Sunteți pe pagina 1din 17

CAPITOLUL 1

PROBLEME GENERALE ALE INSTALA|IILOR DE


PROTEC|IE PRIN RELEE UTILIZATE N SISTEMELE
ELECTROENERGETICE


1.1 INTRODUCERE

Una din principalele conditii care se pun instalatiilor electrice este aceea a
sigurantei n Iunctionare, adic a alimentrii continue cu energie electric a
consumatorilor.
Asigurarea Iunctionrii Ir ntrerupere a instalatiilor electrice are o important
deosebit, att datorit Iaptului c urmrile perturbatiilor n Iunctionare pot Ii Ioarte
grave, ct si Iaptului c instalatiile electrice sunt mai expuse deranjamentelor dect
alte genuri de instalatii.
Gravitatea urmrilor perturbatiilor provine n primul rnd din Iaptul c, un
deIect aprut ntr-un loc al sistemului electroenergetic poate aIecta Iunctionarea
ntregului sistem, iar n al doilea rnd poate conduce la eIecte distructive extrem de
mari.
Rolul principal al protectiei prin relee si al automatizrilor Iolosite n
electroenergetic const n limitarea eIectelor avariilor aprute si n asigurarea
alimentrii Ir ntrerupere cu energie electric a consumatorilor |8|.
Protectia prin relee a unei instalatii electrice este Iormat din totalitatea
aparatelor si dispozitivelor destinate s asigure n mod automat deconectarea
instalatiei n cazul aparitiei unui deIect sau regim anormal de Iunctionare, periculos
pentru instalatie; n cazul deIectelor si regimurilor anormale care nu prezint un
pericol imediat, protectia prin relee nu comand deconectarea instalatiei, ci
semnalizeaz aparitia regimului anormal.
Deconectarea se eIectueaz prin comanda declansrii ntreruptoarelor care
leag echipamentul protejat (EP) la celelalte elemente ale sistemului energetic (SE).
Separarea automat a instalatiei deIecte de restul sistemului electric (SE)
urmreste trei obiective |13|:
a) S mpiedice dezvoltarea deIectului, respectiv extinderea eIectelor acestuia
cu aIectarea altor instalatii din sistemul electric (SE).
Protectii prin relee i automati:ri in sistemele electroenergetice

2
b) S prentmpine distrugerea instalatiei n care a aprut deIectul, prin
ntreruperea rapid a tuturor posibilittilor de alimentare a deIectului.
c) S stabileasc un regim normal de Iunctionare pentru restul sistemului
electric, asigurnd astIel n conditii ct mai bune continuitatea alimentrii
consumatorilor.


1.2 CRITERII DE PERFORMANT IMPUSE PROTECTIILOR
PRIN RELEE

Pentru ndeplinirea n conditii ct mai bune a obiectivelor descrise mai sus,
dispozitivele de protectie, indiIerent de tipul lor trebuie s rspund unor criterii de
perIormant dintre care amintim: rapiditatea, selectivitatea, sensibilitatea, siguranta n
Iunctionare, independenta Iat de conditiile exploatrii.

1.2.1. Rapiditatea. Rapiditatea este una dintre cele mai importante conditii pe
care trebuie s o ndeplineasc o instalatie de protectie. Necesitatea unei actionri
rapide rezult din pericolele pe care le prezint ntrzierea lichidrii scurtcircuitelor,
acestea provocnd deteriorarea echipamentelor, scderi importante ale tensiunii si
pierderea stabilittii Iunctionrii n paralel a centralelor electrice de sistem.
Actiunea termic se produce datorit energiei degajate sub Iorm de cldur n
spatiul n care se produce un scurtcircuit, energie care variaz proportional cu timpul,
are valori Ioarte ridicate si determin cresteri locale de temperatur ce conduc la
topirea conductoarelor, distrugerea izolatiilor si chiar incendii.
Pentru asigurarea stabilittii termice n timpul scurtcircuitelor, sectiunea
conductoarelor se calculeaz cu relatia:
,
1 sc
t
K
I
S
C
(1.1)
unde:
C
I este valoarea eIectiv a curentului de scurtcircuit n regim stationar;
1
t - timpul Iictiv, este timpul n care curentul avnd valoarea stationar a
curentului de scurtcircuit ar degaja aceeasi cantitate de cldur ca si curentul
real de scurtcircuit, n timpul real de existent a acestuia;
K constant cu valori cuprinse ntre 0,8 1.

