UNIVERSITATEA ROMNO-AMERICAN FACULTATEA DE DREPT

DREPT PENAL SPECIAL

Tem proiect:

Infractiunea de pruncucidere.Elemente de delimitare de infactiunile de omor savarsite cu intentie

Anul : III Grupa: 727 Student: Vasile Adriana

CUPRINS

CapI. PRUNCUCIDEREA (art.177 C.p) 1.Coninutul legal al infractiunii de pruncucidere 2. Condiii preexistente: 2A. Obiectul infraciunii 3. Coninutul constitutiv: 3A. Latura obiectiva: 3B. Latura subiectiva 4. Forme. Sanciuni. CapII. OMORUL CALIFICAT(art. 175 C. pen.) 1. Coninutul legal CapIII. Stabilirea continutului infractiunii de pruncucidere si delimitarea ei de infractiunea de omor. CapIV. ncadrarea faptei de ucidere a copilului nou-nascut n dispozitiile art.175 Cod penal. CapV. Posibilitatea retinerii circumstantei agravante prevazute la art.75 lit.b din Codul penal. CapVI. Drept comparat n materia infractiunilor de omor.

CapI. PRUNCUCIDEREA (art.177 C.p)

1. Coninutul legal al infractiunii de pruncucidere Pruncuciderea reprezinta uciderea copilului nou-nascut, savrita imediat dupa natere de catre mama aflata ntr-o stare de tulburare pricinuita de natere, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 7 ani. 2. Condiii preexistente: 2A. Obiectul infraciunii: - obiectul juridic generic - este identic ca la celelalte infraciuni contra persoanei; - obiectul juridic special - este format din totalitatea relaiilor sociale care ocrotesc dreptul la viaa oricarui nou-nascut. Dupa cum se tie dreptul la viaa apare n momentul expulzarii copilului din corpul mamei. Nu are relevana daca copilui este sanatos sau nu, important este ca el sa fie n viaa. - obiectul material - este reprezentat corpul nou-nascutului. 2B. Subiecii infraciunii: - subiectul activ - este calificat, n persoana mamei nou-nascutului, imediat dupa natere. Cel care ajuta la savrirea infraciunii poate fi dupa caz complice sau instigator. Pruncuciderea reprezinta o forma mai uoara de omucidere. Totodata, mama trebuie sa se fi aflat ntr-o puternica tulburare pricinuita de actul naterii i nu de un conflict exterior.Aceste doua condiii trebuie ndeplinite cumulativ. Daca lipsete aceasta stare, mama va raspunde pentru omor calificat. - subiectul pasiv - este calificat n persoana nou-nascutului, indiferent daca este nascut din casatorie sau din afara acesteia. Durata maxima a starii de nou-nascut este de 10-14 zile - att timp ct dureaza urmele naterii. 3. Continutul constitutiv: 3A. Latura obiectiva: - elementul material - se poate savrii printr-o aciue sau inaciune de ucidere (aplicarea de lovituri, lasarea acestuia n frig, nfometarea copilului). Toate acestea trebuie facute imediat dupa natere i datorita tulburarilor n care se gasea mama dupa natere. - urmarea imediata - moartea copilului nou-nascut. Daca se produce un alt rezultat-o vatamare grava, nu va cadea n sfera penalului, deoarece tentativa nu se mai pedepsete. 3B. Latura subiectiva : - forma de vinovaie este intenia, fiind n acest caz incompatibila cu premeditarea, deoarece pruncuciderea este o infraciune spontana determinate de acea stare de tulburare a mami la nastere. 4. Forme. 1. actele preparatorii - dei posibile, nu se pedepsesc; 2. tentativa - nu se pedepsete;

3. fapt consumat - se consuma atunci cnd se produce moartea nou-nascutului. CapII. OMORUL CALIFICAT (art. 175 C. pen.)

