Sunteți pe pagina 1din 47

De la oraşul baroc la oraşul modern

Curs 3

I. Oraşul baroc

• Preia şi realizează o serie de propuneri din planurile ideale ale Renaşterii: controlul perspectivelor, străzile drepte, procupări pentru estetica spaţiului urban.

• Introduce elemente de limbaj propriu:

- compoziţii ample

- trasee tratate monumental

- axialitate

- dinamism

- perspective largi

- pieţe decorative

• Caracter scenografic - primează impresia, aparenţa, conţinutul e mai puţin important.

Centura de fortificaţii separă, în continuare, oraşul de zona rurală.

Barocul este un stil apărut şi promovat în perioada Contrareformei (ofensiva Catolicismului împotriva
Barocul este un stil apărut şi promovat în perioada Contrareformei (ofensiva Catolicismului împotriva

Barocul este un stil apărut şi promovat în perioada Contrareformei (ofensiva Catolicismului împotriva Protestantismului), care caracterizează arhitectura Europei centrale şi de vest în sec. XVII-XVIII. A debutat în secolul XVI la Roma, din intenţia de a exprima rolul Romei ca centru al lumii catolice

Devine expresia centralismului şi absolutismului monarhic precum şi a Contrareformei catolice.

• Exacerbează rolul clădirilor de cult şi al reşedinţei regale în cadrul oraşului

Accent pe caracterul de reprezentare al spaţiului public şi al clădirilor, cu marcarea centrului pieţei printr-o statuie, o coloană sau un obelisc.

Structura oraşului baroc

Centralism ierarhic : pieţele, ca puncte focale, sunt legate prin străzi drepte, care oferă atât o reţea de circulaţie comodă şi eficientă cât şi perspective dirijate spre puncte de interes sau clădiri reprezentative.

Se răspândeşte tipul de reţea stradală în trident sau evantai, radiind dintr-un punct focal.

Relaţie dinamică între clădiri şi spaţiul urban:

axa vizuală este axa arhitecturală în lungul căreia are loc dezvoltarea urbană.

Intervenţii pe zone restrânse din oraş, dar care erau concepute cu ideea unei posibile extinderi.

Există preocupare pt. estetica urbană şi efectele perspectivelor urbane. Perspectiva urbană este utilizată din motive pur estetice.

estetica urbană şi efectele perspectivelor urbane. Perspectiva urbană este utilizată din motive pur estetice.
Începuturile:Roma • Michelangelo deschide era urbanismului baroc, la Roma, cu proiectul pieţei Capitoliului (cca.

Începuturile:Roma

Începuturile:Roma • Michelangelo deschide era urbanismului baroc, la Roma, cu proiectul pieţei Capitoliului (cca.

Michelangelo deschide era urbanismului baroc, la Roma, cu proiectul pieţei Capitoliului (cca. 1544).

Tema: crearea unui spaţiu pe Colina Capitolină pentru statuia ecvestră a lui Marc Aureliu (împărat roman, 161-180).

Proiectează o piaţă trapezoidală, cu trei clădiri pe laturile pieţei, dintre care două edificii preexistente (senatul şi palatul conservatorilor), a căror dispunere iniţială a dictat forma pieţei.

Piazza San Pietro (1675-1677)

Piaţă monumentală proiectată de Lorenzo Bernini (1598-1680) pentru catedrala Romei şi principala biserică a lumii catolice, San Pietro. Traseu gradual, într-o succesiune de spaţii care pun în valoare catedrala. Elementul principal - Piazza Obliqua, de formă ovală, cu axa lungă pe direcţie transversală, simbolizează primirea credincioşilor cu braţele deschise de către Biserica romană (300 000).

direcţie transversală, simbolizează primirea credincioşilor cu braţele deschise de către Biserica romană (300 000).
direcţie transversală, simbolizează primirea credincioşilor cu braţele deschise de către Biserica romană (300 000).
direcţie transversală, simbolizează primirea credincioşilor cu braţele deschise de către Biserica romană (300 000).

Torino, Piazza Castello

- Piaţă amplă şi pătrată, având în mijloc palatul Madama.

- Faţada scenografică : Un castel seniorial de secol XIII primeşte o faţadă barocă (1718), prin adăugarea unei travei în faţă, în care este amplasată o impunătoare scară de onoare.

- castelul medieval încorporează turnurile unei porţi romane.

