Criza datoriei suverane

In ultimii trei ani, pieele financiare au avut o perioada turbulenta in toata lumea. Considerata a fi una dintre cele mai mari crize economice dupa ce din anii 30, economia mondial nc nu i revenise sub efectul crizei datoriilor. Piaa stocurilor, considerat una dintre principalii indicatori de sntate a unei economii, a reuit s recupereze n mod substanial pierderile la nivel mondial dar situaia este nc fragil. n fiecare zi auzim de alta ar care se ncadreaz in lista victimelor crizei creditelor. Situaia este departe de a fi sntoasa. Toate instituiile financiare importante i guvernele iau msuri adecvate pentru a remedia situaia, dar mai sunt multe de fcut. Topirea globala, simita de ctre toate economiile majore ale lumii, are de a face cu criza datoriei suverane. Problema principala este legata de datorii. Dar, ca orice altceva, prea multe datorii este ntotdeauna o problem. Indiferent cine ia datoria, persoana fizica, corporaie sau guvern, prea multa va provoca ravagii. Situaia devine si mai ngrijortoare cnd debitorul nu reuete s gseasc o banc central pentru a achiziiona datoria sa. Datoria financiara sau datoria publica este esenial pentru creterea economic i dezvoltarea diferitelor proiecte. Capitalul mprumutat este destinat pentru a functiona sistemele publice de bunstare sau de a face operaionale proiectele majore de infrastructur. Dar dac datoria este pltit ntr-o alt moned dect moneda debitorului, criza datoriei suverane poate aprea.

Standard & Poor's (S & P), care este o celebra agenie de rating definete criza datoriei suverane ca o repercusiune de incapacitate de plata. Implicit, pot aprea din cauza unor serii de motive cum ar fi: pli ratate pe dobnzile aferente unui mprumut bancar, valoarea datoriei principale, obligaiuni programate, note de pe facturile de manipulare etc. Manipularea crizei datoriei suverane este o provocare mare pentru orice guvern. Criza datoriei a anilor 1980 este nc actualizat n amintirile multor oameni. Criza internaional de la sfritul anilor '90 n rile din Asia de Sud-Est precum Malaezia, Thailanda, Filipine, Indonezia, i Coreea de Sud etc. a alimentat un lant de dezastre economice. Un guvern poate rspunde n dou moduri pentru a rezolva problema datoriei suverane. Ei pot ajunge la un consens cu creditorii externi (creditori) prin decontare sau alocare bugetar. Regimul de scutire depinde n mare msur de restructurarea datoriilor de voluntariat. Acesta este de fapt scenariul ideal i corect. Puterile financiare internaionale precum Banca Mondial sau Fondul Monetar Internaional (FMI), etc au un rol esenial n aceste programe de reducere a datoriilor. Un alt mod de a face fa crizei datoriei este mai mult o soluie nspimnttoare pentru toti creditorii. n trecutul recent, cteva guverne au luat o atitudine agresiv fa de creditori. Aceasta includea suspendarea complet a plilor i stoparea negocierilor. Guvernul poate exprima, de asemenea, incapacitatea sa de a plti napoi datoria i asta ar reprezenta implicit datoria. n ultimii ani, guvernul Argentinei a declarat incapacitatea sa de a plti datoriile sale n cursul anului 2001. Problema a adurat o lung perioad de timp. Exemplul cellalt este guvernul din Uruguay, care a consimit la termenii i condiiile oferite de comunitatea financiara i a ieit cu un acord voluntar de restructurare n 2003. Actuala criz datoriei suverane cu care se confrunt unele dintre rile europene este abordat de ctre alte puteri economice. Problema provine din incapacitatea acestor naiuni dezvoltate de a rscumpra detinatorii de obligatiuni, inclusiv marile bnci din SUA sau Europa. Ei au experimentat scderi drastice ale preurilor de obligaiuni guvernamentale i creterea fenomenala n ratele dobnzilor. Investitorii globali pun presiune sporit asupra guvernelor din trei ri, i anume: Portugalia, Spania i Grecia, pentru a impune msuri draconice de austeritate.