Pentru ca dimensionarea conductoarelor s se Iac n conditii de Iunctionare
normale (se calculeaz S
n
pe baza densittii economice de curent), trebuie ca din
relatia (1.1) s se procedeze la reducerea timpul Iictiv t
1
, deci cresterea rapidittii de
actionare a protectiei, prin aceasta reducndu-se valoarea lui S
sc
pn aproape de
valoarea S
n
.
Aparitia unui scurtcircuit are drept consecint o crestere a cderilor de tensiune
pe reactantele elementelor sistemului. Este posibil ca tensiunile remanente U
rem
,
msurate pe barele serviciilor interne sau pe barele altor consumatori, s se situeze
Probleme generale ale instalatiilor de protectii prin relee

3
sub valorile tensiunilor de autopornire ale motoarelor electrice asincrone, motoare cel
mai Irecvent utilizate n serviciile interne din centrale si la consumatori.
Cuplul motor C
m
al motoarelor asincrone este proportional cu ptratul tensiunii
aplicate U, respectiv,

2
AU C
m
(1.2)
unde A este un Iactor de proportionalitate, motoarele asincrone micsorndu-si turatia
la scderea tensiunii.
Pentru valorile tensiunii U
rem
U
n
, se poate produce iesirea din Iunctiune a
motoarelor asincrone care actioneaz pompele de la serviciile interne din centrale, cu
consecinte Ioarte grave asupra ntregii centrale.
Aceleasi deIecte se pot produce si la alti consumatori dac scurtcircuitul nu
este lichidat la timp |13, 44|.
In1luenta asupra stabilittii dinamice a sistemului se poate analiza pe
caracteristica puterii P Iunctie de unghiul o dintre rotoarele generatoarelor
echivalente centralei C si sistemului S (Iig.1.1a si 1.1b).















Puterea surselor n regim normal de Iunctionare, presupunnd c turbina
Iunctioneaz la putere constant (dreapta P
turbin
ct), este reprezentat de curba I. n
cazul unui scurtcircuit pe linia L
1
n punctul K, curba de putere devine II iar dup
lichidarea deIectului, cnd rmne n Iunctiune numai linia L
2
, puterea este
reprezentat prin curba III.
Cu ct deIectul este lichidat mai rapid, cu att va Ii mai mic unghiul o
decl

(existent n momentul deconectrii liniei L
1
) corespunztor trecerii de pe
caracteristica II pe caracteristica III. Ca urmare va creste aria de Irnare A
Irnare
,
reducndu-se aria de accelerare A
accelerare
, mbunttindu-se astIel conditiile de
mentinere a stabilittii.
Lichidarea cu ntrziere a deIectului provocat de Iunctionarea cu ntrziere a
instalatiei de protectie, poate provoca pierderea stabilittii sistemului si iesirea din



P
o
o
decl

o
sc

L
1

L
2

K
C
S
A
Irnare

A
acc

P P
max
sino
I
III
II
P
turbin
ct
ig. 1.1 Caracteristicile putere unghi pentru diverse momente
ale evolutiei de1ectului
a)
b)
Protectii prin relee i automati:ri in sistemele electroenergetice

4
sincronism a centralelor. Valoarea unghiului o
decl.
conduce n acest caz la o arie de
accelerare mai mare dect aria de Irnare.
Rapiditatea n actionare, constituie una din conditiile cele mai severe care se
impune protectiei prin relee. Timpul de lichidare a unui deIect t
d
se compune din
timpul de actionare al protectiei t
p
si din timpul propriu de declansare al
ntreruptorului t
i

i p d
t t t +
Pentru retelele de Ioarte nalt tensiune (400 750 kV), timpul minim de
deconectare a unui deIect de ctre o instalatie de protectie se situeaz n prezent la
valori de t
d
0,0150,1 sec.
Pentru liniile de 110 220 kV care pleac din centralele termoelectrice, se
impune un timp de aproximativ 0,120,3 sec, iar pentru retelele de distributie timpul
impus pentru lichidarea deIectelor este de cuprins ntre 0,52 sec |13, 44|.

1.2.2. Selectivitatea. Conditia de selectivitate a unei instalatii de protectie,
const n proprietatea acesteia de a deconecta numai elementul n care a aprut
deIectul, toate celelalte elemente ale sistemului rmnnd n Iunctiune.
Dac acest lucru nu este posibil, atunci Iunctionarea trebuie s se produc cu
deconectarea a ct mai putini consumatori.
De exemplu, un scurtcircuit n punctul K de pe linia L
3
(Iig.1.2), poate Ii
lichidat de ntreruptoarele 5 si 7, n acest mod Iiind ntrerupt alimentarea tuturor
consumatorilor alimentati de pe bara D.









O asemenea lichidare a deIectului arat o Iunctionare neselectiv a protectiei.
Pentru o Iunctionare selectiv este necesar ca protectiile s comande declansarea
numai a ntreruptoarelor 5 si 6, pstrndu-se astIel continuitatea n alimentare a
consumatorilor de pe bara D, prin linia L
4
.
Metodele de asigurare a selectivittii protectiilor sunt:
- temporizarea,
- directionarea,
- reglajul de curent.
Unele protectii, prin nsusi principiul lor de realizare, pot actiona numai la
scurtcircuite din interiorul zonei protejate, posednd o selectivitate absolut
Iolosind inIormatii de la dou extremitti ale zonei protejate - numite protectii
1 2 3
4
5 6 7 8
9 10
K
L1
L2
L3
L4
A
B
C
D
ig. 1.2 Retea buclat
Probleme generale ale instalatiilor de protectii prin relee

5
absolut selective sau Iolosind inIormatii de la o singur extremitate a zonei protejate,
numite protectii relativ selective |13, 23, 44|.