- exemplu sugestiv pt. rolul acordat aparenţei în arhitectura spaţiului baroc.

turnurile unei porţi romane. - exemplu sugestiv pt. rolul acordat aparenţei în arhitectura spaţiului baroc.
turnurile unei porţi romane. - exemplu sugestiv pt. rolul acordat aparenţei în arhitectura spaţiului baroc.
turnurile unei porţi romane. - exemplu sugestiv pt. rolul acordat aparenţei în arhitectura spaţiului baroc.
• Roma, Piazza del popolo - formă ovală, reţea de străzi in trident - intrarea

Roma, Piazza del popolo

- formă ovală, reţea de străzi in trident

- intrarea pe strada mediană (via del Corso, antica stradă Via Flaminia) încadrată simetric de 2 biserici gemene de sec. XVIII (Sta Maria dei Miracoli & Sta Maria in Montesanto)

- centrul pieţei marcat prin obelisc

- forma actuala dupa proiectul neoclasic al lui Giuseppe Valadier (1811-1822).

- centrul pieţei marcat prin obelisc - forma actuala dupa proiectul neoclasic al lui Giuseppe Valadier
- centrul pieţei marcat prin obelisc - forma actuala dupa proiectul neoclasic al lui Giuseppe Valadier
- centrul pieţei marcat prin obelisc - forma actuala dupa proiectul neoclasic al lui Giuseppe Valadier

Arhitectura ca program

Element nou, apărut odată cu preocuparea pt. estetica spaţiului urban din perioada Renaşterii.

• - Vigevano (Lombardia)

Piaţa Palatului ducal 1492 - ducele de Milano, Lodovico Moro, dispune demolarea caselor din vechea piaţă comercială pentru a le reconstrui aliniate şi cu o

caselor din vechea piaţă comercială pentru a le reconstrui aliniate şi cu o arhitectură a faţadelor
caselor din vechea piaţă comercială pentru a le reconstrui aliniate şi cu o arhitectură a faţadelor

arhitectură a faţadelor unitară.

caselor din vechea piaţă comercială pentru a le reconstrui aliniate şi cu o arhitectură a faţadelor
Arhitectura cu program Pieţele regale franceze • Arhitectura clădirilor are la bază un program (arhitectură
Arhitectura cu program Pieţele regale franceze • Arhitectura clădirilor are la bază un program (arhitectură

Arhitectura cu program

Pieţele regale franceze

Arhitectura clădirilor are la bază un program (arhitectură cu program)

Exemplu:

Place Royale (Vosges), Paris

- Pe locul unui vechi palat regal (Tournelle)

- plan pătrat (L=140m)

- fronturi simetrice, iniţial în centru statuia ecvestră a regelui

- Program arhitectural : tronsoane tipizate, faţade uniforme cu arhitectură impusă (placaj de cărămidă, parter cu portic pe arcade, acoperişuri identice)

- reşedinţe urbane ale nobilimii.

- intrări în mijlocul laturilor N şi S

- 2 imobile - pavilioanele regale - ceva

mai înalte, plasate în axa N-S, adăpostesc intrările în piaţă.

N şi S - 2 imobile - pavilioanele regale - ceva mai înalte, plasate în axa

Place Vendôme

- piaţă regală în Paris, din vremea lui Ludovic al XIV-lea

- Iniţial se construiesc doar faţadele fronturilor, care sunt apoi vândute pe tronsoane

- Cumpărătorii au voie să construiască ce vor în spatele faţadelor, cu condiţia păstrării aspectului exterior.

- centrul pieţei iniţial mobilat cu o statuie ecvestră a suveranului.

cu condiţia păstrării aspectului exterior. - centrul pieţei iniţial mobilat cu o statuie ecvestră a suveranului.
cu condiţia păstrării aspectului exterior. - centrul pieţei iniţial mobilat cu o statuie ecvestră a suveranului.

PARIS Planificarea urbană

•

1607 - regele un edict care prevede lărgirea şi

rectificarea străzilor, prin stabilirea aliniamentelor şi dispariţia “pliurilor şi coturilor” pe drumurile publice. Nu este respectat în practică, va fi aplicat abia în sec.

XVIII.

• 1783 - regele ordonă ca la Paris noile străzi să aibă cel puţin 10 m lăţime; în practică, din 1787, administraţia impune 12 m lăţime, din care câte 2 m pentru fiecare

trotuar.

