PERIOADA INTERVENTIEI CHIRURGICALE

Operatie - actiunea mecanica speciala asupra organelor sau tesuturilor cu scop curativ sau
diagnostic.
Perioada a interventiei chirurgicale - intervalul de timp de la transportarea bolnavului in sala
de operatii si pina la transferarea in salonul postoperator
Clasificare
I. Dupa termenii indeplinirii:
1) Extrem de urgente. Ele se efectuiaza imediat sau in orele apropiate din momentul sosirii
pacientului la UPU. Sint operatii in hemoragii, asfixie, perforare de organ cavitar etc.
2) Urgente. Operatii, care nu pot fi aminate pe timp indelungat din cauza evolutiei
accelerate a bolii.
3) Programate. Operatii planificate care nu au termeni limitati in timp (herniotomie,
operatii plastice)
II. Dupa tipul interventiei:
1) Radicale. Sint considerate operatiile, in care prin inlaturarea focarului patologic, unei
parti sau intregului organ exclude recurenta bolii. In tumorile benigne (fibrome, lipome,
neurinome, polipi etc) inlaturarea lor conduce la insanatosirea bolnavului. In tumorile
maligne radicalismul interventiei nu intotdeauna se obtine prin inlaturarea unei portiuni
sau intregului organ, luind in consideratie posibilitatea metastazarii tumorii. Deaceea
operatiile oncologice radicale paralel cu inlaturarea organului include si inlaturarea (sau
rezectia) organelor vecine, nodulilor limfatici regionali. Asa, radicalismul operatiei in
cancerul mamar se obtine prin inlaturarea nu doar a glandei mamare, dar si a muschilor
pectorali mare si mic, tesutului adipos impreuna cu nodulii limfatici ai regiunii axilare si
subclaviculare. In afectiunile inflamatorii volumul interventiei, ce determina radicalitatea
operatiei, se limiteaza la inlaturarea tesuturilor modificate inflamator: spre exemplu, se
efectuiaza osteonecrectomie in osteomielita cronica sau inlaturarea organului modificat
inflamator - apendicectomia, colecistectomia etc.
2) Paliative. Sint operatiile, efectuate cu scop de lichidare a pericolului nemijlocit pentru
viata bolnavului sau usurarea starii lui. Asa, in dezintegrarea si hemoragia din tumora
gastrica cu metastaze, cind operatia radicala este imposibila din cauza raspindirii
procesului, pentru salvarea vietii se interprinde rezectia gastrica sau excizia cuneiforma a
stomacului cu tumora si vasul singerind. In neoformatia esofagiana raspindita cu
metastaze, cind tumora obtureaza complet lumenul esofagului si el devine impermeabil
pentru alimente sau chiar apa, cu scop de prevenire a decesului prin foame se efectuiaza
operatia paliativa - aplicarea gastrostomei, prin care se efectuiaza administrarea
alimentelor. Prin operatii paliative se obtine stoparea hemoragiei sau posibilitatea
alimentarii, dar insasi boala nu se lichideaza, deoarece ramin metastazele tumorale si
insusi tumora.
in afectiunile inflamatorii sau in alte afectiuni deasemenea se efectuiaza operatii paliative.
Asa, in flegmonul paraosal, ce complica osteomielita, se deschide flegmona, se dreneaza
plaga, pentru a lichida intoxicatia, prevenirea dezvoltarii infectiei purulente generalizate,
pe cind focarul principal al inflamatiei ramine pe loc in os. In colecistita acuta purulenta
la persoanele in etate, care sufera de insuficienta cardiaca, riscul operatiei radicale e
marit. Pentru a preveni dezvoltarea peritonitei purulente, intoxicatiei grave, se efectuiaza
operatia paliativa - colecistostomia. Operatiile paliative pot juca rol de etapa intermediara
in tratamentul bolnavilor, asa ca in exemplul mentionat (deschiderea si drenarea
1
 flegmonei in osteomielita sau colecistostomia in colecistita acuta). Ulterior la ameliorarea
starii generale a bolnavului sau crearea conditiilor locale favorabile poate fi efectuata
operatia radicala. In afectiunile oncologice neoperabile, cind interventia radicala este
imposibila din cauza procesului raspindit, operatia paliativa este unica manopera, ce
permite ameliorarea starii bolnavului.
III. Dupa numarul de etape:
1) Intr-un timp (unimomentane). Toate etapele decurg succesiv una dupa alta fara
intrerupere in timp.
