Apa de gura si gargara

InIuzie cuisoare scortisoara proaspat rasnite 15 minute 1 lingurita pulbere / 500 ml apa



4rdei ump/uti
Ingred|ente
18 12 ardel grasl
200 g clupercl
100 g orez
1 ceapa
1 cuLle rosll ln suc sau 3 3 llngurl bulllon 8lC
paLrun[el verde
sare grun[oasa nelodaLa/ sare marlna nelodaLa/ sare neagra ayurvedlca
plper alb
ulel presaL la rece
,d de preparare
Ceapa se Loaca marunL
Se adauga cluperclle LalaLe sl orezul spalaL ln prealabll sare sl plper sl se lasa sa flarba pana cand se
lnmoale orezul
Se sLlnge focul se adauga verdeaLa LocaLa
Cu acesL amesLec se umplu ardell
Ardell umpluLl se aran[eaza lnLro Lava
Se Loaca rosllle sl se pun lmpreuna cu sucul de rosll pesLe ardell umpluLl
Se adauga apa caL sa acopere ardell
Se acopera Lava cu ardell umpluLl sl se da la cupLor 43 60 mln


Avocado cu verdeata
- un avocado
- o legatura mica marar
- 5-6 masline verzi
- 2 fire ceapa verde
- 1 fir usturoi verde
- sucul de la 1/2 lamaie
- un strop de sare grunjoasa neiodata/sare neagra ayurvedica
Se toaca marunt mararul, ceapa, usturoiul si maslinele; separat se piseaza cu Iurculita miezul de avocado, se Ireaca
lamaie; se amesteca crema obtinuta cu restul ingredientelor.
O puteti manca alaturi de alte legume... sau alaturi de jumatate de Ielie de paine integrala.



frtofi cu brocco/i
67 carLofl rosll
200 g broccoll
1 llngura de ghee unL clarlflaL ayurvedlc
1 llngurlLa praf blo de usLurol sau hlngu
apa plaLa
sare grun[oasa nelodaLa
plper
marar
paLrun[el
,d de preparare
Se curaLa carLofll se Lale sferLurl sl se pun la flerL cu apa sl sare
Se pun sl broccoll la flerL ln apa cu sare penLru 3 mlnuLe
Adaugam lnceL apa ln ghee pe foc mlc pana devlne un sos de conslsLenLa unel smanLanl
La sos mal adaugam sare plper praf de usLurol sau hlngu marar sl paLrun[el LocaL sl lasam sa
dea 1 clocoL
ungem un vas de !ena cu ulel preseL la rece adaugam un rand de carLofl unul de broccoll unul
de carLofl sl alLul de broccoll
esLe legume Lurnam sosul alb sl dam la cupLor 20 mlnuLe la foc Lare


frtofi cu usturoi si rotmfrin
Ingred|ente
1 kg carLofl rosll
1 capaLana de usLurol
1 lamale galbena blo
sare marlna nelodaLa/sare grun[oasa nelodaLa/sare neagra ayurvedlca
plper alb/verde
rozmarln proaspaL
chllll opLlonal
ulel de masllne presaL la rece
Mod de preparare
Se flerb carLofll ln coa[a lnalnLe lnsa lnLepaLll de caLeva orl cu furcullLa
SeparaL se pregaLesLe sosul de usLurol curaLaL sl zdroblL blne apol amesLecaL cu sare plper coa[a
rasa de la o lamale rozmarln proaspaL sl chllll
Cand carLofll sau flerL se Lale ln paLru (fara a se curaLa de coa[a presupunand ca au fosL spalaLl
blne) sl se adauga puLln ln ulel de masllne dupa care se pun lnLro Lava la cupLor pesLe el Lurnandu
se sosul de usLurol
Se lasa la cupLor cam 13 mlnuLe


ejunul KOLLATH
rofesorul kollaLh dleLeLlclan sl docLor ln medlclna a descoperlL meLoda de a face cerealele
dlgerablle fr nlcl un fel de flerbere AsLfel falna devlne aslmllablla ln lnLreglme lar prln
adaugarea frucLelor se lmbunaLaLesLe gusLul sl cresLe mulL valoarea allmenLara a de[unulul

,odu/ de prepfrfre
l0 40 q {2l /inquri) de ffinf inteqrf/f profspftf de qrfu spe/tf$ort$ovft$secfrf
l5 /inquri de fpf p/ftf
12 /inquri tefmf de /fmfie profspftf
1520 q fructe uscfte
100q de mere rfse in momentu/ fo/osirii sfu orice f/te fructe fofrte bine cofpte de seton
1 /inqurf de miqdf/e f/une de pfdure pisfte sfu nuci /f f/eqere

Seara se pun cele 3040 g de falna proaspaLa (obLlnuLa prln maclnarea cerealelor cu o rasnlLa
elecLrlca) lnLrun vas de ceramlca sau sLlcla la aceasLa se adauga 33 llngurl de apa
Se amesLeca pana se omogenlzeaza sl se lasa la LemperaLura camerel (20C) pana a doua zl
dlmlneaLa
lnLrun alL vas se pun la lnmulaL 1320g frucLe uscaLe (smochlne sLaflde curmale prune
uscaLe) LalaLe ln doua daca esLe cazul A doua zl dlmlneaLa conLlnuLul celor doua vase se
amesLeca foloslnduse LoaLa apa penLru lnmulerea frucLelor uscaLe sl se adauga ln conLlnuare
cele 2 llngurl de suc proaspaL de lamale Se adauga apol cele 100g de mere rase sau frucLe de
sezon caL mal blne coapLe zbroblLe fragl clrese capsune prune plerslcl calse eLc
Se pudreaza apol acesL amesLec cu nuclle mlgdalele sau alunele plsaLe sl se adauga o llngura de
mlere
LsLe recomandabll sa se uLlllzeze o razaLoare de plasLlc penLru a evlLa oxldarea frucLelor
Se recomanda consumarea zllnlca a de[unulul kollaLh Llmp de mlnlm 3 lunl


rob de morcovi
100 g orez
100 g pesmeL
2 morcovl rasl
2 cepe marl
100 g clupercl
34 llngurl de ulel presaL la rece
apa plaLa
sare grun[oasa nelodaLa/sare neagra ayurvedlca sau sarfe marlna nelodaLa
clmbru
paLrun[el verde
usLurol sau PlnCu dupa gusL

Crezul se spala morcovll se dau prln razaLoarea mare ceapa usLurolul sl cluperclle se Lale marunL
Se amesLeca LoaLe lngredlenLele lmpreuna cu paLrun[elul verde LocaL clmbrul uscaL sarea sl
pesmeLul
Se face o compozlLle omogena care se pune lnLro forma de cozonac ln caLeva llngurl de ulel apol se
Loarna apa ln asa fel lncaL sa acopere mlxLura de legume
Se da la cupLor 3060 de mlnuLe la foc poLrlvlL sl se compleLeaza cu apa daca esLe necesar
LsLe o mancare foarLe foarLe gusLoasa sl usor aromaLa




ulcostevina lichida
50 grame]


SOLUTIA ULCOST'INA
Este un extract lichid, cu o putere de ndulcire ceva mai redus dect cea a pulberii pure, dar Iiind
n schimb Ioarte uor de administrat i de dozat. Case picturi din aceast soluie ndulcete un
pahar de limonad de 200 ml, iar opt picturi o can de ceai de 300 ml. Soluia de dulcostevin se
poate aduga i n creme, n orice Iel de hran cu consisten lichid sau semi-solid, asigurnd o
omogenizare perIect. n plus, soluia de dulcostevin se conserv mai uor i o perioad de timp
mult mai ndelungat, neridicnd problemele de depozitate pe care le implic pulberea, care este
extrem de sensibil la umiditate. Majoritate utilizatorilor de dulcostevin preIer Iorma lichid,
datorit avantajelor sale de manipulare i dozare, eIectele terapeutice ale celor dou Iorme de
administrare Iiind perIect identice.
SLBITUL CU A1UTORUL ULCOST'INI
Unul din domeniile n care acest extract natural este cu adevrat miraculos e, Ir ndoial, cel al
slbitului. Ce poate Iace stevia dulce pentru a ne ajuta s scpm de kilogramele n plus? n primul
rnd, ca nlocuitor al zahrului are zero calorii, deci nu ngra absolut de loc. Apoi, spre deosebire
de zahr, care induce accese de Ioame prin cresterea exploziv a cantittii de insulin n snge,
dulcostevina inhib Ioamea, stabiliznd nivelul glicemiei. De asemenea, asa cum artam anterior,
consumul dulcostevinei n locul zahrului reduce n mod natural apetitul pentru dulciuri, care sunt
principalul inamic al siluetei. Nu n ultimul rnd, dulcostevina ajut la eliminarea surplusului de
ap din esuturi, Icndu-ne s dm jos cu uurin 1-2 kilograme i eliminnd aspectul ncrcat al
pielii, produs de retenia de lichide. Concret, pentru a slbi, primul pas este s nlocuim ct mai
rapid zahrul cu dulcostevina. De un mare ajutor vor Ii limonadele ndulcite cu dulcostevin, care
sunt un diuretic excelent, dar i un inhibitor al apetitului. Atunci cnd ne este Ioame, mai ales cnd
simim nevoia de dulciuri, un pahar de suc sau de ceai ndulcit cu dulcostevin este salvator, el
,tind nevoia de dulce. Trebuie tiut i c acest adevrat produs de slbit nu este deloc toxic, nu
d dependen i poate Ii Iolosit pe termene Ioarte lungi Ir reacii adverse.
BOLI PR'NIT CU ULCOST'INA
iabetul nlocuirea zahrului cu dulcostevina n alimente i n buturi ar duce n scurt vreme la
reducerea cu pn la... 90 a incidenei diabetului de tip II (Iorma cea mai ntlnit). Dulcostevina
Iolosit ca ndulcitor conine doar cantiti inIime de hidrai de carbon i este i un puternic
stimulent i reglator al activitii pancreasului, Iiind un excelent mijloc proIilactic pentru boala
diabetic.
Obezitatea studiile arat c peste 60 dintre persoanele obeze i bazeaz dieta preponderent pe
dulciuri, care sunt un amestec ,inIernal de zahr alb si grsimi, care se depune rapid sub Iorma
tesutului adipos. Utilizarea dulcostevinei n locul zahrului nu doar elimin un procent important
de calorii, dar ajut si la reducerea dependentei Iat de dulciuri.
Carii dentare extractul lichid de dulcostevin a demonstrat n laborator eIecte antibiotice
puternice contra bacteriei Streptococcus mutans, care este principala vinovat pentru producerea
asa-numitei plci bacteriene si a cariilor care perIoreaz dintii. Consumul de dulcostevin, dar si
cltirea gurii cu extractul de dulcostevin diluat n ap ajut, asadar, la prevenirea cariilor, dar si a
altor aIectiuni, cum ar Ii gingivitele.
Infec(ii renale, litiaz renal administrarea de dulcostevin stimuleaz activitatea rinichilor,
Iavoriznd diureza si ,splnd astIel ntreg aparatul reno-urinar. Mai mult, la majoritatea
consumatorilor de dulcostevin s-a observat o crestere a nevoii de lichide (printr-un mecanism
reIlex pornind de la nivelul papilelor gustative). De pild, persoanele care consum o limonad