Motive : fluentizarea circulaţiei, estetica urbană şi calitatea aerului în oraş (“în mod periculos viciat”).

Paris - Reglementări de arhitectură şi urbanism

pentru prevenirea riscurilor de incendiu: se interzic acoperişurile de paie, uneori construcţiile din lemn, se impun pivniţe boltite şi scări de piatră

securitatea edificiilor : se limitează înălţimea (cca. 22,5 m la coama acoperişului), se interzic consolele din lemn sau fier

aliniamentul devine un imperativ urban, nu doar estetic ci şi funcţional (pentru fluentizarea circulaţiei): se interzic dughenele şi porţiunile de case ieşite din aliniament

- aliniamentul noilor case sau a reconstrucţiilor este stabilit de autoritatea publică.

- planul de aliniere stabilit de administraţie fixează limitele străzii, deci ale domeniului public; se acordă despăgubiri pt. terenul expropriat pt. cauză de utilitate publică.

estetica urbană: faţadele sunt supuse autorizării; se urmăreşte unitatea arhitecturală - adesea impusă printr-o hotărâre dată de Consiliu (obligă casele unei străzi, unei pieţe sau cartier, să reproducă faţada anexată hotărârii respective).

Elementul natural şi oraşul

În preocuparea ambientală şi estetică din perioada oraşului baroc, se înscrie şi reconsiderarea atitudinii faţă de elementul natural, care este pus în valoare prin amenajarea malurilor cursurilor de apă care traversează oraşul. Apare conceptul de loisir ca funcţiune urbană - petrecerea timpului liber, promenadă. În 1527 palatul Luvru devine reşedinţa permanentă a suveranului.

- la reconstrucţia Luvrului se prevede, la cererea regelui Francisc I, crearea cheiului palatului, urmat, în cursul sec. XVI de alte cheiuri.

- amenajarea malurilor Senei în scopul deschiderii palatului către râu, “de a-l face să beneficieze de spectacolul pe care acesta îl constituie”.

deschiderii palatului către râu, “de a - l face să beneficieze de spectacolul pe care acesta
deschiderii palatului către râu, “de a - l face să beneficieze de spectacolul pe care acesta
• Oraşul medieval tratatează prezenţa apei exclusiv utilitar, malul apei e o uliţă ca oricare
• Oraşul medieval tratatează prezenţa apei exclusiv utilitar, malul apei e o uliţă ca oricare

Oraşul medieval tratatează prezenţa apei exclusiv utilitar, malul apei e o uliţă ca oricare alta.

• În sec.XVII-XVIII, elementul natural este pus în valoare - în special cursurile de apă din interiorul oraşului - oraşul se deschide spre apă

La Paris, în 1769 şi 1786 regalitatea ordonă municipalităţii să demoleze toate casele de pe poduri şi de pe maluri.

Se amenajează promenade: Champs-Elysées, începută sub Ludovic XIV, promenada de la Vincennes etc.

Clujul baroc

Clujul baroc • Pătrunderea barocului la Cluj este favorizată de intrarea principatului Transilvaniei în Imperiul

Pătrunderea barocului la Cluj este favorizată de intrarea principatului Transilvaniei în Imperiul habsburgic, în 1691.

Din punct de vedere urbanistic nu se produc transformări importante.

Noutatea o reprezintă introducerea unor programe arhitecturale noi, cum ar fi palatul nobiliar, dotările culturale şi de învăţământ precum şi o fortăreaţă bastionară de dimensiuni reduse, plasată pe dealul Cetăţuia.

Cluj

Cluj • Se construiesc clădiri cu funcţiuni noi - programe noi de arhitectură - care necesită

Se construiesc clădiri cu funcţiuni noi - programe noi de arhitectură - care necesită spaţii mai ample, ducând la comasarea unor parcele medievale.

Palatul Banffy ocupă 4

unor parcele medievale. • Palatul Banffy ocupă 4 parcele medievale. • Pe acelaşi principiu de comasare

parcele medievale.

Pe acelaşi principiu de comasare a unor parcele medievale se construiesc:

biserica şi colegiul iezuit,

internatul pt. fii de nobili,

teatrul etc.)

a unor parcele medievale se construiesc: biserica şi colegiul iezuit, internatul pt. fii de nobili, teatrul
a unor parcele medievale se construiesc: biserica şi colegiul iezuit, internatul pt. fii de nobili, teatrul

CLUJ

CLUJ • Primele edificii în stil baroc au fost biserica iezuită Sf. Treime, cu mănăstirea şi

Primele edificii în stil baroc au fost biserica iezuită Sf. Treime, cu mănăstirea şi colegiul iezuit alături (1703-1724).