1. Coninutul legal: Omorul savrit n vreuna din urmatoarele mprejurari: a) cu premeditare; b) din interes material; c) asupra soului sau unei rude apropiate; d) profitnd de starea de neputina a victimei de a se apara; e) prin mijloace ce pun n pericol viaa mai multor persoane; f) n legatura cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei; g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse; h) pentru a nlesni sau a ascunde savrirea altei infraciuni; i) n public;se pedepsete cu nchisoare de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepsete. Omorul calificat implica aceleai caracteristici ca i omorul simplu, cu deosebirea ca primul prezinta unele circumstane care i sporesc periculozitatea. Pentru explicaiile privind obiectul, subiecii, latura obiectiva i subiectiva trimitem la infraciunea de omor. n continuare vom analiza numai cazurile n care omorul poate fi calificat. a. Cu premeditare: Premeditarea presupune o gndire anticipata asupra unei activitai viitoare. n accepiunea legii penale, premeditarea presupune ceva mai mult dect o gndire anticipata. Ea consta n trecerea unui interval de timp din momentul luarii hotarrii de a savrii omorul i pna n momentul executarii infraciunii. Acest interval de timp nu este expres prevazut de lege, fiind lasat la aprecierea instanei. Premeditarea mai presupune i savrirea unor acte de pregatire, de natura sa ntareasca hotarrea de a savri infraciunea i totodata sa-i faciliteze executarea acesteia (procurarea unui cuit sau a unei cantitai de otrava, urmarirea victimei). Aceasa implica aadar o chibzuina, snge rece, stapnire de sine. n cazul n care o persoana procura instrumente autorului n vederea savririi omorului, acesta va raspunde pentru complicitate la infraciunea de omor calificat. b. Din interes material: Acesta constituie un mobil de factura egoista, care i confera faptei un pericol mai mare. Interesul material se poate nfaia ca un avantaj sau beneficiu de natura materiala cum ar fi: bani, bunuri, titluri de valoare, dobndirea unei moteniri, stingerea unor datorii sau obinerea altor avantaje. Nu intereseaza valoarea avantajelor sau bunurilor care pot fi obinute. Este important ca aceste avantaje sa fi constituit mobilul crimei.
4

Savrirea omorului din interes material, este o circumstana personala, deoarece privete latura subiectiva a infraciunii, nefiind transmisibila i celorlali participani. c. Asupra soului sau unei rude apropiate: Omorul savrit n astfel de cazuri este mai grav deoarece victima miznd pe afectivitatea dintre el i autor nu-i ia masuri de aparare, ceea ce poate sa nlesneasca savrirea infraciunii. n acest caz subiectul pasiv este calificat. Calitatea de so rezulta numai dintr-o casatorie legal ngheiata;fiind scos din aceasta sfera concubinajul. Desparirea n fapt a soilor nu are relevana. Prin rude apropiate se neleg ascendenii i descendenii, fraii i surorile, copiii acestora, precum i persoanele devenite prin adopie potrivit legii, astfel de rude. Nu intereseaza gradul de rudenie n linie ascendenta i descendenta. Copiii adoptai au calitatea de rude apropiate faa de adoptator. Adopia cu efecte depline nu permite sa opereze agravanta ntre nfiat i ascendentul sau natural sau fratele sau de snge. d. Profitnd de starea de neputina a victimei de a se apara: Agravanta se justifica prin aceea ca, omorul astfel savrit este mai uor de consumat. Sunt n neputina de a se apara persoanele care sufera o infirmitate fizica sau psihica, cele de vrsta frageda sau cele de vrsta naintata. Starea de neputina trebuie sa fie anterioara savririi faptei i nu sa fie provocata de autor. A profita de starea de neputina a victimei, presupune cunoaterea de catre faptuitor a condiiei precare a victimei i hotarrea acestuia de a se folosi de aceasta stare pentru a o ucide. Fapta prezinta un grad de pericol social mai grav din punct de vedere obiectiv (neputina victimei), ct i din punct de vedere subiectiv (perversitatea faptuitorului care a ucis profitnd de aceasta mprejurare). e. Prin mijloace care pun n pericol viaa mai multor persoane: Omorul savrit n astfel de situaii este mai grav, deoarece cu ct sunt mai multe victime cu att fapta este mai periculoasa. Se ndeplinete aceasta agravanta cnd autorul folosete pentru savrirea infraciunii metode ca: bombe, gaze, incendii, armament. Aceasta agravanta poate sa reiasa din mijloacele folosite de autor, dar i din mprejurarile n care se comite fapta (ntr-o sala de curs). f. In legatura cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei: Aceasta circumstana are n vedere, de regula, omorul care se comite dintr-un sentiment de nemulumire sau de razbunare pentru modul n care victima, n cadrul ndatoririlor de serviciu, a satisfacut interesele ori preteniile autorului. Exista aceasta circumstana i atunci cnd autorul ucide pentru a mpiedica victima sa-i exercite atribuiile de serviciu. n cazul n care victima ndeplinete o funcie importanta pe linie de stat sau politica, fapta se ncadreaza n art. 160 C. pen. daca ndeplinete i celelalte condiii. g. pentru a se sustrege ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire, arestare ori de la executarea unei pedepse: Pericolul sporit al omorului savrit n astfel de situaii decurge din scopul urmarit de faptuitor. De ex. autorul comite un omor pentru a nu fi tras la raspundere penala. Nu se aplica aceasta
5