ndulcit cu stevie dulce au nevoie de o cantitate mai mare de lichid pentru a-si potoli setea. Ca
atare, administrarea acestui extract ,programeaz organismul s consume mai multe lichide, ceea
ce duce la mbunttirea snttii rinichilor si ajut la prevenirea mbolnvirilor la acest nivel.
RCOMANARI INTRN
iabetul de tip I nlocuirea zahrului cu dulcostevin reduce mult din cantitatea de hidrati de
carbon ingerat zilnic, Iiind de un imens ajutor pentru tinerea sub control a acestei aIectiuni.
Pacientii care consum dulcostevina ca ndulcitor, au nevoie de doze zilnice mai mici de insulin,
dezvolt ntr-o proportie mult mai mic anumite complicatii cardiovasculare ale bolii diabetice.
iabetul de tip II substituirea zahrului cu extractul de stevie dulce nu ajut doar la reducerea
portiei zilnice de hidrati de carbon, dar are si eIecte hipoglicemiante. Un studiu Icut n
Danemarca, n anul 2000, a artat c administrarea acestui aliment-remediu stimuleaz celulele
beta ale pancreasului s produc insulin, Iiind de un imens ajutor pentru tratarea acestei Iorme de
diabet.
Hipertensiune un alt studiu Icut n anul 2000, de data aceasta n China, a urmrit 106 pacienti
hipertensivi, brbati si Iemei, care au consumat pn la un gram de dulcostevin pe zi. Pacientii au
Iost mprtiti n dou grupe, cei din prima grup au primit extractul de stevie, iar cei din a doua
grup au primit un remediu Ials (placebo). Dup trei luni, la pacientii care au primit dulcostevin s-
au observat scderi semniIicate ale presiunii arteriale (att cea sistolic, ct si cea diastolic) Iat
de grupul de control, care a primit remediul placebo. Medicii chinezi au concluzionat c
,administrarea extractului de stevie dulce are eIecte certe n ameliorarea hipertensiunii arteriale,
Iiind un tratament adjuvant valoros n aceast aIectiune.
Adjuvant n ischemie cardiac studii Icute n Brazilia au artat c extractul de stevie are eIect
vasodilatator, c ajut la eliminarea excesului de sodiu din organism si c regleaz presiunea
arterial. Consumul zilnic de dulcostevin (minimum 1 gram pe zi) ajut, asadar, la diminuarea
intensittii si Irecventei crizelor cardiace, reducnd si riscul de inIarct al pacientilor ischemici.
Studii preliminare, Icute de asemenea n Brazilia, arat si posibile eIecte tonice cardiace ale
extractului de stevie dulce.
Adjuvant n aritmie cardiac unul dintre primele studii stiintiIice Icute cu stevia dulce, n anul
1978, a artat c la animalele de experient tratate cu extractul din aceast plant apare un eIect
surprinztor de regularizarea a ritmului cardiac. Ca atare, Iolosirea zilnic a dulcostevinei, ca
ndulcitor, poate Ii si un Ioarte bun adjuvant pentru persoanele care suIer de aritmie cardiac.
Infecii gripale cteva pahare de limonad, preparat cu suc de lmie si dulcostevin (6-10
picturi de extract lichid la 300 ml. de ap), este de un imens ajutor n cazul rcelilor. Dulcostevina
scade usor Iebra (datorit eIectului vasodilatator), reduce senzatiile neplcute, cum ar Ii vertijul si
durerile de cap. Mai mult, studii Ioarte recente arat o posibil actiune antiviral a extractului de
stevie dulce. Se pare c dulcostevina ncetineste si chiar mpiedic procesul de replicare al
virusurilor.
Reten(ie de lichide se consum zilnic un litru de ceai de Ilori de soc si de Ilori tei, ndulcit cu
dulcostevin (6-8 picturi de extract lichid la can). Att cele dou plante mentionate, ct si
dulcostevina mresc diureza, ajutnd la mobilizarea si la eliminarea surplusului de ap din
organism. Studiile de medicin experimental au artat c administrarea dulcostevinei mreste rata
Iiltrrii sngelui de ctre rinichi, precum si cantitatea de urin eliminat.
Candidoz se nlocuiste vreme de mcar 45 de zile zahrul din alimentatie cu dulcostevin.
Eliminarea zahrului ajut la reglarea pH-ului organismului, n conditiile n care un pH acid este
corelat cu o nmultire puternic a acestei ,ciuperci parazite. n plus, dulcostevina are eIecte
anticandidozice directe, mpiedicnd proliIerarea n exces a acestui microorganism.
Adjuvant n depresie n medicina traditional din Paraguay si din Brazilia, zonele de origine ale
acestei plante, Irunzele de steviozid sunt administratea Irecvent pentru re-echilibrare emotional,
dar si pentru combaterea strilor de oboseal si de astenie. Folosirea dulcostevinei ca ndulcitor n
locul zahrului s-a dovedit adesea a avea eIecte tonice si antidepresive, mbunttind viata
emotional a pacientilor depresivi sau care suIer de sindromul de oboseal cronic.
TRN
Acnee extractul lichid de stevie dulce, diluat n proportie de 1:10 n ap si aplicat pe ten, sub
Iorm de lotionri, are eIecte beneIice n tratamentul acneei, datorit eIectelor sale antibiotice, dar
si ale celor vasodilatatoare periIerice. Stevia dulce aplicat extern mbuntteste circulatia la
nivelul pielii si Iavorizeaz ca atare vindecarea mai rapid si estetic a pielii. Mai mult, Iolosirea
intern a dulcostevinei n locul zahrului are eIecte de reglare hormonal la nivelul gonadelor,
actionnd chiar la nivelul substratului endocrin al acestei aIectiuni.
Rni ca si solutie de prim-ajutor, se poate aplica pe rnile de gravitate mic si medie pulbere de
dulcostevin, care are eIecte anti-bacteriene si previne astIel inIectarea leziunilor la nivelul pielii.
PRCAUTII
Pacientii cu diabet insulinodependent si vor monitoriza cu atentie glicemia atunci cnd substituie
zahrul cu dulcostevin si vor tine legtura cu medicul curant, care va ajusta dozele de insulin.
Aceasta deoarece acest extract are un eIect hipoglicemiant Ioarte bine documentat si necesit
reducerea insulinei administrate zilnic pentru a nu produce dezechilibre.
CONTRAINICATII Toate studiile de toxicologie Icute pn n prezent nu au artat existenta
vreunei reactii adverse la administrarea, chiar si pe termene lungi, a extractelor de stevie dulce. De
asemenea, nu a Iost consemnat pn acum, printre zecile de milioane de consumatori de
dulcostevin, existenta vreunei reactii alergice la acest produs.