1.2.3. Sensibilitatea. Prin sensibilitate se ntelege proprietatea protectiei de a
actiona la deIecte sau regimuri anormale orict de mici ale regimului normal de
Iunctionare. AstIel o protectie maximal de curent va Ii cu att mai sensibil, cu ct
va actiona la abateri ct mai mici ale curentului Iat de valoarea nominal din
circuitul protejat. Sensibilitatea se apreciaz cantitativ prin coeIicientul de
sensibilitate
sens
, care pentru protectiile maximale reprezint raportul dintre valoarea
minim a parametrului controlat n cazul unui deIect metalic la captul zonei
protejate M
min
si valoarea de pornire a protectiei M
pp
.

impus sens
pp
sens

.
min
> (1.3)
Pentru protectiei maximale de curent, coeIicientul de sensibilitate este dat de relatia

impus sens
pp
scc
sens

I
I

.
min .
> (1.4)
n care:
min . scc
I este valoarea minim posibil - la un timp egal cu timpul de actiona-
re al protectiei a componentei alternative a curentului, n cazul unui
scurtcircuit metalic n zona protejat;

pp
I - valoarea curentului de pornire al protectiei.
Valorile coeIicientului de sensibilitate |76|, sunt cuprinse de obicei ntre 1,2 si
2,5 Iiind stabilite de normative.
ndeplinirea acestor conditii de sensibilitate este n multe cazuri diIicil de
realizat deoarece n retelele de nalt tensiune, cu linii de transport lungi si puternic
ncrcate, n cazul unui deIect deprtat de locul de montare al protectiei, curentii de
scurtcircuit pot Ii comparabili sau chiar mai mici dect curentii maximi de sarcin. n
aceste cazuri este necesar utilizarea unor protectii complexe, cum ar Ii protectiile de
distant, etc. care deosebesc regimul de deIect de regimul normal de Iunctionare prin
intermediul altor indici, dect simpla crestere a curentului |13, 23|.

1.2.4. Siguranja n funcjionare. Prin aceasta se ntelege calitatea protectiei de
a sesiza deIectul pentru care a Iost prevzut, de a nu avea reIuzuri sau actionri Ialse
cnd nu au aprut deIecte n instalatia protejat. Pentru obtinerea sigurantei n
Iunctionarea protectiei sunt necesare dou conditii: protectia s Iie corect proiectat
(din punct de vedere al schemelor, al valorilor de reglaj, etc.), si echipamentul tehnic
s posede un nivel ridicat de Iiabilitate (siguranta echipamentului, respectiv absenta
deIectiunilor acestui echipament). Schemele de protectie cu ct sunt mai simple, cu
att ntretinerea lor este mai usoar, evitndu-se de asemenea riscurile deIectelor.
Un grad ridicat de Iiabilitate se obtine prin utilizarea unor elemente de calitate
superioar si evitnd complicarea inutil a schemelor de protectie pentru deIecte care,
practic nu pot apare |13, 23, 44|.
Protectii prin relee i automati:ri in sistemele electroenergetice

6
1.2.5. Independenja faj de condijiile exploatrii. Protectia trebuie s
Iunctioneze corect, independent de schema de conexiuni a sistemului electric n
momentul producerii deIectului si independent de numrul centralelor si al
generatoarelor n Iunctiune.
Actionarea corect a protectiei prin relee se veriIic pentru regimul maxim si
pentru regimul minim de Iunctionare al elementului protejat; n regim maxim se
veriIic selectivitatea, iar n regimul minim se veriIic sensibilitatea protectiei |13|.

1.3. SCHEMA DE PRINCIPIU A UNEI INSTALATII DE PROTECTII
PRIN RELEE

7

Instalatiile sistemelor electrice, protejate de dispozitivele automate de protectie
prin relee, Iormeaz un ansamblu destul de complex si lichidarea n conditii optime a
deIectelor aprute necesit prelucrarea destul de rapid a unui numr mare de
inIormatii asupra regimurilor de Iunctionare ale echipamentului protejat, prelucrare
eIectuat de dispozitivele de protectie instalate n numeroase puncte ale sistemului.
n Iunctie de rezultatul prelucrrii inIormatiilor primite, instalatiile de protectie
prin relee n conIormitate cu programul introdus n alctuirea schemei de protectie
si prin determinarea reglajelor elementelor componente stabilesc dac este necesar
comanda declansrii ntreruptoarelor echipamentului protejat (EP) si, n cazul cnd
aceast decizie este luat, transmit comanda de declansare.
Schema de principiu a unei instalatii de protectii prin relee este prezentat n
Iig. 1.3 |23|.