Problema a nceput s apar atunci cnd majoritatea speculatorilor au inceput sa prezica probabilitatea unei implicatii care, la rndul ei, a dus la preul asigurrii obligaiunii rii. Scopul principal al msurilor fiscale este de a reduce datoria public i deficitul bugetar. Dar cele mai multe din rile UE au trait dedparte de mijloacele lor i acest lucru a dus la creterea ratei de junk ce implicau obligatiuni si datoria publica. Principalele ri din UE, precum Germania, Italia, Anglia etc i au promis s furnizeze ajutor pentru rile turbulente din regiune, dar cu cereri pentru reducerea drastic a deficitelor bugetare i reducerea zdrobitoare a salariilor si locurilor de munc n sectorul public. Noi taxe de consum, de asemenea, au fost impuse i beneficiile sociale au fost reduse considerabil. Pericolul const n faptul c i alte ri din zona euro vor fi, de asemenea, afectate de aceast stare general de ru. Gravitatea situaiei, spune c recuperarea poate dura ani. Nevoia de or este adoptarea masurilor dureroase. Modificarea structural este imperativ. Membrii Euro lucreaza la formarea unei politici de coordonare mai puternica. Sustenabilitatii bugetare ii este acordata o atenie prioritar. FMI i alte puteri europene ajuta rile afectate in restructurarea datoriei lor. Singurul lucru care merge n favoarea euro, este faptul c a ntmpinat probleme serioase nainte, de asemenea, dar a reuit s le depeasc. Conceptul de datorie suverana provine din necesitatea guvernului de a strnge fonduri n vederea ndeplinirii nevoilor urgente economice. Datoria suverana este de asemenea folosita pentru a finana creterea diferitelor programe de dezvoltare. Problema datoriei este foarte mult parte integrant din orice ar, indiferent dac aceasta este una de dezvoltare sau o ar G-7. Datoria servete pentru a finana creterea unei economii. Unele dintre economiile aparent sntoase ale Europei, precum Grecia, Irlanda, Spania, Portugalia au nceput s arate semne de criz a datoriilor i brusc fiecare noiune de recuperare a economiei globale a nceput s par sumbr. Europa trece printr-o criz sever de ncredere. Pieele bursiere din ntreaga lume au luat o btaie grea din cauza crizei economice din 2010. Multe agentii de rating au retrogradat datoriei publice europene. Fondul Monetar Internaional i rile din zona euro au oferit un mprumut de 110 miliarde Greciei. Starea actual este atribuit stimularii cheltuielilor i scderii

produciei economice. Spirala datoriei nu prezint semne de dezghet. rile intenioneaz s pun n aplicare consolidarea fiscal pe termen lung si sa se ocupe de lrgirea deficitelor fiscale. Conform datelor, n ultimii trei ani datoria suverana a crescut de la 62 la sut din PIB-ul mondial la 85 la sut n 2009. Ulterior, deficitul mediu fiscal a crescut brusc cu nu mai putin de un procent. Factori cum ar fi: plasele de siguran social, criza bancar fr precedent i declin sever n producie vor nruti i mai mult situaia. In plus, veniturile fiscale, msura de stimulare fiscal, banca de salvare i cheltuielile guvernamentale au crescut...o imagine complet a crizei datoriei suverane in 2010. A fost prezis c, din cauza factorului asociat cu redresarea economic, datoria public i de mprumut va crete n continuare. Consecinele crizei din acest an ale datoriei suverane pot fi extrem de severe. Sectoare sensibile, inclusiv rata dobnzii de locuine vor avea de suferit pagube imense din cauza preurilor sczute, mpreun cu costul ridicat al ndatorrii n ntreaga economie. Criza poate fi combatuta doar prin msuri corespunztoare. Procesul de reform trebuie s se intensifice. Lichiditate trebuie s fie meninuta i ncrederea investitorilor trebuie s fie restabilit. Cele patru etape ale crizei datoriei suverane Etapa 1 ntr-o criz financiar cheltuielile guvernamentale cresc dramatic n ncercarea de a stabiliza sistemul financiar i a stimula activitile economice. Veniturile fiscale cad. Excedentele fiscale se transform n deficite. Toi cei aisprezece membri ai uniunii monetare europene au nclcat limitele Tratatului privind deficitul bugetar. n plus, economiile de vrf din lume au vzut toate deficitele lor tintand mai sus, unele la niveluri record. Peste 40 la sut din PIB-ul mondial provine din ri care ruleaz deficite de peste 10 la sut. Etapa 2 Cnd economiile sunt contractante sau chiar n cretere lenta, aducand aceste deficite napoi cu picioarele pe pmnt devine o provocare. Apoi, aceste deficite se transforma n sarcini de datorii n cretere.