agavanta n cazul n care urmarirea nu a nceput. h. pentru a nlesni sau a ascunde savrirea altei infraciuni: Pentru existena acestei agravante este necesara i suficienta dovada scopului urmarit, indiferent daca acest scop s-a realizat sau nu. De ex. fapta autorului care, urmarind sa aiba raport sexual cu victima, nu a oprit maina la insistenele acesteia, determinnd-o astfel sa sara din maina, accidentndu-se mortal. n spea nu este relevant ca inculpatul n-a reuit sa consume violul, hotartor fiind scopul urmarit, i anume, mpiedicarea victimei de a se salva. Acest text de lege se refera i la tentativa, nu numai la infraciunile consumate. n cazul n care scopul s-a realizat, va exista un concurs de infraciuni. i. In public: Omorul savrit ntr-o asemenea mprejurare evideniaza o periculozitate sporita a faptuitorului, iar fapta are un mare ecou social, determinnd o nesigurana publica. Prin loc public se neleg situaiile prevazute n art. 152 C. pen.

CapIII. STABILIREA CONTINULUI INFRACTIUNII DE PRUNCUCIDERE SI DELIMITAREA EI DE INFRACTIUNEA DE OMOR

O asemenea analiza se arata pertinenta mai ales din perspectiva raportarii infractiunii prevazute la art.175 lit.c C.p. ( omor savrsit asupra sotului sau unei rude apropiate), la cea prevazuta la art.177 C.p.constituie infractiune de pruncucidere uciderea copilului nounascut savrsita imediat dupa nastere de catre mama aflata ntr-o stare de tulburare pricinuita de nastere. n ipoteza prevazuta la art. 177 C.p., subiectul activ al infractiunii este esentialmente calificat, infractiunea de pruncucidere neputndu-se savrsi dect asupra unei rude apropiate care, n cazul de fata este copilul nou-nascut si numai de catre un singur subiectmama copilului. Se observa deci, o legatura indisolubila ntre cele doua infractiuni a caror calificare n practica, fie ca omor calificat n modalitatea normativa prevazuta la lit.c, fie ca pruncucidere, este necesar sa se faca n conformitate cu legea. Pentru aceasta trebuie sa se aiba n vedere n primul rnd latura subiectiva a fiecareia dintre cele doua fapte si, cu precadere, vinovatia. In concret, n cazul infractiunii de pruncucidere, discernamntul subiectului activ este alterat, intentia mamei copilului nou-nascut de a ucide neputnd fi confundata cu intentia subiectului activ al infractiunii prevazute la art.175 lit.c (mama, sot sau orice alta ruda apropiata), caz n care, n lipsa unor circumstantecum ar fi provocareanu se poate vorbi n principiu, de un discernamnt alterat. Prin urmare, pentru existenta infractiunii de pruncucidere se cer a fi ndeplinite doua conditii: - uciderea copilului nou-nascut sa fi avut loc imediat dupa nastere; - mama sa se fi gasit ntr-o stare de tulburare pricinuita de nastere. Cu privire la probele ce sunt necesare pentru stabilirea acestor doua elemente constitutive, instantele nu au formulat un punct de vedere unitar. Unele instante au considerat ca ascunderea sarcinii de catre femeia gravida, sustragerea de la evidenta si de la controlul medical a femeii nsarcinate, ascunderea momentului nasterii prin nesolicitarea asistentei din partea altor persoane, constituie probe hotartoare n dovedirea mprejurarii ca femeia care si-a ucis copilul nou-nascut nu s-a aflat n starea de tulburare pricinuita de nastere, la care se refera art.177 C.p. Alte instante au considerat ca existenta starii de tulburare pricinuita de nastere, urmeaza a se retine, indiferent de conduita anterioara a mamei, ori de cte ori se constata, chiar si numai pe baza unor depozitii de martor, ca femeia s-a aflat ntr-o stare psihica determinata de nastere care i-a diminuat capacitatea intelectiv-volitiva si sub stapnirea acestei stari, a suprimat viata copilului printro activitate comisiva ori omisiva. Pentru a putea decide asupra elementelor constitutive ale infractiunii de pruncucidere, si anume, referitor la existenta starii de tulburare pricinuita de nastere si la faptul ca nou-nascutul a fost ucis imediat dupa nastere, pe lnga alte mijloace de proba, este necesara si efectuarea unei expertize medico-legale prin care sa se ateste ca, n mprejurarile concrete n care a fost comisa fapta, mama respectiva a actionat n conditiile mentionate,aceasta solutie fiind si cea legala. Procesele afective specifice nasterii ori manifestarile emotional-afective determinate de anumite situatii neconvenabile mamei (de exemplu: mprejurarea ca a fost parasita de barbatul cu care a ntretinut relatii intime, teama ca va fi alungata de parinti, anumite conceptii retrograde datorate
7