Pentru exempliIicare s-a considerat LEA (LES) conectat prin ntreruptorul I
la barele unui sistem electroenergetic. Pentru a supraveghea Iunctionarea liniei
protectia primeste n mod continuu inIormatii despre valorile mrimilor
BI BPD BE
declansare
K2
TT
TC
semnalizare
C1

BA
cc
LEA
(LES)
I
ig. 1.3 Schema de elemente a unui sistem de protectie prin relee
Probleme generale ale instalatiilor de protectii prin relee

7
Iundamentale, respectiv curentul I si tensiunea U n punctele de instalare prin
intermediul transIormatorului de curent TC si a transIormatorului de tensiune TT.
Curentul I si tensiunea U din secundarele TC respectiv TT se aplic blocului
de intrare BI care reprezint de Iapt un circuit de adaptare (un element de pornire la
instalatii de protectii mai simple realizate cu relee cu contacte, sau o interIat Iormat
din traductoare si / sau Iiltre la instalatiile de protectie complexe realizate de obicei
cu relee electronice cu microprocesoare).
Prin elementele sale constructive blocul de intrare BI poate asigura realizarea
urmtoarelor operatii:
v eliminarea semnalelor parazite, a zgomotelor, a armonicilor, eventual a
componentelor aperiodice prin Iiltrare n vederea obtinerii inIormatiei utile
asupra regimului EP;
v adaptarea nivelului energetic la nivelul cerut de blocul de prelucrare si
decizie, prin ampliIicarea sau atenuarea mrimilor;
v obtinerea componentelor simetrice, inverse si homopolare ale curentilor si
tensiunilor pentru protectiile mpotriva deIectelor nesimetrice, caracterizate
printr-o sensibilitate mbunttit Iat de cea a protectiilor ce controleaz
direct mrimile secundare.
n cazul protectiilor numerice se Iace o conversie analog numeric, o Iiltrare
numeric iar operatiunile de calcul se Iac numeric.
Mrimile de iesire din blocul de intrare BI se aplic blocului de prelucrare si
decizie (BPD), numit si bloc principal al instalatiei de protectie, si le prelucreaz
dup un algoritm mai simplu sau mai complicat n Iunctie de gradul de complexitate
al instalatiei de protectie. n urma acestei prelucrri instalatia de protectie trebuie s
stabileasc cu precizie momentul aparitiei sau neaparitiei unui deIect sau regim
anormal, s localizeze echipamentul n care s-a produs evenimentul si s adopte o
strategie de lichidare a acestuia n Iunctie de pozitia sa. Dac deIectul este situat n
echipamentul protejat, BPD elaboreaz semnalul de comand a declansrii
ntreruptoarelor, n cel mai scurt timp iar dac deIectul este exterior, protectia
trebuie s Iie pregtit s intervin, cu o anumit temporizare, numai dac deIectul nu
a Iost lichidat de protectia acelui echipament vecin.
Blocul de executie (BE) primeste comenzi de la BPD, le transmite bobinei de
declansare a ntreruptorului si semnalizeaz transmiterea comenzii de declansare sau
aparitia unui regim anormal n echipamentul protejat |5, 23|.

1.4. CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE PROTECTIE PRIN RELEE

Instalatiile de protectie prin relee trebuie s stabileasc dac a aprut regimul
de deIect, precum si locul n care a aprut deIectul si tipul acestuia. n principiu, la
baza realizrii instalatiilor de protectie stau dou metode |44|:
a) metode bazate pe msura conventional a mrimilor electrice care circul n
elementele electrice ale sistemului energetic si care pot caracteriza si
distanta electric pn la locul de deIect:
Protectii prin relee i automati:ri in sistemele electroenergetice

8
b) metode care Iolosesc Iie eIecte secundare ale curentilor sau puterilor la
locul deIectului, Iie mrimi electrice, altele dect cele ce caracterizeaz
Iunctionarea sistemului energetic, introduse n mod artiIicial Ir a perturba
aceast Iunctionare.
Prima categorie de metode a Iost si este nc utilizat Irecvent n realizarea
sistemelor de protectie clasice si moderne.
A doua categorie de metode a nceput s Iie explorat, dar apar o serie de
diIicultti tehnice, mai greu de trecut.
n continuare se prezint principalele tipuri de protectii ce pot Ii realizate cu
relee electromagnetice.

1.4.1. Protec(ia de curent 3

Protectia de curent actioneaz n cazul cresterii curentului din circuitul protejat,
ca urmare a unui scurtcircuit sau a unei suprasarcini. Aceste protectii se realizeaz cu
relee de curent. Deoarece scderile curentului sub valoarea nominal nu prezint nici
un pericol pentru obiectul protejat, protectia de curent se realizeaz numai ca
protectie maximal. n Iig.1.4 a, b, c, sunt prezentate trei modalitti de reprezentare a
protectiilor de curent, care sunt constituite dintr-un ansamblu transIormator de curent
si releu de curent.
Curentul de pornire (sau curentul de actionare) al protectiei I
pp
, este curentul la
care protectia lucreaz, respectiv releele de curent (n cazul releelor cu contacte) si
nchid contactele.