Atunci cnd datoria ajunge la 80 la sut din PIB, costurile ndatorrii pentru guverne ncep sa creasca la fel ca si controlul pe pia. FMI spune c cinci din primele apte ri dezvoltate din lume vor avea niveluri ale datoriei mai mari de 100 la sut din PIB, n urmtorii patru ani. Etapa 3 Atunci cnd cresc deficitele i datoriile i cand activitatea economica e puin probabil sa reduca problemele fiscale, solvabilitatea guvernului cade sub control intens. Si atunci vom vedea downgrade. Datoria suverana a Greciei a fost retrogradata la statutul de junk. Etapa 4 Aceasta este etapa final i cea mai mortala. Asta pentru ca scderile fac doar cercul vicios al activitii economice slabe i al dependenei de cretere pe datorie. Atunci cnd investitorii vad mai multe riscuri, costurile ndatorrii pentru aceste ri ridica probleme. Apoi, devine tot mai greu sa se finaneze nevoile de cheltuieli i mai greu pentru a finana datoriile existente. Si atunci vom vedea implicatiile. Chiar i cu un pachet de salvare de 1000 miliarde dolari din partea UE i FMI, solvabilitatea pe termen lung a Greciei pare sumbra. i nu doar pentru Grecia. Spania, o economie care reprezint 12 la sut din PIB pentru zona euro, se zvoneste se pare ca ar fi n urmtoarea linie pentru o cerere de finanare masiv. Anul trecut, Grecia si Marea Britanie aveau aceeai cantitate de deficit bugetar proporional cu economiile lor - n Grecia, el a fost cel puin 13,6%, n timp ce n Marea Britanie - 11,4%. Diferena este vizibil referitoare la raportul datorie/PIB: n Grecia, cifra este de 115%, iar n Marea Britanie - 70%. Deci, investitorii au exigente mai mari pe ratele reale ale dobnzilor la obligaiunile de cinci ani, guvernul grec de pn la 7%, dar sunt destul de multumiti cu 70 puncte de baz la crean, emise n Marea Britanie, de ateptare pentru rata medie a inflaiei de 2%. Exist insa o discrepan. Datoriea suverana cade pe umerii contribuabililor, dar nu este sarcina lor numai. Poate c investitorii ar trebui s acorde atenie sporita la valoarea total a datoriei n economie, i apoi poziia Marii Britanii ar arta mult mai ru dect n Grecia. Potrivit Eurostat, deficitul bugetar al Greciei de anul trecut s-a ridicat la 13,6% din PIB. La sfritul anului 2009, guvernul grec a estimat deficitul bugetar pentru 2009 de

12,7% din PIB. Nu este exclus ca Eurostat revizuie deficitul bugetar al Greciei n crestere. n plus, Goldman Sachs Group, a fcut o previziune c Grecia poate reduce sau ntrzia plile pe obligaiuni guvernamentale. Portugalia, potrivit experilor, se ncadreaz n randul rilor care ar putea suferi cea mai mare msur n cazul de rspndire a tendinelor negative grecesti n alte state membre UE. n Marea Britanie investitorii sunt increzatori ca noul guvern va fi n msur s preia controlul asupra cheltuielilor publice. n acelai timp, Banca Angliei poate n orice moment, devaloriza moneda naional s-i recapete ei avantaj competitiv. i ameninarea de intrri noi de valut strin n economie in incercarea bncii centrale de a reduce deficitul bugetar si a ajuta s reduc creterea randamentelor obligaiunilor guvernamentale. Exemplul Greciei arat c, dac piaa i pierde credina, consecinele ar putea fi foarte teribile. Pn n prezent, evenimentele cele mai nefericite s-au desfurat n jurul datoriei suverane grecesti. Ratele dobnzilor la credite sunt de asemenea situate n limite rezonabile. Probabilitatea de ieire de depozite va fi mare pentru Grecia, n cazul n care problema datoriei suverane n viitorul apropiat nu va fi rezolvata. Ceva de genul asta poate provoca chiar mai multe consecine dezastruoase pentru Marea Britanie. n cazul n care Banca Angliei nu are nici un control asupra inflaiei, profitabilitatea de obligaiuni de stat britanic, de asemenea, va zbura pana la cer (sau devalorizare brusc a lirei se va ntmpla). Cnd se ntmpl acest lucru, dependena economiei pe diferite rate (aproximativ dou treimi din creditele de consum au fost emise la rate variabile ") o va ucide. Astfel, datoriile totale sunt mai importante dect datoriile suverane.

