Tema1. Elementele de baza ale circulatiei de marfuri si venituri 1. Elementele de circulatie de marfuri si venituri 2.

Economiile si investiitiile in circuitul de venit 3. Activitatea statului in circuitul de venit 4. Legatura ec.nationale cu ec.mondiala 5. Obiectl si sarcinile cursului Elementele de circulatie de marfuri si venituri Se fac urmatoarele presupneri - Sistemul economic este format din 2 pieti: P.F de prod si p.marf si serv. In cadrul sistemului dat activeaza 2 grupe de subiecte: agent ec si gospodariile individuale - Forta de productie apartine GI, iar marfuri si servicii sunt produse de catre AE - Tot ceea ce se produce in Sec este consumat in totatlitate de catre GI, pt aceasta fiind utilizate toate veniturile pe care le obtin. - Sec este un system inchis ceea ce inseamna ca importul=exportul=0 - Activitatea statului in system se reduce la 0(impozit=0) Produsul national-valoarea marfurilor si serviciilor fabricate intr-un anumit sisitem economic pe parcursul unei perioade de timp destinat consumului final VN-suma veniturilor inregistrate in Sec rezultat din utilizarea F de productie inregistrate intr-o anumita peruioada intr-un anumit Sec Consum- valoarea marfurilor si serviciilor care au inregistrate de catre GI 2 Economiile si investiitiile in circuitul de venit In conditii reale nu tot ceeea ce se produce este consumat, ceea ce duce la ceea ca intreprinderile nu obtin in valoare complete profiturile pe care leau planificat B(banii)-M(marfa)-B(bani) In conditii reale nu toate veniturile care se obtin sunt utilizate pt consum. Acea parte din venit care nu se consuma reprezinta economiile(res.fin.temporar disponibile) Transformarea economiilor in ivestitii se realizeaza printrun mecanizm specific care formeaza piata financiara Piata financiara in dependenta de perioada de rotatie a activelor financiare si a lichidailor acestoraeste divizat in Piata Banilor Lichizi(PBL) unde se afla in circulatie active fin pe termen scurt cu un grad inalt de lichiditate Piata bancare are active financiare pe termen scurt si mediu cu un grad inalt de lichiditate Piata capitalurilor(hirtii de valoare)- sunt in circulatie active financiare cu termen mediu sau lung cu un grad redus de likiditate Finantarea activelor se efectuiaza prin intermediul canalelor de finantare si pot fi grupate in 2 grupe mari: 1. Canal de finantare direct- proprietarul res fin le transmite direct persoanei care le necesita si se efctuiaza prin: - Finantarea capital- presupune ca proprietarul res fin in schimbul acesta primeste dreptul de proprietate asupra obiectului investit (finantarea prin actiuni) - Finantarea prin imprumut- proprietarul res fin acorda cu imprumut acestea in schimbul obligatiei imprumutantului de a rambursa res fin la o anumita data cu achitarea unui anumit % stabilita din timp( fin prin obligatiuni) 2. Canale de finantare indirect- intre proprietarul res fin si imprumutant sau citiva intermediary (fin prin intermediul bancilor, AEc) 3 Activitatea statului in circuitul de venit In condiii reale statul se implica in sistemul economic prin intermediul diverselor instrumente inclusiv: 1. achizitiile de stat G nu sunt cacheltuielle de stat. Cheltuiele de stat includ G=salariu bugetar ului+plati de transfer 2. impozite