Curentului de pornire al protectiei, care este un curent primar, i corespunde un
curent de pornire al releului I
pr
, care este un curent secundar:

TC
pp
pr
n
I
I (1.5)
unde n
TC
este raportul de transIormare al transIormatoarele de curent care alimenteaz
releul. Protectia actioneaz cnd este satisIcut conditia
TC
I

I
s

I
p


I
ig. 1.4. Schema protectiei maximale de curent- modalitti de pre:entare

I
p

TC
I

I
s

I
p

TC
I
I
I

I
s

a) b) c)
Probleme generale ale instalatiilor de protectii prin relee

9
I >
pp
I (1.6)
unde I este curentul din circuitul protejat.
Pentru ca protectia s nu actioneze n regim normal de Iunctionare si n regim
de sarcin maxim admis este necesar ca

pp
I >
n
I (1.7)

pp
I >
max . sar
I (1.8)
unde: I
nom
- este curentul nominal al circuitului protejat.
I
sar.max
- este curentul de sarcin maxim admis n circuitul protejat.
Pentru ca releul de curent odat actionat s revin n pozitia initial este
necesar ca curentul s revin la o anumit valoare, care pentru releele maximale de
curent are o valoare mai mic dect valoarea de actionare a releului I
pr
. Raportul
dintre valoarea curentului la care se produce revenirea releului n starea de repaus
I
rev.r
si valoarea la care se produce actionarea se numeste coe1icient de revenire si se
calculeaz cu Iormula

pr
r rev
rev
I
I
K
.
1 (1.9)
Conditia de sensibilitate impune un coeIicient
rev
K ct mai apropiat de unitate,
iar siguranta n Iunctionare impune s Iie subunitar. Releele maximale electromag-
netice de curent au 92 , 0 85 , 0
rev
K iar pentru releele electronice, . 99 , 0
rev
K
Acest coeIicient intervine n calculul curentului de pornire al protectiei |5,13, 44|.

1.4.2. Protec(ia de tensiune 4

n general deIectele care au loc n sistemele electroenergetice sunt nsotite de
scderi ale tensiunii, dar exist si situatii cnd se produc cresteri ale tensiunii peste
valorile nominale (de exemplu la hidrogeneratoare, la liniile de Ioarte nalt
tensiune). Prin urmare protectiile de tensiune se realizeaz att ca protectie minimal
de tensiune, ct si ca protectie maximal de tensiune.
1.4.2.1. Protectia minimal de tensiune apare cel mai Irecvent si actioneaz n
cazul scderii tensiunii, care are loc la aparitia unui scurtcircuit. Protectia minimal
de tensiune se realizeaz cu relee de minim tensiune, conectate n secundarul
transIormatorului de tensiune, ca n schemele din Iig.1.5 a,b,c. Releele de minim
tensiune actioneaz (cele realizate cu relee cu contacte si nchid contactele) atunci
cnd tensiunea U
p
, n sensul scderii, atinge valoarea U
pp
numit tensiune de
pornire a protectiei. Pentru actionare este deci necesar relatia

pp p
U U (1.10)
Pentru ca protectia s nu actioneze n regim normal, este necesar ca tensiunea
de pornire s Iie mai mic dect tensiunea nominal
nom
U si dect tensiunea minim
care poate aprea n exploatare U
min.expl
, n regim normal de Iunctionare,
U
pp
U
nom
; U
pp
U
min.expl
(1.11)
Protectii prin relee i automati:ri in sistemele electroenergetice

10
Tensiunii de pornire a protectiei
pp
U i corespunde tensiunea de pornire a
releului
pr
U ,

TT
pp
pr
n
U
U (1.12)
Protectia de tensiune si revine (releul de tensiune si deschide contactul),
atunci cnd tensiunea atinge valoarea U
rev.p
- tensiune de revenire a protectiei, adic
pentru

p rev p
U U
.
> (1.13)













Tensiunii de revenire a protectiei
p rev
U
.
i corespunde tensiunea de revenire a
releului
r rev
U
.
,

TT
p rev
r rev
n
U
U
.
.
(1.14)
Coe1icientul de revenire K
rev
al releelor minimale de tensiune se deIineste cu
relatia

pp
p rev
pr
r rev
rev
U
U
U
U
K
.
.
> 1 (1.15)