Romnia "vulnerabila la criza datoriei suverane"

Romnia este printre rile care sunt vulnerabile la criza datoriei suverane din Europa, din cauza sectorului su financiar strns legat de state cu datorii mari de pe continent, arat un raport recent al Bncii Mondiale. Banca Mondiala nu exclude o ajustare "dezordonat", care ar putea avea un impact grav asupra tarilor cu venituri ridicate, cat i rilor n curs de dezvoltare. De asemenea, expuse la risc sunt rlei ale cror sectoare financiare sunt strns legate de aceste ri foarte ndatorate Albania, Bulgaria, Romnia, Serbia. Banca Mondiala avertizeaz c o restructurare major a cinci state (cele mai ndatorate cu venituri mari din UE): Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda i Italia, ar putea avea consecine grave pentru economia global, att din cauza recesiunii cat i din cauza potenialului referitor la efectele asupra instituiilor de creditare n alt parte a lumii.

n ciuda semnalelor pozitive primite de la FMI, un fost economist ef al aceste instituii pune Romnia pe lista rilor care risc s intre n incapacitate de plat. Profesorul de la Harvard, Kenneth Rogoff, susine c multe state din Europa sunt nc n pericol, din punct de vedere economic. Pe aceeai list cu Romnia mai apar Ucraina, Letonia, Ungaria i Grecia. Specialistul a fcut aceste declaraii pentru publicaia austriac Der Standard, la summitul de la Davos din Elveia. Economistul spune c i Irlanda, i Portugalia ar putea avea probleme. Rogoff susine c FMI a cumprat timp pentru aceste ri, dar crede c nu toate vor reui s-i rezolve problemele. i asta pentru c unele dintre ele au acumulat deficite intorerabil de mari. Potrivit unui top realizat de compania CMA din Londra, specializata pe analize de credit, prima de risc a Romaniei pentru datoria suverana (care masoara costul asigurarii impotriva falimentului) a crescut la 4,13%, fiind, astfel, pe locul al optulea in lume din acest punct de vedere si a treia din Europa dupa, Grecia si Ucraina. Conform unui articol scris pentru ziare.com, in primul trimestru din 2010, tarile din Europa emergenta au avut cea mai buna evolutie, in special Ucraina, unde reducerea cu 33,3% a riscului a indicat scaderea nesigurantei politice si economice, dupa alegerea noului Guvern. Romania, Bulgaria si Ungaria au avut o evolutie asemanatoare, la fel ca