Apar timide încercări de degajare a spaţiului urban prin crearea unor pieţe în faţa bisericilor noi, marcate prin monumente, după modelul celor de la Roma (Sf. Maria protectoarea ciumei, 1744).

II. ORAŞUL ÎN SECOLUL XIX

• În jurul anului 1750 are loc debutul erei industriale, în Anglia, cu efecte asupra structurilor sociale - apare o nouă clasă socială:

muncitorii

Migraţia masivă a forţei de muncă din mediul rural determină o creştere rapidă şi necontrolată a oraşelor.

Considerată o perioadă de confuzie şi declin a oraşului

Oraşul îşi pierde zidul de incintă.

Noul tip de ţesut urban în zonele extinse ale oraşului este grila ortogonală, în care cvartalele erau tratate doar sub aspectul avantajului economic.

Iniţial, elementul natural şi imaginea de ansamblu a oraşului sunt complet uitate.

Iau naştere noi suburbii cu cartiere muncitoreşti insalubre.

Apar propuneri de asanare a mediului de viaţă şi de locuire din cartierele muncitoreşti prin proiecte utopice, ideale, rămase în majoritate nerealizate, dar ale căror principii au stat la baza unor proiecte rezidenţiale materializate ceva mai târziu.

Propuneri Ebenezer Howard 1. Oraşul grădină, 1898

• Pune la punct o interpretare a conceptului de oraş-grădină

Încearcă să dea oraşului deschis (= fără centură de ziduri) o structură şi o identitate, introducând departajarea zonelor, un sistem ierarhizat de străzi şi un centru.

Centrul oraşului conceput ca un parc central, care cuprindea primăria, teatrul, sala de concerte, biblioteca, muzeul şi spitalul. La periferie, perimetral, grădini de legume.

Proiect pentru un oraş de 32 000 locuitori.

muzeul şi spitalul. La periferie, perimetral, grădini de legume. • Proiect pentru un oraş de 32
muzeul şi spitalul. La periferie, perimetral, grădini de legume. • Proiect pentru un oraş de 32

Materializarea conceptului de oraş grădină

Cartiere muncitoreşti

conceptului de oraş grădină Cartiere muncitore şti • La sf. sec. 19 patronatele din industrie realizează

• La sf. sec. 19 patronatele din industrie realizează proiecte de cartiere rezidenţiale pentru muncitori şi funcţionari

Variaţiuni pe tema oraşului grădină, cu o mixare urban-rural, case unifamiliale sau colective, cu grădini

Alfred Krupp construieşte cartierul Alfredsdorf la Essen, 1700 de locuinţe cu chirie în case unifamiliale sau cu 4 apartamente

• Sistem cuplat

• Standardizare

la Essen, 1700 de locuinţe cu chirie în case unifamiliale sau cu 4 apartamente • Sistem
la Essen, 1700 de locuinţe cu chirie în case unifamiliale sau cu 4 apartamente • Sistem

Cartierul Dessau-Törten

Cartierul Dessau-Törten • Construit la Dessau între 1927-1930. • Cartier muncitoresc cu cacteristici rurale, după

• Construit la Dessau între 1927-1930.

• Cartier muncitoresc cu cacteristici rurale, după modelul oraşului grădină. Parcele individuale cu case înşiruite şi grădini în spate.

Preia schema radială din planul ideal al lui Ebenezer Howard, cu posibilitate de extindere în viitor, şi un centru cu piaţă publică şi dotări.

ideal al lui Ebenezer Howard, cu posibilitate de extindere în viitor, şi un centru cu piaţă
ideal al lui Ebenezer Howard, cu posibilitate de extindere în viitor, şi un centru cu piaţă
Falansterul lui Fournier A - piaţa B - grădina de iarnă înconjurată de sere C,D
Falansterul lui Fournier A - piaţa B - grădina de iarnă înconjurată de sere C,D

Falansterul lui Fournier

A - piaţa

B - grădina de iarnă înconjurată de sere

C,D - curţi interioare cu pomi, jocuri de apă, bazine etc.

