Sunteți pe pagina 1din 17

http://www.scritube.com/geografie/ecologie/Evaluarea-ciclului-de-viata-al95345.

php

Evaluarea ciclului de viata al pungilor de hartie si plastic


1. Introducere in analiza ciclului de viata O analiza a ciclului de viata ofera un cadru si metode pentru identificarea si evaluarea sarcinilor de mediu asociate cu cicluri de viata completate de produse si servicii, si anume de la nastere produsului si pana la moartea acestuia. 2. Ce este analiza ciclului de viata? 3.3. Ce este analiza ciclului de viata? Evaluarea metodei unui ciclu de viata implica o interactiune complexa intre prevederile unui produs pentru toate stagiile ciclului de viata in sine si mediu. Incercarea ECV de a prevedea sarcinile generale ale mediului in asocire cu prevederea (instructiunea) produsului si identifica sarcini speciale sau procesele de poluare in ciclul de viata. Agentia Nationala de Protectie a Mediului din SUA defineste ciclul de viata ca o evaluare a unui proces obiectiv obisnuit sa evalueze sarcinile de mediu cu produsul, procesul sau activitate prin identificarea si cuantificarea energiei materialelor folosite si eliberarea deseurilor in mediu si evaluarea si implementarea oportunitatilor car 353e49d e afecteaza sau au efect asupra imbunatatirii mediului. Scopul urmator produsului ciclului de viata de la leagan la mormant este de a limita sau elimina impactul de imprastire. Evaluarea tipica a unui ciclu de viata va determina energia si utilizarea materialelor prime solide, lichide si emisiile de gaze generate la fiecare nivel al ciclului de viata. In general impactul de generatia a doua ale sistemului sunt ignorate, de ex: energia necesara pentru aprinderea caramizilor cu care sunt construite cuptoarele nu vor fi incluse in mod special. Baza unui studiu de ECV este un inventar a tutoror intrarilor si iesirilor proceselor industriale care apar pe perioada ciclului de viasa a unui produs. In principiu procesul de inventariere este simplu. In practica in schimb este subiectul unui nnumar de probleme practice si metodologice dupa cum urmeaza: granitele sistemului procese care genereaza mai mult decat un singur produs impacturi de evidentiat

variatii geografice calitatea informatiilor alegerea tehnologiei 3.4. Metodologia generica Ciclul de viata al unui produs include extractia resurselor naturale, productia materiei prime, transportul, productia produsului, utilizarea si managementul deseului sau a reciclarii. Intr-o evaluare a unui ciclu de viata fluxurile de intrare si de iesire pentru mediu a unui ciclu de viata pentru un produs studiat si impacturile asupra mediului cauzate de produs sunt calculate si evaluate. In mod curent ISO 14040-43 defineste un ciclu de viata si este compus din 4 faze: Faza 1 Evaluarea tintei si a scopului Scopul acestui studiu este descris. Descrierea include aplicatia intentionata si audienta si stabileste clar motivele pentru care a fost facut studiul. Scopul studiului este descris si include limitarile, functiunile sistemului investigat, unitatea functionala, sistemul investigat, granitele sistemului, apropierile alocate, cerintele informatiilor, elemente de presupunere, metoda de evaluare a impactului, metoda de interpretare si tipul de raportare. Faza 2 Analiza de inventariere Informatiile sunt colectate si interpretate, calculatiile sunt facute si inventarirea rezultata este calculata si prezantata. Fluxul de masa si fluxurile de intrare si de iesire de mediu sunt calculate si prezentate. Faza 3 Evaluarea impactului Sistemul de productie este examinat din punct de vedere al perspectivei de mediu folosind indicatori precum: incalzirea globala, acidifierea, eutrofizarea. Faza 4 Interpretare In interior rezultatele sunt analizate cu obiectivul studiului. Concluziile sunt trase, limitarile rezultate sunt prezentare precum si recomandarile sunt date pe baza datelor bazelor anterioare. Concluziile pot fi compatibile cu scopul si calitatea studiilor.