2) In mai multi timpi. Fiecare dintre operatiile in mai multi timpi consta din etape
concrete de tratament chirurgical a bolnavului, separate in timp. De exemplu, in
tumoarea colonului, cauzata de ocluzia intestinala, initial se aplica anastomoza
intre ansa aferenta si cea eferenta a colonului sau fistula pe ansa aferenta (prima
etapa), iar apoi, dupa ameliorarea starii bolnavului, se efectuiaza rezectia
colonului cu tumora (a doua etapa).
IV. Dupa numarul de operatii concomitente
1) O singura manopera.
2) Operatii simultane (concomitente). Spre exemplu, la bolnavul cu hernie
inghinala si dilatare varicoasa a venelor membrelor inferioare pot fi efectuate
doua operatii simultan: herniotomia si flebectomia. La bolnavul cu ulcer gastric si
colecistita cronica calculoasa rezectia gastrica si colecistectomia in cazul starii
relativ satisfacatoare a bolnavului pot fi efectuate simultan utilizinf acelasi abord
chirurgical.
V. Dupa dereglarea integritatii tesutului de invelis:
1) Singerinde (deschise) - cu incalcarea integritatii pielii si mucoaselor
(colecistectomia, apendicectomia)
2) Nesingerinde (inchise)- nu se intrerupe continuitatea tegumentelor (reducerea
luxatiilor, repunerea manuala a fragmentelor osoase in fracturi).
VI. In functie de scopul efectuarii:
1) Curative - au scopul de a vindeca prin inlaturarea focarului ori a organului lezat
(apendicectomia, colecistectomia)
2) Diagnostice. In prezent la ele se recurge mai rar in legatura cu prezenta metodelor
moderne diagnostice inalt informative. Si oricum, sint posibile cazuri, cin
stabilirea definitiva a diagnosticului e posibila doar prin interventia chirurgicala.
Exemple: biopsia - prelevarea tesutului pentru examenul histologic, avind o mare
importanta in DD al tumorilor benigne cu cele maligne si cu afectiunile
inflamatorii. Alte exemple: laparoscopia, toracocenteza, laparocenteza.
Responsabilitatile de serviciu ale asistentului medical in sala de operatie
1. Pregatirea masutei sterile. Utilaj necesar:
- Masuta
- Casoleta cu necesarul steril
- Cratite cu sol. dezinfectante
- Cirpe
- Pense sterile
- Crontanguri sterile.
Tehnica efectuarii:
- A/m imbraca forma necesara
- Isi spala miinile cu apa calda si sapun de unica folosinta

2
- Sterge suprafata masutei cu solutie de cloramin de 1%
- Atrage atentia la casoleta sterila daca sint inchise orificiile si la data sterilizarii
- Indica data si ora deschiderii casoletei pe eticheta prinsa de minerul capacului casoletei
- Deschide capacul casoletei sterile spre sine
- Cu pensa sterila scoate testul de control si urmareste daca este topit. Obiectele se scot
sterile daca testul este topit
- Cu pensa sterila scoate musamaua si o aranjeaza pe masuta sterila
- Apoi cu pensa sterila se scoate cearsaful steril si se aranjeaza pe masuta in asa fel ca sa fie
2 straturi duble: un strat dublu pe masuta si altul deasupra materialului steril
- Stratul dublu de la suprafata se fixeaza la margini cu 2 crontanguri, pentru evitarea
desterilizarii in procesul de lucru
- Pe masuta se aranjeaza instrumentele sterile necesare
- Se indica data si timpul pregatirii masutei sterile intr-un registru
- Masuta sterila poate fi folosita in decurg de 12 ore.
2. Pregatirea echipei de operatie
Echipa de operatie imbraca bahilii, masca, isi spala miinile in sala preoperatorie, isi
dezinfecteaza miinile conform uneia din metode (vezi asepsia), imbraca halatul si
manusile sterile in sala de operatie. Chirurgii isi dezinfecteaza manusile de 2 ori cu
comprese sterile inmuiate in alcool de 70% dupa care isi ocupa locurile de activitate. A/m
de operatie, avind deja masa sterila pregatita, serveste manoperele chirurgului.
3. Monitorizarea lucrului infermierei
Infermiera nu incurca la ecipa de operatie dar ajuta A/m prin dereticare (prelucreaza
suprafetele in caderei de lichide si stringe instrumente si tamponase cazute accidenta,),
deasemenea ajuta la conectarea diferitor aparate etc.