Pentru releele minimale de tensiune
electromagnetice 15 , 1
rev
K iar pentru
releele electronice, 01 , 1
rev
K |5, 44|.
1.4.2.2. Protectia maximal de
tensiune realizat cu relee maximale de
tensiune este utilizat n general la
protectia hidrogeneratoarelor, a liniilor de
Ioarte nalt tensiune, etc. (Iig. 1.6), la
detectatea unor deIecte nesimetrice n care
ig. 1.5 Schema protectiei minimale de tensiune- modalitti de pre:entare

c)
U

a)
U
s

U
p

TT
b)
U

TT
U
p


TT
U
p

U

U >
U s
U p
TT
ig.1.6 Schema de principiu a
protec t iei maximale de tensiune

Probleme generale ale instalatiilor de protectii prin relee

11
tensiunea de secvent invers care apare la bornele Iiltrului de tensiune de secvent
invers FTSI este utilizat pentru cresterea sensibilittii protectiei de minim tensiune
a GS (Iig. 1.7a), si n cazul punerilor la pmnt monoIazate n care releul maximal
alimentat cu tensiune homopolar este conectat n secundarul n triunghi deschis al
TT (Iig.1.7b).
Notnd cu U
p
tensiunea din circuitul primar, putem deIini si n cazul acestei
protectii, tensiunea de pornire a protectie U
pp
, conditia de actionare Iiind

p
U >
pp
U (1.16)
Tensiunea de pornire a releului, este

TT
pp
pr
n
U
U (1.17)
Protectia nu trebuie s actioneze n regim normal si pentru valorile maxime
admise n exploatare. Rezult deci.

pp
U >
nom
U ;
pp
U >
l
U
exp . max
(1.18)

















Protectia de tensiune si revine (releul de tensiune si deschide contactul),
atunci cnd tensiunea atinge valoarea U
rev.p
- tensiune de revenire a protectiei, adic
pentru

p rev p
U U
.
(1.19)

Tensiunea de revenire a releului este dat de relatia

TT
p rev
r rev
n
U
U
.
.
(1.20)
iar coe1icientul de revenire al releului
R

U>

FTSI
TT
S
T
(a)

U>

TT
R
S
T
(b)
ig. 1. Protectii maximale de tensiune de secvent invers (a)
i homopolar (b)
Protectii prin relee i automati:ri in sistemele electroenergetice

12

pp
p rev
pr
r rev
rev
U
U
U
U
K
.
.
1 (1.21)
Valoarea coeIicientului de revenire pentru releele maximale de tensiune
electromagnetice este K
rev
0,85 iar pentru releele electronice K
rev
0,99 |5, 13, 44|.

1.4.3. Protec(ia direc(ional 5

Protectiile directionale actioneaz n cazul cnd apare o modiIicare important
a deIazajului dintre curentul si tensiunea din circuitul protejat.


















Pentru a pune n evident principiul
protectiei directionale, considerm cazul a
dou linii alimentate din dou centrale C
1
si
C
2
(Iig.1.8).
n studiul protectiilor se obisnuieste s se
noteze n mod conventional un anumit sens al
curentilor n diIerite puncte, ntr-un anumit
moment; o dat cu variatia curentilor aceast
situatie se schimb, restabilindu-se periodic.
n mod conventional n dreptul sgetilor se
poate nota curentul ca mrime complex.
n regim normal de Iunctionare
curentul pe Iiecare linie circul la o
extremitate de la bar spre linie, iar la cealalt
extremitate de la linie spre bar. Diagrama
I II III C
1
C
2

L-1 L-2
A B C D
I
II III C
1
C
2

L-1
L-2
A B C D
(a)
(b)
K
ig. 1.8 Schema electric in regim normal (a) i de de1ect (b) a unei retele
cu alimentare bilateral

U
B1
I
B1

1
2
U
B2
I
B2
ig.1.9 Diagramele 1a:oriale pentru

regimul normal (a)
i de

de1ect (b)

(a)
b)
Probleme generale ale instalatiilor de protectii prin relee

13
Iazorial a tensiunii si curentului n punctul B n regim normal de Iunctionare este
reprezentat n Iig. 1.9a. Tensiunea Iiind deIazat naintea curentului, unghiul dintre
Iazorul tensiune si curent este considerat pozitiv,
1
> 0.
n momentul aparitiei unui scurtcircuit pe linia L-1 n punctul K (Iig.1.8b), are
loc o important schimbare a Iazorului curentului n raport cu tensiunea la unul din
capetele liniei deIecte (sgeat n punctul B de sens invers celei reprezentate n
Iig.1.8a pentru cazul regimului normal). Unghiul de deIazaj
2
, dintre tensiunea si
curentul din acelasi punct B , diIer cu aproximativ 180
0
de deIazajul
1
(Iig.1.9b).
Acest principiu este Iolosit n Iunctionarea protectiilor directionale. Din Iig. 1.8 se
observ c numai pe linia deIect are loc o schimbare a Iazei curentului n raport cu
tensiunea. Aceasta contribuie la asigurarea selectivittii protectiilor directionale.
Protectia directional nu se Ioloseste ca protectie de sine stttoare ci n combinatie,
de obicei cu o protectie de curent sau de impedant, Rezult n aceste cazuri, asa-
numitele protectii 'directionale|13, 44|.

1.4.4. Protec(ia diferen(ial

Protectia diIerential actioneaz n cazul cnd apare o diIerent ntre mrimile
electrice de acelasi Iel de la cele dou capete ale zonei protejate.
De regul se compar curentii, iar n unele cazuri se compar att valorile
curentilor ct si deIazajele lor.