3.5. Lim itarile ECV

Ca la orice metoda stiintifica metodologia ECV sufera din cauza limitari care trebuie sa fie inteleasa. Cateva principii si practici de baza urmeaza a fi definite: Datele detaliilor difera pentru fiecare furnizor, procese specifice utilizate, locatia, metodele dominanta a productiei primare; Analiza multi-produs de fabricatie furnizeaza sisteme complexe; Stadiile de evaluare a impactului nu sunt pe deplin dezvoltate si nu pot oferi o decizie deplina asupra sistemului; Evaluarea impactului asupra mediului in functie de prioritatile din segmentul industriei si datele furnizate; Interpretare este subiectiva, in categoria impactelor;

3.6.Generic ciclu de viata al pungi de plastic Ciclul de viata al pungilor din material plastic este ilustrata in diagrama de mai jos: Trebuie tradus de la pg 35 si pg 36 3.7.Generic ciclu de viata al pungi de hartie Trebuie tradus de la pg 37 si 38.

Pg 39, 40, 41 trebuie traduse. Detalii ale pungilor

considerate. Tip de punga Micron g/m2 Dimensiuni (cm) Similare cu Polietilena necunoscut 51 x 30,5 x 20 maxi VCB Hartie 110 44 x 18 x 31 Hartia cumparata Pg 42 trebuie tradusa Necesar (cerinte) de energie. Bla bla bla Tipul Pungi Rata reciclabilitatii 0% 25 % 50 % 75 % raport 1,0 punga de polietilena la 1 punga de hartie 6822,70 6400,67 5908,31 5415,95 17197,41 15298,31 13399,21 11500,11 raport 1,5 punga de polietilena la 1 punga de hartie 10234,04 9601,01 8862,47 8123,93 17197,41 15298,31 13399,21 11500,11 raport 2,0 punga de polietilena la 1 punga de hartie 13715,73 12766,18 11711,12 10761,57 17197,41 15298,31 13399,21 11500,11 Pret $ 45 / 1000 $ 70 / 1000

100 % 4923,59 9601,01 7385,39 9601,01 9812,02 9601,01

Polietilena Hartie Polietilena Hartie Polietilena Hartie

Necesarul de energie pentru pungile de polietilena (plastic) au fost gasite a fi cu 20 catre 40% mai putin decat petru pungile de hartie la 0 procente reciclabilitate pentru ambele pungi. Cu cat reciclabilitatea creste, necesarul de energie devine echivalent cu aproximativ 90% din rata reciclarii (pentru 2:1 ratio) Necesarul de energie pentru pungile alimentare.

Tipul pungii

Polietilena Hartie Polietilena Hartie Polietilena Hartie

Emisiile de deseuri solide (m3/10 000 pungi) Rata reciclarii 0% 25 % 50 % 75 % 1 punga de polietilena la 1 punga de hartie 0,17 0,13 0,09 0,05 1,30 1,00 0,70 0,40 1,5 punga de polietilena la 1 punga de hartie 0,26 0,19 0,14 0,082 1,30 1,00 0,70 0,40 2 punga de polietilena la 1 punga de hartie 0,34 0,27 0,19 0,11 1,30 1,00 0,70 0,40

100 % 0,02 0,10 0,025 0,10 0,03 0,10

Deseurile solide cuprind cenusa de la producerea de energie prin incinerare. Pungile din polietilena contribuie cu 74-80% mai putin la deseuri solide decat pungile de hartie. Pungile depolietilena contribuie mai putin la producerea de deseuri solide decat pungile din hartie, la toate fazele de reciclare. Total deseuri solide pentru pungile de alimente Emisiile in atmosfera. Tipul pungii Emisiile in atmosfera (kg/10000 pungi) Rata reciclabilitatii 0% 25 % 50 % 75 % 1 punga de polietilena la 1 punga de hartie 5,41 5,11 4,78 4,48 29,12 25,49 21,86 18,23 1,5 punga de polietilena la 1 punga de hartie 8,12 7,67 7,17 6,71 29,12 25,49 21,86 18,23 2 punga de polietilena la 1 punga de hartie 10,84 10,21 9,57 8,94 29,12 25,49 21,86 18,23

100 % 4,14 14,61 6,21 14,61 8,30 14,61

Polietilena Hartie Polietilena Hartie Polietilena Hartie

Sase componente au fost analizate in asociere in aceasta categorie, si anume: particule, oxizi de azot (NOx), hidrocarburi, oxizi de sulf (SOx), monoxid de carbon si ingrasamat de sulf. Emisiile in atmosfera din pungile de polietilena au fost mai mici cu 63 73% decat din pungile de hartie. Emisii in atmosfera