nivelului cultural redus), pot fi luate n considerare la individualizarea pedepsei, fara ca aceste mprejurari sa poata duce la ncadrarea juridica a faptei n dispozitiile art.177 din Codul penal. Pentru a se retine existenta tulburarii pricinuite de nastere. Este evident ca n practica, nu ntotdeauna pot fi examinati mama si nou-nascutul, imediat dupa comiterea faptei, mai ales cnd uciderea copilului a fost descoperita mai trziu. Totusi, si n aceste cazuri este necesara efectuarea expertizei medico-legale, urmnd ca expertul, la stabilirea concluziilor, sa tina seama si de mprejurarile de fapt rezultnd din actele de cercetare penala sau judecatoreasca.

CapIV. NCADRAREA FAPTEI DE UCIDERE A COPILULUI NOU-NASCUT IN DISPOZITIILE art.175 din Codul Penal

Pentru cazul n care uciderea de catre mama a copilului nou-nascut nu ntruneste elementele constitutive ale faptei prevazute de art.177 C.p., iar fapta urmeaza a se ncadra ca infractiune de omor, s-a pus problema elementelor circumstantiale ce determina ncadrarea faptei n dispozitiile art.175 din cod. Unele instante au ncadrat omorul comis de mama numai n dispozitiile art.175 lit.c din Codul penal pe cand alte instante au ncadrat asemenea fapte n dispozitiile art.175 lit.a si c din acelasi cod. Decizia altor instante este ca ncadrarea juridica trebuie facuta ntotdeauna n dispozitiile art.175 lit.c si d din Codul penal, iar, cnd din probe rezulta ca fapta a fost savrsita cu premeditare, aceasta trebuie ncadrata si n dispozitiile de la litera a. din mentionatul text de lege,aceasta ultima solutie fiind si cea legala. ntr-adevar, omorul savrsit de mama asupra unui descendent, ruda apropiata n ntelesul art.149 C.p., se ncadreaza n dispozitiile art.175 lit. c din Codul penal. Fapta urmeaza sa fie ncadrata si n dispozitiile art.175 lit.d, deoarece n asemenea cazuri, a fost suprimata viata unei persoane profitndu-se de starea de neputinta a acesteia de a se apara. Copilul nou-nascut este, prin natura situatiei lui, n neputinta de a se apara, iar cel care-i suprima viata, profita implicit, de aceasta stare. n cazurile n care mama a premeditat uciderea copilului, fapta va trebui ncadrata si n lit.a din art.175 C.p. n acest caz, este de observat ca unele instante au retinut premeditarea n mprejurarea ca femeia a ascuns sarcina fata de membrii familiei sale ori fata de alte persoane, ca nu s-a prezentat la organele sanitare pentru luarea n evidenta femeilor nsarcinate ori pentru control, a ascuns momentul nasterii, nu a solicitat vreo asistenta din partea altor personae, etc. mprejurarile sus-aratate, nu sunt suficiente pentru a se putea deduce concluzia ca femeia nsarcinata a premeditat uciderea copilului. Premeditarea, ca element circumstantial al omorului calificat, presupune realizarea a doua cerinte, si anume: luarea de catre faptuitor a hotararii de a comite fapta si, totodata, subiectul infractiunii sa fi trecut la unele acte premergatoare ale faptei, cum sunt: procurarea de mijloace cu care sa actioneze, cautarea de complici, alegerea locului unde sa comita fapta. n lipsa unei chibzuiri anticipate si a unor acte de pregatire in vederea suprimarii vietii copilului, nu se poate retine premeditarea. n consecinta, uciderea copilului nou-nascut, de catre mama care nu se afla in stare de tulburare pricinuita de nastere, se ncadreaza in art.175 lit.c si d C.p., iar cnd din administrarea probatoriului rezulta ca mama a actionat cu premeditare, ncadrarea urmeaza a se face si in dispozitiile de la lit.a din acelasi articol. n cazul in care fapta mamei de a-si fi ucis copilul nou-nascut, constituie infractiunea de omor calificat, activitatea celorlalti participanti (complici, instigatori, coautori), se ncadreaza, de asemenea, ca omor calificat (art.175 lit.d C.p.). n cazul n care exista agravanta premeditarii si cu privire la acestia ori sunt rude apropiate, fapta lor va fi ncadrata si n lit.a si c din acelasi text de lege.