3. imprumuturile de stat ceste consumul->creste producerea->cresc salariilr>cresc consumul scade consumul>scade cererea>scade productia> creste somajul>scad salariu>scadeconsumul 2 mod de stimulat consumul: 1. crestem consumul> cresterea achizitiile de stat( consumul de marfuri si servicii effectuate de catre stat pt asigurarea infrastructurii sale) Impozite- plati obligatorii de catre contribuabuli pt asigurarea dezvoltarii infrastructurii statului. Impozitele se impart in dependenta de persoana ncare le plateste : impozite directe( achitate de catre persoana care obtine un anumit venit, au cele care greutatea achitarirlor carora nu sunt transmise alte persoane) si indirecte( impozitele achitate de catre consumatorul final : TVA acciziiile) Marimea impozitilor si modalitatea de p ercepere a acestora este stipulata in codul fiscal care este o parte componenta a politiciii fiscale a statului. In dependenta de situatie econmica a tarii politica fiscala aplicata de catre stat va fi una stimulatoare sau una de retinere a cresterii 3 imprumuturile financiare de stat In conditii reale cheluielele statului nu coincid cu veniturile pe care acesta le obtine cee ce duce la dificit bugetar. Dificitul este acoperit din contul imprumuturilor de stat care se efctuiaza pe piata financiara si care de regula iau forma hirtiilor de valoare de stat... hirtiile de valoare de stat sunt considerate activile financiare c cel mai mic grad de risc, iar rata procentuala la acestea influenteaza situatia financiara. Acceoare imprumutul de stat va influenta si masa monetara aflata in circulatie : cresterea imprumutului de stat > duce la scaderea masei monetare si invers. Suma de bain este folosita pt : Hirtiile de valoare de stat (obligatiuni si cambii)(grad de risc minim= venit minim da sigur) Depunire in banca(gradul de risc putin mai mare=venituri mai mari) Hirtiele de valuare ale agentilor economici( grad de risc mare= venit mai mare, siguranta mica) Producit (grad de risc mai mare= venit mare, siguranta mai mica) PN=VN+Am+I.Ind PN=C+ID+G 4. Legatura ec.nationale cu ec.mondiala In conditii reale de functionare a sistemului ec presupune existenata legaurilor de import-export cu altre sist ec. Export-import se mobilizeaza prin intermediul exp-imp de MS precum si res. Fin. Export-import=Vol com pozitiv-intrari Res fin Import-export= Vol com negative iesiri res fin Ex-imp= ex net (xn)>0 Pn=C+In+G=Vn- consum PN=VN=Am+II 5 Obiectl si sarcinile cursului Obiectul de studiu este piata bancara si totalitatea institutiilor ce fac parte din ea ; sarcinele de baza ale cursului sunt studierea principiului de functionarea a sist bancare si o legatura acsteia cu alte componente ale pietii financiare Studierea institutiilor de baza ale pietii bancare Esenta tipurilor si funct bancilor Operatiunile de baza efectuate de banci in special a celor de creditaremecanismele de reglare a pietii financiare inclusiv si de catre stat 3.1. Banii i funciile lor Apariia banilor a nsemnat o mare descoperire n istoria uman, care poate fi comparat cu apariia limbajului. Banii servesc ca mijlocitori n relaiile dintre oameni, la fel cum limba servete ca unealt de comunicare ntre oameni.

Procesul de apariie a banilor e legat de etapele de dezvoltare a economiei de schimb i cuprinde patru faze: a) faza n care n calitate de echivalent n procesul de schimb serveau mrfurile mai mult solicitate (sarea, vitele .a.); b) faza n care n calitate de echivalent serveau metalele preioase (lingourile sau obiectele de aur, argint, cupru, aram); c) faza n care n calitate de echivalent serveau monedele btute (n China monedele au aprut n sec. XI .e.n., n Grecia n sec. VIII .e.n., n Roma n sec. V .e.n.); d) faza n care n calitate de echivalent general al schimbului au devenit banii de hrtie i bancnotele. Bancnotele au aprut n sec. XVII i circulau n rnd cu monedele de aur i argint i puteau fi convertite n aur i argint la prima cerere a posesorului. ns cu timpul au fost emise mai multe bancnote dect rezervele de aur, ceea ce a adus la nlocuirea lor cu bani de hrtie (n China banii de hrtie au aprut n sec. XII, n rile europene n sec. XVII). Aadar, banii n esena lor au fost timp ndelungat o marf specific cu valoare intrinsec, care au ndeplinit funcia de echivalent general. Actualmente, n urma demonetizrii aurului, banii au ncetat de a mai fi marf. Ceea ce numim astzi bani sunt titluri de valoare emise de stat, investite cu putere de cumprare i de plat. Banii ndeplinesc urmtoarele funcii:
1) msura valorii mrfurilor i serviciilor. Banii ndeplinesc aceast funcie n mod