Emisii in

atmosfera ale pungilor alimentare. Emisii care plutesc la suprafata apei. Tipul pungii Emisii care plutesc la suprafata apei. Rata reciclabilitatii 0% 25 % 50 % 75 % 1 punga de polietilena la 1 punga de hartie 0,54 0,51 0,48 0,45 14,15 15,56 17,06 18,46 1,5 punga de polietilena la 1 punga de hartie 0,82 0,77 0,73 0,68 14,15 15,56 17,06 18,46 2 punga de polietilena la 1 punga de hartie 1,09 1,04 1,00 0,91 14,15 15,56 17,06 18,46

100 % 0,45 19,91 0,68 19,91 0,86 19,91

Polietilena Hartie Polietilena Hartie Polietilena Hartie

Patru componente au fost analizate in asociere in aceasta categorie, si anume consumul biologic de oxigen COB, suspensii solide si acizi. Diferenta

intre pungile din hartie reciclata si pungile facute din material virgin este ca pungile din hartie reciclata produc mai mult reziduu prin descompunerea lor in apa decat pungile din hartie virgina. Waterborne wastes for grocery sacks RECICLABILITATEA Pungile de PEJD si pungile de hartie s-au dovedit a fi reciclabile. Resturile de la curatarea, productia si fabricarea sacilor se recicleaza. Saci din hartie au ca si suport reciclarea colectiei de ziare vechi. Saci din polietilena, au ca si suport resturile de film. COMBUSTIA Polietilena elibereaza de 2.75 ori mai multa energie prin incinerarea decat hartia. Cu toate acestea pe o baza inegale, saci din hartie cantaresc de 4 - 5 ori mai mult decat saci de plastic. IMPACTUL DEPOZITELOR DE DESEURI Depozitele de deseuri in volum este ocupat in procent de 70-80% mai putin de pungile de polietilena decat pungile de hartie. A fost mentionat faptul ca exista putine date referitoare la rata de degradare, pentru ambele polietilena si hartie. A fost argumentat ca, prin urmare, rata de descompunere nu a putut fi estimata si cu privire la impactul potential pe depozitele de deseuri sau levigat s-a produs gaz metan. DISTRIBUTIA IN PUNGA DE HARTIE TINTA

Pentru a compara performantele de mediu ale distributie in 25 kg pungi de hartie cu alternative ale sistemele de distributie. Alternativele include pungi de plastic 25 kg si 1,000 kg pungi de plastic mari. Este de remarcat faptul ca produsele analizate sunt fundamental diferite unele de altele ca si marime. OBIECTIVE Obiectivule principale a fost de a compara impactele asupra mediului de distributia in pungile de hartie cu distributia in alte sisteme de umplere cu marfuri in Europa. SCOP Toate sistemele studiate includ extractia de resurse naturale, producerea de materii prime, productia de pungi / pungi mari / silozuri, dupa folosire toate sunt destinate transportului. Acest lucru a fost asumat distributiei a 1000 kg de umplere de marfuri pe o distanta de 300 km. De asemenea, sa subliniat faptul ca efectele asupra mediului au fost de aceeasi dimensiune, indiferent de sistemul de ambalare si, prin urmare, au fost eliminate din rezultatele studiului. Pungile de hartie si plastic sunt descrise dupa cum urmeaza:

Fazele ciclului de viata prezentate in acest raport sunt explicate in tabelul de mai jos: Stadiul ciclului de viata Explicatie Productia materialului primar Conversie Managementul deseurilor Extinderea sistemului

Acest ciclu de viata ia in considerare analiza impactului asupra mediului in conformitate cu urmatoarele rubrici:
Categorii de impact Consumul primar de energie Epuizarea resurselor abiotice Incalzirea globala Acidifierea Imbogatirea nutrientilor Formarea ozonului fotochimic Ecotoxicitatea acvatica Emisii in aer Emisii in apa Untate de masura MJ/ 10 000 pungi kg/ani/ 10 000 pungi kg CO2 echivalent / 10 000 pungi kg SO2 echivalent / 10 000 pungi kg NOx echivalent / 10 000 pungi kg C2H2 echivalent / 10 000 pungi m3 apa poluata kg contaminant/greutate corporala kg contaminant/greutate corporala

Concluziile analizei sunt prezentate in sectiunile urmatoare. Consumul primar de energie. Consumul de energie primara a fost calculata incluzand energia utilizati in productia de materiale brute (adica titei si lemn).Pungile de PEJD au fost gasite pentru a oferi o mai mare contributie la epuizarea resurselor neregenerabile decat hartie. Acest lucru este cauzat utilizarii unor fosile sau materii prime si de energie in productia pungii de PEJD. Epuizarea resurselor abiotice.