Dulcostevina pulbere
|2S grame]
22.32RON

DULCOSTEv!NA PULBERE
Este extractul pur din planta, conditionat sub forma unui praf albicios, cu un efect de indulcire atat de puternic, incat pus pe
limba ca atare da mai intai senzatia de amar. Un varf de cutit din aceasta pulbere are un efect de indulcire mai puternic
decat doua lingurite de zahar. Atentie, insa, gustul dulce de al dulcostevinei este un pic de diferit de cel al zaharului, pentru
unii necesitand un timp de obisnuire cu el. nsa toti cei care au consumat vreme de mai multe luni dulcostevina in loc de
zahar, sau obisnut cu gustul extractului natural si chiar lau gasit agreabil. Pulberea se adauga in ceaiuri si in limonade,
precum si in salatele de fructe pentru indulcire (echivalenta este de un varf de cutit pentru un efect de indulcire similar cu
cel a doua lingurite de zahar). De asemenea, pulberea se foloseste, in locul zaharului, in diferitele retete pentru prepararea
dulciurilor. n principiu, un varf de lingurita de dulcostevina este echivalentul unei linguri de zahar, insa in practica va trebui
sa faceti mai multe incercari pentru a gasi proportiile care vi se potrivesc.
SLB!TUL CU A]UTORUL DULCOSTEv!NE!
Unul din domeniile in care acest extract natural este cu adevarat miraculos e, fara indoiala, cel al slabitului. Ce poate face
tevia dulce pentru a ne ajuta sa scapam de kilogramele in plus? n primul rand, ca inlocuitor al zaharului are zero calorii,
deci nu ingrasa absolut de loc. Apoi, spre deosebire de zahar, care induce accese de foame prin creterea exploziva a
cantita[ii de insulina in sange, dulcostevina inhiba foamea, stabilizand nivelul glicemiei. De asemenea, aa cum aratam
anterior, consumul dulcostevinei in locul zaharului reduce in mod natural apetitul pentru dulciuri, care sunt principalul inamic
al siluetei. Nu in ultimul rand, dulcostevina ajuta la eliminarea surplusului de apa din tesuturi, facandune sa dam jos cu
usurinta 12 kilograme si eliminand aspectul incarcat al pielii, produs de retentia de lichide. Concret, pentru a slabi, primul
pas este sa inlocuim cat mai rapid zaharul cu dulcostevina. De un mare ajutor vor fi limonadele indulcite cu dulcostevina,
care sunt un diuretic excelent, dar si un inhibitor al apetitului. Atunci cand ne este foame, mai ales cand simtim nevoia de
dulciuri, un pahar de suc sau de ceai indulcit cu dulcostevina este salvator, el ,taind" nevoia de dulce. Trebuie stiut si ca
acest adevarat produs de slabit nu este deloc toxic, nu da dependenta si poate fi folosit pe termene foarte lungi fara reactii
adverse.
BOL! PREvEN!TE CU DULCOSTEv!NA
Diabetul inlocuirea zaharului cu dulcostevina in alimente si in bauturi ar duce in scurta vreme la reducerea cu pana la...
30 a incidentei diabetului de tip !! (forma cea mai intalnita). Dulcostevina folosita ca indulcitor contine doar cantitati
infime de hidrati de carbon si este si un puternic stimulent si reglator al activitatii pancreasului, fiind un excelent mijloc
profilactic pentru boala diabetica.
Obezitatea studiile arata ca peste 60 dintre persoanele obeze isi bazeaza dieta preponderent pe dulciuri, care sunt un
amestec ,infernal" de zahar alb i grasimi, care se depune rapid sub forma [esutului adipos. Utilizarea dulcostevinei in locul
zaharului nu doar elimina un procent important de calorii, dar ajuta i la reducerea dependen[ei fa[a de dulciuri.
Carii dentare extractul lichid de dulcostevina a demonstrat in laborator efecte antibiotice puternice contra bacteriei
Streptococcus mutans, care este principala vinovata pentru producerea aanumitei placi bacteriene i a cariilor care
perforeaza din[ii. Consumul de dulcostevina, dar i clatirea gurii cu extractul de dulcostevina diluat in apa ajuta, aadar, la
prevenirea cariilor, dar i a altor afec[iuni, cum ar fi gingivitele.
!nfec[ii renale, litiaza renala administrarea de dulcostevina stimuleaza activitatea rinichilor, favorizand diureza i
,spaland" astfel intreg aparatul renourinar. Nai mult, la majoritatea consumatorilor de dulcostevina sa observat o cretere
a nevoii de lichide (printrun mecanism reflex pornind de la nivelul papilelor gustative). De pilda, persoanele care consuma o
limonada indulcita cu tevie dulce au nevoie de o cantitate mai mare de lichid pentru ai potoli setea. Ca atare,
administrarea acestui extract ,programeaza" organismul sa consume mai multe lichide, ceea ce duce la imbunata[irea
sanata[ii rinichilor i ajuta la prevenirea imbolnavirilor la acest nivel.
RECONANDAR! !NTERNE
Diabetul de tip ! inlocuirea zaharului cu dulcostevina reduce mult din cantitatea de hidra[i de carbon ingerata zilnic, fiind
de un imens ajutor pentru [inerea sub control a acestei afec[iuni. Pacien[ii care consuma dulcostevina ca indulcitor, au
nevoie de doze zilnice mai mici de insulina, dezvolta intro propor[ie mult mai mica anumite complica[ii cardiovasculare ale
bolii diabetice.
Diabetul de tip !! substituirea zaharului cu extractul de tevie dulce nu ajuta doar la reducerea por[iei zilnice de hidra[i
de carbon, dar are i efecte hipoglicemiante. Un studiu facut in Danemarca, in anul 2000, a aratat ca administrarea acestui
alimentremediu stimuleaza celulele beta ale pancreasului sa produca insulina, fiind de un imens ajutor pentru tratarea
acestei forme de diabet.
Hipertensiune un alt studiu facut in anul 2000, de data aceasta in China, a urmarit 106 pacien[i hipertensivi, barba[i i
femei, care au consumat pana la un gram de dulcostevina pe zi. Pacien[ii au fost impar[i[i in doua grupe, cei din prima
grupa au primit extractul de tevie, iar cei din a doua grupa au primit un remediu fals (placebo). Dupa trei luni, la pacien[ii
care au primit dulcotevina sau observat scaderi semnificate ale presiunii arteriale (atat cea sistolica, cat i cea diastolica)
fa[a de grupul de control, care a primit remediul placebo. Nedicii chinezi au concluzionat ca ,administrarea extractului de
tevie dulce are efecte certe in ameliorarea hipertensiunii arteriale, fiind un tratament adjuvant valoros in aceasta
afec[iune".
Adjuvant n ischemie cardiaca studii facute in Brazilia au aratat ca extractul de tevie are efect vasodilatator, ca ajuta
la eliminarea excesului de sodiu din organism i ca regleaza presiunea arteriala. Consumul zilnic de dulcostevina (minimum 1
gram pe zi) ajuta, aadar, la diminuarea intensita[ii i frecven[ei crizelor cardiace, reducand i riscul de infarct al pacien[ilor
ischemici. Studii preliminare, facute de asemenea in Brazilia, arata i posibile efecte tonice cardiace ale extractului de tevie
dulce.
Adjuvant n aritmie cardiaca unul dintre primele studii tiin[ifice facute cu tevia dulce, in anul 1378, a aratat ca la
animalele de experien[a tratate cu extractul din aceasta planta apare un efect surprinzator de regularizarea a ritmului
cardiac. Ca atare, folosirea zilnica a dulcostevinei, ca indulcitor, poate fi i un foarte bun adjuvant pentru persoanele care
sufera de aritmie cardiaca.
!nfeclii gripale cateva pahare de limonada, preparata cu suc de lamaie i dulcostevina (610 picaturi de extract lichid la
300 ml. de apa), este de un imens ajutor in cazul racelilor. Dulcostevina scade uor febra (datorita efectului vasodilatator),
reduce senza[iile neplacute, cum ar fi vertijul i durerile de cap. Nai mult, studii foarte recente arata o posibila ac[iune
antivirala a extractului de tevie dulce. Se pare ca dulcostevina incetinete i chiar impiedica procesul de replicare al
virusurilor.
Reten[ie de lichide se consuma zilnic un litru de ceai de flori de soc i de flori tei, indulcit cu dulcostevina (68 picaturi
de extract lichid la cana). Atat cele doua plante men[ionate, cat i dulcostevina maresc diureza, ajutand la mobilizarea i la
eliminarea surplusului de apa din organism. Studiile de medicina experimentala au aratat ca administrarea dulcostevinei
marete rata filtrarii sangelui de catre rinichi, precum i cantitatea de urina eliminata.
Candidoza se inlocuite vreme de macar 4S de zile zaharul din alimenta[ie cu dulcostevina. Eliminarea zaharului ajuta la
reglarea pHului organismului, in condi[iile in care un pH acid este corelat cu o inmul[ire puternica a acestei ,ciuperci"
parazite. n plus, dulcostevina are efecte anticandidozice directe, impiedicand proliferarea in exces a acestui microorganism.
Adjuvant n depresie in medicina tradi[ionala din Paraguay i din Brazilia, zonele de origine ale acestei plante, frunzele
de teviozida sunt administratea frecvent pentru reechilibrare emo[ionala, dar i pentru combaterea starilor de oboseala i
de astenie. Folosirea dulcostevinei ca indulcitor in locul zaharului sa dovedit adesea a avea efecte tonice i antidepresive,
imbunata[ind via[a emo[ionala a pacien[ilor depresivi sau care sufera de sindromul de oboseala cronica.
EXTERN
Acnee extractul lichid de tevie dulce, diluat in propor[ie de 1:10 in apa i aplicat pe ten, sub forma de lo[ionari, are
efecte benefice in tratamentul acneei, datorita efectelor sale antibiotice, dar i ale celor vasodilatatoare periferice. $tevia
dulce aplicata extern imbunata[ete circula[ia la nivelul pielii i favorizeaza ca atare vindecarea mai rapida i estetica a pielii.
Nai mult, folosirea interna a dulcostevinei in locul zaharului are efecte de reglare hormonala la nivelul gonadelor, ac[ionand
chiar la nivelul substratului endocrin al acestei afec[iuni.
Rani ca i solu[ie de primajutor, se poate aplica pe ranile de gravitate mica i medie pulbere de dulcostevina, care are
efecte antibacteriene i previne astfel infectarea leziunilor la nivelul pielii.
PRECAU]!!
Pacien[ii cu diabet insulinodependent ii vor monitoriza cu aten[ie glicemia atunci cand substituie zaharul cu dulcostevina i
vor [ine legatura cu medicul curant, care va ajusta dozele de insulina. Aceasta deoarece acest extract are un efect
hipoglicemiant foarte bine documentat i necesita reducerea insulinei administrate zilnic pentru a nu produce dezechilibre.
CONTRA!ND!CA]!!
Toate studiile de toxicologie facute pana in prezent nu au aratat existen[a vreunei reac[ii adverse la administrarea, chiar i
pe termene lungi, a extractelor de tevie dulce. De asemenea, nu a fost consemnata pana acum, printre zecile de milioane
de consumatori de dulcostevina, existen[a vreunei reac[ii alergice la acest produs.


u Cbee

In bucataiia ayuiveuica, untul topit tiece uiept un elixii al vietii si un mijloc ue intietineie a ei.
Este mai usoi uigeiabil uecat in staie obisnuita sau uecat alte giasimi. In Ayuiveiua, uenumiiea
uzuala a giasimii puie ueiivate uin unt este uhee.
Spie ueosebiie ue uleiuiile vegetale, uhee este constituit, in specia,l uin acizi giasi satuiati. El nu
iancezeste, ueci nu se oxiueaza ca un-tul,si nu foimeaza iauicali libeii sub influenta oxigenului uin
aei sau in piezenta oxigenului uin celule.
Baca este piegatit si utilizat coiiect, uhee:
O onifica oiganele uigestive;
O ace ca mancaiuiile sa fie mai sanatoase;
O Intensifica gustul acestoia;
O onseiva in concentiatii optime ue vitamine si substante vitale uin alimente;
O ontine vitamine - A,E,niacina - si mineiale - souiu, calciu, fosfoi, magneziu si fiei;
O Aie un efect ue uetoxifieie. El fixeaza substantele toxice liposolubile uin oiganism si
contiibuie la eliminaiea loi;
O Auministiat intein, uai si extein, amelioieaza veueiea;
O onstitue un mijloc ue tianspoit iueal pentiu vitaminele, mineialele si micioelementele
liposolubile ce uimeaza sa fie asimilate ue catie oiganism.
O btineiea unui uhee ue calitate este simpla , uai necesita timp si atentie.
Beoaiece isi pastieaza calitatile multa vieme, puteti sa piegatiti o cantitate mai maie.
Este iecomanuat, ca atunci canu il piepaiati pentiu piima oaia, sa utilizati cantitati mici, pentiu
a putea estima timpul ue fieibeie, caie uifeia ue la un aiagaz la altul.

[V Ve preparare:

g ue unt ue foaite buna calitate (uaca este posibil nesaiat si faia coloianti) se pune la fieit,
pe flacaia meuie. Be inuata ce se foimeaza o spuma la supiafata, se ieuuce flacaia la minimum si se
lasa sa clocoteasca in continuaie, faia sa acopeiiti vasul. Bin canu in canu, inuepaitati spuma.
Sfaiaitul caie se auue aiata ca untul mai contine apa, ce tiebuie inuepaitata piin continuaiea fiei-
beiii. Altminteii, uhee nu va fi pui si, uupa un timp, iancezeste. Asauai, lasati untul fluiuizat sa
fiaiba pana canu nu se mai auue nici un zgomot si apa s-a evapoiat. hiai in momentul in caie
sfaiaitul inceteaza, tiebuie sa luati vasul ue pe flacaia pentiu ca uhee sa nu se aiua.
El tiebuie sa fie auiiu si sa aiba o aioma ue nuca sau floiicele ue poiumb, faia sa uevina maioniu.
Pentiu o jumatate ue kilogiam,timpul ue fieibeie vaiiaza ue la aiagaz la aiagaz, intie si ue
minute, pentiu uoua kilogiame este nevoie ue uoua oie sau chiai mai mult.
Baca uispuneti ue un aiagaz cu tiei tiepte ue tempeiatuia, cea infeiioaia este auesea puteinica
si uhee se infieibanta piea iepe-ue si se aiue. In acest caz, este util sa intieiupeti fieibeiea, uin canu
in canu, pentiu scuit timp. Be asemenea, piin inclinaiea usoaia a iecipientului folosit, puteti
veiifica, uupa aspectul seuimenteloi - auica atunci canu ele uevin usoi maionii - uaca este
momentul sa luati uhee ue pe foc.
anu este gata, uhee se stiecoaia piinti-o sita fina ue pai ue cal sau piinti-o stiecuiatoaie uin
otel inoxiuabil acopeiita ue un tifon ues
inti-un vas ue sticla sau ceiamica si se lasa sa se iaceasca si sa se intaieasca, neacopeiit, inti-un loc
iacoios. Se pastieaza acopeiit, la iece, uai nu in fiigiuei. Pentiu consumul zilnic se pune o cantitate
mai mica inti-un vas sau un boican cu capac.


u Cbee ca leac in farmacia casei

uhee nu se foloseste numai la gatit. El este si o baza foaite impoitanta pentiu piepaiatele
ayuiveuice uin plante.
Be asemenea, uhee poate fi folosit in uifeiite afectiuni, mai ales atunci canu Pitta este excitata in
exces:
O a unguent pentiu o piele iiitata
O a baie pentiu ochii iiitati, cu efectele iacoiitoaie si tonifiante si auministiat intein, ca
iemeuiu in uifeiite tulbuiaii ue veueie
O a unguent impotiiva uscaiii mucoasei nazale
O a alifie calmanta si tamauuitoaie, uupa aisuii;
O a baza ue alifie pentiu tiataiea heipesului, impieuna cu tuimeiic, si pentiu tiataiea acneei
inflamatoiii.
O a unguent in masajul usoi si calmant al talpiloi, pentiu combateiea tulbuiaiiloi ue somn
sau a neivozitatii.
O In cuiele ue slabiie, el poate fi auministiat inainte ue masa, pentiu a atenua pofta ue
mancaie.


















u Lassi - [ bautura ayurveVuca tamaVuit[are

In bucataiia hinuusa, Lassi, bautuia iacoiitoaie pe baza ue iauit, este un leac ,clasic" - numit
akia - caie se bea cu inghitituii mici, ue piefeiinta in timpul mesei ue pianz sau uupa. Lassi aie
multe calitati:
O Este usoi uigeiabil si e un iemeuiu in constipatie;
O avoiizeaza sanatatea floiei intestinale ueoaiece contine bacteiii ue feimentatie ale
aciuului lactic, ce joaca un iol uecisiv in sistemul imunitai al intestinului;
O egleaza Boshele;
O Asiguia oiganismului un apoit ue calciu, albumine si vitamine uin complexul B, mai ales
vitamina B, caie este sintetizata uoai ue bacteiii si este limitata, in cazul unei
alimentatii vegetaiiene.