ideal (abstract). Valoarea mrfii exprimat n bani constituie preul ei; 2) funcia mijloc de circulaie. Cu apariia banilor schimbul de mrfuri se nfptuiete dup formula: M-B-M. Banii ndeplinesc funcia de mijloc de circulaie n mod real; 3) funcia mijloc de plat. Banii ndeplinesc aceast funcie n cazul, cnd actele de vnzare i cumprare nu coincid n timp i spaiu (remunirarea muncii, restituirea mprumuturilor, plata arendei, chiriei a.). Actualmente n calitate de mijloc de plat servesc la fel: cambia, cecurile, cartelele magnetice (banii electronici); 4) funcia mijloc de acumulare. n prezent banii pot fi acumulai n bncile comerciale sau n obiecte imobiliare i n form de investiii n afaceri; 5) funcia de bani universali, care sunt utilizai n relaiile economice dintre ri, n comerul extern, n deservirea turismului, n acordarea mprumuturilor internaionale etc. n prezent n calitate de bani universali servesc deviziile (EURO, dolarul american, lira sterlin englez i ienul japonez). n actuala economie de pia rolul economic al banilor const n urmtoarele: banii servesc ca etalon general de msur a valorilor de mrfuri i servicii. Fluxul de bani, n viziunea economistului american P.Samuelson, este sngele care irig sistemul economic; prin intermediul banilor are loc repartiia bunurilor create n societate; prin intermediul banilor se efectueaz atragerea i utilizarea factorilor de producie; banii servesc ca mijloc principal de control asupra activitii economice; banii servesc ca instrument de sporire a rentabilitii economice la nivel micro i macroeconomic. Atributele principale ale banilor (monedei) sunt: moneda trebuie s fie acceptabil (ea trebuie s fie acceptat ca mijloc de plat de toi agenii economici); moneda trebuie s fie durabil (s aib o via natural ndelungat); moneda trebuie s fie convenabil n circulaie (s fie folosit cu uurin); moneda trebuie s fie divizibil (s poat fi folosit la orice tranzacie mare sau mic); moneda trebuie s fie uniform, identic (s fie de aceeai calitate, mrime, s ndeplineasc aceleai funcii); moneda trebuie s aib o valoare stabil (puterea de cumprare a monedei trebuie s fie stabil timp ndelungat); moneda trebuie s fie aprat de orice falsificri. Totalitatea instrumentelor bneti de care dispune economia naional la un moment dat contribuie masa monetar. Ea include: moneda n numerar; cecuri la purttor; cont la

vedere n bncile comerciale; cont bancar pe termen; aciunile (care pot fi vndute sau cumprate); activele reale (obiecte de lung durat, care pot fi realizate). Masa monetar are dou componente: disponibilitile bneti propriu-zise, care pot s sting imediat o datorie sau s mijloceasc direct o tranzacie comercial; disponibilitile semimonetare, care necesit una sau mai multe operaiuni pentru ca posesorul lor s ajung la bani lichizi (aciunile, cambiile, biletele de ordin a.). Una din funciile sistemului monetar este reglarea procesului de circulaie a banilor. Cantitatea de bani necesar pentru asigurarea circulaiei normale a mrfurilor i serviciilor poate fi calculat n baza urmtoarei formule:
CB = SP - C + Pc AR
VR

unde: CB cantitatea banilor n circulaie; SP suma preurilor a mrfurilor i serviciilor; C suma preurilor la mrfurile realizate n credit; Pc suma plilor curente; AR suma achitrilor reciproce; VR viteza de rotaie a monedei.