Obiect

A
B
TC
A
TC
B

I
K
1

I
A

I
B

I
SA

I
SB


1 K
A
I
1 K
B
I

Obiect

A
B
TC
A
TC
B

I
K
2

2 K
B
I
2 K
SA
I
2 K
SB
I

ig. 1.1 Schema de principiu a protectiei di1erentiale longitudinale

2 K
A
I
(a)
(b)
Protectii prin relee i automati:ri in sistemele electroenergetice

14
Protectiile diIerentiale se pot realiza ca:
- protectie diIerential logitudinal,
- protectie diIerential transversal.

Protectia di1erential logitudinal, compar curentii de la cele dou capete ale
zonei protejate (Iig.1.10).
n regim normal de Iunctionare (Iig.1.10a) curentii primari si secundari de la
capetele zonei protejate sunt egali, deci
I
A
I
B
, I
A
- I
B

I
SA
I
SB
I
SA
- I
SB
(1.22)

n cazul aparitiei unui deIect exterior zonei protejate (Iig.1.10a) de exemplu n
K
1
, curentii primari si secundari
de la cele dou capete ale zonei
protejate rmn egali, dar
crescuti ca valoare, si deci

0 ;
0 ;
1 1 1 1
1 1 1 1


K
SB
K
SA
K
SB
K
SA
K
B
K
A
K
B
K
A
I I I I
I I I I

(1.23)

Dac apare un scurtcircuit
n interiorul zonei protejate, de
exemplu n K
2
(Iig.1.10b),
curentii primari si secundari de la
capetele zonei protejate nu mai
sunt egali, diIerenta lor Iiind
diIerit de zero, deci

0 ;
0 ;
2 2 2 2
2 2 2 2


K
SB
K
SA
K
SB
K
SA
K
B
K
A
K
B
K
A
I I I I
I I I I

(1.24)

Se constat c principiul
diIerential permite s se
deosebeasc un deIect n
interiorul zonei protejate de un
deIect n aIara acestei zone.
Protectia deIerential este prin
urmare o protectie absolut selectiv, zona protejat Iiind delimitat strict de cele dou
transIormatoare de curent.

K 1
I

B
Obiect 1
A
TC A 1 TC B 1
I A 1
I B 2
Obiect 2
TC A 2
TC B 2 I A 2
I B 2
I
1
2
3 4
K 2
I

B
Obiect 1
A
TC A 1 TC B 1
K
A
I
1
K
B
I
1
Obiect 2
TC A2

TC B 2
K
A
I
2
K
B
I
2
I
1
2
3 4
ig. 1.11 Schema de e principiu a p crotectiei

di1eren tiale transversale

Probleme generale ale instalatiilor de protectii prin relee

15
Fiind o protectie selectiv, protectia diIerential nu necesit introducerea unor
temporizri pentru asigurarea selectivittii si deci sunt protectii rapide.
Protectia diIerential se utilizeaz ca protectie de baz pentru diIerite elemente
ale sistemului electroenergetic (generatoare, transIormatoare, bare) |13, 44|.
Protectia di1erential transversal compar curentii din circuitele ce
Iunctioneaz n paralel (de exemplu linii paralele, etc). Schema de principiu a unei
astIel de protectii este prezentat n Iig. 1.11.
n regim normal de Iunctionare sau n cazul unui scurtcircuit exterior n K
1
,
curentii primari si secundari pe cele dou linii la plecarea de pe bara A sunt egali,
astIel c se poate scrie,
I
A1
I
A2

I
SA1
I
SA2
(1.25)
n cazul unui scurtcircuit n K
2
putem scrie

0
0
2 1
2 1


K
SA
K
SA
K
A
K
A
I I
I I
(1.26)

Protectia diIerential transversal nu poate Ii Iolosit dect cnd ambele circuite sunt
n Iunctiune si din acest motiv nu poate Ii unica protectie a acestor linii |13, 44|.

1.4.5. Protec(ia de distan( 10

Protectia de distant se realizeaz cu relee de impedant, care actioneaz atunci
cnd impedanta din circuitul protejat se micsoreaz.
ConIorm legii lui Ohm, valoarea curentului I ntr-un circuit este determinat de
valoarea tensiunii U aplicate acestuia si valoarea impedantei Z a respectivului circuit.
Ca urmare calculnd raportul U/I se obtine valoarea Z a circuitului aIlat n aval de
locul de montare a releului de impedant (Iig.1.12).
n regim normal de Iunctionare valoarea impedantei Z msurat de releul de
impedant este relativ ridicat.











n
Z Z
I
U
(1.27)

Z
U
L
K
S
ig. 1.12 Schema de msur a impedantei
unui circuit
Protectii prin relee i automati:ri in sistemele electroenergetice

16
n cazul unui scurtcircuit n punctul K al circuitului, are loc o important
crestere a curentului I si o scdere apreciabil a tensiunii U prin urmare scade
raportul U/I, respectiv impedanta circuitului protejat,

K
K
K
Z
I
U
Z
n
(1.28)
Actionnd la aceast scdere a impedantei, releele de impedant sunt relee
minimale.
Impedanta Z
K
Iiind impedanta unor linii electrice, este direct proportional cu
distanta L pn la locul de deIect, ceea ce Iace ca protectia de impedant s Iie
denumit si protectie de distant |13, 44|.