Daca uciderea nou-nascutului a fost comisa de o alta persoana, activitatea de participare a mamei urmeaza sa fie ncadrata ca instigare, complicitate sau coautorat la infractiunea prevazuta la art.175 lit. c si d din Codul penal sau si din lit.a din mentionatul text, n cazul n care a actionat cu premeditare, deoarece calitatea de ruda apropiata sau premeditarea, sunt mprejurari agravante personale care determina o asemenea ncadrare juridica a activitatii infractionale pe care ea a savrsito, chiar daca ceilalti participanti nu sunt rude apropiate cu victima si nici nu au actionat cu premeditare, iar ncadrarea la lit.d din acelasi text de lege le este comuna. Pentru asigurarea unei practici judiciare comune, instanta suprema a statuat o serie de decizii de ndrumare. Astfel: 1. pentru ca suprimarea vietii copilului de catre mama sa fie considerate pruncucidere in sensul art.177 C.p., trebuie sa rezulte ca uciderea, imediat dupa nastere, a fost savarsita de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere. Pentru dovedirea mprejurarii ca suprimarea vietii copilului a avut loc imediat dup nastere, precum si a faptului ca mama si-a ucis copilul in timp ce se afla intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere, pe lnga alte mijloace de proba, este necesara si efectuarea unei expertize medico-legale, prin care sa se ateste ca, in mprejurarile concrete in care a fost comisa fapta, mama a actionat in conditiile mentionate; daca expertiza medico-legala nu a fost efectuata imediat dup nastere, expertul medico-legal, in concluziile sale, va tine seama si de mprejurarile de fapt care rezulta din actele de cercetare penala sau judecatoreasca. 2. activitatile complicitorii ale instigatorului la suprimarea vietii copilului nou-nascut, imediat dup nastere, de catre mama, se considera complicitate sau instigare la infractiunea de omor calificat (facnd aplicate lit.d sau, dup caz, si lit.a sau c din acelasi articol), iar nu la infractiunea de pruncucidere. 3. in lipsa unor elemente circumstantiale care sa justifice ncadrarea faptei ca pruncucidere, activitatea mamei de a fi suprimat viata copilului nou-nascut, urmeaza a fi ncadrata in dispozitiile art.175 lit.c si d din Codul penal; daca din probe rezulta ca mama copilului a actionat cu premeditare, se va retine, ca element circumstantial al omorului calificat, sic el prevazut la lit.a din art.175 C.p. 4. daca uciderea nou-nascutului a fost comisa de o alta persoana dect mama copilului, activitatea de participare a mamei urmeaza sa fie ncadrata ca instigare, complicitate sau coautorat la infractiunea prevazuta de art.175 lit.c si d din Codul penal, sau si la lit.a, n cazul n care s-a actionat cu premeditare.

