităţi, iar pe de altă parte
prin identificare şi imitare.
• Familia este cea care optează pentru anumite şcoli, care îngrădesc mai mult sau
mai puţin posibilităţile copiilor.
• Atitudinea, stilul educativ al părinţilor influenţează încrederea în sine, direcţia şi
măsura ambiţiilor.
• Părinţii sunt cei care transmit expectanţele, aşteptările sociale adecvate poziţiei lor
sociale.
• Statutul socio-economic joacă un rol important în opţiunea vocaţională a
adolescentului, tânărului, chiar dacă se încearcă egalizarea şanselor.
evidenţiază următoarele insuficienţe ale familiei în orientarea
      
 

vocaţională: subiectivismul părinţilor, necunoaşterea suficientă nici a copilului şi


nici a profesiunilor (a cerinţelor), tendinţa unora de a-şi realiza propriile aspiraţii şi
idealuri prin intermediul copilului (împotriva aptitudinilor acestuia)
Şcoala este considerat un factor principal în orientarea carierei.
Sistemul de învăţământ, prin lui (tipuri de şcoli, profile, nr. de locuri, etc.)
    
 

determină cadrul în care se realizează orientarea profesională.


poate avea o contribuţie însemnată în egalizarea
                 
  

şanselor, dezvoltă diferitele aptitudini, stimulează interesul, furnizează o serie de


informaţii despre profesiuni, etc.
Totodată şcoala participă în mod direct la .
                      

Orientarea/consilierea privind cariera realizată de psiholog se bazează pe activitatea


desfăşurată de profesori în şcoală. Problematica orientării carierei nu poate fi redusă
la decizie. Aceasta este doar un moment important în viaţa tânărului. Dar acest
moment este determinat într-o mare măsură de procesul de dezvoltare, formare al
tânărului de până atunci. Obiectivele pe care le are şcoala în acest sens, sunt
următoarele:
11
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
•pregătirea maturaţiei vocaţionale (
                  
 

                
                              
    

);
              
        
 

•formularea deciziei profesionale optime;


•asigurarea pregătirii, formării pentru cariera aleasă;
•sprijin acordat în realizarea identificării cu profesiunea aleasă.
Primele două sunt obiective ale şcolilor generale şi ale liceelor teoretice,
ultimele două sunt specifice formelor de învăţământ profesional.
Grupul de prieteni, grupul de referinţă influenţează opţiunea vocaţională mai
ales prin evaluarea diferitelor tipuri de profesiuni, respectiv a diferitelor imagini de
viitor prin prisma normelor culturale şi a sistemului de valori proprii tinerilor. Dacă
cineva alege o profesiune “la modă” sau mai deosebită, câştigă prestigiu în cadrul
grupului. Rolul grupului este diferit în funcţie de vârstă (la 13-14 ani influenţa
grupului este mai accentuată decât la 17-18 ani).
Cererea pieţei forţei de muncă limitează şi directionează opţiunile vocaţionale ale
tinerilor. Lipsa sau limitarea unor posibilităţi poate deveni o sursă de frustrare,
poate genera decepţii.
“Moda profesiunilor” şi prejudecăţile legate de unele profesiuni determină într-
o anumită măsură alegerea unei cariere. Aceste fenomene au efecte negative asupra
procesului de orientare a carierei, distorsionând interesele şi opţiunile tinerilor sau
ale părinţilor.
Prejudecăţile legate de unele profesiuni duc de asemeni la îngrădirea spectrului
posibilităţilor.
Factori individuali: nivelul intelectual, aptitudinile, motivaţia, trăsăturile
dominante de personalitate.
Nivelul intelectual are un rol selectiv în orientarea vocaţională: la carierele care
necesită un nivel intelectual superior pot aspira în mod real doar tineri cu capacităţi
intelectuale ridicate. De obicei tinerii inteligenţi ajung mai devreme la maturaţie
vocaţională.
Aptitudinile pot înlesni orientarea vocaţională, dar identificarea şi
    


evaluarea lor necesită o bună autocunoaştere şi informaţii suficiente despre lumea


12
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
carierelor. Psihoprofesiogramele cuprind factorii aptitudinali strict necesari şi
auxiliari. Lipsa unor aptitudini speciale pot fi apreciate ca o contraindicatie. Rolul
aptitudinilor în orientarea profesională creşte datorită mobilităţii
      

profesionale (sunt utile în mai multe domenii de activitate). Când aptitudinile se


încarcă de interese se formează vocaţia.
Motivaţia Sunt importante mai ales trebuinţele de stimă şi statut şi trebuinţele de
autorealizare. Acestea motivează orientarea vocaţională, precum şi interesul pentru
carierele care le pot satisface. La baza intereselor profesionale pot sta şi anumite
impresii, experienţe personale. Idealurile şi concepţia despre lume şi viaţă
influenţează şi ele opţiunea vocaţională a tânărului.
Trăsăturile dominante de personalitate Acest factor are un rol deosebit mai
ales în realizarea identificării cu cariera aleasă, condiţie a succesului profesional.
Sunt importante: tipul de personalitate (introvesie- extraversie), independenţa,
rezistenţa la eşec, spiritul de iniţiativă, etc.
La acesti factori individuali adaugă şi altele:
    

Aspectul fizic Anumite atribute fizice sunt esenţiale pentru unele profesiuni.
Statura mică împiedică un bărbat sau o femeie să intre în forţele poliţiei, o persoană
scundă este cerută pentru meseria de jocheu. Handicapurile fizice impun limitări în
felul muncii pe care o poate alege persoana.
Rezultatele şcolare pot fi criterii de selecţie pentru anumite forme de învăţământ,
influenţând astfel opţiunea profesională. Acest factor are şi o influenţă indirectă
asupra orientării vocaţionale, pentru că de multe ori elevul este apreciat şi apoi
orientat doar pe baza acestor rezultate.
13
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
Curs nr. 4-5

Specificul metodologiei consilierii privind cariera


1. Lumea carierelor
2. Metode de lucru în consilierea carierei

1. Lumea carierelor
                                               
        

Cariera nu înseamnă profesie, ci traversarea vieţii prin contribuţie


  


profesională, culturală, politică etc.


