Sunteți pe pagina 1din 5

Podiul Dobrogei- caracterizare fizico geografic

Pozitie geografic: in sud-estul tarii Limite: N-Lunca Dunarii si Delta Dunarii; S- Granita cu Bulgaria; V- Lunca Dunarii( Baltile Dunarii); E- Complexul lagunar Razim si Platforma continentala a Marii Negre;
Aspecte specifice ale reliefului: -culmi joase dispuse sub forma unui evantai in nord; -altitudinea maxim 467 m M. Mcinului (Vf Greci-Tutuiatu) si 204 in sud in Podisul Oltinei; -relief mbatrnit cu altitudini mici iar in sud usor ondulat si abrupt pe margini -alcatuirea geologic complexa: granit in Macin,calcare in Dealurile Tulcei, sisturi verzi in Podisul Casimcei, calcare si loess in Dobrogea de Sud; -Relief litoral cu faleze si plaje; -M-tii. Mcinului s-au ridicat in orogeneza hercinic; -Pod Casimcei format din isturi verzi s-au ridicat n orogeneza baikaliana; -Podisul Dobrogei de Sud s-a format prin depunere de sedimente.

Podisul Babadagului
Clima: factorii ce influeneaz clima n aceast zon sunt: circulaia general a maselor de aer dinspre vest si dinspre nord est; Marea Neagr; - temp. medii aanuale - 10 - 11 C i sub 10 n zonele mai nalte; - precipitatii medii anuale 400 500 mm/an si sub 400 mm in sud; - vnturile: Vnturile de Vest; brizele marine, crivul; - nuane climatice: de ariditate si pontice;

- etajul de clima : climat de dealuri joase si climat de campie in sud si climat de litoral Hidrografia:Rauri :Telia i Tala, Slava, Casimcea Lacuri: lagune :Razim,Sinoe Siutghiol( Mamaia) limanuri maritime:Taaul, Babadag,Tatlageac, Mangalia, Techirghiol;

Vegetatia:zone de vegetatie: zona padurilor si zona stepei si silvostepei


Zona Padurilor: et. stejarului la 200 500m Zona stepei si silvostepei la 200 300m

Fauna: veverita, bursuc, lup, jder,rozatoare, vipere, pasari


Soluri: Argilovisoluri si Molisoluri( cernoziomuri si salori balane dobrogene)

Obiective turistice: 1. Litoralul Romnesc cu staiunile (n ordine de la nord la sud): Nvodari, Mamaia-Constana, Eforie Nod, Eforie Sud,Techirghiol, Costineti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, Vama Veche-2 Mai; 2. Cetile greco-romano-bizantine: Histria, Tomis, Callatis, Enisala, Argamum, Libida, Carsium, Axiopolis, Arrubium, Noviodunum, Aegyssus, Pcuiul lui Soare; 3. Mnstirile ortodoxe: Petera Sfantului Andrei, Dervent, Coco, Niculitel; 4. Mnstirile de rit vechi: Uspenia, Vovidenia; 5. Moscheile: Ali Gazi Paa din Babadag, Esmahan din Mangalia, Geamiile din Constana, Ovidiu, Hrova, Isaccea; 6. Canalul Dunre-Marea Neagr cu sistemele de ecluze de la Cernavoda si Agigea; 7. Muntii hercinici ai Mcinului; 8.Peterile din sudul Dobrogei; 9. Limanurile maritime si lagunele de pe litoral: Razim, Sinoe, Zmeica, Golovita, SiutghiolMamaia, Techirghiol, Tatlageac, Mangalia.

Buctria din Dobrogea este influenat, n primul rnd, de faun, de clim,


dar i de buctria oriental. La prepararea mncrurilor se folosete mult pete, vnat i carne de oaie, dar i carne de pasre, vac i porc. Dobrogea este bogat n legume i fructe, lapte, brnzeturi i ou. Mncrurile din Dobrogea redau cu prisosin bogia materiilor prime de care dispune aceast zon. Mncrurile din buctria dobrogean sunt uoare, gustoase, la pregtirea acestora folosindu-se mult untdelemnul, untul i margarina. Preparatele de baz sunt nsoite de garnituri de orez, legume, dar i paste finoase. Se folosete mult laptele btut, iaurtul i brnza telemea care se consum ca atare, dar i n pregtirea altor mncruri. De-a lungul istoriei i mai ales dup primul rzboi mondial, odat cu dezvoltarea staiunilor de pe malul Mrii Negre, buctria din Dobrogea sufer influena marilor buctrii europene, mncrurile sunt fine, delicate, gustoase, se mbuntete sortimentul de preparate, dar i calitatea acestora. Buctria dobrogean de pe Litoralul Mrii Negre poate rivaliza cu oricare alt buctrie cu tradiie. Dintre mncrurile specifice buctriei dobrogene amintim: ciorbele pescreti, ciorb de burt, marinatele din pete, saramur de crap, petele la proap, crapul umplut, pilaful dobrogean, salatele dobrogene, crnaii de oaie, mielul la proap, alcul, chebabul, pastrama de oaie, ghiudemul, musacaua, garniturile de orez, dar i baclavalele, sarailiile, dulciurile cu stafide i rahat.

