CURS 5 Materiale inteligente

Definitie: material care isi modifica una sau mai multe proprietati intr-un domeniu foarte larg, la variatii mici a unor factori de mediu: Smart materials materiale destepte, Inteligent materials materiale inteligente, Active materials materiale active, Adaptive materials materiale adaptive, Smart devices, smart systems, smart structure.

Intrarea sau stimulul poate fi de exemplu o schimbare de temperatura, de pH (pentru sistemele aflate in mediu apos) sau un camp magnetic. Materialul raspunde printr-un semnal de ieire, care poate fi de exemplu o schimbare de lungime a materialului, modificare de vscozitate sau de conductivitate electric. Materiale polimere inteligente Solubilitatea multor materiale creste cu temperatura. Cu toate acestea exista polimeri care in solutii apoase prezinta in mod distinct o comportare opusa. La o crestere a temperaturii peste un anumit punct, numit temperatura critica a solutiei(LCST) sau temperatura tranzitiei de faza, se contracta. La valori mai mici decat LCST polimerul este solubil in faza apoasa; peste LCST polimerul devine insolubil si are loc separarea de faza.

Separari de faza in solutii de polimeri

Forta motrice pentru aceasta tranzitie este guvernata de balanta hidrofil-hidrofoba. Exemple de polimeri care sufera astfel de tranzitii de faza sunt: -poli(N-izopropil acrilamida)(PNIPAM) sau alte acrilamide substituite; -poli(vinilmetileterul); -poli(etilenoxid); -hidroxipropilceluloza; -poli(vinil alcool); -poli(etilhidroxietilceluloza); -poli(2-etiloxazolina). Hidrogeluri Hidrogelul este o entitate material cu o structur tridimensional format din polimeri hidrofili i o important cantitate de ap, cu proprieti intermediare lichidelor i solidelor. n general, cantitatea de ap reprezint mai mult de 20% din greutatea total a hidrogelului. n cazul n care coninutul de ap depete 95 % din greutatea total, hidrogelul se numete superabsorbant. Individualizarea hidrogelurilor de alte biomateriale se face pe baza urmtoarelor aspecte: , au volum i form proprie; , sunt, n general, medii transparente (incolore sau colorate); , sub aciunea cldurii (uscare) are loc o pierdere accentuat de mas nsoit de o puternic contracie a volumului; , la solicitrile mecanice reduse au un comportament elastic pronunat; , la eforturi de comprimare de volum are loc contracia volumului i creterea densitii. Pentru a menine structurile tridimensionale ale hidrogelului literatura de specialitate indic reticularea fizic sau chimic a lanurilor polimerice. n gelurile chimice, lanurile polimerice sunt conectate prin legturi covalente i astfel este dificil schimbarea formei acestor geluri. n cazul gelurilor fizice, lanurile polimerice formeaz legturi necovalente cum ar fi: legturi Van der Waals, legturi ionice, legturi de hidrogen sau interaciuni hidrofobe. Continuitatea reelei tridimensionale mparte hidrogelurile n: - continue care la ndeprtarea apei prin evaporare se contract i conserv continuitatea suprafeei de material; - discontinue care prin uscare se contract, cu separarea suprafeelor ce nfoar reelele continue ce aparin volumelor elementare. Topologia reelei tridimensionale continue este foarte diversificat i depinde de mai muli factori: structura polimerului, structura punilor intermoleculare, numrul i dispunerea legturilor intermoleculare fa de planul catenelor macromoleculare. Din punct de vedere al compoziiei chimice materialele sub form de hidrogeluri sunt constituite din urmtoarele substane: - material polimeric 2 % 80 %; - ap 20 % - 98 %; - auxiliari 0,1 % - 5 %.

n calitate de auxiliari, hidrogelurile pot conine: - acizi sau baze solubile n ap; - sruri solubile i/sau insolubile n ap; - ageni activi de suprafa; - compui biologic activi: medicamente, enzime, proteine, etc; - colorani; - materiale de umplutur, etc. Din considerente fizico-chimice, hidrogelurile sunt sisteme macromoleculare gonflate (umflate), cu solventul specific (ap sau soluii apoase). Pentru un sistem binar constituit din BPR i ap, cantitatea total de solvent coninut este alctuit din dou componente: - solventul fixat de polimer prin legturi de solvatare; - solventul liber nelegat, nglobat n ochiurile reelei tridimensionale. Hidrogeluri sensibile la mediu (HG Inteligente)