 
                                      
       

Studiul
  
    
                                    
    

ştiintific al profesiunilor în vederea orientării profesionale constituie domeniul


evidenţiază patru fenomene mai semnificative ale
 
                
  

universului profesiunilor:
• creşte intelectualizarea profesiunilor,
• are loc o mare mobilitate şi transformare a profesiunilor,
• capătă pondere profesiile de economişti, profesori, cele financiare, cele de
organizare socială a vieţii (politice),
• are loc trecerea spre societatea informatizată.

Documente folosite în activitatea de informare profesională


1. Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)
Clasificarea ocupaţiilor din România- document oficial elaborat de Ministerul
Muncii şi Protecţiei Sociale şi Comisia Naţională pentru Statistică care enumeră
ocupaţiile din economie cuprinzând şi o definiţie a acestora.
2. Monografiile profesionale
Monografie profesională- studiu complex şi integral al unei profesiuni,
elaborat de specialişti (psihologi, medici, sociologi, ingineri, pedagogi, etc.), având ca
obiect analiza multilaterală a profesiunii din punct de vedere al cerinţelor ei
(medicale, psihologice, ergonomice, pedagogice, sociologice, etc.) şi a
14
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
contraindicaţiilor. Se utilizează în orientarea profesională pentru prezentarea
stiintifică a unei profesiuni.
Elaborarea unei monografii profesionale are trei etape:
1.Documentarea
2.Stabilirea contactului direct dintre cercetător şi activitatea profesională
3.Analiza relaţiei om- proces de muncă
Monografia profesională cuprinde următoarele:
          
     
    

1. Descrierea profesiunii 4. Cerinţe relative la tehnica securităţii


2. Materiale, unelte şi utilaje întrebuinţate muncii şi riscurile profesionale
3. Natura activităţii 5. Profesiuni înrudite
           
 

1. Aptitudini fizice şi fiziologice (absolut necesare, importante)


2. Contraindicaţii fizice şi fiziologice
          
 

1. Aptitudini intelectuale, de atenţie, afectiv- volitive şi de personalitate (absolut


necesare, importante, de dorit)
2. Contraindicaţii psihice (absolute, relative)
        
     
  

                 
 

Alcătuirea profilului medical, psihologic şi social al unei profesiuni constituie


sarcina cea mai dificilă într-o monografie profesională. Cerinţele pot fi cuprinse în
somatograme, psihograme şi sociograme.
Psihograma cuprinde aptitudinile şi însuşirile solicitate într-o profesiune.
Acestea se grupează în: absolut necesare, foarte importante şi de dorit.
Pentru elaborarea unei psihograme se utilizează un complex de metode:
• studiul activităţii şi a condiţiilor de muncă (analiza unei zile de muncă, analiza
secvenţională);
• studiul comportamentului muncitorului la diferitele locuri de muncă;
• ancheta bazată pe chestionare, (se aplică după parcurgerea unor paşi, se aplică
muncitorilor, şefilor direcţi, celor care sunt implicaţi în activitate,etc.);
15
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
• studiul acţiunilor greşite (mijloc de reducere a pierderilor);
• învăţarea meseriei.
Profesiograma - document ştiintific cu valoare normativă care cuprinde
cerinţele de ordin fiziologic medical, psihic şi social pe care le necesită o profesiune.
Este un element component al unei monografii, dar poate exista şi independent.
3. Profilele ocupaţionale (material elaborat în cadrul proiectului Informare şi
consiliere privind cariera)
Profilele ocupaţionale sunt descrieri sintetice ale unor ocupaţii din România
(cca. 450). Fiecare profil cuprinde informaţii despre:
•descrierea ocupaţiei, conţinutul •deprinderi transferabile
muncii •cerinţe de educatie şi pregătire
•unelte/ instrumente de lucru profesională
•atribuţii şi responsabilităţi •salarizare, promovare, alte
•program de lucru avantaje
•mediu de activitate •dinamica ocupaţiei pe piaţa
•situaţii de risc muncii
•cerinţe de exercitare (medicale, •ocupaţii înrudite/ specializări
psihice ) •informaţii suplimentare

4. Ghid O.S.P.
Ghid O.S.P.- document, sub formă de broşură, care conţine informaţii cu
privire la şcolile/ liceele/ profesiunile dintr-o anumită zonă.