E - intrarea principală

F - teatru

G - biserică

H,I - Ateliere, magazii, hangare, hambare

J - grajduri şi construcţii rurale

K - curte

2. Falansterul : “palatul social” imaginat în 1829 de Charles Fourier (socialist utopic), constând dintr- o clădire centrală pe trei etaje, cu multe spaţii verzi, care grupa şi dotări. Conceptul lui Fourier:”Fiecare casă trebuie să aibă un teren liber, curte sau grădină, cu o suprafaţă egală cu cea a construcţiei (prevedere necesară împotriva speculanţilor)”.

3. Tony Garnier - Oraşul industrial, 1901

3. Tony Garnier - Oraşul industrial, 1901 • Oraş pe malul unui râu, adosat unui masiv
3. Tony Garnier - Oraşul industrial, 1901 • Oraş pe malul unui râu, adosat unui masiv
3. Tony Garnier - Oraşul industrial, 1901 • Oraş pe malul unui râu, adosat unui masiv

Oraş pe malul unui râu, adosat unui masiv muntos.

Model de oraş ideal bazat pe un principiu: societatea dispune în mod liber de solul tratat ca un mare

parc.

Scop: să aducă locuitorilor cele mai bune conditii de locuire, muncă, deplasare, educaţie şi sănătate.

de locuire, muncă, deplasare, educaţie şi sănătate. • Noutate: zonificare funcţională - departajarea

• Noutate: zonificare funcţională - departajarea suprafeţelor pe zone de locuit (pe un promontoriu

stâncos), zone industriale (în vale), dotări de sănătate (la înălţime - pt. “aer şi soare”), legate între ele prin străzi drepte.

Preocupări de igiena locuirii : încăperi orientate spre S, fără curţi interioare şi spaţii închise neventilate.

Tehnologii de construcţie noi (beton armat, metal) pentru a simplifica formele clădirilor şi a reduce costurile.

Introduce tipul de urbanism raţional, cu forme simplificate şi materiale industriale.

şi a reduce costurile. • Introduce tipul de urbanism raţional, cu forme simplificate şi materiale industriale.

Barcelona - Proiectul “Eixample” (extindere), Ildefons Cerdà

- Proiectul “Eixample” (extindere), Ildefons Cerdà • În anii 1850’ are loc demolarea fortificaţiilor

• În anii 1850’ are loc demolarea fortificaţiilor bastionare care înconjurau oraşul medieval.

Consiliul municipal decide crearea unui plan de extindere a oraşului, care să sistematizeze teritoriul înconjurător prin integrarea oraşului vechi şi a localităţilor limitrofe într-o structură urbană coerentă.

• Planul Cerda propune o tramă ortogonală regulată, tip grilă. • Traseul grilei are ca

Planul Cerda propune o tramă ortogonală regulată, tip grilă.

• Traseul grilei are ca reper elementul natural - Marea Mediterană - cu axa lungă paralelă cu litoralul.

Ignoră ţesutul oraşului medieval.

Scheletul tramei alcătuit dintr-o reţea de 6 bulevarde dispuse radial, cu una din artere pe axa E-V, restul bulevardelor trasate oblic (NE-SV la 45º) - pe direcţia localităţilor încorporate.

La extremitatea E a fost prevăzut un parc.

- Cvartale standard, de formă pătrată cu colţurile tăiate la 45 grade. - Un district/cartier,

- Cvartale standard, de formă pătrată cu colţurile tăiate la 45 grade.

- Un district/cartier, avea 20 de cvartale şi era dotat cu magazine şi servicii

- Preocupări pentru calitatea locuirii

- Studiu de însorire pe parcursul zilei.

- Cvartalele trebuiau orientate NV-SE pentru a asigura tuturor apartamentelor câteva ore de însorire pe timpul zilei.

- Cvartalele trebuiau orientate NV-SE pentru a asigura tuturor apartamentelor câteva ore de însorire pe timpul
- Cvartalele trebuiau orientate NV-SE pentru a asigura tuturor apartamentelor câteva ore de însorire pe timpul

Barcelona - Proiectul Cerdà

Barcelona - Proiectul Cerdà • Mobilarea cvartalelor doar pe două laturi, cu înălţimea clădirilor limitată •
Barcelona - Proiectul Cerdà • Mobilarea cvartalelor doar pe două laturi, cu înălţimea clădirilor limitată •

Mobilarea cvartalelor doar pe două laturi, cu înălţimea clădirilor limitată

• Cvartale deschise pentru a asigura imobilelor maximum de însorire şi ventilare.