S-a demonstrat experimental existena unor hidrogeluri cu funcii adiionale, cum ar fi abilitatea lor de a se umfla sau contracta ca rspuns la un semnal din mediu. Aceste hidrogeluri cu funcii adiionale au fost denumite hidrogeluri inteligente. Cele mai cunoscute hidrogeluri inteligente sunt cele care rspund (prin umflare, contracie sau degradare) la schimbrile condiiilor de mediu. De aceea, aceste hidrogeluri sunt cunoscute i sub numele de hidrogeluri sensibile la mediu. Una din proprietile importante ale acestor hidrogeluri este schimbarea gradului de umflare, uneori aceasta avnd loc brusc la modificri mici ale factorilor de mediu. Factorii de mediu care produc o modificare brusc de volum a hidrogelului sunt reprezentai de: - pH; - temperatur; - cmp electric; - trie ionic; - tipul srii; - solvent; - stress; - lumin; - presiune.

Hidrogelu

Stim

Ph

Trie i

Specie c
4

Enzim

Metode de obtinere a hidrogelurilor 1.Reticularea Cea mai important metod de sintez a reelei tridimensionale a hidrogelurilor este reticularea.

? fr auxiliari (autoreticulare)

Metode de reticulare ? cu auxiliari

dehidrotermic termic cu radiaii sonic magnetic combinat nepolimerizabili incatenabili micromoleculari neincatenabili polimerizabili cu iniiatori cu surse de energie - bifuncionali macromoleculari - polifuncionali cu enzime

? combinat Reticularea cu auxiliari micromoleculari nepolimerizabili incatenabili i polimerizabili cu iniiatori i surse de energie sunt cele mai folosite metode pentru obinerea hidrogenurilor. Gruprile funcionale ale auxiliarilor micromoleculari nepolimerizabili incatenabili sunt reprezentate de: aldehide: anhidride: epoxizi: O O C CH2 CH C H O H O C O izocianai: cloruri acide: azide:
O
N3 C

OCN

C R

Cl

esteri actizi:
Ra O C O

metilol: HO CH2 NH

imidoesteri:
R O C NH

Metode operare n funcie de modul de operare se folosesc urmtoarele procedee pentru obtinerea hidrogelurilor: polimer Polimer ap apa

Amestecare
ageni de Agenti de reticulare reticulare

auxiliari auxiliari

Amestecare Profilare Reticulare Hidrogel

Procedeu direct n mediu apos Procedeu indirect eterogen lichid-lichid Polimer 1 ap

Polimer 2 solvent organic nemiscibil

Amestecare
ageni de reticulare

Amestecare Emulsionare Reticulare Decantare gel

solvent organic miscibil

Emulsie uzat

Precipitare Filtrare Uscare

Super natant

ap (soluie apoas)

Umflare Hidrogel

Procedeu indirect omogen Polimer1 solvent organic

Amestecare
ageni de reticulare

Polimer2 (sau soluie n solvent organic)

Amestecare Profilare Reticulare Uscare

solvent organic

ap (soluie apoas)