2. Metode de lucru utilizate în consilierea carierei (Cîrlea, 2003):


Metode de explorare a realităţii:

o observaţia (spontană şi neorganizată sau sistemică, organizată),


Metode bazate pe acţiune:

o exerciţiul
16
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
 exerciţiul de dinamizare,
 exerciţii de demarare a activităţii, intrare în sarcină (pentru a „sparge
gheaţa”),
 exerciţiile pentru explorarea propriului univers (de autocunoaştere, de
comunicare, de relaţionare),
 exerciţiile pentru stabilirea obiectivelor şi a unui plan de acţiune în ceea
ce priveşte cariera;
o studiul de caz – variante (după Neacşu, 2001):
 metoda situaţiei – prezentarea completă a cazului şi a informaţiilor
necesare soluţionării acestuia,
 studiul analitic al cazului – cazul e prezentat în întregime şi se oferă o
parte a informaţiilor pentru rezolvare,
 cazul şi datele necesare soluţionării sunt prezentate parţial – accentul
se pune pe descoperirea euristică a soluţiilor.
o jocul de rol;
o simularea (dramatizarea/”jucarea” unei situaţii de viaţă cât mai apropiată de
realitate;
Metode de cunoaştere a individualităţii persoanelor
         

o
             
  

o
         

o 

                 
                           
     

o 


                
  


         


           



          


                           
     

Metode de comunicare orală:


        

o
17
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
       

o
          

o
       
 

o
Metode şi tehnici de marketing personal
                 

o
       
   

o
Metode de informare

Informarea asupra profesiunilor se referă la natura activităţii, importanţa


socială, condiţiile de pregătire, calificare, condiţiile de muncă, natura solicitărilor,
condiţiile de salarizare, promovare şi perspectivele posibile.
în cadrul lecţiilor, expuneri, conferinţe, dezbateri, cursuri,
               


explicaţii, consultaţii, convorbiri, întâlniri cu specialişti, etc.


monografii şcolare şi profesionale, pliante ale şcolilor sau
                


firmelor, intreprinderilor, presa, reclame, reviste, buletine informative, lucrări de


specialitate, biografii, memorii, etc.
filme, diapozitive, casete cu diverse reportaje,
                  
  

videofilme, emisiuni radio şi TV, vizite la firme, intreprinderi, universităţi, târguri de


diverse categorii, expoziţii, muzee, etc.
activitate în laborator şi cabinete, în cercuri, în tabere de
               
 

vară, chestionare, teste, concursuri, olimpiade, lucrări practice, etc.


Metode şi tehnici informatizate şi de comunicare
18
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
Curs nr. 6

Etapele consilierii privind cariera. Modele de consiliere

Etapa I.
• verificarea nivelului de cunoştinţe în domeniul orientării şcolare / carierei,
• sistematizarea informaţiilor existente şi oferirea de noi informaţii,
• evaluarea nivelului de înţelegere a situaţiei reale.
Etapa a II-a
• evaluarea formală şi informală (observaţie, teste, chestionare).
Etapa a III-a
• prezentarea rezultatelor evaluării, clarificarea şi acceptarea concepţiei despre
sine, carieră,
• analiza trăsăturilor, factorilor care intervin în luarea deciziei privind cariera,
• prezentarea factorilor care ar constitui oportunităţi sau piedici în realizarea unei
decizii eficiente,
• identificarea şi rezolvarea aspectelor care ţin de abilităţile necesare în planificarea
carierei.
Etapa a IV-a
• generarea şi evaluarea alternativelor în funcţie de punctele forte şi slabe
personale şi de profilele ocupaţionale.
Etapa a V-a
• elaborarea „planului de carieră” şi implementarea lui.

Modelul lui Egan


1. Definirea problemei
2. Formularea obiectivelor (activarea capacităţii clientului de clarifica
problemele, de a genera soluţii, căutarea şi analiza alternativelor)
3. Planificarea acţiunii (alegerea celei mai bune alternative, pregătirea
acţiunii)
19
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
Modelul în cinci etape

1. Definirea problemei clientului


 Clarificarea ecuaţiei personalităţii clientului (nivelul abilităţilor,
particularităţile dinamico-energetice ale subiectului, nevoile şi
valorile clientului, stilul decizional)
2. Amplificarea perspectivei
 Schimbarea perspectivei prin care este analizat viitorul şi
înlăturarea anxietăţii privind alegerea, flexibilizarea ideilor
clientului şi dezvoltarea noilor perspective.
3. Formularea obiectivelor
 Focalizarea pe obiectivele de scurtă durată şi pe cele de lungă
durată.
4. Elaborarea planului de acţiune
5. Evaluarea şi urmărirea rezultatelor

Planul de carieră

Planul de carieră poate fi definit ca o construcţie progresivă elaborată pe parcursul


şcolarităţii şi al vieţii, construcţie ce permite desfăşurarea a nenumărate scenarii
posibile (Nuţ, 2001). Un plan bun de carieră este acel plan care rămâne deschis,
modificabil în funcţie de oportunităţile apărute pe traseul dezvoltării individului.
Planul de carieră reflectă:
 Interesele, aptitudinile, valorile clientului
 Nivelul său de aspiraţie
 Obiectivele pe termen scurt (ciclul de instruire, oportunităţile de educaţie şi
formare profesională)
 Obiectivele pe termen lung (formarea profesională de ansamblu)
20
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008

Ghiduri de planificare a carierei]

A. GHID DE AUTOPLANIFICARE A CARIEREI


(după Self-Directed Career planning Guide, Information Development and Marketing
Branch of Alberta Advanced Education and Career Development, 1994, Edmonton)
I. Introducere
 Identificarea barierelor ce pot bloca activitatea de planificare a carierei
 Evaluarea nevoilor
II. Descoperă-te pe tine însuţi
 Ocupaţiile visate
 Disciplinele şcolare
 Interese
 Valori de muncă
 Deprinderi
III. Explorarea opţiunilor
 Profile ocupaţionale
IV. Luarea deciziei şi formularea planului de acţiune

B. MODEL DE ELABORARE A UNUI PROIECT DE CARIERĂ


                                             
    

                                                  
      

                                              
    

   
        
  