4. Monitorizarea plasarii bolnavului in pozitia necesara pe masa de operatie
Adus in sala de operatie, bolnavul este transferat de pe brancarda pe masa de operatie de
catre 3 persoane. Inaltimea mesei de operatie se va regla astfel, incit sa fie mai joasa cu
citiva centimetri sau la acelasi nivel cu brancarda. In timpul manevrei, o persoana sustine
cu mina capul si regiunea cervicala, iar cu cealalta - toracele; a doua persoana sustine
bazinul si membrele inferioare (aceste persoane vor fixa brancarda de masa de operatie); a
treia persoana sta de partea opusa a mesei de operatie, sustinind bolnavul.
5. Evidenta consumabilelor si planificarea necesarului, indeplinind planul comanda
6. Supravegherea etapelor operatiei
7. Numararea si evidenta stricta a instrumentelor si consumabilelor pina la, in timpul si
dupa operatie
8. Fixarea bune a tamponaselor in crontang, acului in portac etc
9. Prelevarea intr-un vas a organelor, tesuturilor extirpate pentru examen histologic
10. Inmineaza chirurgului si asistentilor instrumentele chirurgicale protejind
traumatizarea acestora si pe sine insusi.
A/m de operatie va transmite chirurgului bisturiul cu taisul orientat in sus, invelit intr-o
compresa sterila si cu minerul inainte. Pensele hemostatice Koher, moskito, foarfecele,
departatoarele de plaga sint servite pe parcursul operatiei
11. Participa la prelucrarea si la delimitarea cimpului operator
In preziua operatiei bolnavul va face baie generala sau dus, dupa care va schimba lengeria
de corp si de pat. In ziua operatiei, regiunea viitoarei incizii se rade, se dezinfecteaza cu
betadina si se panseaza steril. Bolnavul este transportat in sala de operatie in halat steril,
preferabil de unica folosinta.

3
 Pe masa de operatie, pentru o orientare mai buna, linia viitoarei incizii este marcata cu
solutie iodonat de 1 %, dezinfectarea urmind cu aceeasi solutie, de la linie spre periferie,
uniform, pe o suprafata vasta. A doua oara, de la linia de marcaj spre periferie, aseptizarea
se face cu sol. Alcool etilic 70% pe o suprafata mai mica.
Delimitarea cimpului operator de tesuturile adiacente se face in mod clasic:
- Cu primul cearsaf indoit pe latime se acopera de la punctul inferior al liniei de marcaj,
acoperind bine picioarele;
- Al doilea cearsaf (cu fereastra) se ajusteaza astfel incit linia taieturii sa coincida cu linia
marcata; partea de sus se va trece peste baza de delimitare a regiunii cervicale si a capului.
Cu partea inferioara se acopera membrele inferioare. Se dezinfecteaza cimpul operator cu
alcool de 96%.
- Urmatoarea etapa de delimitare se face cu doua scutece, indoite pe 1/3, marginile orientate
spre tegumente, asezind scutecele paralel cu linia de incizie astfel incit unul sa fie iesit
putin in afara taieturii cearsafului dintr-o parte, iar celalalt - invers. Indoind partile opuse
(mai mari) sub un unghi de 90o la nivelul punctelor terminale ale liniei de marcaj, formam
un dreptunghi cu lungimea marcajului si latimea de 5-7 cm. colturile dreptunghiului se
fixeaza cu pense de cimp, care se mascheaza sub marginea scutecelor
- Ultima delimitare se face cu 2 cimpuri sterile, asezate margine la margine pe centru si
fixate cu pense Koher la ambele capete.
- Cind medicul anesteziolog aproba debutul operatiei, cimpul operator se va mai prelucra
din nou cu sol. Alcool 96% si se incepe interventia chirurgicala.
- Daca incizia nu poate fi realizata din cauza anesteziei superficiale, tegumentele se vor
acoperi cu un cimp steril
- La sfirsitul interventiei chirurgicale, suturile aplicate se dezinfecteaza cu sol. Iodonat 1%
si se aplica un pansament aseptic care se fixeaza de catre un al doilea a/m.