Barcelona Punerea în practică

• 520 de cvartale realizate

• Cvartalele au fost închise cu clădiri pe toate laturile

Spaţiul din interiorul cvartalelor a fost ocupate de parcaje auto, ateliere şi centre comerciale.

Foarte puţine grădini interioare au fost păstrate.

ocupate de parcaje auto, ateliere şi centre comerciale. • Foarte puţine grădini interioare au fost păstrate.

Planul Haussmann pentru modernizarea Parisului

• Proiect de restructurare urbană a Parisului comandat de Napoleon al III-lea.

• Baronul Haussmann, prefectul Senei, prevede o reţea de bulevarde, cu două trasee principale pe axele N-S şi E-V.

• Proiectul a cuprins toate aspectele proiectării urbane atât în centru cât şi la periferie: străzi largi şi drepte, regularizarea faţadelor şi clădirilor, grădini publice, canalizare şi alimentare cu apă, dotări urbane şi monumente de for public.

şi clădirilor, grădini publice, canalizare şi alimentare cu apă, dotări urbane şi monumente de for public.

Planul Haussmann pentru modernizarea Parisului

Metoda

Statul a expropriat deţinătorii imobilelor aflate pe traseul noilor artere.

Clădirile vechi au fost demolate şi au fost trasate bulevarde drepte, complet echipate cu alimentare cu apă, gaz şi canalizare.

Finanţare prin împrumuturi bancare, rambursate prin vânzare de terenuri (parcelate în prealabil) unor investitori care puteau construi conform unui set de reguli precise. Au fost distruse 20 000 case şi peste 40 000 construite între

1852-1872.

construi conform unui set de reguli precise. Au fost distruse 20 000 case şi peste 40

Planul Haussmann pentru modernizarea Parisului

Reglementări

Expropierea “pentru scopuri de interes public”: oraşul putea achiziţiona clădiri plasate în lungul bulevardelor proiectate.

Cei care deţineau clădiri pe bulevarde erau obligaţi să cureţe şi să împrospăteze faţadele o dată la 10 ani.

Aliniamentul străzilor şi racordarea la reţeaua de canalizare erau stabilite prin proiect.

• În 1859 regulamentul impunea înălţimea maximă a clădirilor la 20 m la cornişă; panta acoperişurilor era impusă la 45 ̊.

Construcţiile din lungul noilor bulevarde trebuiau să se supună unor reguli privind aspectul exterior: clădirile învecinate trebuiau să aibă aceeaşi înălţime de nivel, iar liniile principale ale faţadelor trebuiau să fie la fel (cornişe, asize etc.); utilizarea pietrei naturale era obligatorie la faţade.

În lungul bulevardelor, imobilele au fost prevăzute cu spaţii comerciale şi cafenele la parter.

• Planul a fost finalizat în 1896.

imobilele au fost prevăzute cu spaţii comerciale şi cafenele la parter. • Planul a fost finalizat

Clujul în sec. XIX

În 1790 se instituie un control al construcţiilor prin înfiinţarea Direcţiei Construcţiilor (Aedilis Directio), cu un inginer angajat permanent şi o Comisie de construcţii.

Zidurile fortificaţiei considerate obstacol în calea dezvoltării oraşului.

La sfârşitul sec. XVIII se parcelase şanţul cu apă din jurul zidurilor, deschizându-se pentru circulaţie poarta de est.

Direcţia Construcţiilor nu acceptă demolarea fortificaţiilor decât pe porţiunile unde acestea erau ameninţate cu ruina.

Piatra rezultată din demolarea fortificaţiilor a fost utilizată la noile construcţii publice.

Amenajarea Pieţei mari

Încercări de sistematizare de la sf. sec. XVIII.

Din evul mediu până în sec. XIX piaţă de târg.

Intenţia de a da un aspect ordonat pieţei, în ton cu tendinţele contemporane pe plan european.

Intenţia de a elimina dughenele construite în piaţă şi în jurul bisericii.

contemporane pe plan european. • Intenţia de a elimina dughenele construite în piaţă şi în jurul
contemporane pe plan european. • Intenţia de a elimina dughenele construite în piaţă şi în jurul

Cluj sec.19

Alinierea străzilor - se trasează aliniamentul axei est-vest (Memorandumului, 21 Decembrie) şi pe Strada Mijlocie (Eroilor).