I. Cunoaşterea de sine
 Identificarea aptitudinilor, abilităţilor, capacităţilor şi deprinderilor
transferabile)
 Identificarea intereselor profesionale
 Identificarea valorilor de muncă
 Identificarea unor trăsături dominante de personalitate
 Matricea SWOT personală
21
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
II. Profesiunile
 Profesia ideală
 Elemente caracteristice
III. Piaţa muncii
 Aşteptările angajatorilor
 Aşteptările angajaţilor
 Şomajul
IV. Planul de carieră
 Ideal - Misiune
 Dimensiunile vieţii
 Rezolvarea de probleme şi decizia privind cariera
 Planul de acţiune
V. Elemente de ego-marketing
 Metode de a găsi oportunităţile de angajare
 Etapele de căutare a unui loc de muncă
 Citirea corectă a unui anunţ
 Alcătuirea scrisorii de prezentare, de intenţie, de mulţumire, CV
 Procurarea documentelor necesare solicitării unui loc de muncă
 Prezentarea la interviu
 Negocierea salariului
22
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008

Curs nr. 7- 8

Consilierea carierei asistată de calculator


Utilizarea calculatoarelor în consilierea carierei poate reprezenta:
1. o alternativă independentă de consiliere,
2. un instrument integrat consilierii carierei efectuate de consilier (consilierul
devine şi un manager al unor resurse de informare)
Argumente de bază pentru utilizarea tehnologiilor informatice în consilierea
carierei(Jigău, 2003):
 numărul relativ redus de specialişti şi instituţii,
 existenţa unei abordări teoretice consistente şi cu ecou real în practica
orientării şi consilierii carierei,
 nevoia de a facilita accesul unui public din ce în ce mai numeros la oferta de
servicii,
 imparţialitate, precizie, stabilitatea structurilor de răspunsuri oferite la
aceleaşi cereri, operativitatea, neutralitatea răspunsului.

Avantajele şi dezavantajele utilizării tehnologiilor informatice în consilierea


carierei:
Avantaje:
 ameliorarea raportului număr de clienţi / consilier,
 scăderea costurilor sociale ale consilierii şi orientării,
 creşterea posibilităţilor de stocare, regăsire, manipulare şi combinare a diferitelor
seturi de variabile,
 sporirea gradului de autonomie a beneficiarilor faţă de consilieri.,
 personalizarea timpului de acces la informaţii,
 oferirea unei experienţe repetabile, care facilitează învăţarea şi reţinerea
informaţiilor,
23
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
 sporirea gradului de realism al situaţiilor de muncă utilizate ca exemple şi sursă
de informaţie,
 furnizare de informaţii într-un mod extensiv,
 posibilitate multiplă de organizare şi selectare a informaţiilor.
Dezavantaje:
 perisabilitatea informaţiilor,
 „impersonalitatea” programelor,
 flexibilitatea redusă a programelor,
 incapacitatea programelor de a învăţa, de a se adapta etc.
 sensibilitate redusă la diferenţele individuale ale clienţilor, etc.
Este recunoscută utilitatea calculatoarelor ca instrumente de lucru în consilierea
carierei, dar ele nu pot înlocui în totalitate consilierea directă.

Dimensiunile vizate în activităţile de consilierea carierei (Muscă, 2003):


 Observarea, analiza fluxurilor şcolare şi urmărirea individualizată a elevilor,
 Documentarea şi punerea informaţiei la dispoziţia clienţilor,
 Acordarea sprijinului personalizat pentru cunoaşterea de sine, pentru luarea
deciziei, prin utilizarea unor programe cu caracter psihologic individualizat.

Clasificarea programelor de consilierea carierei asistată de calculator:


Watts (1994) realizează o sinteză a programelor de orientare şi consiliere a carierei
asistate de calculator existente în Comunitatea Europeană, având diferite criterii:
Criteriu
Programe
       

Profilele de autoevaluare – chestionare de interese profesionale




   

Testele psihometrice – versiuni informatizate ale testelor creion-


hârtie, măsoară capacităţi intelectuale, aptitudini, caracteristici
de personalitate
     

Sistemele de cercetare documentară – informaţii despre




           

posibilităţi de studii şi formare, slujbe şi angajatori + motoare


 

de căutare sau cuvinte - cheie


Jocuri şi simulări ale activităţii profesionale
Există sisteme de punere în corespondenţă prin care se realizează corelaţii între
profiluri individuale şi oportunităţi.
        

Programe de sprijinire a utilizatorilor în luarea deciziilor prin




       

analiza factorilor care intervin în aceste situaţii.


24
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
Programele de formare pentru căutarea unei slujbe – pregătirea
Pregătirea pentru pentru a participa la interviu sau pentru a redacta o scrisoare
tranziţie de intenţie.
Programele specializate care sprijină elaborarea unui CV sau
completarea formularelor de căutare a unei slujbe.

Utilizarea Internet-ului în consilierea carierei:


Resurse oferite pentru consilierei şi clienţi (Cârlea, 2003):
1. Paginile web – oferă informaţii şi instrumente de auto-evaluare
2. Adresele electronice (e-mail) – sunt utilizate pentru corespondenţa client -
consilier şi consilier – consilier
3. Video – conferinţele – pot deveni alternative viabile pentru procesul consilierii
carierei
4. Listele de discuţii – oferă informaţii, consulaţii, schimb de resurse şi materiale
pe suport electronic
5. Motoarele de căutare şi bazele de date – se utilizează pentru cercetare,
informare, resurse, biblioteci electronice
6. Jurnalele electronice – variante electronice ale periodicelor editate de diferite
organizaţii
7. Simulările computerizate – permit supervizarea şi dezvoltarea abilităţilor
8. Serviciul de chat – facilitează informarea, oferă suport pentru desfăşurarea
şedinţelor de consiliere
9. Software pentru auto-aplicare de teste, chestionare.
Dintre beneficiile serviciilor de consiliere oferite prin intermediul Internet – ului se
pot aminti:
 util în special persoanelor care din anumite motive nu solicită consiliere faţă în
faţă şi care astfel pot câştiga încredere în potenţialul consilierii de a-i ajuta în
rezolvarea unor probleme (Griffiths, 2001)
 oferă acces la servicii profesionale persoanelor din zone rurale/defavorizate sau
persoanelor a căror condiţie fizică sau psihică nu permite deplasare şi contact
direct (Childress, 1998).
Unele riscurile pe care le comportă utilizarea Internet - ului în consiliere:
25
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
 lipsa unor modele teoretice sau practice şi absenţa unei cercetări coerente în
domeniu (Rabasca, 2000),
 confidenţialitatea nu poate fi întotdeauna asigurată,
 pot apare probleme tehnice care să împiedice stabilirea contactelor sau
desfăşurarea procesului de consiliere,
 dificultatea de a controla adevărata identitate a unei persoane (fie client, fie
consilier),
 posibilitatea de a intra în contact cu persoane care prezintă risc pentru sine sau
pentru ceilalţi.

Programe informatizate de consilierea carierei:


Exemple
Categorii
Jocul meseriilor (Franţa, 1998)
Jocuri şi simulări Planeta meseriilor şi sateliţii săi (Franţa)
Staţia spaţială (Franţa)
 
      

Inventarul direcţiilor de dezvoltare a carierei /Career Direction




    

Inventory - 1990


Inventarul de interese vocaţionale Jackson / Jackson


Vocational Interest Inventory - 1992
Investigarea intereselor ocupaţionale / Kuder Occupational
Interest Survey – 1993
Căutare auto-dirijată / Self – directed Search Holland
Inventarul de interese Strong / Strong – Campbell Interest
Inventory
             

ACT- Career Planning Program (teste de aptitudini, chestionar




de interese, chestionar de evidenţierea experienţei în diferite


domenii de muncă)
APTICOM – trei baterii de evaluare: testele de aptitudini,
chestionarul de interese şi chestionarul de evaluare a
competenţelor educaţionale de bază pentru limba maternă şi
matematică
Inventarul Psihologic California / California Psychological
Inventory (CPI)
Indicatorul Myers – Briggs / Myers – Briggs Type Indicator

(MBTI)      


Instructor / Coach – program computerizat care-l ajută pe
   

consilier să depisteze cauzele pentru care un client nu


 

         

înregistrează progrese în procesul de consiliere. Este utilizat în


 

Canada din 1990.


26
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
       

  
Olanda – Information system on education and employmant / I-
SEE


 
        

Danemarca – MAXI-DUE
Belgia – ORIEP
Germania – COBER ( www.cober.org)
Portugalia – SIOF (www.unet.univie.ac.at)
Marea Britanie – MICRODOORS, TAP, Course Discover, UK
       
NARIC
    
Marea Britanie – Cascaid, Gradscop (www.prospects.ac.uk),
JIG-CAL
 

         


            
Gramania – BIZ (www.all-biz.com)


Marea Britanie - Decaid / Decision analysis program


      
  

(http://www.unc.edu/~gpitz/psyc135/decaid.html)
       

       

        
Canada – Planit
SUA – ISEEK (http://www.iseeksolutions.org/press)
 

     
 

   


            

Germania – COMPAS, KURS,




       



      
Canada – Choices
(http://www.careerware.com/products/US/choices.html
27
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
Exemple de programe informatice româneşti de consilierea carierei:

 Inventarul de preferinţe ocupaţionale InterOPTIONS – versiunea soft a


Chestionarului canadian de preferinţe pentru ocupaţii adaptat pentru România
în 1997, în cadrul Proiectului Informare şi Consilierea Carierei

 Bateria de teste psihologice de aptitudini BTPAC – aplicaţie soft care permite


administrarea online a unei serii de probe de evaluare a aptitudinilor relevante
pentru diverse domenii profesionale. BTPAC a fost elaborată de un colectiv de
cercetători, psihologi şi informaticieni de la Catedra de Psihologie a UBB Cluj, de
la Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România şi firma SC Cognitrom.

 Ghidul ocupaţiilor – www.go.ise.ro


Modulele speciale ale programului:
o "Absolvenţi" oferă indicaţii despre căutarea unui loc de muncă, inclusiv
redactarea unui CV, prezentarea la un interviu, permite căutarea
ocupaţiilor înrudite, conţine îndrumări pentru lansarea unei afaceri pe
cont propriu.
o "Alegerea ocupaţiei" conţine 8 proceduri diferite de selecţie, destinate
sprijinirii clienţilor în alegerea celei mai potrivite ocupaţii pentru ei
înşişi. Ocupaţiile selectate au scurte descrieri, fotografii ale principalelor
activităţi de muncă, iar în unele cazuri chiar şi dialoguri înregistrete
sonor. Modulul oferă legături utile către ocupaţii înrudite, inclusiv
descrieri ale asemănărilor şi este centrat pe persoanele cu dizabilităţi.
o "Şomerii" oferă idei despre abordarea situaţiei şomajului.
o "Modulul de formare" este conceput pentru consilierii carierei care
utilizează programul în şedinţe individuale sau de grup.
28
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
Euroguidance România sau Centrul Naţional de Resurse pentru Orientare
Profesională (CNROP)
o Are sediul în Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Bucureşti şi îndeplineşte, la
nivel naţional, aceleaşi atribuţii ca şi cele 66 de centre similare din alte 32
de ţări europene.
o Scopul principal al reţelei Euroguidance îl reprezintă sprijinirea mobilităţii
pentru educaţie sau muncă, funcţie de afilierea instituţională a centrului
Euroguidance din fiecare ţară.
o În România, centrul desfăşoară activităţi care susţin mai ales mobilitatea
pentru educaţie.
o Finanţarea Euroguidance România este asigurată parţial de către Comisia
Europeană prin programul Leonardo da Vinci şi parţial de către Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Programe şi portaluri europene de consilierea carierei:


 http://europass.cedefop.europa.eu/
 http://europa.eu.int/ploteus/portal/home.jsp
 http://europass.cedefop.europa.eu/europass/home/vernav/Information+and++
Support/EURES/navigate.action
29
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008

