Sunteți pe pagina 1din 2

Octavian Paler, Viaa pe un peron

O carte plin de nelesuri pentru cine tie s neleag... Interpretat astzi n diferite feluri, dup ce comunismul i cenzurase orice comentariu, Viaa pe un peron este, nainte de toate, un spectacol al ideilor, o estur de cugetri filozofice pe care e imposibil s le treci cu vederea. Mesajul central este c omul triete ntr-o continu ateptare pe "peronul vieii sale"..., zbtndu-se s ocupe un loc ct mai bun ntr-un tren, ignornd c destinaia final a tuturor trenurilor este pustiul, adic moartea. nvnd s atepi i s te bucuri n ateptare, nvei de fapt s trieti i s-i accepi destinul! Iat ndemnul pe care eseistul l transpune n metaforele sale. Din carte: Omul, dac nu vorbete uneori, moare. Orice ateptare e provizorie, chiar dac dureaz toat viaa. Nu exist pustiu. Exist doar incapacitatea noastr de a umple golul n care trim. Poate c omul s-a obinuit s i se porunceasc. El i permite s fie surd la rugmini, dar devine atent cnd i se poruncete. Noi suntem ca un cntec, nu credei? Un cntec nu se cnt niciodat de la sfrit spre nceput. Trebuie s-l cni totdeauna ndreptndu-te spre sfrit. Pe parcurs, n timp ce cni nc i muzica te mbat, i dai seama c sfritul se apropie totui, orict l-ai amna. ncerci s lungeti puin notele, dar asta nu d cntecul napoi, nu renvie ceea ce a murit din muzic ntre timp. Am nvat o nou meserie, aceea de a atepta. Foarte grea meserie, domnilor. Mult mai grea dect aceea de a cltori, de a alerga, de a te mbulzi. Pentru c atunci cnd alergi, i foloseti picioarele. Cnd te mbulzeti, i foloseti braele. Dar cnd atepi, nu-i foloseti dect puterea de a spera. i aici e greutatea. Cci aceast putere se uzeaz i ea, domnilor, ca orice lucru. i, n clipa n care puterea de a
1

spera s-a uzat, eti pierdut. Uneori a atepta poate fi, la urma urmei, un mod de a pleca i de a sosi. Ct vreme atepi, totdeauna mai exist un tren care va veni sau va pleca. Chiar dac nu tii ct trebuie s atepi. Trebuie s alegi. i trieti viaa sau o nelegi? Nu poi, se pare, s le ai pe amndou n acelai timp. Ct vreme omul se simte vinovat e nc om. Abia cnd ncepe s devin fiar pierde orice urm de regret i de vinovie. Greeala oamenilor a fost c niciodat nu s-au priceput s se uite lng ei. Li s-a prut c dac fericiea exist, ea trebuie s fie inaccesibil sau, oricum, foarte greu de atins. Dincolo de orizontul lor...

S-ar putea să vă placă și