Umflare Hidrogel

D en l d u om iu e tilizare C rg / Im hiru ie plantu ri

S istem de elib e erare a m edicam entelo r

S chelete tisu lare

B adeziv io i

E lectro sub fo zi rm gel

de

P ansam nte pentru e rni i arsu ri

A an v taje C st redus, suficient de sigu co parativ cu alte m o re m ateriale utilizate; B m ioco patib / B reso ab ile io rb ile; S po m difica caracteristicile v e t o sco -elastice p v rea rin arie co ndi iilo de o inere, rezu r b ltnd p duse cu p prietile do ro ro rite; Uo de nco rat o m v r rpo are arietate de sub stane m edicam nto e ase; U tilizab n aplica ili ii transde ale, trans-m sale, io fo rm uco no rez; C resc ab rb so ia m edicam ntelo p hid e r rin ratarea lo cal; P sib o ilitatea fo rm rii la tem ratu jo perm include de pe ri ase it rea celule la niv elul p recurso r hid gelului; rilo ro B reso ab / B co patib io rb ile io m ile Uo de m delat n div r o erse fo e i dim rm ensiu ni; N elele de adeziv iv itate po fi fo t arte u o m dulate; r o S ndep rteaz fo e arte uo fr a lsa rezid ri i fr a r, uu trau atiza m esutu frag rile ile; N irit p u ielea; N las rezidu ri la ndeprtare; u u S po m dula co e ate o nductiv itatea electric ; P t fi m dela o o i n fo e fo rm arte div erse; N elul de adeziv iv itate este v ariab il; P priet i fo ro arte b ne de v u indecare; B r antim b arie icro ian; P eab erm ilitate m pe are ntru o n; xige A so e exudatele; b arb P t fi u o nco rate sub o r rpo stanele m edicam ase; ento S ndep rteaz uo fr, reziduu e r, ri; S p unt ansam nte de elec e ie pe ntru div erse cav iti;

Aplicatii ale hidrogelurilor 1.Aplicaii oftalmologice Una dintre cele mai vechi bioaplicaii ale hidrogelurilor este cea din domeniul oftalmologiei. n 1955, Wichterle i Lim au gsit excelente caliti optice ale polimerului PHEMA iar n 1961 s-a descoperit procesul de preparare a lentilelor de contact moi pe baz de PHEMA . Materialele folosite la prepararea lentilelor de contact moi trebuie s ofere filmelor transparen optic, stabilitate chimic i termic, proprieti mecanice corespunztoare i modul de elasticitate sczut. Lentilele de contact moi, spre deosebire de cele rigide, au o permeabilitate crescut la oxigen mpiedicnd absorbia proteinelor la suprafaa lentilei. 2. Aplicatii ale polimerilor termo-sensibili in ingineria tisulara Utilizarea polimerilor termo-sensibili in domeniul inginerie tisulare face apel la capacitatea de comutare a balantei hidrofil-hidrofobe. Aceasta proprietate s-a speculat si in cazul polimerului: poli(N-izopropil-acrilamida)- PNIPAM. Atunci cnd se realizeaza culturi tisulare, se folosesc enzime (de exemplu tripsina) pentru a detasa celulele cultivate din vasele de cultura, inainte de a fi utilizate pentru alte culturi. Dintre celulele tratate cu tripsina doar 14% pot fi utilizate intr-o noua cultura celulara, celelalte fiind deteriorate de enzima in timpul detasarii. Pentru a evita aceste fenomene s-a incercat grefarea celulelor pe PNIPAM, la o temperatura peste 32oC, cnd polimerul adopta o conformatie care permite gruparilor hidrofobe sa se expuna, permitnd astfel aderarea celulelor. La o valoare mai mica de temperatura, celulele vor fi respinse intruct PNIPAM devine hidrofil si atrage apa. Deci, cnd creste temperatura cea mai mare parte a celulelor pot fi detasate si recuperate. Dintre acestea cca. 73% adera din nou cnd sunt depuse in vase noi. Aceasta metoda care utilizeaza polimeri sensibili la temperatura prezinta o serie de avantaje: - se elimina riscul contaminarii; - este simpla si ieftina; - nu se limiteaza la tipuri de celule rezistente la enzima; - vasele cu polimer pot fi utilizate de mai multe ori deoarece procesul este reversibil. Pe acelasi principiu se bazeaza prepararea sferoizilor regulati formati din fibroblaste dermice umane.

Hidrogelurile fotopolimerizabile bazate pe poli-etilenoxid (PEO), au fost investigate ca schelet pentru cartilajul obinut prin tehnici de inginerie genetic. Primele ncercri n acest sens i aparin

lui Eilsseeff, care a studiat hidrogeluri din PEO fotoreticulate transdermal, pentru a transplanta celule cartilaginoase la oareci lipsii de timus, n vederea sintetizrii unui neocartilaj in vivo. S-a mai ncercat utilizarea poli-etilenoxid dimetacrilat (PEODM, MW 3400).