Curs nr. 9

Consilierea carierei adulţilor


„Piaţa consilierii carierei pentru adulţi”

Oferta este reprezentată de:

 Ghiduri, informaţii situate în broşuri, pliante, cărţi, postere, ziare, web site-uri pe
Internet etc. care oferă informaţii cu privire la locurile de muncă, sfaturi pentru
demararea unor iniţiative personale, oferte de educaţie şi formare profesională
continuă etc. – se pot obţine informaţii, nu se realizează o consiliere propriu-
zisă;
 Instituţiile (publice şi/sau private) care oferă servicii de informare, consiliere şi
orientare pentru toate categoriile de clienţi şi nevoi specifice ale acestora;
 Instituţiile (publice şi/sau private) care au oferte de educaţie şi formare continuă
şi servicii de informare, consiliere şi orientare;
 Instituţiile care oferă informare, consiliere şi orientare, plasarea forţei de muncă
(în special şomeri) – şi mai puţin au în vedere pe cei care vor să-şi schimbe locul
de muncă, să se recalifice etc.
Cererea este reprezentată de:

 Persoane tinere care intră pentru prima dată pe piaţa muncii şi au nevoie de
servicii de informare, consiliere şi orientare;
 Adulţi şomeri care vor să se angajeze;
 Persoane angajate care vor să-şi schimbe profesia sau locul de muncă, cele care
pentru a evita şomajul sau pentru promovare sunt dispuse să se angreneze în
stagii de formare continuă, care au nevoie de consiliere pentru (re)orientare în
meserii apropiate;
 Alte categorii de adulţi aflaţi în diferite situaţii defavorizate cu handicap, femei,
minoritari etnici, refugiaţi, cu calificare redusă, mame singure etc. (Jigău, 2003)
30
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
Principalele priorităţi ale politicilor aplicate în aria consilierii carierei adulţilor pot
viza categorii de obiective precum:

 Egalitatea şanselor de acces la oferta de educaţie şi formare (iniţială şi


continuă);
 Acces nediscriminatoriu pe piaţa forţei de muncă;
 Echitate şi pace socială;
 Gestionarea raţională a resurselor umane;
 Participarea la viaţa comunitară şi educaţie civică;
 Reducerea sau înlăturarea inegalităţilor ce ţin de: gen, vârstă, statut
marital, etnie etc.
Astfel adulţii pot avea nevoie de informaţii cu privire la:

 Noile cerinţe ale locurilor de muncă (abilităţi şi competenţe de bază


necesare);
 Oferta de educaţie şi formare continuă existentă, dinamica ofertei pieţei
muncii,
 Instituţii publice şi private care oferă servicii de informare, consiliere şi
orientare;
 Mecanismele pieţei forţei de muncă, economiei, vieţii sociale care au ecou
asupra locurilor de muncă, dezvoltării carierei personale şi ocupaţiilor, în
general.

Conţinutul serviciilor de consiliere a carierei adulţilor:

 oferirea de informaţii,
 „pre-prelucrarea” informaţiei,
 conturarea şi analiza comună a alternativelor existente,
 evaluare şi demersuri în sensul auto- cunoaşterii, ameliorării imaginii de
sine,
 pregătirea şi sprijinirea nemijlocită pentru interviu, probele de lucru,
angajarea propriu- zisă,
31
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
 consilierea pentru dezvoltarea carierei, (re)planificarea personală a
priorităţilor, (re)orientarea, rezolvarea unor situaţii de criză etc.

Dificultăţi specifice ale consilierii carierei adulţilor:

A – legate de cadru, instituţii, politici

 Există puţine prilejuri formale şi informale de a le oferi asistenţă, consiliere şi


orientare cu privire la carieră (principalele servicii: Centrele de Informare şi
Orientare din cadrul universităţilor şi Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei
de Muncă).
 Întreprinderile, cel mai adesea, nu au o politică de dezvoltare a resurselor
umane proprii (stagii de perfecţionare, de pregătire pentru a face faţă
situaţiilor de re-tehnologizare, re-orientare şi formare în domenii apropiate
pentru persoanele ce urmează a fi disponibilizate.
 Instituţiile ofertante de cursuri de formare continuă nu-şi extind, în mod
sistematic, aria preocupărilor spre consilierea carierei adulţilor.
 Serviciile de consilierea carierei din agenţiile de plasare a forţei de muncă au
în obiectiv în special şomerii (mai ales persoanele aflate în această situaţie de
mult timp).
Ca urmare a acestei situaţii sunt frecvente următoarele cazuri:

o slujba găsită nu este în acord cu aspiraţiile, interesele, şi nivelul de


competenţă;
o perioada de şomaj se prelungeşte;
o persoana este descurajată în căutarea unei slujbe;
o se apelează la alternative personale de informare, acţionare – situaţia poate
fi rezolvată dar nu întotdeauna într-un mod profesionist.