1.4.6. Protec(ia cu filtre

n cazul scurtcircuitelor nesimetrice apar componente de secvent invers, iar
n cazul punerilor la pmnt apar componente de secvent homopolar.
Prin utilizarea Iiltrelor de componente simetrice ale curentilor si tensiunilor
mpotriva deIectelor nesimetrice se obtine o sensibilitate mbunttit Iat de cea a
protectiilor care controleaz direct mrimile secundare |13, 44|.

1.4.7. Protec(ia prin curen(i de nalt frecven(

Aceast protectie este utilizat la liniile de transport a energiei electrice unde
devine necesar transmiterea unor semnale ntre dispozitivele de protectie de la cele
dou capete ale liniei aIlate la mare distant - pentru asigurarea simultan a
rapidittii si selectivittii.
Pentru transmiterea semnalele de nalt Irecvent dintre dispozitivele de
protectie se utilizeaz de regul conductoarele de protectie ale liniei protejate, dar
sunt Iolosite si alte canale de comunicatie cum ar Ii canalele radio, radioreleele,
etc|13|.

1.4.8. Protec(ia termic

Protectia termic actioneaz la cresterea temperaturii n instalatia protejat,
temperatur determinat de aparitia scurtcircuitelor si suprasarcinilor. Acest tip de
protectie se utilizeaz de regul la generatoare, transIormatoare, si motoare electrice

1.4.9. Protec(ia cu relee de gaze

Protectiile de gaze sunt utilizate numai la transIormatoare si autotransIor-
matoare n cuv cu ulei, Iiind realizate cu relee montate pe conducta dintre cuv si
conservatorul de ulei. Functionarea se bazeaz pe degajarea de gaze care are loc n
cazul deIectelor n interiorul cuvei transIormatorului.
Probleme generale ale instalatiilor de protectii prin relee

17
Gazele degajate ca urmare a deIectelor din interiorul unui transIormator sunt
sesizate de releele de gaze denumite si relee Bucholtz |13, 44|.

1.5. PROTECTII DE BAZ, DE REZERV $I AUXILIARE

Toate echipamentele protejate (EP) importante din SE sunt prevzute cu
instalatii de protectie (IP) specializate mpotriva tuturor tipurilor de deIecte si
regimuri anormale posibile. Aceste protectii care sesizeaz n cele mai bune conditii
de sensibilitate, selectivitate, rapiditate si sigurant un anumit tip de deIect se
numesc protectii de ba: si le revine principala responsabilitate n deconectarea EP.
n conditii reale de Iunctionare, apar situatii cnd protectia de baz nu reuseste
s lichideze deIectul pentru care a Iost prevzut si aceasta, datorit Iunctionrii
necorespunztoare a protectiei, sau reIuzului ntreruptorului de a executa comanda
de declansare. n aceste conditii deIectul continu s Iie alimentat, iar consecintele se
ampliIic. Pentru a preveni asemenea situatii, pe lng protectia de baz se prevede si
o protectie de re:erv care actioneaz numai cnd protectia de baz nu a lichidat
deIectul. Protectia de rezerv poate Ii realizat n dou moduri:
a) Protecjie de rezerv local realizat prin montarea unei protectii suplimentare pe
acelasi element si care ndeplineste urmtoarele conditii:
v este realizat pe un alt principiu de Iunctionare dect protectia de baz;
v este conectat la alte nIsurri ale TC si TT, prin alte circuite secundare;
v este alimentat (de regul) din alte surse de tensiune operativ dect protectia de
baz.
Protectia de rezerv local actioneaz cu o anumit temporizare Iat de protectia de
baz |5, 13|.
b)Protecjia de rezerv de la distanj realizat prin protectiile elementelor vecine
celui n care a aprut deIectul si care intervine, cu o anumit temporizare, numai n
cazul n care protectia de baz a acelui element nu a lichidat deIectul. Protectia de
rezerv de la distant este neselectiv, deoarece odat cu instalatia deIect este
deconectat si instalatia electric echipat cu protectia care asigur rezerva de la
distant a instalatiei electrice.
n cazul anumitor tipuri de protectii de baz, este posibil ca acestea s nu
asigure protectia EP pe ntreaga sa lungime, datorit diIiculttilor n asigurarea
sensibilittii protectiei de baz. n aceste conditii poate rmne o anumit portiune
spre sIrsitul liniei sau spre neutrul nIsurrilor, neprotejat de ctre protectia de
baz, portiune numit :on moart.
Protectiile prevzute mpotriva deIectelor n zonele moarte ale protectiilor de
baz se numesc protectii auxiliare. In unele cazuri, rolul acestora poate Ii ndeplinit
de protectia de rezerv a elementului respectiv |5, 13|.