Fotoreticularea poli-etilenoxid dimetacrilat 3.Utilizarea polimerilor termo-sensibili la obtinerea preparatelor farmaceutice Interesul utilizarii materialelor sensibil stimulative in sistemele de eliberare controlata a medicamentelor a crescut continuu in ultimii 15-20 ani. Utiliznd polimeri temo-sensibili, moleculele de medicament sunt preluate si blocate intr-o retea de hidrogeluri sau microgeluri, de unde sunt eliberate la o modificare a temperaturii. De exemplu, in cazul PNIPAM, medicamentele solubile in apa sunt preluate usor in reteaua umflatain apa la temperatura camerei. Cnd sistemul intra in contact cu organismul(37oC), reteaua se contracta, eliminnd apa interstitiala impreuna cu medicamentul. Pe de alta parte, medicamentele hidrofobe tind sa fie imobilizate in reteaua polimerica la o valoare de temperatura mai mare dect LCST si sa difuzeze la temperaturi mai mici de LCST. Se poate realiza o eliberare pulsatorie a medicamentului daca se utilizeaza hidrogeluri de PNIPAM. Aceste sisteme pot fi folosite in cazul medicamentelor administrate oral si injectabil. Raspunsul termic al sistemelor vectoriale de medicamente poate orienta substanta activa prin incalzirea locala a corpului

Solubilitatea medicamentelor in matricea de PNIPAM PNIPAM prezinta excelente proprietati de umflare insa are proprietati mecanice slabe, ceea ce ii limiteaza apliicabilitatea. Pentru a rectifica acest neajuns s-a recurs la copolimeri cu

butilmetacrilat (BMA). S-au realizat membrane pe baza de poli(NIPAM-co-BMA) care pot controla permeabilitatea glucozei si a insulinei.

Eliberarea pulsatorie a medicamentului din reteaua polimerica Comutatori si dispozitive de actionare Potentialul crearii materialelor inteligente se bazeaza si pe utilizarea polimerlor termosensibili. Recent s-a realizat o retea semi-IPN(un amestec de doi polimeri diferiti ale caror catene sunt impletite pe baza de PNIPAM si poli(acrilamida)PAAM. Sensibilitatea la temperatura a lui PNIPAM si sensibilitatea la concentratia solventului (acetona) a lui PAAM reprezinta mecanismul de control. In acest mod, in nodurile retelei, unde cei doi polimeri interpenetreaza, contractia unui polimer, celalat ramanand nemodificat, conduce la indoirea gelului.

Modul de actionare al gelului 10

Numarul de puncte de indoire determina atingerea formelor dorite. Un bi-gel desfacut se va indoi intr-un semicerc ca raspuns la o crestere a temperaturii sau o marire a concentratiei acetonei. Forma gelului cu memorie poate fi rectilinie, pentagonala sau cadrilater, in functie de temperatura. Gelul fixat este proiectat sa prinda sau sa elibereze un obiect prin ajustarea temperaturii. Diferenta intre coeficientii de expansiune termici a celor doua geluri este mult mai mare decat intre doua metale si, de aceea, bi-gelurile sunt mult mai sensibile la mediul inconjurator decat bimetalele si pot fi folosite in robotica. Gelurile de PNIPAM sunt sensibile si la radiatiile UV. Raspunsul de contractie este rezultatul incalzirii retelei polimerice sub actiunea luminii. Timpul de raspuns a gelului este de aproximativ 5ms si sugereaza folosirea acestor sisteme la realizarea muschiului artificial.

Suprafata poroasa a sistemului hidrogel P(MAA-g-EG) raspunde la prezenta glucozei. Hidrogel sensibil la pH
R
NH3+ NH3+ N R O Hydrophobic side chain R

R
NH2 NH2 N O Hydrophobic side chain

pH<6.5 buffer

R= polymer backbone

pH>6.5 buffer

11

Hidrogel sensibil la pH si temperatura

Senzor implantabil pentru glucoza

DIABETUL Senzor implantabil pentru glucoza Tip I: Afectiune determina de sistemul imun
-celule distruse Reducere insulina Solutie:Marirea concentratiei insulinei in sange Complicatii pe termen lung

Tip II: Nu pe deplin inteles

Factori combinati care conduc la scaderea nivelului insulinei

12