B – legate de specificul vârstei


32
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
Procesul specific al vârstei adulte este procesul de socializare profesională, care se
desfăşoară pe un continuum temporal având următoarele marcaje (Nireşteanu,
Ardelean, 2001):

o profesionalizarea anticipatorie 17-22 ani (alegerea şi pregătirea pentru


profesie)
o criza de la mijlocul vieţii în jur de 40 ani (bilanţ sever cu efecte
mobilizatoare sau deprimante)
o tranziţia târzie a adultului 60-65 ani (restrângerea progresivă a
activităţii şi retragerea profesională)
Studiile de psihologia vârstelor surprind diferenţe semnificative între tineri şi adulţi
în privinţa conduitei generale faţă de educaţie şi formare (Chiru, 2003):

Tinerii Adulţii

Alegerile sunt previzibile şi pregătite. Alegerile sunt imprevizibile şi


nepregătite.
Se află în situaţii comune, de grup. Se află în situaţii individuale, singuri.
Au contact cu sistemul de învăţământ. Nu au legături cu sistemul de
învăţământ.
Se află în situaţii obişnuite. Se află în situaţii neobişnuite /
extraordinare.
Li se pare normal să ceară ajutor, Nu li se pare firesc să ceară ajutor,
datorită lipsei de experienţă. deoarece (se) presupune că ar trebui să
se descurce pe cont propriu.
Văd mai degrabă posibilităţile. Văd mai degrabă obstacolele.
Sunt gata să-şi asume riscul. Sunt mai puţin dispuşi să- şi asume
riscuri.
Nu au obligaţii financiare. Sunt răspunzători de standardul
financiar propriu şi al altora.
Oferta educaţională este relativ clară şi Oferta educaţională este neclară şi
structurată. fluctuantă.
Frecvenţa obligatorie. Frecvenţa facultativă.
Evaluarea este regulată şi standardizată. Evaluarea se face la intervale mai mari şi
33
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
în forme mai variate.
Învăţarea este condiţionată subiectiv de Învăţarea este apreciată prin valoarea
elementul de noutate. practică adăugată.
34
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008

Curs nr. 10

Probleme speciale în consilierea carierei

1. Orientarea / Consilierea carierei oferită şomerilor

Există anumite aspecte psihologice ale şomajului care influenţează serviciile de


consiliere.

Cercetările evidenţiază un anumit ciclu emoţional prin care trece un şomer. Fazele
ciclului emoţional sunt următoarele:

1. şocul
2. negarea fenomenului
3. nesiguranţă
4. stare depresivă
5. resemnare, acceptare
6. căutarea alternativelor, dezvoltare

6
stima de sine

2 5

timpul
35
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
Se presupune că aceste persoane recunosc situaţia reală proprie doar în faza de
resemnare. Căutarea devine o nouă ocupaţie, dar după câteva eşecuri apare faza de
epuizare. Ajunşi la faza de apatie, se simt într-o situaţie fără ieşire.

Oamenii când îşi pierd locul de muncă, de obicei, consideră că aceasta a apărut din
cauza unor factori externi şi se comportă ca nişte victime. În aceste cazuri
autoaprecierea lor nu are de suferit sau se diminuează puţin. Dacă apare însă
sentimentul de autoînvinuire, acesta duce la pierderea autoaprecierii.

Schimbările rapide care au loc în piaţa forţei de muncă creează un nou segment, cel
al şomerilor foarte bine pregătiţi. Aceştia acceptă foarte greu situaţia de şomer, îşi
revin foarte greu deoarece se consideră răspunzători pentru situaţia creată şi pentru
că ţin să găsească un loc de muncă pe măsura propriei lor valori.

Percepţia situaţiei de şomer diferă în funcţie de anumiţi factori:

A. Factori socio-demografici

• vârstă,
• sex,
• nivelul de pregătire şi prestigiul ocupaţiei,
• situaţia materială,
• starea de sănătate.
B. Factori psihologici:

• obiectivele individuale,
• atitudinea faţă de muncă,
• expectanţele cu privire la viitor,
• stima de sine,
• autoeficacitatea percepută,
• locus of control,
• abilităţile de automanagement.
Consilierul va trebui să:

 identifice starea psihică în care se află persoana;


36
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
 să influenţeze în mod pozitiv autoaprecierea ei;
 să o ajute în perceperea mai corectă a realităţii;
 să o sprijine în elaborarea unui plan de remediere a situaţiei (găsirea unei noi
slujbe, reconversie profesională) şi în învăţarea unor tehnici, metode utile în
acest sens.
Jigău (2001) arată că o problemă extrem de actuală este cea legată de „atestarea
competenţelor dobândite prin experienţa de muncă”. Adulţii fac o distincţie netă
între învăţare şi muncă şi tind să ignore experienţa şi noile competenţe, deprinderi
achiziţionate prin practica muncii. Bilanţul competenţelor este un mijloc de evaluare
şi atestare a activităţii profesionale şi achiziţiilor dobândite ca urmare a activităţii
directe de muncă. Pentru individ reprezintă prilejul de cunoaştere a resurselor şi
aptitudinilor profesionale, care-i pot justifica demersurile de a face noi proiecte de
carieră.

2. Orientarea / Consilierea carierei oferită femeilor

Stereotipurile de sex influenţează într-un mod hotărâtor orientarea şcolară şi


profesională, deoarece acestea au efecte considerabile asupra imaginii de sine şi
asupra proiectelor de carieră şi de viaţă în general.