MoJ Je obtlnere:

Se subtiaza, cu apa mineiala plata sau ue izvoi, o jumatate ue litiu (la peisoane) ue iauit
ecologic pioaspat, uulce, ue foaite buna calitate (cultuii uextiogiie), faia conseivanti si agenti ue
ingiosaie - uin lapte ue capia, spoiinuu-se cantitatea ue pana la 8 oii, in functie ue tipul ue
uigestie si ue consistenta uoiita.
Lassi este cu atat mai usoi uigeiabil si mai iacoiitoi cu cat este mai fluiu, spie ueosebiie ue
iauitul nesubtiat, caie incalzeste si tiebuie evitat in cazul boliloi inflamatoiii(ue ex.
neuioueimite).
Este ue piefeiat ca atunci canu tuinati apa sa amestecati cu un tel sau cu mixeiul. Bateti
amestecul pana uispai cocoloasele si bautuia este putin spumoasa. ( Baca iauitul este piepaiat
in casa, uin laptele pioaspat si gias, este posibil ca piin bateie sa apaia la supiafata o pojghita
asemanatoaie cu untul, caie tiebuie inuepaitata cu o spumieia.)
Acest Lassi ue baza poate fi inuulcit, saiat sau conuimentat, uupa uoiinta.

: iauitul pe caie il folositi tiebuie sa fie intotueauna pioaspat si bine inchegat, sa poata fi
uecupat cu linguia. Iauitul lichiu nu este iecomanuabil, impovaieaza sistemul uigestiv si
piouuce ANA (toxine).
0n iauit bun este usoi uulceag, foaite putin aciu. Lassi nu tiebuie consumat piea iece, ci la
tempeiatuia cameiei sau chiai usoi incalzit.
Este mai bine sa consumati Lassi cu miiouenii; e gustos si ievigoieaza uigestia.


Lassi Vulce - se auauga un piaf caiuamom si putina mieie si se amesteca bine.
Lassi acru - se auauga un piaf ue chimion si saie uupa gust.


1ohnie de linte
Ingrediente:
350 g linte neagra
2 cepe bio
3 linguri pasta rosii bio
1 ardei gras
4-5 catei usturoi sau hingu dupa gust
2 foi de dafin
100 ml ulei presat la rece
sare grunjoasa neiodata/sare marina neiodata/sare neagra ayurvedica
piper alb sau verde
marar sau magheran

4d de preparare:
Lasati lintea sa se inmoaie in apa rece, cu o seara inainte.
A doua zi scurgeti apa in care a stat si o puneti la fiert in apa rece cu sare, iar spuma care
se formeaza se ia cu spumiera.
Curatati cepele, le taiati marunt si le puneti la fiert in apa plata si ulei.
Ardeiul il taiati fideluta, iar usturoul il pisati.
Peste ceapa aurie adaugati pasta de rosii si ardeiul taiat, usturoiul pisat, sare si piper.
Lasati pe foc pana se formeaza un sos.
Se adauga lintea fiarta si se mai fierbe putin.
La final sa adauga marar sau magheran.



Lapte de soia

250 g boabe de soia se lasa la inmuiat 8-12 ore. Dupa cele 8-12 ore, se scurge apa, se spala
boabele, se adauga alta apa si se Iierb 2 minute in clocot.
In timpul Iierberii se indeparteaza cojile cu o spumiera. Se scurge apoi toata apa. Boabele de soia
inmuiate se dau la blender 1-2 minute cu apa calduta sau rece, in proportie de 1 cana de soia
inmuiata la 4 cani de apa.
Soia data prin blender se strecoara prin tiIon si se stoarce ca atunci cand se Iace branza de vaci.
In laptele rezultat (circa 3 litri), se adauga 3 mere taiate sau 2-3 Irunze de lamaie sau un Iragment
de baton de vanilie sau 2-3 lingurite de esenta naturala de vanilie si se Iierbe 20 minute in
clocot, la Ioc mic, dupa care se ia de pe Ioc si se lasa sa se raceasca.
In cazul lipsei ingredientelor mentionate se pot adauga la 1 cana de lapte racit 2 lingurite de
miere si 1 lingurita de suc proaspat de lamiae, pe care le omogenizam.
Se poate consuma ca atare sau in amestec cu miere, Iulgi de cereale, caIea de cereale, etc.
Pulpa de soia ramasa se poate utiliza la obtinerea altor preparate de soia sau se usuca la 40 grade,
in cuptor Iiind utilizata la imbogatirea nutritive a altor preparate.

Lapte de grau incoltit

Grau incoltit 3 linguri
Banana / bucata
Cocos 1 lingurita
Miere 2 lingurite
Apa calduta 250 ml
Se dau la blender toate ingredientele timp de 2 minute. Se consuma ca atare sau se poate
amesteca cu 1 lingurita de roscove pulbere sau Inka, obtinandu-se o caIea naturala si delicioasa.
ATENTIE!!! La diabetici, in loc de banana si miere se utilizeaza marul.



Lapte de hrisca

Hrisca Iiarta 3 linguri
Nuca macinata 1 lingura
Banana / bucata
Miere 2 lingurite
Apa calduta 250 ml
Se dau toate ingredientele la blender timp de 2 minute.
Se consuma ca atare sau se poate amesteca cu 1 lingurita de roscove pulbere sau Inka,
obtinandu-se o caIea naturala si delicioasa.

Lapte de orez

Orez Iiert 3 linguri
Mere curatate 1 bucata
Alune de padure 5 bucati
Miere 1 lingurita
Apa calduta 250 ml
Esenta naturala de vanilie 1 lingurita (optional)

Se dau toate ingredientele la blender timp de 2 minute.
Se consuma ca atare sau se poate amesteca cu 1 lingurita de roscove pulbere sau Inka(caIea de
cicoare, sIecla, cereale), obtinandu-se o caIea naturala si delicioasa.


Lapte de porumb

Porumb de lapte cana
Cocos 1 lingura
Miere 2 lingurite
Apa 300 ml
Esenta naturala de vanilie 1 lingurita
Se dau la blender porumbul cu apa 2 minute.
Se strecoara.
Se Iierbe 10 minute in clocot, la Ioc mic.
Se raceste, se adauga celelalte ingrediente si se dau din nou la blender timp de 1 minut.
Se bea ca atare.


Lapte de mei

Mei Iiert 3 linguri
Banana / bucata
Nuca cashew neprajita 1 lingura
Miere 2 lingurite
Apa calduta 250 ml
Se dau toate ingredientele la blender timp de 1 minut.
Se consuma ca atare sau se poate amesteca cu 1 lingurita de roscove pulbere sau Inka(caIea de
cicoare, sIecla, cereale), obtinandu-se o caIea naturala si delicioasa.

Lapte de migdale

Migdale 20 bucati
Curmale 5 bucati
Miere 2 lingurite
Apa calduta 200 ml
Curmalele se lasa la inmuiat in 250 ml apa calduta timp de 4 ore sau peste noapte.
Se indeparteaza samburii.
Apa in care s-au inmuiat curmalele se pastreaza.
Se pun migdalele in 100 ml apa clocotita si se lasa 1 minut, dupa care se indeparteaza coaja
maronie, ramanand samburele alb.
Se dau la blender toate ingredientele cu apa ramasa de la inmuierea curmalelor.
Se consuma ca atare sau se poate amesteca cu 1 lingurita de roscove pulbere sau Inka(caIea de
cicoare, sIecla, cereale), obtinandu-se o caIea naturala si delicioasa.




Lapte de nuci

Nuca macinata 3 linguri
Banana 1/2 bucata
Miere 2 lingurite
Apa calduta 250 ml
Se dau toate ingredientele la blender timp de 1 minut.
Se consuma ca atare sau se poate amesteca cu 1 lingurita de roscove pulbere sau Inka,
obtinandu-se o caIea naturala si delicioasa.


Lapte de alune de padure

Alune de padure macinate 3 linguri
Mere Iara coaja 1 bucata
Miere 2 lingurite
Apa calduta 250 ml
Se dau toate ingredientele la blender timp de 1 minut. Se consuma ca atare.

Branza de soia - reteta 1

Faina de soia 2 cani
Faina integrala de grau cana
Gogosari rosii 2 bucati de marime medie
Patrunjel verde tocat 1 lingura
Drojdie de bere 1 lingurita
Sare vrac neiodata 1 lingurita
Apa 4 cani
Se curata, se spala si se taie in bucati mici gogosarii.
Se dau la blender toate ingredientele timp de 2 minute.
Se pun intr-o tava de paine presarata cu pesmet sau malai si se lasa 10 minute.
Se pune tava la cuptor si se lasa 1 ora, la 180 grade. Se stinge Iocul si se lasa tava in cuptor
inca 30 minute. Se scoate tava din cuptor si se indeparteaza crusta maronie de la supraIata.
Se consuma ca atare sau in diIerite preparate culinare.
Branza de soia -reteta 2

Faina de soia 2 cani
Faina integrala de grau cana
Gogosari rosii 2 bucati de marime medie
Morcov 1 bucata medie
Pastarnac bucata medie
Marar verde tocat 1 lingura
Drojdie de bere 1 lingurita
Sare vrac neiodata 1 lingurita
Apa 4 cani
Se curata, se spala si se taie in bucati mici gogosarii. Se spala morcovul si pastarnacul si se taie
in bucati mici.
Se dau la blender toate ingredientele, cu exceptia zarzavaturilor, timp de 2 minute. Se adauga
apoi zarzavatul tocat in amestecul dat la blender si se omogenizeaza.
Se pun intr-o tava de paine presarata cu pesmet sau malai si se lasa 10 minute.
Se pune tava la cuptor si se lasa 1 ora, la 180 grade. Se stinge Iocul si se lasa tava in cuptor
inca 30 minute. Se scoate tava din cuptor si se indeparteaza crusta maronie de la supraIata.
Se consuma ca atare sau in diIerite preparate culinare.