Slovacia, Slovenia si Republica Ceha. Pentru Romania, situatia s-a calmat in urma stabilizarii situatiei politice dupa alegeri si a aprobarii unei noi transe din imprumutul de la Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si Banca Mondiala. Totusi, dupa misiunea FMI din luna aprilie, cand s-a constatat ca Romania nu va putea respecta tinta de deficit bugetar, aceasta fiind majorata la 6,8 la suta pentru 2010, dar si faptul ca a fost inregistrata o crestere economica sub asteptari, fiind, in continuare, in recesiune, Romania ramane indezirabila pentru investitori, mai ales in actual context de incertitudine din punct de vedere fiscal si al coerentei programelor guvernamentale de iesire din criza. Deficitul bugetar indica existenta unui excedent al cheltuielilor in raport cu incasarile definitive sau al utilizarilor in raport cu resursele. Deficitul bugetar total cuprinde deficitul structural si deficitul ciclic. Deficitul structural (care a fost numai el de 5% in cazul Romaniei) este deficitul pe care l-ar inregistra bugetul daca economia ar creste la nivelul PIB-ului potenial. In mod conjunctural, cand economia creste mai rapid (cum a fost in anii trecutati), deficitul bugetar este mai scazut decat deficitul structural. Deficitul ciclic reprezinta pretul imprumuturilor necesare in timpul crizelor, adica atunci cand somajul este ridicat, veniturile publice in scadere, iar cheltuielile sociale ridicate. Teoria economica spune ca deficitul ciclic va fi amortizat de surplusul ciclic ce va aparea in faza de avant economic. Problema deficitelor bugetare nu o are doar Romania. In intreaga Europa riscul acestor deficite a ajuns sa ingrijoreze, deoarece finantarea deficitelor se face cu dificultate. Pe baza datelor Eurostat, s-a realizat harta deficitelor bugetare ale statelor membre ale UE. In cazul in care solutia este cea de tiparire a banilor, aceasta va conduce la inflatie. In aceasta situatie, solutia ar trebui sa fie una care sa vina in prima faza pentru echilibrarea balantei bugetare prin reducerea costurilor guvernamentale, iar pe termen mediu reducerea personalului aparatului de stat si concomitent reducerea taxelor si impozitelor (reducerea presiunii fiscale) pentru ca economia sa fie deblocata de catre mediul de afaceri privat. De asemenea, in urma aplicarii acestor masuri mediul privat poate sa absoarba, in urma facilitatilor fiscale obtinute, personalul disponibilizat. S-a intrat n criza datoriilor suverane, a datoriilor statelor. A fost criza bncilor, sa intrat n criza economic, si apoi s-a intrat n criza datoriilor suvernare. Traian Bsescu

a susinut c aceast criz european a datoriilor suverane nu poate fi depit dect prin austeritate. Joseph Stiglitz ncurajeaz mai degrab consumul ca i comportament care s fie adoptat n criz. Un consum trebuie s fie ponderat i cheia relansrii economice, mult mai lent, dar temeinic, este legat de investiii directe ale statului. Consumul excesiv, dar i balonul imobiliar reprezinta motivele pentru care Irlanda se afl n situaia de criz din prezent. Contextul international se va inrautati in continuare. Din perspectiva evolutiei crizei, Romania este cu mult inaintea Irlandei sau Greciei, dar nu am ajuns sa captam atentia intregii lumi doar pentru ca dimensiunea economiei romanesti este prea mica in raport cu economia europeana. O alta diferenta semnificativa intre situatia Romaniei si situatia Irlandei consta in faptul ca electoratul irlandez si o parte din elita politica de la Dublin au dat dovada de faptul ca mai au putina demnitate nationala, iar electoratul din Romania a fost mut si orb atunci cand a fost nevoie de actiuni prompte si demonstrative pentru a evita supraindatorarea tarii noastre fata de institutiile financiare supranationale. Guvernul irlandez a acceptat sa i se bage pe gat un pachet de salvare de 90 de miliarde de Euro, care in mod clar prejudiciaza economia, dar salveaza interesele bancilor germane si britanice care au creditat guvernul si sistemul bancar. In cazul Romaniei, a avut loc un fenomen foarte asemanator din punct de vedere economic, dar foarte diferit din punct de vedere politic. Romania a contractat un imprumut gigantic din care aproximativ 10 miliarde de Euro au fost utilizate pentru sustinerea bancilor straine din Romania. Banii de la FMI au intrat in rezerva valutara a BNR, iar BNR a redus rezervele minime obligatorii ale bancilor straine, banii de la FMI fiind necesari pentru mentinerea cursului artificial al Leului. Culmea ironiei consta in faptul ca banii eliberati din rezerva BNR de catre bancile comerciale au fost folositi pentru creditarea statului cu o dobanda substantiala. Astfel, contribuabilul roman va fi fortat sa plateasca de doua ori, o data pentru imprumutul de la FMI si inca o data pentru imprumutul de la banci. Irlanda are o criza a datoriei suverane, Romania insa are o criza a lipsei de constiinta la nivelul elitei politice, ceea ce este mult mai ingrijorator.