10

CapV. POSIBILITATEA RETINERII CIRCUMSTANTEI AGRAVANTE PREVAZUTE LA art.75 lit.b din Codul Penal Sustinnd posibilitatea retinerii circumstantelor agravante generale reglementate de art. 75 lit.b din Codul penal n cazul infractiunii de omor calificat, unii autori au argumentat n esenta ca infractiunea de omor calificat prevazuta si pedepsita de art.175 lit.c nu exclude, ci impune aplicarea circumstantei agravante generale, reglementata prin prevederea art.75 lit.b din Codul penal, n teza savrsirii infractiunii prin violenta asupra membrilor familiei. Cele doua texte de lege (art.75 lit.b si art.175 alin.1 lit.c) nu sunt identice, astfel nct, prin aplicarea lor n acelasi caz, nu se realizeaza o dubla agravare a raspunderii penale. Ineditul, determinat de modificarea prevederilor art.75 lit.b din Codul penal, si raportarea agravantei savrsirii infractiunii prin violenta asupra membrilor familiei, la aceea de omor calificat, prevazuta si pedepsita de art.175 lit.c din Codul penal, este anihilat din moment ce el se circumscrie unor abordari si solutionari de principiu preexistente care trebuie avute n vedere si luate n considerare cu att mai mult cu ct sunt opuse celor aduse n discutie. n conformitate cu prevederile art.75 alin.1, lit.b din Codul penal, constituie circumstante agravante, ntre altele si savrsirea faptei prin acte de cruzime, prin violenta asupra membrilor familiei sau prin metode sau mijloace care prezinta pericol public. Noutatea de reglementare a prevederilor art.75 lit. b aduse prin L 197, consta n faptul ca, pe lnga mprejurarile initiale determinate si mentinutesavrsirea infractiunii prin acte de cruzime sau prin metode sau mijloace care prezinta pericol public, a fost adaugata aceea a comiterii infractiunii prin violenta asupra membrilor familiei. Au fost grupate astfel, n aceleasi prevederi legale, trei mprejurari distincte care constituie circumstante agravante legale generale, cu aceleasi efecte n planul raspunderii penale. Legiuitorul a instituit o circumstanta legala generala, constnd n savrsirea infractiunii prin violenta asupra membrilor familiei, n care, att subiectul activ, ct si cel pasiv sunt membrii aceleiasi familii. Violenta, faptele de violenta savrsite asupra membrilor familiei, pe lnga lezarea integritatii corporale sau sanatatii acestora, pot afecta, periclita, nsasi existenta acesteia, determinnd nu rareori, destramarea ei. Efectele indiscutabil si profund daunatoare ale violentei ntre membrii familiei, att pentru acestia, ct si pentru societate n ansamblul ei, ca si intensitatea unor asemenea acte de violenta, au impus prevenirea si combaterea acesteia prin mijloacele proprii legii penale. Prevederea n cadrul si limitele art.75 alin.1 lit.b C.p. si a circumstantei de agravare a raspunderii penale n cazul savrsirii infractiunii prin violente asupra membrilor familiei, raspunde nevoii sociale majore de aparare mai ferma, mai eficienta a ei mpotriva starilor de pericol create prin acestea. Dar acestei necesitati i raspund deopotriva si modificarile aduse infractiunilor de lovire sau alte violente si de vatamare corporala prevazuta n art.181, prin L.197/2000, prin care au fost reglementate modalitatile agravante ale acestora prin introducerea alineatelor 1 si 2 si respectiv, alineatul 1, atunci cnd faptele sunt savrsite asupra membrilor familiei. Este, fara ndoiala, n afara oricarei discutii ca lovirea sau alte violente si vatamarea corporala n modalitatile agravante prevazute n art.180 alin.1 si 2 si art.181 alin.1 din Codul penal, sunt infractiuni care se comit prin violenta asupra membrilor familiei.