Branza de soia - reteta 3

Faina de soia 2 cani
Faina integrala de grau cana
Drojdie de bere 1 lingurita
Sare vrac neiodata 1 lingurita
Apa 4 cani
Se dau la blender toate ingredientele timp de 2 minute.
Se pun intr-o tava de paine presarata cu pesmet sau malai si se lasa 10 minute.
Se pune tava la cuptor si se lasa 1 ora, la 180 grade. Se stinge Iocul si se lasa tava in cuptor
inca 30 minute. Se scoate tava din cuptor si se indeparteaza crusta maronie de la supraIata.
Se consuma ca atare sau in diIerite preparate culinare.

&nt si pateu de soia

Faina de soia 7 linguri
Ulei de Iloarea soarelui presat la rece 1 cana
Usturoi pisat 5 catei
Cimbru pulbere 1 lingurita
Busuioc pulbere 1 lingurita
Maghiran pulbere lingurita
Sare vrac neiodata 1 lingurita
Apa 1 cana

Se Iierbe Iaina de soia cu apa la Ioc mic, pana se obtine o pasta de consistenta mai vartoasa. Se
amesteca mereu in timpul Iierberii pentru a evita aIumarea si prinderea de Iundul vasului. Se lasa sa se
raceasca. Pasta rezultata se prepara ca o maioneza, cu mixerul, adaugand uluiul picatura cu picatura..
Rezulta o pasta untoasa.
Se adauga sarea si se mixeaza 1 minut. Rezulta untul de soia care se poate pastra in caserole, la
Irigider.
Pentru obtinerea pateului se adauga si celelalte ingrediente si se mixeaza 2 minute. Se poate
pastra in casserole sau borcane, la Irigider.
Pentru a varia gustul pateului se pot Iolosi si alte mirodenii: marar, patrunjel, leustean, telina,
boia, etc.
Pentru un pateu cu o valoare nutritive mai mare, se poate utiliza la Iierberea Iainii, o Iiertura
strecurata de spanac, sIecla rosie, morcov, etc.
Se consuma ca atare la aperitive.

cre de soia

Faina de soia 7 linguri
Ulei de Iloarea soarelui presat la rece 1 cana
Ceapa marunt tocata 2 bucati medii
Suc proaspat de lamaie / cana
Sare vrac neiodata 1 lingurita

In pasta de soia obtinuta ca in precedenta reteta, se adauga sarea, ceapa si sucul de lamaie,
mixandu-se ingredientele 2 minute. Se serveste ca atare la aperitive.

'egeta naturala 1- toate ingredientele uscate si macinate pulbere cu o rasnita de caIea.

Morcov radacina 1 cana
Ceapa bulb cana
Pastarnac - radacina / cana
Patrunjel radacina 1/3 cana
Telina / cana
Frunze de leustean / cana
Cimbru 3 linguri
Frunze marar 4 linguri
Coriandru 1 lingura
Busuioc 2 linguri
Maghiran 1 lingurita
Se amesteca si se omogenizeaza toate ingredientele. Se pastreaza la loc uscat, in borcane bine
inchise. Se utilizeaza la asezonarea supelor.

'egeta naturala 2 Irunze sau seminte uscate si macinate pulbere cu o rasnita de caIea.

Patrunjel 1 cana
Telina cana
Ceapa bulb cana
Salvie 1/3 cana
Leustean / cana
Marar 3 linguri
Busuioc 2 linguri
Cimbru 2 linguri
SovarI 1 lingura
Maghiran 1 lingura
Coriandru 1 lingurita
Se amesteca si se omogenizeaza toate ingredientele. Se pastreaza la loc uscat, in borcane bine
inchise. Se utilizeaza la asezonarea supelor.



'egeta naturala 3 - Irunze sau seminte uscate si macinate pulbere cu o rasnita de caIea.

Patrunjel 1 cana
Busuioc cana
Salvie 1/3 cana
Marar 3 linguri
Maghiran 2 linguri
Coriandru 1 lingura
Se amesteca si se omogenizeaza toate ingredientele. Se pastreaza la loc uscat, in borcane bine
inchise. Se utilizeaza la prepararea sosului pentru pizza.


'egeta 4 - Irunze sau seminte uscate si macinate pulbere cu o rasnita de caIea.

Patrunjel 1 cana
Usturoi 1/3 cana
Maghiran cana
Telina 1/4 cana
Salvie 1lingurita
Leustean 2 linguri
Busuioc 2 linguri
Cimbru 1 lingura
SovarI 1 lingura
Coriandru 2 lingurite
Se amesteca si se omogenizeaza toate ingredientele. Se pastreaza la loc uscat, in borcane bine
inchise. Se utilizeaza la prepararea micilor de gluten si a snitelelor vegetale.








Muncure de dovIeceI
Ingrediente:
2 dovlecei mari
1-2 cepe potrivite
8 rosii cherry sau 2 rosii mari de tara
1-2 catei de usturoi sau hingu dupa gust
3 linguri ulei de masline preset la rece
sare grunjoasa neiodata/sare marina neiodata/sare neagra ayurvedica
piper alb sau verde
chimen
4d de preparare:
Taiati rondele dovleceii, ceapa si rosiile.
ntr-un vas puneti uleiul, apoi adaugati ceapa, dovleceii si rosiile, usturoiul pisat si
condimentele.
Se lasa la foc mic sa fiarba in sos propriu.



9INL IN1LGk Ik Ik,N1kL
(1 ora)

fntitfti/e pentru o pfine

450 q ffinf inteqrf/f de qrfu sfu qrfu spe/tf
1 /inqurf de sfre mfrinf$ qrunjofsf neiodftf
l50400 m/ de fpf cf/dutf
1 /inqurf de drojdie uscftf
1 /inqurf de miere

C varlanLa foarLe sanaLoasa sl gusLoasa esLe comblnaLla cu LaraLe ln proporLle de 3 la 1 (la 300
gr falna se pun 100 gr LaraLe ) la care se mal poL adauga semlnLe de dlverse Llpurl (susan ln
floarea soarelul dovleac mac ) dlrecL ln compozlLle sau presaraLe deasupra aluaLulul

vfrifnte
provensala cu rosll uscaLe lavanda sl usLurol
lLallana cu semlnLe de pln sos pesLo facuL ln casa sl masllne
,od de prepfrfre
se lncalzesLe cupLorul la capaclLaLea maxlma
se amesLeca sarea cu falna lnLrun bol mal mare se pun 3 llngurl de apa calduLa lnLro ceasca
sl se presara deasupra dro[dla de bere uscaLa se lasa clrca 2 mlnuLe ca sa acLloneze
se adauga mlerea pesLe apa cu dro[dla se lasa clrca 1013 mlnuLe sa se amesLece blne pana
cand araLa ca o crema
se face un caus ln ml[locul falnll sl se Loarna amesLecul de dro[dle sl resLul de apa calduLa se
amesLeca cu mana caLeva mlnuLe pana cand aluaLul a capaLaL o conslsLenLa elasLlca el Lrebule
sa nu fle Lare ca aluaLul care se framanLa cl mal degraba sa alba o conslsLenLa mal moale (dar
nu foarLe))
se la o forma de copL drepLunghlulara sau roLunda sl se lncalzesLe puLln ln cupLor se scoaLe sl
se lmbraca apol pereLll ln harLle de copL (nu se folosesLe folle de alumlnlu) se Loarna aluaLul ln
aceasLa forma sl se acopera cu un prosop de bucaLarle curaL sl nu foarLe gros sl se lasa sa sLea
langa aragaz la caldura penLru clrca 20 mlnuLe sau mal mulL pana cand aluaLul a crescuL sl sa
dublaL
se lnLroduce ln cupLor la LemperaLura maxlma penLru 3 7 mlnuLe apol se reduce
LemperaLura sl se mal lasa lnca aprox 30 mlnuLe esLe gaLa cand se desprlnde palnea de
marglnea Lavll sau harLlel sl cand devlne usoara (adlca daca au LrecuL cele aproxlmaLlv 40
mlnuLe o scoaLem o rasLurnam sl baLem pe fundul el cu degeLele ca sa vedem daca suna a gol
daca suna a gol sl esLe usoara lnseamna ca esLe gaLa
La lncepuL va recomand sa coaceLl palnea slmpla fara semlnLe sau alLe adaosurl ln compozlLla
el Lrebule sa vedeLl cum va lese mal lnLal aluaLul oblsnulL ce conslsLenLa are ca sa sLlLl apol
cum Lrebule sa araLe chlar sl cand are alLe lngredlenLe ln el se poaLe folosl acesL aluaL sl penLru
plzza dln aluaL se poL face chlfle mlcl ln loc de o bucaLa mare de palne penLru asLa foloslLl
Lava de brlose sl mlcsoraLl Llmpul de coacere la clrca 13 20 mlnuLe



9fte de brocco/i
Ingred|ente
1 capaLana de broccoll
30g pesmeL
30g susan negru
100g masllne kalamos naLurale
1 llngurlLa bola dulce
1 llngura zeama de lamale
100g orez
sare grun[oasa nelodaLa/ sare marlna nelodaLa sau sare neagra ayurvedlca
plper alb
,d de preparare
8roccoll se spala se desface ln bucheLele sl se pune la flerL ln apa cu sare
Se flerbe clrca 20 de mlnuLe sl apol se scoaLe sl se lasa la raclL
SeparaL se flerbe orezul ln apa cu sare sl se lasa sl el la raclL
Masllnele se curaLa de samburl sl se Lale ln felll subLlrl
Se pun LoaLe lngredlenLele lnLrun casLron sl se marunLesc cu a[uLorul unul blender
uaca pasLa rezulLaLa esLe prea conslsLenLa se poaLe subLla cu puLlna apa ln care a flerL broccoll
uaca pasLa esLe prea moale se mal adauga susan sl pesmeL



qUINOA
Cutevu Jute Jexpre qulnou
A fost cultivot Je lncosi pe inoltimile Anzilor, lo peste m, fiinJ "orezul" lor. Besi utilizoreo
so culinoro este osemonotoore celorlolte cereole, quinoo nu oportine fomiliei qromineelor co
celelolte cereole, ci fomiliei sponocului si o sfeclei. Hicile bobite Je quinoo sunt foorte boqote
in moqneziu, fier, vitomino F si C, ocizi qrosi nesoturoti si esentioli {omeqo Je ex). Boqotio
in proteine ii ofero un loc Je frunte in bucotorio
veqetoriono. Ioorte usor Je Jiqerot nu contine qluten si este bine occeptot Je persoonele core
sufero Je olerqii olimentore sou core ou probleme Jiqestive.
Contine ominoocizi inJispensobili bunei Jezvoltori o creierului si sistemului nervos ol copiilor,
lysino pentru crestere. Fste Je osemeneo un oliment recomonJot celor mici si bebelusilor.
Continutul sou boqot in proteine, minerole si vitomine il situeozo pe primul loc pentru
sportivi, oJolescenti, femei qroviJe sou core olopteozo { quinoo este qolectoqen)... ior cel in
colciu si moqneziu il foc so fie recomonJot persoonelor nervoose si stresote.