Tema3: Esenta activitatii bancare 1. Aparitia si evolutia bancilor, esenta activitatii bancare 2. functiile bancilor 3. tipurile bancilor 1 Aparitia bancilor este legata de dezvoltarea comertului. Au aparut in baza operatiunilor de schimb monetar, pe care l efectuau comerciantii in pietele amrilor orase. Pt prima data bancile in venetzia la sf se XVI Activitatea de baza fiind schimbul de moneda. Cuvintul banca are de asemneea origine italiana intr-o traducere exacta ceea ce inseamna scaun lung. Provenienta data este explicata prin faptul ca pers care efectuiaza schimbul de moneda statea pe sacaunul respectiv iar in cazul nerespectarii regulilor de schimb , interzicerea activitatii se facea prin ruperea scaunului. Din miment ce activitatile sunt transferate din strada in cladiri, acestea au primit den de banca. Primele operatiuni pe care le efectuau bancile se reduceau la schimbul de moneda, creditarea statului si efectuarea platilor fara numerara, acestea din urma au stat la baza aparitie bancilor in or din HAMBURG si Amsterdam inc sec XVII. Platile prin virament presupunea transcrierea sumei de bani din contul platitorului in contul beneficiarului in prezenta ambelor plati. O perioada lunga de timp bancile primeau depozite , deservea comertul, nefiind implicate in circulatia capitalului industrial precum si nu efectuau operatiunile de depozitare, creditare care aveau ca rezultat modificarea masei monetare. Odata cu dezvoltarea progresului tehnico-stiintific cea a dus la o concetrare marea a capitalurilor in industrie apare

necesitatea implicarii in acumularea distriburiii si dirijariii cu acesta, care ca rezultat a dus la dezvoltarea functiei de emiterea a banilor creditari. In prezenta activitatea bancara intruneste oferirea de catre banci a mai multor produse si servicii ceea ce face prezenta banca in mai multe activitati. Prezenta respectiva duce la aceea ca apare mau multe opinii referitor la esenta activitatii bancare. Banca de organiztie sau institutiile, reese din legislatia bancara care defineste ca banca este o institutie ffinanciara. Deseori termenul de institutie sau organizate este aplicat pt unitatile care au scopuri non-beneficii , pe cind bancile au scopul de a maximiza valoarea lor. Banca ca intreprindere-reese din faptul ca ca si orisicare agent ec, banca este un subiect de gospodarie care detine drepturile unei persoane juridice care produce si comercializeaza produsele sale , ofera servicii si activeaza in baza principiilor de autofinantare. Nr difera cu mult si sarcinele activitatii bancilor. Astfel banca trebuie sa satisfaca necesitatiel consumatoruluiin produsele sale , sa satisfaca interesele sociale si economice ale angajatilor sai precum si a fondatorilor. Pt asi desfasura activitatea,bancile trebuie sa obtina licenta de activitate. Banca ca intreprindere-rezulta din ceea ca activeaza in domeniul de schimb asocierea se face reesind din aceea activiatet bancii este asemanatoare intreprinderii de comert. Asemanarea data este una subiectiva resind din acea ca bancile tranzactioneaza res fin care ulterior duc la modificarea masei monetare aflate in circulatie Banca e privata ca intreprinderea de intermediari- piata financiara presupune acumularea res financiare-temporare disponibile si distributia lor persoanelor care le necesita. Problema majora care apare in parcursul desfasurarii consta in coencidenta intereselor creditorului si a intereselor imprumutantului, deseori interesele lor nu coincid. In acest caz banca este acel interes care poate satisface atit intereslee creditorului precum si a imprumutantului fiind ca intermediar intre creditor si imprumutant. Banca ca intreprindere de creditare reese di faptul ca treptat bancile devin centrul sistemului de creditare ceea ce deseori duce la confundarea bancilor si creditelor: - creditul- totalitatea relatiilot ce apar intre persoane referitor la o valoare acordata cu imprumut. In relatie de creditare sunt implicate 2 parti: imprumutantul si creditorul. Banca poate fi doar unul din aceste parti implicate. - Aparitiile bancilor este si ca rezultat a desvoltarii creditelor , bancile apar dupa aparitia banilor pe cind creditele a existat si sub alte forme pin la aparitia acestora. - Creditul poate fi oferit atit in forma baneasca precum si in forma mortara. Bancile in activitatea lor lucreaza doar cu resursele financiare. Dezvoltarea pietii financiare a dus la aparitia si dezvoltarea pietii HV in rezultatul caruia bancile sunt prezente si pe piata data, afectind tranzactia cu HV si deservindo. Acest lucru a permis de a considera banca ca agent al bursei.