11

CapVI. DREPT COMPARAT IN MATERIA INFRACTIUNILOR DE OMOR Legea penala romna, n materie de omucidere, realizeaza o anumita simplificare n raport cu legile straine de referinta. Astfel, legea penala italiana incrimineaza ca fapte contra vietii: omorul simplu, omorul agravat, omorul comis n alte circumstante agravante, infanticidul, omorul cu consimtamntul victimei, instigarea sau nlesnirea sinuciderii, omorul praeterintentionat si omuciderea din culpa. Legea penala germana, incrimineaza ca infractiuni contra vietii: omorul agravat, loviturile mortale, omorul comis n conditii atenuante, omorul la cerere, avortul, genocidul, abandonul si omorul din culpa. Desi legea penala italiana si germana se situeaza pe aceeasi pozitie n ceea ce priveste momentul nceperii vietii, atitudinea fata de infractiunea de avort, de exemplu, este diferita. Astfel, legea germana considera avortul o infractiune contra vietii, pe cnd legea italiana sistematiza aceasta infractiune pna n 1978, n titlul 10, intitulat infractiuni contra integritatii corporale si sanatatii neamului. Dupa 1978, acest titlu a fost abrogat prin lege, reglementarile n materie, facnd obiectul unei legi speciale. Solutia italiana este apropiata de cea a legii penale romne, care reglementeaza avortul, nu n cadrul infractiunilor contra vietii, ci a celor contra integritatii corporale sau a sanatatii. Legea penala franceza, incrimineaza sub denumirea de infractiuni contra vietii: omorul simplu, omorul n forma agravata (sunt prevazute trei categorii de circumstante agravante), atentatul la viata altuia prin otraviretext care nu a figurat n proiectul initial, fiind introdus de Parlament prin reproducerea art.301 din Codul penal anteriorsi omorul din culpa. Infractiunea de provocare la sinucidere (asemanatoare celei prevazute de legea penala romna n art.179, n cadrul capitolului referitor la infractiunile contra vietii), este incriminata n capitolul al III-lea sub denumirea de punerea n pericol a persoanei, ntr-o sectiune autonoma intitulata provocarea la sinucidere. Tot acolo sunt incriminate si faptele de propaganda sau publicitate n favoarea produselor, obiectelor sau metodelor preconizate ca mijloace de sinucidere. Codul penal spaniol, incrimineaza n omuciderea si formele sale: omorul simplu, omorul n circumstante agravante, omorul din culpa, ndemnul la sinucidere si omorul la cerere. Asa cum se observa, reglementarea spaniola se apropie mult de cea romna, cu exceptia neincriminarii distincte a pruncuciderii si a incriminarii n schimb, a faptei de omor la cerere. O prima concluzie care s-ar putea desprinde din aceasta analiza istorica si de drept comparat a infractiunilor contra vietii, ar fi aceea ca majoritatea legislatiilor moderne incrimineaza faptele de omor simplu, omor agravat (existnd una, doua sau trei forme agravate) si omor din culpa. Pruncuciderea este incriminata numai de unele legislatii (romna, italiana), alte legislatii asimilnd aceste fapte cu cele de omor (legea penala franceza, germana, spaniola). A doua concluzie se refera la formele agravate. Cea mai simpla formulare a circumstantelor agravante, o cuprinde legea spaniola. Dupa aceasta lege, omorul se pedepseste mai grav cnd este comis: - cu perfidie; - ca pret, recompensa sau cu promisiune; - cu nversunare; - amplificnd deliberat si inuman durerea victimei . n acest caz, pedeapsa este nchisoarea de la 15 la 20 de ani. Daca fapta se constituie n conditiile mai multor circumstante agravante, pedeapsa este nchisoarea de la 20 la 25 de ani. Este de retinut ca limitele pedepsei pentru omor simplu sunt prevazute de la 10 la 15 ani.