repurure
e spolo bine opoi se pune un volum Je quinoo lo volume Je opo. ConJ o inceput so fiorbo se
ocopero si se loso lo foc mic intre si S minute pono tooto opo este obsorbito.e soreozo
{cu exceptio micului Jejun) si se loso ocoperit inco minute. Hoi multe posibilitoti : pentru
mlcul Jejun : un bol inJulcit cu sirop Je ortor, stofiJe, fructe uscote sou proospete ...
Co operitiv se poote omesteco cu cruJitoti pentru o foce un toboule. ln soloto : se reJuce
timpul Je fierbere obisnuit si se loso so se umfle bine Jupo ce o fost luot Je pe foc si ocoperit
omesteconJu-se cu qornituro core Joriti : posibilitotile sunt oceleosi co pentru orez.
ln supe : fierbe tot otot Je repeJe co si lequmele, Jeci se poote oJouqo lo o supo. e oJouqo
oproximotiv o mono in opo cu lequmele toiote in cuburi tinonJ cont co ii trebuie oproximotiv
S minute so fiorbo.

ulutu Je Jovlecel
Contitoti
pobor Je quinoo
pobore Je opo
linquri Je stofiJe
linquro Je miqJole moruntite
Jovlecei tineri "croconti"
Iocultotiv : foi Je mento
os
linquro Je sirop Je orez
% linquri Je ulei Je flooreo soorelui
linqurito Je otet bolsomic
e fierbe quinoo {co moi sus). e pune lo rece.
lntr-o solotiero se preporo sosul. Bovleceii se curoto si se Jou prin rozotoore cruzi {rozotoore
mijlocie). e omesteco cu sosul.
e oJouqo quinoo. e prosoro stofiJele si miqJolele. e oJouqo, eventuol, cotevo foi Je mento
moruntite.
upu Je legume
uinoo si lequmele toiote in cubulete mici vor oveo oceeosi Juroto Je fierbere. Pentru o
completo porfumurile ocestei supe, oJouqoti putin ulei Je mosline in forfurie.
Contitoti
q quinoo
l Je opo
morcovi
o mono Je fosole verJe
o ceopo
o romuro Je telino
un fir Je cimbru proospot, sore
e pune intr-un vos pe foc quinoo cu opo. Curototi morcovii si toioti-i in cubulete mici.
AJouqoti-i in oolo.
ConJ opo fierbe puneti in oolo : ceopo, romuro Je telino si fosoleo verJe toiote morunt co
morcovii. losoti so fiorbo vreo S minute lo foc mic si vos ocoperit.
ConJ supo o fiert, oJouqoti firul Je cimbru pe core il losoti so infuzeze in oolo luoto Je pe foc
pono in momentul in core serviti.
oroti si serviti colJ.



e}ete cu qermeni
5f/ft de bft pentru ut ti/nic
% 1 salaL (salaLa lceberg salaL verde salaL ro;le eLc separaL sau in amesLec)
% 46 ro;ll cherry
% 1 casLraveLe
% Z cuLle de germenl (lucern/ Lrlfol rosu / fasole mung/ llnLe/ floarea soarelul eLc)
% sare marlna nelodaLa
% mlrodenll (amesLec de oregano busuloc ;l pLrun[el verde)
% 1 llngurl( de ulel de msllne preseL la rece
% 23 plcLurl de o(eL balsamlc sau sos de sola
upem in buc(l mrunLe salaLa blne splaL Se Lale mrunL ro;llle ;l casLraveLele apol se
adaug germenl Se adaug un praf de sare pu(ln dln amesLecul de mlrodenll se amesLec
blne se adaug ulelul ;l o(eLul balsamlc/sosul de sola

5f/ftf de vitf/itfte
% un bol de salaL de baz (re(eLa de mal sus)
% 2 morcovl da(l pe rzLoare
% Z can de msllne naLurale
La salaLa de baz se adaug morcovul ras ;l msllnele LlaLe mrunL fr smburl Se amesLec
blne se acoper ;l se las in frlglder mcar penLru un sferL de or la mceraL
5f/ft de qermeni
% 2 cnl germenl de lucern
% 2 cnl germenl de floarea soarelul
% 1 can germenl de fasole mung
% Z can germenl de schlnduf
% Z can zucchlnl LlaL mrunL (sau morcovl)
% 1 ardel ro;u dulce
% 1 llngur sos de sola
lnLrun bol de salaL se amesLec LoaLe lngredlenLele ;l se poL aduga dup gusL pLrun[el
verde busuloc ;l cLeva plcLurl de ulel de msllne
5f/ft de fvocfdo
% 2 frucLe avocado coapLe Larl
% 1 can mazre verde
% 1 llngur clmbrl;or
% x llngurl( plper negru mclnaL
% sos de sola dup gusL
% 23 llngurl germenl de rldlche
Se deco[esc avocado se Lale felll ;l se amesLec u;or cu celelalLe lngredlenLe

5f/ft ff/s de ton

% un ardel ro;u dulce
% Z legaLur funz de (elln LlaL mrunL
% 23 llngurl de germenl de floarea soarelul sau semln(e de floarea soarelul preudaL
% x can ceap ro;le LlaL mrunL
% 1 can germenl de lucern
% 1 llngur Lamarlnd
% 1 llngur unL de nuc
% x can germenl de fasole mung
% x can germenl de llnLe
% x can pLrun[el verde LlaL mrunL
Se Lale ardelul in dou se scoL coLorul sl semln(ele se pun buc(lle inLrun bol |ellna
semln(ele de floarea soarelul ;l unLul de nuc se macln cu mlxerul la vlLez medle pn se
ob(lne o pasL Se adaug germenll de fasole mung de llnLe ceap ;l pLrun[elul Se mal
mlxeaz LoLul cLeva mlnuLe dup care se adaug ;l germenll de lucern Se mal adaug
pLrun[el verde ;l se serve;Le in bolul in care a fosL LlaL ardelul ro;u

5f/ft cu vf/ofre inteqrf/
AceasL salaL con(lne dln bel;ug proLelne aLL canLlLaLlv cL ;l callLaLlv deoarece con(lne Lo(l
amonoaclzll de baz
Se amesLec urmLoarele lngredlenLe
% x avocado
% 7 casLrave(l fella(l
% 1 can germenl de fasole mung
% Z can dovleac
% 2 llngurl germenl de floarea soarelul
% Z can legume cu frunze
% 1/8 can ulel preseL la rece penLru salaL cu condlmenLe (clmbrl;or maghlran Larhon
busuloc)
% 2 ro;ll sau gogo;arl felll
% pu(ln mlso sau sos de sola

5f/ft Orientu/ ndeprtft

% 30 g germenl de lucern
% 100 g germenl de fasole mung
% 30 g germenl de floarea soarelul
% morcovl
% (elln
Morcovul se Lale buc(l de 4 cm dup care se fellaz lar apol se Lale LoLul foarLe sub(lre in f;ll
asemenea scoblLoarelor lrunza de (elln se Lale la fel Se amesLec inLrun bol morcovul (ellna
sl germenll (fasole mung floarea soarelul ;l lucerna)
Se amesLec lngredlenLele penLru dresslng se pun sare ;l plper dup gusL La urm se Loarn
pesLe salaL se amesLec blne ;l se serve;Le

enLru dresslng
% 2 llngurl ulel presaL la rece
% 1 llngurl( corlandru
% 1 llngur suc de lmle
% Z llngurl( sos de sola
% 1 llngurl( ghlmblr proaspL ras sau praf
% plper
8rnt tofu cu qermeni
% 230 grame Lofu
% 1 llngur ulel de msllne 1 pahar laurL sola
% 1/2 cuLle de germenl (exrldlche / varz rosle)
% 12 cLel de usLurol care se plseaz sau hlngu
% sare grun[oasa nelodaLa condlmenLe dup gusL
Se amesLec u;or lngredlenLele cu germenll pasLa asLfel ob(lnuL se serve;Le cu sandvl;url sau
la aperlLlve

reme pentru sfndviyuri cfre n/ocuiesc untu/
9fteu de nuc
% 1 can morcovl
% Z can pLrun[el LlaL mrunL
% 1 cLel de usLurol (nu esLe obllgaLorlu)
% nuc ras
% 1 can ro;ll cherry
% Z can ardel verzl
% 2 llngurl de ulel presaL la rece
% condlmenLe (ex salvle sl mrar)
lngredlenLele se amesLec cu a[uLorul roboLulul de bucLrle

rem de tucchini cu susfn
% 2 zucchlnl
% zeama de la o [umLaLe de lmle
% 1 llngur ulel presaL la rece
% 23 llngurl semln(e de susan mclnaL se poaLe pune ;l Lahlnl

% 34 cLel de usLurol
% 1 llngurl( sare
% un praf de plper dup gusL
Se deco[e;Le zucchlnl se Lale in mlxer se adaug celelalLe lngredlenLe LsLe gaLa foarLe repede
;l e foarLe gusLoas
9fteu cu ffso/e de munq
% 1 cuLle germenl de fasole mung
% Z cuLle semln(e de floarea soarelul incol(lLe
% 2 llngurl semln(e de ln mclnaLe
% 10 grame nucl inmulaLe in ap
% 23 llngurl porumb nu esLe obllgaLorlu
% 2 ro;ll (se poL pune ;l ro;ll uscaLe )
% 1 ceap ro;le nu esLe obllgaLorlu
% 23 cLel de usLurol (sau pu(ln praf de usLurol )
% sare grun[oasa nelodaLa

Semln(ele de ln se macln separaL la uscaL esLul lngredlenLelor se amesLec in roboL pn de
ob(lne o pasL La urm se adaug semln(ele mclnaLe de ln cu care se mal amesLec un plc

,us/i de qermeni
% 1 can germenl de gru
% 1/3 can germenl de schlnduf
% Z can semln(e de floarea soarelul incolLlLe
% mlere dup gusL (ex 1 llngurlL)
% 12 llngurl(e praf de roscove
Se mlxeaz LoaLe lngredlenLele in 30 de secunde ( se ob(lne ceva asemnLor cu musll) Se (lne
LoLul in frlglder 12 zlle
5fndviy cf/ifornifn
% plne dln fln lnLegral
% avocado fellaL sau pasaL
% sos de sola
% vegamlx naLural
% zeam de lmle
% malonez fr ou
% clupercl proaspeLe
% ardel chlll crud LocaL mrunL
% ardel verde LocaL mrunL
% germenl de floarea soarelul
% germenl de lucern
Se fellaz sau se paseaz avocado se condlmenLeaz cu sosul de sola vegamlx sl zeam de
lmle Se fellaz plnea se unge cu maloneza fr ou apol cu crema sau felllle de avocado
Se pun ardelul cluperclle ;l deasupra se pun germenll de floarea soarelul ;l de lucern

5fndviy simp/u cu qermeni
% plne dln fln lnLegral
% unL ghee
% sare sau vegamlx naLural
% germenl (ex rldlche lucern varz rosle broccoll ceap ro;le eLc)
Se unge fella de plne cu unL ghee se pune un plc de sare sau amesLec naLural de condlmenL
naLurale ;l se presar germenl

5up pfsft de /equme
% Z can semln(e de floarea soarelul mlgdale sau de susan
% 12 canl ap curaL
% 1 can germenl (ex lucern/Lrlfol ro;u/broccoll/rapl( eLc)
% x llngurl( plper cayenne mclnaL
% 1 can mlez flerL de dovleac sau zucchlnl ras
% 1 llngur ceap ro;le LocaL mrunL
% 1 llngur usLurol LocaL mrunL/hlngu
Se dau pe rzLoare semln(ele ;l se pun la inmulaL penLru aproxlmaLlv 8 ore inLro can cu ap
curaL uup aceea se pun in mlxer se adaug germenll ;l ap cL s ob(lnem conslsLen(a
dorlL esLul lngredlenLelor se adaug inalnLe de servlre