Atributele excluzile a functiei date bancilor este gresita deoarece ponderea aparitiilor cu HV este mai mica, operatiunile cu HV isi au specificul sau, ce a dus la aparitia bursleor devalori si piata HV a aparut mai tirziu decit bancile. In concluzie, bancile au mai multe activitati. Activitatea lor este legata de sfera circulatiei resurselor financiare, banilor si de operatiunile de creditare. In rezultatul ecolutiie carora au aparut bancile,care poate fi definita ca o siste,a de intreprinderi rezultatul activitatii caroro sunt activitatile de creditare si de emisie. Principalul in estena activitatii bancii si emiterii deciziilor monetare. 2 Bancile au functiile: 1) Punere in circulatie a bancnotelor functiei data o indeplibnesc doar bancile centrale.

2) Umobilizarea mijloacelor financiare temporardisponibile si trasformarea lor in capital, indeplinesc functia data bancile acumuleaza mij fin si econimiile, de rehula sub forma de depuneri in schimb deponentul primeste o recompensasub forma de dobinda sau sub forma de serviciii acordate. Capitalul astfel format se trasforma in capital de imprumut care ulterior este distribuit de catre banci. 3) Functia de creditare- bancile creditaeaza intreprindeile agentii economici si populatia, statul. Indeplinind functia data bancii distribuie capitalurile formate pt finantarea prin credite a necesitatilor agentilor economici , statului si populatiei. Intreprinderile date iau forma creditelor bancarea( in caz ul ag ec) credite de stat( stata) credite de consum(populatie) 4) Functia de emiterea a banilor creditari- o functie specifica caracteristicadoar bancilor care o difeentiaza de ata institutie financiara. Functia data realizaza in parcursul de primirea a depunerilor si acordare de credite care duce la mod masei monetare aflate in circulatie. Procesul de emisie a banilor creditari este limitata de catre stat prin intermediu reglementarii. 5) Efectuarea platilor in economie- indeplinind funcia data bancile sunt ca intermediari la efectuarea platilor de catrea ag ec. Feicare ag ec este obligat prin lege sa detina conturi bancare iar achitarea cu alti eg ec sa le efectuieze prin virament prin intemediul bancilor( stingerea reciproca a datoriilor-exceptie) 6) Functia de emisie- constituirea de regula bancile sunt SA ceea ce presupunea emisia HV. Pe de alta parte in banci sunt concentrate copitaluri consierabile , bancile deseori fiind ag ec ce infiinteaza alte intreprinderi 7) Functia de consultare. Bancile acumuleaza un vol mare de informatiea ceea ce le permite sa ofere consultatii de ordin financiar pers care le solicita. In ultimul timp in cadrul marilor banci comerciale sau constituit departamente specializater ce ofera consultanta clientilor sai F2-7 sunt pt BC 3 La moment nu exista o clasificare unica a bancilor deaoaece sistemele bancare dezvoltate diferit in dependenta de evolutia tarilor si traditiilor existente in acestea. Insa daca de luat ca baza caracterul activitatii bancilor ele pot fi grupate in :
1) B de emisie- bancile care au functia exclusiva de a pune in circulatie bancnote. De 2)

3)

4)

5) 6)

regula bancile centrale BC- bancile ce efectuaiza creditarea ag ec din contul res pe care le acumuleaza sub forma de depunderi. Dif dintre rata % la credite si la depunderi reprezintavenitul de baza al acestora B investitionale- bancile care efectuaiza finantarea si creditarea pe termen mediu si lung a diverselor ramuri. Preponderent ind, trans, si cometul ele isi formeaza resursele din contul atragerii res fin de la alte banci comerciale precum si din emisia propriilor hirtii de valoare. Prin intermediul bancilor date se asigura necesarul in resurse fin pt akizitia mij fixe de catre intreprindere. Contribuie de asemena la plasarea HV ale intreprinderilor industriale B ipotecare-bancile care acorda imprumuturi pe termen lung in skimbul gajului imobilliar pt procurarea imobilului (cladiri, mai rara terenuri). Bancile date isi formeaza res din contul comercializarii foilor de gaj (HV emiste de b,ipotecare) garatie a carora servesc imobilul pus ca gaj la banca. Clientii de baza a bancilor date sunt: populatia , fermierii, mai rara ag ec B de economii- care se specializeaza pt atragerea res fin temporare disponibile ale popilatiei B de specialitate- cele ce se specializeaza pe creditarea anumitor operatiuni( ex:expor-impot) Tema5: Operatiunile bancilor comerciale