12

La fel de simpla este si reglementarea legii penale germane. n acest caz, omorul are caracter grav cnd este comis din placerea de a ucide sau de a-si satisface pornirile sexuale ori din lacomie sau din alte motive josnice, prin viclenie, cruzime, prin mijloace prezentnd un pericol comun sau pentru a nlesni sau a ascunde o alta infractiune. n aceste situatii, omorul se pedepseste cu detentiune pe viata. Ceea ce prevaleaza n cele doua legislatii de mai sus, sunt agravantele privitoare la atitudinea psihica a faptuitorului (motive josnice, perfidie, nversunare, viclenie, placere, satisfactie sau scopul de a nlesni sau de a ascunde o alta infractiune, a primi o recompensa, un pret, a ndeplini o promisiune) si, n secundar, modul de savrsire a faptei (prin cruzimi sau prin mijloace prezentnd un pericol comun). Mult mai numeroase si mai diversificate sunt circumstantele agravante ale omorului cuprinse n legislatia romna, franceza, italiana si nord-americana. Astfel, dupa legea penala italiana constituie circumstante de agravare (iar pedeapsa este nchisoarea pe viata, dupa abrogarea pedepsei cu moartea): - omorul savrsit pentru a executa sau a ascunde o alta infractiune sau pentru a obtine ori pentru a asigura obtinerea pentru sine sau pentru altul a produsului, a pretului sau a nepedepsirii pentru o alta infractiune; - omorul comis contra unui ascendent sau descendent; - cnd concura una dintre urmatoarele circumstante: a actionat din motive josnice sau usuratice, a folosit chinuri, maltratari ori a actionat cu cruzime fata de victima sau cnd s-a folosit de un mijloc otravitor ori de alt mijloc insidios sau cnd s-a comis cu premeditare; - cnd fapta s-a comis de un fugar pentru a se sustrage de la arestare, captura sau ncarcerare sau pentru a-si procura mijloace de subzistenta n timpul ct era fugar; - cnd omorul s-a comis de un asociat la infractiune pentru a se sustrage de la arestare, captura sau ncarcerare; - cu ocazia savrsirii vreuneia dintre infractiunile prevazute n art.519 (viol), art.520 (viol prin abuz de autoritate) si art.522 (acte violente de desfru). Pedeapsa este nchisoarea de la 24 la 30 de ani cnd fapta a fost comisa asupra sotului, fratelui, surorii, tatalui sau mamei adoptive sau asupra fiului adoptiv sau asupra unui afin n linie directa. Codul penal francez cuprinde de asemenea, o varietate de circumstante agravante. Astfel, n timp ce omorul simplu se pedepseste cu nchisoare pna la 30 de ani, omorul este agravat si se pedepseste cu nchisoare pe viata: - cnd precede, nsoteste sau urmeaza o alta crima; - omorul savrsit n scopul de a pregati sau de a nlesni savrsirea unei infractiuni ori de a favoriza fuga sau de a asigura nepedepsirea autorului sau a complicelui; - omorul comis cu premeditare (asasinat); - omorul comis asupra unui minor de pna la 15 ani ori asupra unui ascendent legitim sau natural ori asupra tatalui sau mamei adoptive; - asupra unei persoane a carei stare deosebit de vulnerabila (datorita vrstei, bolii, unei infirmitati sau deficiente fizice sau psihice sau starii de graviditate), era aparenta sau cunoscuta de autor; - asupra unui magistrat, jurist, avocat, functionar public sau ministerial sau asupra oricarei alte persoane care detine o autoritate publica sau este nsarcinat cu o atributie n serviciul public, n exercitiul sau cu ocazia exercitarii functiilor sau atributiilor sale, cnd calitatea victimei este aparenta sau cunoscuta de faptuitor;
13

- asupra unui martor, victime, parte civila, fie pentru a o mpiedica sa denunte fapta, sa formuleze plngere sau sa depuna ca martor n justitie, fie din cauza denuntarii, a plngerii sau a depozitiei sale. Tot astfel, legea penala romna prevede omorul agravat sub doua forme: omor calificat si omor deosebit de grav. n legislatia nord-americana, constituie circumstante agravante ale omorului: - comiterea faptei dupa condamnarea la nchisoare ori cnd faptuitorul a mai fost condamnat pentru omor sau pentru o fapta savrsita prin amenintarea victimei cu acte de violenta; - comiterea unui alt omor n timpul savrsirii acelui omor; - cnd faptuitorul, cu stiinta, a creat riscul mortii mai multor persoane; - cnd omorul a fost savrsit deoarece faptuitorul s-a obligat la aceasta sau a fost complice la comiterea faptei sau a ncercat sa o comita ori imediat dupa comitere sau n ncercarea de a o comite a savrsit un jaf, rapire de femei, acte sexuale anormale prin forta sau amenintare cu forta, incendiere, spargere sau rapire de copii; - cnd omorul s-a savrsit n scopul evitarii sau prevenirii arestarii; - cnd omorul s-a savrsit n scopul evadarii dintr-o paza legala; - cnd omorul s-a savrsit pentru a obtine un cstig; - cnd omorul s-a savrsit cu cruzime, cu atrocitate, faptuitorul manifestnd o exceptionala depravare.

14

BIBLIOGRAFIE

1. Valerica Lazar Drept penal special, Editura Prouniversitaria,2007

2. Valerica Lazar,Mihai Olariu,Simona Tache Culegere de probleme din practica judiciara,

Editura Prouniversitaria,2007 3. Valerian Cioclei Cod penal si Codul de procedura penala,Editura C.H.Beck,2010

15