Instrumentarul chirurgical
Instrumentele sint acoperite cu un strat inoxidabil, pentru a preveni deteriorarea lor rapida
(coroziunea)
Instrumentarul chirurgical poate fi conventional impartit in doua grupe:
- Instrumente chirurgicale generale
- Speciale
1. Instrumentele chirurgicale generale, intr-o combinatie sau alta, mai multe sau mai
putine, sint necesare in orice interventie chirurgicasla. Acestea, in functie de modul de
utilizare3, se impart in 4 subgrupe:
a) Instrumente taietoare (pentru incizie - excizie): bisturiu ascutit, curb si cu lama
decupabila, foarfece ascutit si bonty, care pot avea forma dreapta sau curba, de diferite
dimensiuni.
b) Instrumente pentru hemostaza provizorie. Pensele hemostatice - cu ajutorul carora se
realizeaza hemostaza provizorie in timpul interventiei chirurgicale. Deosebim pense
hemostatice de tip: moschito, avind virful foarte fin, permit fixarea vasului sangvin
fara tesuturi adiacente; Kocher - inzestrate cu trei dinti pe partea interna a virfului, ce
permit o fixare foarte buna, dar perforeaza tesuturile adiacente. Se aplica pe tesuturile
care urmeaza a fi inlaturate si sint cu succes utilizate ca instrumente auxiliare. Bilroth -
ca marime si forma sint identice cu precedentele, dar pe suprafetele interne au
scarificari fine, fiind astfel mai putin traumatizante. Acul Desan - pentru mina stinga si
cea dreapta, se utilizeaza in scopul trecerii firelor de sutura pe sub vasele sangvine
profunde, unde accesul manual este limitat.
4
 c) Instrumente auxiliare. Este cea mai numeroasa grupa.
- Pensete anatomice pentru fixarea tesuturilor fine (intestin, peritoneu etc)
- Pensete chirurgicale - au partea interna zimtata asemanatoare cu a pensei hemostatice
Kocher si sint folosite pentru fixarea tesuturilor moi, rezistente (invelisul cutanat, stratul
celulo-adipos)
- Departatoare de plaga de tip Farabeuf - plate, cu capete de diferite lungimi
- Departatoare de plaga cu dinti (2-3-4), care pot fi bonti sau ascutiti
- Sonda butonata, cu ajutorul careia se poate masura profunzimea plagii, se foloseste la
introducerea drenurilor in plagi profunde
- Sonda canelata se foloseste pentru protejarea tesuturilor profunde, a vaselor sangvine si a
nervilor pe parcursul operatiilor
- Corntang sau porttampon - a doua denumire indicind, in principiu, functia acestuia
- Pense de cimp (racii) care servesc pentru fixarea cimpurilor sterile
d) Instrumente pentru suturarea in etansa a tesuturilor (restabilirea integritatii tesuturilor)
- Portac (Hegar, Matie etc)
- Ace chirurgicale, care pot fi ascutite (cu sectiunea transversala rotunda), folosite pe
tesuturile fine, si taietoare (sectiunea transversala e triunghiulara, cu marginilor ascutite),
care strapung mai usor tesuturile, insa le traumatizeaza. Acele au diferite dimensiuni si au
forma de semicerc
- Ace atraumatice, folosite in microchirurgie, chirurgia vasculara, plastica. Ele sint foarte
fine si au firul de sutura sudat de el, prezentind o continuare a grosimii acului
2. Instrumentele chirurgicale speciale sint numeroase, in functie de organele sau tesuturile
operate (stomac, rinichi, oase etc). A/m de operatie le studiaza trecind o specializare.
Pozitiile pacientului pe masa de operatie
Pozitionarea bolnavului pe masa de operatie va depinde de nivelul si de localizarea
cimpului operator si poate fi:
1. In decubit dorsal, pozitie strict orizontala. Este folosita cel mai frecvent in operatiile la
cavitatea abdominala, cutia toracica, fata, git si membre. Deasupra capului se fixeaza
un arc metalic acoperit cu un cearsaf steril, pentru a delimita cimpul operator de caile
respiratorii
2. In decubit ventral ( pe abdomen), aplicindu-i un sul la nivelul claviculelor. Se practica
in operatii la cutia craniana, coloana vertebrala, fese
3. In decubit lateral sting sau drept. Pentru a mentine asemenea pozitie, piciorul dedesubt
va ramine drept, iar cel de deasupra va fi fixat in articulatia soldului si a genunchiului
(sprijin pe masa de operatie). Se utilizeaza de obicei, pentru operatiile pe torace,
splina, coloana vertebrala, membre
4. Pozitia Trendelenburg - bolnavul este culcat in decubit dorsal cu partea cefalica mai
jos decit membrele inferioare. Este pozitia folosita fredcent in operatiile pe colonul
sigmoid, rect si vezica urinara. Pacientul trebuie fixat bine pe suporturi sa nu cada
pacientul
La majoritatea pozitiilor se fixeaza bine trei extremitati. (una de regula se utilizeaza pentru
perfuzii/transfuzii).