1. Operatiunile pasive ale BC(formarea res)

2. Operatiunile active ale BC (utilizarea res)

3. operatiunile de commission ale 4. principiile de dirijare a BC BC 1 Operatiunile passive sunt cele care in rezultatul caroro are loc formarea res bancilor. Ele se formeaza din contull surselor proprii atrase sau cele luate din emisie. Atragerea acestora se ealizeaza prin executarea bancilor a urmatoarelor tipuri de operatiuni: 1. Emisia primara a HV 3. Obtinerea creditelor de la alti agenti 2. Decontare din profiturile bancii pt ec formarea sau majorarea fonduilor de 4. Operatiunle de depuneere. rezerva 1 si 2 duc la formarea primei grupe de resurse pt creditarea si anume a res proprii. 3 si 4 duc la formarea cellei de a II-a gr de res pt creditare- sursele atrase. Res proprii sunt reprezentate de catre capital bancar si servesc pt asigurarea stabilitatii bancii. Spre deosebire de alte intreprinderi din contul res proprii se asigura doare 10% din necesitatile bancii in res. De regula statul stabileste raportul minim dintre sursele proprii si cele atrase. Sursele proprii servesc pt acoperirea cheltuielelor de initiere a afacerii ( kizitii mj fixe, formarea rezervelor obligatorii, keltuieli de deschidere a afacerilor). La capitalul propriu se refera: capital statutar, capital de rezerva,profit nerepartizat. Capitalul statutar se formeaza in urma emisiei si plasarii actiunilor. Pe masura ce o banca isi largeste activitatea ea recurge la emisia suplimentara de actiuni. Capitalul de rezerva se formeaza initial si se formeaza din contul profiturilor bancii destinatia acestora e acopererea pierderilor neprevazute din mod cursurilor valutare si a HV precum si pt acoperirea pierdirelor neprevazute. Profitul nerepartizat e acea parte din profitul ce ramine la dispozitia bancii dupa akitarea dividentelor si defralcarilor in fondurile de rezerva. Resursele atrase acopera 90% din necesitatile banci in res fin si sunt reprezentate de depozite si unele tipuri de conturi. Prin intermediul acestor res are loc mobilizarea res financiar temporare disponibile ale pers fizice si juridice care mai apoi sunt utizate de ctre banca pt creditarea agentilor ec contribuind la transformarea banilor in capital asigurind necesitatile populatiei in credite de consum. De asemenea la resursele atrase se refer si creditele interbancare precum si cele luate de la BNM. Res rezultate din emisie - cele pe care le obtin bancile in Rez efectuarii emisiei de HV( obligatiuni, cambii etc.). Emisiile respective permit obtinerea res financiare pe termen lung. De asemenea la aceasta categorie se refer si valoarea HV care sunt in bilantul bncii si care se comercializeaza cu conditia rescumpararii lor ulterioare. 2 Prin intermediul operatiunile active are loc plasarea res financiare formate in Rez operatiunilor pasive. Toate operatiunile active se divizeaza in 2 gr: 1. Operatiuni creditare- totalitatea operatiunilor de acordare a res fin pt o perioada determinata de timp cu akitatea unei anumite plti numita dobinda 2. Operatiunile cu HV- operatiuni de akizite a HV in scopul formatii portofoliului propriu de HV ( portofoliu investitiilor) La operatiunle cu HV se refer : - akizitia HV - plasarea primara a HV - Cumprarea- vinzarea HV la cererea clientilor - credit cu gajarea