Din analiza datelor statistice reiese că există o discriminare pe piaţa muncii şi în


muncă:

 femeile ajung să îndeplinească activităţi care au un prestigiu social mai mic şi


sunt plătite mai slab comparativ cu cele profesate de bărbaţi;
 la o pregătire şcolară sensibil egală, bărbaţii ocupă posturi de muncă mai
avantajoase;
 la aceeaşi pregătire şi la aceleaşi munci efectuate, femeile câştigă mai slab
decât bărbaţii.
În ultimii ani, mai ales în ţările occidentale, se produce o mai mare apropiere între
situaţia bărbatului şi a femeii în domeniul pieţei forţei de muncă şi a muncii.
Totodată asimetria carieră profesională (la bărbaţi) – carieră familială (la femei) se
37
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
încalcă tot mai mult. Aceste schimbări pot fi identificate şi în structura rolurilor şi
activitatea din viaţa domestică.

Deoarece rolurile tradiţionale de sex, în general, nu mai sunt viabile, iar noile roluri
se conturează greu, opţiunea profesională şi planificarea carierei, mai ales în cazul
femeilor, devine dificilă. Aceste probleme specifice pot deveni teme ale consilierii
carierei .

Orientarea / consilierea carierei trebuie să ţină cont de identificarea cu rolul de sex,


trebuie să recunoască, să conştientizeze şi să pună sub semnul întrebării
prejudecăţile legate de rolurile de sex tradiţionale şi să sprijine modelarea unor
roluri flexibile.

Femeile nu urmează modele profesionale tradiţionale specifice ciclului profesional.


Richman (1982) identifică următoarele conflicte tipice ale femeilor în diferitele stadii
descrise de Super:

1. Stadiul de explorare (15-24 ani)


 Lipsa ambiţiei vs. Ambiţie
 Viaţă socială vs. Educaţie şi specializare
 Dependenţă vs. Independenţă
Stereotipuri:
 Femeile nu trebuie să se preocupe serios de dezvoltarea carierei lor, pentru că
bărbaţii vor avea grijă de ele.
 Dacă mă lupt pentru carieră, nu voi găsi niciodată un soţ.
 Femeile pline de feminitate nu trebuie să muncească.
 Ambiţia este negativă, este rău să fii ambiţios.

2. Stadiul de stabilire / împlinire (25- 44 ani)


 Căsătorie vs. Carieră
 A avea copii vs. Carieră
 Nonasertivitate vs. Asertivitate
Stereotipuri:
 Ar trebui să las deoparte cariera şi să mă concentrez la agăsi un soţ sau nu voi
găsi niciodată.
 Trebuie să fiu o soţie bună şi să susţin mai mult cariera soţului meu, care este
38
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
mai importantă decât a mea.
 Cariera mea e fără valoare dacă trec de vârsta la care pot avea încă copii.
 N-ar trebui să cer o mărire pentru că şeful m-ar putea concedia.
 Ambiţia sau competitivitatea nu sunt feminine.

3. Stadiul de menţinere (45-64 ani)


 Lipsa ambiţiei vs. Ambiţie
 Lipsa competitivităţii vs. Competivitatea
 Munca pentru bărbaţi vs. Supravegherea bărbaţilor
Stereotipuri:
 Deşi mi-ar place să promovez, ar trebui să fiu recunoscătoare că am ajuns până
aici şi nu ar trebui să forţez norocul.
 Nu trebuie să concurez cu colegii mei că atunci m-ar considera lipsită de
feminitate şi acest lucru ar fi îngrozitor.
 Şefii au secretare şi medicii asistente.

4. Stadiul de declin (65 ani - )


 A se retrage împreună cu soţul vs. A continua să lucreze
 A părăsi slujba vs. A-şi menţine slujba
 A munci pentru a-i ajuta pe alţii vs. A munci pentru a strânge bani

Stereotipuri:
 Deşi am încă energie şi dorinţa necesară pentru a-mi continua cariera, ar trebui
să mă pensionez împreună cu soţul meu.
 Ar fi egoist din partea mea să-mi menţin slujba, când tinerii nu pot promova.
 Ar trebui să-i ajut pe alţii prin muncă voluntară în loc să strâng bani pentru
pensionare. Eu m-am realizat.

O problemă specifică a consilierii carierei femeilor este reintegrarea profesională a


mamelor după concediul de îngrijire a copiilor de până la doi ani.
39
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
Facultativ:
Accesul femeilor pe piaţa muncii (Marinescu, V., Pricopie, V. 2004)
                                
                    
    

                
              
              

     

  

Situaţia femeilor pe piaţa forţei de muncă din România:


        
                                  
 

o 
  



      



   
 
  
       

    





                                          
   

o          

 

 

            
     


Caracteristicile distinctive ale femeilor în general


      


              

 

 
                               
    

       

o   

                           

     

o  

    
         
                        
 

o 





 


                  

                          
                 
     

o

      
        

   


   

       
 
      


   

        
      
 

                               

       

o   

           
                     

   

o  

            
      

    

o 

   
               

 

o  

                          
      

    

o 

                   
                           
      





  


    

  



   
                    
         

  

o   

  
             
                   
   

o 

Obiectivele studiului
                                
      
         

o 
  

  

    
                               
         
   



  

1
The Gallup Oraganization Romania pentru Centrul Parteneriat pentru Egalitate
40
Erdei Ildikó
Consilierea carierei (suport de curs)
2007-2008
                                         
        

o
   

    
                                                  


 

         

    
    
                                
   

    
  

                                          
    

o 
         




      



  

  

Recomandările grupului de cercetători


             

                               
   
      

                     
                     
      
   

o

                  
      
           


o 

                                
 

                


                                         
         
       

o 




        


       
  

                 
                      
  

o 

         

   


     


     

              



  
 

                                                 
       

o  



      




 
  

         

    
     

                            


                                            
       

o  
                
 

               
                          
     

o