Comisia de construcţii controlează respectarea liniei drepte a străzii.

Direcţia şi lăţimea străzilor erau stabilite de ingineri.

Acolo unde noua linie a străzii intra pe teren proprietate particulară, oraşul oferea schimb de teren sau despăgubire.

Pentru a împiedica ridicarea unor construcţii în mod arbitrar, Comisia de construcţii şi Sfatul oraşului solicitau prezentarea planurilor, sub ameninţarea că cei care se vor eschiva, lucrând “împotriva podoabei oraşului”, vor fi obligaţi să dărâme ceea ce construiseră.

În centrul oraşului, Comisia instituie controlul materialelor de construcţie.

• În 1830, Sfatul interzice casele din lemn şi folosirea lemnului la coşurile de fum (protecţia contra incendiilor).

Se interzice accesul în pivniţe direct din stradă.

Se reglementeză numărul de trepte din faţa prăvăliilor şi uşilor de intrare la maximum 2 trepte (stricau alinierea, seara puteau pune în pericol integritatea fizică a trecătorilor).

• Se interzic balustradele la intrarea caselor de pe str. Mănăşturului (Memorandumului) şi Strada Ungurească (21 Decembrie 1989).

Se reglementează măsura în care gratiile de la ferestre puteau depăşi planul faţadei.

Se pietruiesc străzile

Se reglementează măsura în care gratiile de la ferestre puteau depăşi planul faţadei. • Se pietruiesc
Se reglementează măsura în care gratiile de la ferestre puteau depăşi planul faţadei. • Se pietruiesc

Elementul

natural

Elementul natural • Spa ţ iile verzi Amenajarea unei grădini publice pentru loisir (petrecerea timpului liber)

Spaţiile verzi

Amenajarea unei grădini publice pentru loisir (petrecerea timpului liber) cu alei de promenadă, este iniţiată în 1812, de către Asociaţia pentru înfrumuseţarea oraşului. Din 1827 începe amenajarea sa prin grija Comisiei Parcului şi Promenadei, în afara zidurilor, pe malul drept al Someşului. Din 1837, devine locul public cel mai agreat din oraş.

Cluj 1860-1917

Cursurile de apă

- Extinderea oraşului pe malul opus al Someşului a avut loc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea fără un concept de punere în valoare a cursului apei.

- Malurile sunt parcelate şi sunt construite imobile de o parte şi de alta a albiei râului, cu fronturi la străzile noi şi fund de parcelă până la râu.

- Deşi integrat fizic în noua structură urbană, Someşul rămâne din punct de vedere al participării la imaginea şi la viaţa oraşului, în afara lui.

urbană, Someşul rămâne din punct de vedere al participării la imaginea şi la viaţa oraşului, în
urbană, Someşul rămâne din punct de vedere al participării la imaginea şi la viaţa oraşului, în

III. ORAŞUL MODERN

Urbanismul progresist

La începutul sec. XX, viziunea asupra dezvoltării oraşului industrial promovată în secolul anterior şi în special cea a lui Tony Garnier din 1901, a stat la baza apariţiei urbanismului raţionalist modern.

În 1928 se constituie o mişcare internaţională denumită CIAM (Congresul Internaţional de Arhitectură Modernă), care va promova stilul internaţional în arhitectură şi urbanismul progresist în dezvoltarea oraşelor.

În 1933, arhitecţii CIAM elaborează un manifest doctrinar - Carta de la Atena, care reflectă principiile urbanismului progresist, obsedat de modernitate.

“Oraşul sec. XX trebuie să aparţină epocii sale, să fie în pas cu progresul tehnologic, să-şi afirme contemporaneitatea prin tot ceea ce constituie tehnica de vârf: uzina, automobilul, avionul”.

Promovează estetica modernă, bazată pe raţionalitate şi austeritate, manifestând un anume dispreţ pentru oraşul vechi - demolarea “cocioabelor” va face loc suprafeţelor verzi.

• Urbanism deschis.

Carta de la Atena, 1933

Cere construcţii înalte, îndepărtate unele de altele, izolate în lumină şi verdeaţă.

Imobilul colectiv reprezintă idealul urbanismului modern.

Abolirea străzii tradiţionale, considerată anacronică, zgomotoasă, periculoasă, contrară imperativelor însoririi şi igienei.

Cere ca imobilele să fie amplasate la distanţă de fluxurile de circulaţie motorizată.