Epuizarea resurselor abiotice, cum ar fi minereurile metalifere si combustibilii fosilieste problematica, deoarece acesta duce la o situatie in care generatiile viitoare vor trebui sa recurga la utilizarea altor resurse. Este important sa se noteze, ca, in Europa, padurile cresc mai repede decat sunt epuizate si, prin urmare, aceasta nu a fost inclusa in categoria resurselor epuizabile. Punga de PEJD a fost gasita ca oferind cea mai mare contributie la epuizarea resurselor abiotice. Acest lucru este dependent de faptul ca, in studiul geografic, PEJD se face din titei si din gaz natural. Incalzirea globala Incalzirea globala este provocata decresterea concentratiei de substante chimice in atmosfera care absorb radiatiile infrarosii. Incalzirea globala estemasurata in echivalent CO2. S-a constatat ca pungile de PEJD-a au cel mai mare potential in contributia incalzirii globale. De asemenea s-a constatat ca contributia la incalzirea globala o au incinerarea pungilor de hartie deoarece dioxid de carbon rezultat de la incinerarea hartiei a fost considerat a avea o contributie la incalzirea globala. Contributia de la incinerare PEJD a fost mai mare decat incinerare sacilor din hirtie. S-a constata ca punga de PEJD are o valoare mai mare decat punga de hartie permatand o mare recuperare a energiei. Crearea oxidantilor fotochimici

Aceasta categorie de impact reflecta crearea de compusi oxidanti realizati prin reactii fotochimice in aer. Cel mai important oxidant, in acest context, este ozonul. Sac de PEJD-a au cea mai mare contributie la crearea oxidantilor fotochimici . Acesta a fost un rezultat al emisiilor de hidrocarburi, din productia de PEJD. Scenarii pentru depozitul de deseuri de hartie da cea mai mare contributie decat alte scenarii pentru saci de hartie din cauza formarii de metan in timpul descompunerii. O alta diferenta intre crearea fotooxidantului sa dovedit a fi un decalaj in datele furnizate de STFI (si anume lipsa de detaliu). Acidifiere Acidifierea este reducerea valorii pH-ului in sistemele terestre si acvatice. Acest lucru este problematic deoarece el determina substante, inclusiv elemente nutritive in sol, fie dizolvate si sa fie transpotate in sistemele acvatice. Punga de PEJD (polietilena de joasa densitate) are cea mai mare contributie la acidifiere, datorita emisiilor de SO2 si NOx asociate cu utilizarea combustibililor fosili. In timpul incinerarea pungilor de PEJD, rezulta NOx, contribuind la acidifiere. Contributia pozitiva la acidifiere din reciclarea PEJD vine de la crearea de NOx si SO2 la producerea energiei electrica. Contributia negativa de la sistemul de expansiune la reciclarea PEJD este in principal de la evitate productie de

PEJD, si de la

producerea energiei alternative. Diferenta dintre sacii de PEJD si sacii de hartie , este destul de mare, dar in primul rand depinde de faptul ca, la reciclare, sacii de PEJD au fost inlocuiti cu doar 17% material virgin in timp ce 44% din sacii de hartie sunt inlocuiti cu material virgin. Eutrofizare Eutrofizare este tulburarea echilibrului de nutrienti in sol. In sistemele acvatice, aceasta duce la cresterea productiei de biomasa, ceea ce poate conduce la un deficit de oxigen datorita descompunerii. Punga de hartie a dat cea mai mare contributie la eutrofizare ca urmare a unor niveluri ridicate de COD de la productia pungii de hartie . Emisii in aer Pentru toxicitatea umana cauzata de toxicitate emisiilor in aer, este de PEJD (polietilena de joasa densitate), sac care ofera cea mai mare contributie. Emisiile de SO2 si NOx asociate cu utilizarea combustibililor fosili la producerea de PEJD au fost gasite a domina dand sacilor de PEJD (polietilena de joasa densitate) o mai mare contributie la emisiile in atmosfera.