Tochitur dobrogean:Ingrediente : 600-700 g carne de porc (pulp fr os sau fleic fr prea mult grsime), 1 ceap potrivit, o lingur mare i cu vrf past de roii, 2 linguri ulei, un pahar de vin rou.Usturoi 1 cpn mareSare, piper, boia dulce, cimbru dup gust

Pastravi cu sos dobrogean: Ingrediente retetapastravi 2.000 kg, faina 0.100 kg, lapte 0.100 l, ulei 0.200 l, lamaie 0.250 kg, usturoi 0.025 kg, cimbru 0.002 kg, otet 0.050 l, rosii 0.250 kg, ardei gras verde 0.250 kg, vin 0.100 l, sare 0.030 kg, patrunjel verde 0.050 kg Salata dobrogeana Ingrediente: 3 rosii mari, 2 ardei grasi, 3 buc. castraveti potriviti, 1 buc. ceapa, o salata verde, 100 gr. telemea de oi, 1 ceasca sos maioneza cu masline, sare

Placinta dobrogeana Specific: macedonean Ingrediente 1 pachet de foi de placinta 500 g iaurt 500 g branza de burduf iute 500 g telemea usor sarata 6 oua ulei pentru uns tava 200 g piure de spanac Mod de preparare Se amesteca bine cele doua tipuri de brinza, ouale si spanacul; Se unge tava cu ulei, apoi se incepe asezarea foilor in tava, intre fiecare doua-trei foi se toarna iaurt, iar intre fiecare 5-6 foi se toarna amestecul de brinza si ou; Cand se termina foile si branza, se mai pune putin iaurt pe deasupra. Apoi se da la cuptorul bine incins si se lasa pina cand foile de deasupra devin aurii.

Mancarurile din bucataria dobrogeana sunt usoare, gustoase, la pregatirea acestora se foloseste mult untdelemnul, untul si margarina. Ciorbele se acresc cu bors, zeama de varza dar si otet, sunt realizate din legume si mai ales peste. Se folosesc mult gustarile din legume proaspete sub forma de salata in combinatie cu oua, branza, smantana. Sosurile sunt colorate cu pasta de rosii, se obtin din legume inabusite cu faina dizolvata in apa si "stinse" cu supa de oase. Preparatele de baza sunt insotite de garnituri din orez, legume dar si paste fainoase. Se foloseste mult laptele batut, iaurtul dar si branza telemea care se consuma ca atare dar si in pregatirea altor mancaruri. De-a lungul istoriei, si mai ales dupa primul razboi mondial, odata cu dezvoltarea statiunilor de pe malul Marii Negre, bucataria din Dobrogea, sufera influenza marilor bucatarii europene, mancarurile sunt fine, delicate, gustoase, se imbunatateste sortimentul de mancaruri dar si calitatea acestora. Bucataria dobrogeana de pe litoralul Marii Negre poate rivaliza cu oricare alta bucatarie cu traditie. In statiunile de pe litoralul Marii Negre exista astazi unitati care se evidentiaza in mancaruri traditionale si specifice Dobrogei cum ar fi: restaurantul "Rustic" si "Panoramic" din Neptun conduse de Mardare Gheorghe si Dan Parvulete si respectiv Fenin Alexandru, unde turistilor li se ofera preparate traditionale dobrogene, restaurantul "Histria" din Satul de Vacanta din Mamaia cu specific pescaresc, condus de Dorel Albu si Florentin Tophler si multe alte unitati de renume a turismului romanesc. Dintre mancarurile specifice bucatariei dobrogene amintim: ciorbele pesca resti, ciorba de burta, marinatele din peste, saramura de crap, pestele la protap, crapul umplut, carnatii de oaie, mielul la protap, saslacul, chebabul, musacaua, chefirul, garniturile de orez, dar si baclavalele, sarailiile, dulciuri le cu stafide si rahat.

Mancarurile din bucataria dobrogeana sunt usoare, gustoase, la pregatirea acestora se foloseste mult untdelemnul si untul. Ciorbele se acresc cu bors, zeama de varza dar si otet pentru ciorba de burta si ciorba pescareasca, sunt realizate din legume si mai ales peste. Se folosesc mult gustarile din legume proaspete sub forma de salata in combinatie cu oua, branza, smantana. Sosurile sunt colorate cu pasta de rosii, se obtin din legume inabusite cu faina dizolvata in apa si "stinse" cu supa de oase. Preparatele de baza sunt insotite de garnituri din orez, legume dar si paste fainoase. Se foloseste mult laptele batut, iaurtul dar si branza telemea care se consuma ca atare dar si in pregatirea altor mancaruri. De-a lungul istoriei, si mai ales dupa primul razboi mondial, odata cu dezvoltarea statiunilor de pe malul Marii Negre, bucataria din Dobrogea, sufera influenza marilor bucatarii europene, mancarurile sunt fine, delicate, gustoase, se imbunatateste sortimentul de mancaruri dar si calitatea acestora. Bucataria dobrogeana de pe litoralul Marii Negre poate rivaliza cu oricare alta bucatarie cu traditie. In statiunile de pe litoralul Marii Negre exista astazi unitati care se evidentiaza in mancaruri traditionale si specifice Dobrogei cum ar fi: restaurantul "Rustic" si "Panoramic" "Calul Balan" din Neptun unde turistilor li se ofera preparate traditionale dobrogene, restaurantul "Histria" din Satul de Vacanta din Mamaia cu specific pescaresc si multe alte restaurante locale din Dobrogea, de renume a turismului romanesc. Dintre mancarurile specifice bucatariei dobrogene amintim: ciorbele pescaresti, ciorba de burta, marinatele din peste, saramura de crap, pestele la protap, crapul umplut, carnatii de oaie, mielul la protap, saslacul, chebabul, musacaua, chefirul, garniturile de orez, dar si baclavalele, sarailiile, dulciuri le cu stafide si rahat.