5up de cefp
% 100 grame ceap (de un fel sau de mal mulLe felurl)
% 4 llngurl germenl de ceap
% 1 pahar smnLn sola
% 30 grame Lofu
% 2 llngurl ulel de msllne presaL la rece
% sare grun[oasa nelodaLa plper alb
Ceapa LocaL foarLe mrunL sau daL pe rzLoare se cle;Le in ulel se sreaz ;l se plpereaz
dup gusL apol se adaug 700 ml de ap ;l se flerbe la foc mlc 1012 mlnuLe 1ofu se amesLec
cu smnLna ;l se Loarn in sup Se mal flerbe cLeva mlnuLe amesLecnd mereu La servlre se
adaug germenll proaspeLl de ceap

8ombf de vitfmine l0 m/
% 3 cuLll de germenl (ex rapl( broccoll lucern schlnduf varz rosle Lrlfol ro;u)
Se sLoarce LoLul in sLorcLor manual sau elecLrlc
* ,fionetf fr ou
% 100 grame mlgdale cur(aLe 100 ml ap 1 cLel mlc de usLurol sau hlngu 2 llngurl(e sare
23 llngurl zeam de lmle plper aproxlmaLlv 400600 ml ulel de msllne
Se mlxeaz mlgdalele cu ap pn se obLlne o pasL omogen (dac merge greu Lurmlxul mal
adugm 23 llngurl de ap) Se adaug sarea zeama de lmle plperul usLurolul ;l se mal
amesLec ;l cu acesLea Se scoaLe capacul vasulul de Lurmlx ;l se adaug ulelul mal inLl cLeva
plcLurl dup care se poaLe Lurna inceL Se ob(lne o pasL de conslsLen(a malonezel
aproxlmaLlv 8001000 ml
Maloneza ob(lnuL se poaLe condlmenLa dup gusL (ex pLrun[el busuloc maloran mrar) Se
psLreaz excelenL in frlglder



5hfe din spfnfc
2 malnl bune de spanac
1 banana sau mlere
34 llngurl de zeama de lamale
2 mere
2 canl apa plaLa(dlfera de la cupa la cupa)
1oaLe se pun ln blender lar la flnal se adauga sl apa Apa nu Lrebule sa Lreaca de [umaLaLe de
cupa Se blendulesc pana la omogenlzare sl daca nu se lncadreaza ln cele 2 mlnuLe lasaLl
blenderul sa se odlhneasca puLln sl lncercaLl dln nou ue aceea esLe necesar un blender cu o
vlLeza de pesLe 1000W ca sa nu ramana bucaLl de frunze sau frucLe
5hfe din frunte de sf/ftf
2 salaLe mlcl
2 frunze de gulle
23 mere
23 llngurl zeama de lamale
mlere
scorLlsoara
2 canl apa
5hfe din frunte de pftrunje/
1 legaLura de paLrun[el
34 llngurl zeama de lamale
2 banane
23 felll grefa
mlere daca mal esLe necesar
2 canl apa
5hfe din frunte de f/e
23 frunze mlcl kale de dlferlLe felurl
2 flre paLrun[el
Z lu[er de Lellna sau frunze de Lellna
34 llngurl zeama de lamale
2 banane
1 klwl
mlere daca mal esLe necesar
2 canl apa
eLeLele se poL lnversa la lnflnlL ln funcLle de preferlnLe sl mal ales dupa ce verdeLurl sl frucLe
aveLl la lndemana ln bucaLarle
runte ce se pot fo/osi in shfe
SprouLs de orlce fel
lrunze de gulle
lrunze de sfecla
Spanac
Iarza creaLa
kale
Creens de orlce fel
1ellna beLe
aLlaglna
lrunze de nap
lrunze de menLa
nasLurel/macrls de
lrunze de zmeura sl capsunl
ubarbar doar beLele se mananca sunL pllne de vlLamlna C
urzlca
Coada sorlcelulul
lmporLanL e sa nu adaugam planLe prea aromaLe precum ceapa usLurolul busulocul orl leurda
care ar puLea face sucul de nesuporLaL



$&&L BRE&$$

Se utilizeaza legume cultivate ecologic:
- SFCLA ROSI - 300 g.
-MORCO'I - 100 g.
-TLINA - 100 g.
-CARTOFI - 70 g.
-RIICH NAGRA - 30 g.
Toate legumele sunt trecute printr-un storcator, iar sucul este Ioarte bine Iiltrate printr-o sita
Iina de ceai(nemetalica!!!) sau printr-un tiIon
Ioarte dens pentru a Ii inlaturate toate sedimentele ce pot constitui hrana pentru celula
canceroasa.
Sucul se soarbe usor si nu se inghite imediat, ci se mesteca pentru a-l impregna cat mai bine cu
saliva.



RTT SUCURI TOIFIANT, RMINRALIZANT,
R'ITAMINIZANT
D 200m|
100C 8CCCCLl
100C IAA CLA1A
23C A1un!LL
200C MA
30C 1LLlnA
SL 1LC 1CA1L lnCLulLn1LLL ln S1CCA1C
VkI ND1kI1IVL 228kcal
vlL A 10374 ul
Il1 C 363 MC
Se 314 mcg
n 1 mg
2D 2 300m|
4 MCCCIl
2 MLL ILl
SL 1LC 1CA1L lnCLulLn1LLL ln S1CCA1C Sl SL CCnSuMA ln1un APA MAL
VkI ND1kI1IVL 280 kcal
IlLA 80336 ul
IlL C 44 mg
k 1280 mg
3D 3 200,
90C MCCCIl
30C AuLl CAS
23C SAnAC
23C CLAA
30C 1LLlnA
90C CAS1AIL1L
30C CSll
SAL uL MAL
lL
SL 1LC 1CA1L lnCLulLn1LLL ln S1CCA1C Sl SL AuAuCA SAL Sl lL uuA CuS1SL CA1L
uLCCA Cu SlL1ul uL CSll
VkI ND1kI1IVL 113 kcal
vlL A 28009 ul
vlL C 103 mg
le 241 mg
k 1063 mg
Se 23 mcg
n 08 mg
4D 4 3S0 m|
x LLnL ILuL 300mg mlez
123 mg MLuA
SL 1AlL MlLuL ln 8uCA1l LCALL Sl SL 1LCL ln S1CCA1C lMLunA Cu MLuA
VkI ND1kI1IVL 123 kcal
vlL A 1330 ul
vlL C 60 mg
le 18 mg
k 339 mg
Ca 32 mg
SD S 200 m|
230 g merlsor
230 g pepene verde/rosu
230 g casLraveLe
SL 1AlL MlLuL LLnuLul ln 8uCA1l LCALL Sl SL 1LCL ln S1CCA1C lMLunA Cu
MLlSCuL Sl CAS1AIL1LLL Cu CCA!A
VkI ND1kI1IVL 123 kcal
vlL A 8473 ul
vlL C 120 mg
le 47 mg
k 880 mg
Ca 923 mg
D 200m|
230 g MCCCI
100 g SMCCPlnL
1 C1CCALA CuA1A1A
2 3 g CPlM8l CSA1 MAun1l1
100 g MlL 8AnAnA
Se sLoarce morcovul smochlnele porLocalele sl ghlmblrulSucul rezulLaL se da prln blender
lmpreuna cu banana
VkI ND1kI1IVL 460 kcal
vlL A 14117 ul
vlL C 192mg
vlL 86 023 mg
Mg 339 mg
LrlpLofan 89 mg

7D 7 200 m|
230 g para
123 g varza
30 g Lellna
23 g nasLurel
Se dau LoaLe lngredlenLele prln sLorcaLor
VkI ND1kI1IVL 206 kcal
vlL C 97 mg
Mg 48 mg
k 1129 mg
834 9N1L amestec pur|f|catr rem|nera||zant rev|tam|n|zant rev|grant
adaptgen reg|atr enz|mat|c
L NLGkL I kII frucLe uscaLe
NLGkD frunze
VIINLfrucLe uscaLe
9DLfrucLe uscaLe
1INfrucLe uscaLe
,LLfrucLe uscaLe
NNfrucLe uscaLe
99frucLe uscaLe
1k1 herba
ILfrucLe uscaLe
I frunze
1kIII kDherba
DkI frunze
kLN herba
9Ikradaclna
JGNherba
8kN DkDDI herba
INDI semlnLe
DDI herba
LI VLkL frunze
florl
,1L L 9kD,8
91GIN semlnLe
kIN herba
8kD1DkL]91N radaclna/frunze
3 Ik1I 911I herba
NGINkL herba
I9II herba
99IL frunze
k,kIN herba
ILN 9I1k
LNN herba
LINL herba
,GIkN herba
lanLele se amesLeca foarLe blne sl se rasnesc pana se obLlne o pulbere f flna
Se poaLe adauga 1llngurlLa x 2 sau 3/zl lnLrun fresh de frucLe/legume sau se poL lua cu mlere
cu o ora lnanLe de masa
LsLe un amesLec foarLe complex dln planLe menlL sa lnmoale maLerllle Loxlce dln lnLesLln sa
ampllflce perlsLalLlsmul (mlscarlle musculaLurll neLede dln lnLesLln) sa moblllzeze Loxlnele
depuse ln LesuLurl penLru a fl ellmlnaLe
Cele 34 planLe cuprlnse ln reLeLa sunL un adevaraL cockLell de sanaLaLe care ne poL a[uLa
exLraordlnar chlar sl ln afara curel de purlflcare a colonulul






$:5o de g:lii
Ingrediente:
4 gulii mari bio
4 catei de usturoi sau hingu dupa gust
2 cepe bio
50ml ulei presat la rece
1 telina bio
1 leg. patrunjel verde
sare grunjoasa neiodata/sare neagra ayurvedica/ sare marina neiodata
piper verde sau alb
4d de preparare:
Ceapa se curata si se taie cubulete.
Se fierbe in ulei cu apapana devine aurie, apoi se adauga guliile taiate in bastonase si
telina cubulete.
Cand legumele s-au inmuiat suficient, se presara cu faina de orez bio si se amesteca bine,
apoi se toarna 3 l apa calda peste ele si se lasa la fiert, la foc potrivit.
Se piseaza usturoiul si adauga la supa.