Contributia pozitiva la reciclarea PEJD apare ca urmare a crearii de SO2 si NOx la generarea energiei electrice. Contributie negativa de la sistemul de expansiune la reciclarea LDPE este in principal de la evitate LDPE de productie, a evitat LDPE de reciclare si de la produerea energiei alternative. Emisiile in apa Pentru toxicitatea umana provocata de emisiile de apa it is the bleached paper sack, landfill scenario care ofera cea mai mare contributie. Contributiile negative de la sistemul de reciclare a dilatarilor au fost gasite a fi mai mari pentru saci din LDPE decat pentru saci de hartie. Reciclarea LDPE a fost asumata sa inlocuiasca 83% materiale reciclate de la alte produse si 17% de la material virgin. Reciclarea hartiei a fost asumat de a inlocui 56% material reciclat de la alte produse si 44% material virgin. Usoara contributie negativa de la reciclare de hartie este datorita productiei de electricitate. Acesta este o contributie negativa datorita lipsei emisiilor de fier (Fe) catre apa de la producerea de energie electrica din Europa. Pentru toxicitatea omului produsa de emisiile aerului, sacii LDPE ofera cea mai mare contributie. Emisiilor de SO2 si NOx asociate cu utilizarea combustibililor fosili la producerea de LDPE au fost gasite dominand atribuindu-se sacilor LDPE o mai mare contributie la emisiile atmosferice. Poluarea sistemelor acvatice.

Contributia la poluarea sistemelor acvatice a productiei de PEJD (polietilena de joasa densitate) a fost gasita a fi mai mare decat contributia la productia de hartie. Contributiile negative pentru sistemul de expansiune a reciclarii sunt mai mari pentru saci dinPEJD (polietilena de joasa densitate) decat pentru saci de hartie. Concluzii Obiectivul acestei sectiuni a fost acela de a pregati o comparatie a efectelor de mediu si durata ciclului de viata intre pungile de plastic si pungile de hartie. Sa constatat ca, sensibilitatea ECV a diferitilor factori, cum ar fi: domeniul de aplicare, obiective, geografie, clima, surse de energie, inclusiv alte ECV sunt limitate in comparatie, in primul rand, intre studii si in al doilea rand intre medii (de exemplu, Europa si Africa de Sud). Studii de analiza a ciclului de viata a produselor sunt detaliate in tabelul de mai jos: Categorii de impact
1/6 barrel grocery sacks

Hartie/Plastic

25 kg saci de distributie Hartie/Plastic

Energie primara

Ciclul de viata alCiclul de viata al hartiei plasticului utiliz. cuutiliz. cu 80% mai putin 23.08% mai putin Deseu solid Ciclul de viata alNu se ia in considerare plasticului utiliz. cu 75,68 % mai putin Resurse abiotice Nu se ia in considerare Hartia utilize. cu 85.00% mai putine Incalzire globala Nu se ia in considerare Ciclul de viata al hartiei contrib. cu 95,69 % mai putin Acidifiere Nu se ia in considerare Ciclul de viata al hartiei contrib. cu 53,79 % mai putin Imbogatirea nutrientilor Nu se ia in considerare Ciclul de viata al plasticului utiliz. cu 55.36% Formarea ozonului Nu se ia in considerare Ciclul de viata al hartiei fotochimic contrib. cu 64,04 % mai putin Ecotoxicitatea acvatica Nu se ia in considerare Ciclul de viata al hartiei contrib. cu 37,04 % mai putin Emisii in aer Ciclul de viata alCiclul de viata al hartiei plasticului contrib. cucontrib. cu 52,23 % mai 57,45% mai putin putin Emisii in apa ciclului de viata alCiclul de viata al hartiei plasticului are 96.58%fewer contrib. cu 28,79 % mai putin In mod evident rezultatele prezentate in tabelul de mai sus sunt contradictorii. Aceasta serveste ca o ilustrare, pentru posibilul efect in domeniul de aplicare a proiectului, sistemul de limite, obiective si ipoteze si posibili factori geografici ai ECV. Mai mult,o examinare a exacta a produselor examinate ca emisiile in fiecare ECV dezvaluie diferentele care identifica de ce rezultatele sunt contradictorii (consultantii nu sunt parte la aceste detalii). Mai mult, orice ECV poate fi construita pentru a transporta un mesaj specific prin selectarea cu atentie corespunzatoare, pentru examinarea deaproape a impactul.

Prin urmare, s-a ajuns la concluzia ca, pentru a formula o evaluare exacta a ciclului de viata, care este mai ecologic, in Africa de Sud pentru o mai buna clarificare, ECV ar trebui comandata.