Operează cu zonarea funcţională a oraşului, divizat în zone de locuit (aşa-numitele cartiere dormitor), zone de muncă/producţie şi zone de petrecere a timpului liber => identifică funcţiunile fundamentale ale oraşului: locuirea, munca, recreaţia.

• În 1943 este introdusă a patra funcţiune, circulaţia, tratată ca o funcţiune distinctă, cu o diferenţiere a străzilor pe categorii de importanţă.

Promovează o schemă urbană universal valabilă, pentru omul-tip imaginat de urbaniştii sec. XX, conform principiului “toţi oamenii au aceleaşi nevoi” (Le Corbusier).

Le Corbusier

Le Corbusier • Cel mai important exponent al urbanismului raţionalist. • Planul Voisin - proiect de

Cel mai important exponent al urbanismului raţionalist.

Planul Voisin - proiect de restructurare urbană a Parisului, expus la Expoziţia Internaţională de Arte Decorative de la Paris, 1925 : prevede înlocuirea fondului construit din centru, cu turnuri de 200 m înălţime, care ocupă doar 5% din suprafaţa solului.

• Efecte - dizolvarea spaţiului urban tradiţional şi înlocuirea lui cu unităţi autonome pentru locuit sau destinate birourilor.

Le Corbusier Planul Saint Dié,1946

Proiect pt. reconstrucţia centrului istoric din oraşul Saint-Dié, distrus de bombardamentele din 1944.

Asociază locuinţe individuale cu locuinţe colective, separă circulaţia pietonală de cea carosabilă, cu mari suprafeţe libere plantate.

Respins de populaţia locală în favoarea unei soluţii tradiţionale, care să respecte interesele proprietarilor vechilor imobile.

locală în favoarea unei soluţii tradiţionale, care să respecte interesele proprietarilor vechilor imobile.
locală în favoarea unei soluţii tradiţionale, care să respecte interesele proprietarilor vechilor imobile.
locală în favoarea unei soluţii tradiţionale, care să respecte interesele proprietarilor vechilor imobile.

Le Corbusier

Le Corbusier • Unitate de locuit, Marsilia 1947 Imobil vast, cu 17 niveluri , pentru 1500-2000

Unitate de locuit, Marsilia 1947

Imobil vast, cu 17 niveluri , pentru 1500-2000 de persoane. Reprezintă versiunea pe verticală a falansterului Unitate de locuit autonomă, adăpostind în interior locuinţe + dotări la nivel de cartier (dispensar, şcoală, grădiniţă, creşă, magazine).

Brasilia, Lucio Costa & Oscar Niemeyer, 1957- 60

Brasilia, Lucio Costa & Oscar Niemeyer, 1957- 60 • Proiect pentru o nouă capitală politico -
Brasilia, Lucio Costa & Oscar Niemeyer, 1957- 60 • Proiect pentru o nouă capitală politico -

Proiect pentru o nouă capitală politico-administrativă a Braziliei

Oraş nou, pe malul unui lac natural, planimetrie în formă de pasăre/avion, cu o axă monumentală SE-NV mobilată cu clădirile ministerelor.

“Piaţa celor trei puteri” reprezintă punctul focal al axei, adăpostind clădirile congresului.

Brasilia

Brasilia

Problemele urbanismului progresist

Practicat pe scară largă după al doilea război mondial

• Considerat un urbanism inuman

• Lipsit de identitate, de intimitate, de repere spaţiale, monoton.

A oferit o cale rapidă şi ieftină de reconstrucţie după cel de al doilea război mondial şi o soluţie pentru satisfacerea nevoii de locuinţe în aglomerările urbane.

• Rentabil prin dezvoltarea construcţiilor pe verticală - blocuri -, industrializare şi tipizare.

Cartierele: “maşini de locuit” destinate omului- tip.

verticală - blocuri - , industrializare şi tipizare. • Cartierele: “maşini de locuit” destinate omului- tip.
verticală - blocuri - , industrializare şi tipizare. • Cartierele: “maşini de locuit” destinate omului- tip.
• Perenitatea urbanismului progresist Paris : Planul Voisin (1925) - La Defense (cartier de afaceri,
• Perenitatea urbanismului progresist Paris : Planul Voisin (1925) - La Defense (cartier de afaceri,

• Perenitatea urbanismului progresist

Paris : Planul Voisin (1925) - La Defense (cartier de afaceri, 1958-1989)