5upf de porumb
Ingred|ente
1 conserva de porumb blo
6 rosll cherry
1 ceapa
300 ml supa de legume facuLa ln casa
plper verde sau alb
sare grun[oasa nelodaLa
ulel presaL la rece
cruLoane palne blo/orez

,d de preparare
!umaLaLe dln canLlLaLea de porumb se face plure
osllle se oparesc sl se Lale bucaLele
Ceapa se Loaca sl se flerbe caLeva mlnuLe lmpreuna cu rosllle ln apa plaLa cu ulel preseL la rece
Se adauga cealalLa [umaLaLe dln canLlLaLea de porumb boabe supa de legume sl plureul de porumb
Se lasa sa dea un clocoL se condlmenLeaza cu sare sl plper
Se servesLe cu cruLoane palne blo sau de orez



UN1 IN MIN1 CANA

IngreJlente:
- si cani seminte uecoiticate ue canepa
- - catei ue ustuioi
- linguii ulei ue canepa
- linguia sos soia
- saie ue maie si pipei (optional)
repurure:
Nacinati cana ue seminte in blenuei.
Apoi amestecati-le cu uleiul, ustuioiul zuiobit si amestecati bine cu o fuiculita.
Asezonati cu sosul ue soia, saie si pipei.
Baca uoiiti o consisitenta mai lichiua auaugati inca putin ulei.
Pastiati inti-un boican ue sticla in fiigiuei.
UA RC MORCOVI

IngreJlente:
- cana ulei ue canepa
- linguii seminte uecoiticate ue canepa
- cani moicovi taiati maiunt
- cani apa plata
- cana ceapa alba tocata
- cana patiunjel tocat
- cana spanac
- cana iosii
- linguiite oiegano uscat
- avocauo maie, cuiatat ue coaja si taiat cubulete
- cana zeama ue lamaie
- linguiite boia ue aiuei iute (optional)
repurure:
ombinati toate ingieuientele in afaia ue avocauo si semintele ue canepa inti-un blenuei
pana se foimeaza o ciema.
La seiviie, auaugati in fiecaie faifuiie bucati ue avocauo si seminte uecoiticate ue canepa.
a oinament, patiunjel tocat.
Aceasta supa se poate si incalzi inainte ue seiviie.
Baca nu este uestul ue lichiua se poate auauga putina apa.
O AVOCAO CU MIN1 N1RU IUM CRU AU INABUI1










IngreJlente:
- avocauo
- iosie
- ceapa taiata maiunt
- cani seminte uecoiticate ue canepa
- veiuetuii pioaspete
- zeama ue lamaie
repurure:
uiatati avocauo, inuepaitati sambuiii si stiiviti-le inti-un bol.
Auaugati iosiile taiate cubulete mici, ceapa si semintele ue canepa.
Amestecati bine.
Apoi auaugati veiuetuiile si zeama ue lamaie.
Sosul se potiiveste cu legume ciuue - moicovi, telina, bioccoli, conopiua, ciupeici, uovlecei,
castiaveti, aiuei sau legume inabusite.
Be asemenea, se poate folosi pe salate.
AIA1A VARZA ROI CU CORIANRU

IngreJlente:
- cani ue vaiza iosie taiata maiunt sau uata pe iazatoaie
- ceapa mica tocata sau legatuia ue ceapa veiue tocata
- legatuia ue coiianuiu, tocat
- cana seminte uecoiticate ue canepa
- linguii ulei ue canepa
- zeama ue la lamaie
- saie si pipei uupa gust
repurure:
Amestecati piimele ingieuiente inti-un bol ue salata.
Inti-un iecipient sepaiat amestecati uimatoaiele ingieuiente pentiu uiessing, apoi
tuinati peste salata.
AIA1A ANAC CU RIN MANARIN I UII CANA

IngreJlente:
- linguii ulei ue canepa
- linguiita zeama ue lamaie
- linguiita otet balsamic
- linguiita mustai Bijon
- capatana ue ustuioi pisat
- cana bucati ue manuaiine
- cana patiunjel tocat pioaspat
- - cani fiunze ue spanac iupte
- seminte uecoiticate ue canepa
- saie si pipei
repurure:
Amestecati uleiul ue canepa, zeama ue lamaie, otetul balsamic, mustaiul si ustuioiul si
lasati sa stea pentiu - minute.
Amestecati bucatile ue manuaiina, patiunjelul si spanacul.
Apoi auaugati sosul si la final semintele uecoiticate ue canepa.
AIA1A A1RUNjI CU MIN1 CANA

IngreJlente:
- legatuii ue patiunjel pioaspat tocat fin
- iosii taiate cubulete
- legatuia ue ceapa veiue sau ceapa iosie taiata cubulete
- cana seminte uecoiticate ue canepa
- zeama ue la lamaie
- linguii ulei ue canepa
repurure:
Amestecati uleiul ue canepa, zeama ue lamaie, otetul balsamic, mustaiul si ustuioiul si
lasati sa stea pentiu - minute.
Amestecati bucatile ue iosie, patiunjelul si spanacul.
Apoi auaugati sosul si la final semintele uecoiticate ue canepa.
AIA1A ORZ CU IUM I UII CANA

IngreJlente:
- cana ue oiez integial sau oiez iosu salbatic
- - cani apa
- cana poiumb uulce boabe
- fenicul taiat cubulete
- aiuei iosu cubulete
- legatuia ceapa veiue
- - linguii ulei ue canepa
- conuimente (busuioc sau coiianuiu, caiuamon etc.)
repurure:
ieibeti oiezul.
aliti legumele pana se inmoaie.
Pentiu uiessing folositi linguia ue otet ue meie sau zeama ue lamaie, linguia mieie sau
siiop ue aitai, - linguii ulei ue canepa, conuimentul.
Amestecati toate ingieuientele si seiviti cu salata veiue.
Amestecati toate ingieuientele inti-un bol ue salata si lasati sa stea jumatate ue oia la
fiigiuei.
AVOCAO UMIU1I

IngreJlente:
- cana poiumb uulce boabe
- castiavete maie
- ceapa iosie
- menta pioaspata sau uscata
- cana ue seminte uecoiticate ue canepa
- linguii ulei ue canepa
- avocauo
- - linguii otet balsamic
repurure:
uiatati si taiati cubulete mici castiavetele si ceapa iosie.
Amestecati semintele uecoiticate ue canepa cu castiavetele, ceapa, poiumbul uulce, menta,
uleiul ue canepa si otetul balsamic.
uiatati avocauo ue coaja si taiati-le in jumatate.
Atentie la sambuiele maie uin mijloc.
Puneti jumatatile ue avocauo pe faifuiie si umpleti-le cu amestecul piepaiat anteiioi.
BA1OAN IN MIN1 CANA CU MIR

IngreJlente:
- si cani seminte uecoiticate ue canepa
- cana mieie
repurure:
Piajiti usoi semintele inti-o tigaie.
Lasati la iacoiit, apoi macinati cana in iasnita sau iobot ue bucataiie.
Puneti semintele macinate inti-un castion si amestecati cu mieiea.
ezultatul este un fel ue aluat.
Intinueti aluatul pe un tocatoi si taiati in bucati uieptunghiulaie.
Puneti inti-o faifuiie V cana ue seminte nemacinate si iostogoliti uieptungiuiile piin ele
pana sunt acopeiite uefinitiv.
Pastiati in fiigiuei.
CRAI CU IVR MIN1 COR1ICA1

eieale cu uiveise seminte uecoiticate
IngreJlente:
- cani ue amestec ue fulgi ue ceieale neinuulcite, muiate in putina apa
- cana seminte uecoiticate ue uovleac si floaiea soaielui
- cana seminte uecoiticate ue canepa
- cana mieie sau siiop ue aitai
- linguiite ulei ue masline
repurure:
Incingeti cuptoiul.
oaceti fulgii ue ceieale timp ue minute inti-un vas ue yena.
Apoi auaugati semintele ue toate tipuiile si amestecati bine.
Incalziti mieiea pe foc si canu este lichiua amestecati cu uleiul.
uinati acest sos peste ceieale si seminte si amestecati uin nou.
Puneti toata compozitia uin nou in cuptoi timp ue - minute.
Lasati sa se iacoieasca si consumati.
Se poate pastia in fiigiuei cateva zile inti-un vas inchis bine cu capac.
CHIF1IU1 UICI I CROCAN1 IN MIN1 CANA

IngreJlente:
- cani smochine, zuiobite
- cana seminte uecoiticate ue canepa
- cana seminte ue floaiea soaielui, nuci sau cashew
- cana stafiue
- cana fulgi ue ovaz, inmuiati in apa
- linguia mieie
- cana seminte uecoiticate ue canepa pentiu uecoiaie la final
repurure:
Puneti semintele ue canepa inti-o tigaie ue teflon si iumeniti putin.
Nacinati semintele ue canepa si floaiea soaielui inti-o iasnita.
Amestecati semintele macinate cu smochinele zuiobite si fulgii ue ovaz si fiamantati.
Apoi auaugati mieiea.
oimati mici chiftelute si iostogoliti-le piin semintele uecoiticate ue canepa.
RIN AIA1 CU UII CANA

IngreJlente:
- linguii ulei ue canepa
- linguiita otet balsamic
- linguiita zeama ue lamaie
- catel ustuioi
- bucata ghimbii pioaspat
- saie ue maie
- pipei
- veiuetuii tocate: patiunjel, maiai, chives etc.
repurure:
Zuiobiti ustuioiul si ghimbiiul, apoi amestecati cu iestul ingieuienteloi.
Auaugati veiuetuiile la final si amestecati.
Acest uiessing se potiiveste cu salatele veizi, in special cele amaiui ca iuccola sau salata
cieata, amestecate cu iosii.
Baca piepaiati cantitati mai maii uecat aveti nevoie, se poate pastia in fiigiuei pana la
saptamani inti-un iecipient ue sticla cu capac.
HUMMU IN NAU1 CU MIN1 CANA

IngreJlente:
- cani ue naut (tinut in apa toata noaptea si fieit pana este moale)
- cana ue seminte uecoiticate ue canepa
- linguii ulei ue canepa
- zeama ue la lamaie
- - catei ustuioi pisati
- linguia sos soia
repurure:
Se amesteca boabele ue naut cu semintele uecoiticate si uleiul ue canepa, apoi se pun in
blenuei pana se tiansfoima in piuie.
Se auauga si celelalte ingieuiente si se amesteca bine.
Se seiveste cu lipie si salata ue patiunjel cu seminte ue canepa.
INH1A1A CANA

IngreJlente:
- cana seminte uecoiticate
- aiome (vanilie, siiop aitai sau mieie)
- fiucte: banane, pieisici, caise sau fiucte ue pauuie
repurure:
Puneti semintele la muiat ue seaia pana uimineata, inti-un vas acopeiit, in fiigiuei.
Apoi tuinati semintele cu fiuctele in blenuei si agitati pana se omogenizeaza.
Apoi auaugati mieiea, siiopul ue aitai sau vanilia.
Poiniti inca o uata blenueiul pentiu omogenizaie.
Puneti compozitia inti-un vas iezistent la congelaie si tineti in congelatoi pentiu cateva
oie si savuiati o inghetata sanatoasa.

IA1 IN MIN1 CANA
IngreJlente:

- cana seminte uecoiticate
- cani apa
- aiome (vanilie, siiop aitai sau mieie)
repurure:
Puneti semintele la muiat ue seaia pana uimineata, inti-un vas acopeiit, in fiigiuei.
Apoi tuinati semintele cu apa in blenuei si auaugati apa pana acopeia complet semintele si
cm peste.
Agitati pana se omogenizeaza.
Apoi auaugati mieiea, siiopul ue aitai sau vanilia si iestul ue apa.
ompozitia uin blenuei se stiecoaia piinti-un tifon sau sita fina, apasanu cu o linguia
pentiu a obtine cat mai mult lapte.
Paitea soliua caie iamane este bogata in substante nutiitive si se poate folosi ca "pateu" pe
paine, amestecata cu saie, conuimente, veiuetuii si putin ulei.
MAIONZA CU UII CANA

IngreJlente:
- ou intieg
- linguia zeama ue lamaie
- cana ulei ue canepa
- linguiita saie
- pipei negiu
repurure:
Amestecati oul, sucul ue lamaie, saiea si pipeiul pana se omogenizeaza.
Apoi auaugati cate un pic ue ulei, amestecanu continuu.