Portofoliu investitional format ca Rez serveste o sursa suplimentar de venit pt BC. 3 La operatiunile de comision se refera operatiunile pe care bannca le face in numele clinetilor si, retinind pt aceasta o anumit plata numita comision de h de vine si denumirea. La acestea se refer: - operatiuni de efectuarea a platilor in numele clientului ( transfer prin virament) - operariuni deflactorii cae consta in akizitia decatre banca a datoriilor debitoare ale intreprinderii cu conditia akitarii imediate a 80% din suma datoriei, restul 20% raminf sa fie achitat intro perioada stabilit de timp, cu akitatea unei anumite dobinzi si a unor plti pt serviciile deflatorii. In acest caz banca si asuma obligatiunea de a cere akitatea facturilor de la debitorii ntreprinderilor - operatiuni de Trust- servicii care consta in oferirea conditiilor de pstrare, transmitere si/ sau dirijarea cu un anumit bun care poate fi exprimat atit in forma baneasca cit si dub forma de HV. Odat cu majorarea br de HV aflate in circulatie creste cerere pt serviciile specializtae de orientare in diverse tipuri de HV, formarea acestoara si dirijarea cu acestea , fapt care a dus la formarea in cadrul marilor bnci a departamentelor specializate de "trust". - operatiunea de vinzare- cumprare - deseori bancile sunt intermediari de cumparare vinzare dif bunuri cum ar fi: pietre pretioase , metale pretioase, HV, valute, etc. 4 1. Activitate in limita resurselor detinute. BC pot efectua plti, acorda credite, si primi res fin de la alte bnci in limita soldului conturilor pe care le detine. Posibilitatea de a crea res fin suplimentare suntimitate de res pe care le detine banca. Activitate in limita res disponibile presupune respectarea a 2 aspecte: a) corespunderea cantitativa a res de care dispun si plasamentele de credite pe care le efectuiaza b) corespunderea calitativa pesupune corespunderea dinte termenii de atragere a res si termenii de pastrare a acestora( creditarea pe termen lung este imposibila fr res pe termen lung) mrimea res atrase si celor plasate Corespunderea dintre risc ( risc la atragerea res fin si risc plasametele res fin). In cazul in care banca are plasament cu un grad nalt de risc atunci banca va fi nevoit sa majoreze ponderea res proprii. Fependenta dintre activele bncii si caracterul pasivelor trebuie sa se ia in consideratie la determinarea normativelor de activitate ale acestora si la reglarea oportunitatilor ei. Capacitatea de a efectua diferite tipuri ee operatiuni cum ar fi ipotecare, investitionale este determinat de structura pasivukuj bncii 2. Independenta Economica absoluta care presupune responsabilitatea ec pt Rez nregistrate. Orisice banca afine libertatea de asi alege domeniul de a ctivitate, tipurile de servicii acordate, clientela, ele poarta rspundere si pt Rez pe care le va nregistra. Dup achitarea tuturor platilor si impozitelor obligatorii din profituri, banca poate dispunde res rmase la liber alegere in corespunderea cu decizia Adunrii actionarilor. Responsabilitatea ec nu se likiteaza doar la veniturile bncii ci la ntreg capital detinut. Responsabilitatea pt obligatiunile Bancilor se extind la toate res fin pe care le detine banca si la tot patrimoniul acestuia care poate fi utilizat in cazul bancrotizarii bncii. Riscul de la operatiunile bancare efectuate banca sil asuma completamente. 3. Relatia dintre banca si clinet se bazeaz pe princiipiile unor reletii de piata banca conducinduse de criteriul deprofitabilitate, risc si likiditate. Orice tranzactie va fi analizat prin prisma acestor critrii. 4. Dirijarea activittii bancare de catre stat se face prin intermediul metodelor indirecte si nu prin aplicarea celor administrative. Statul trebuie sa creeze conditiile de activitate, sa stabileasc regulile de activitate si sa urmreasc respectarea lor. El nu poate dicta cu ce sa se ocupe bancile.

Tema 5: esenta si structura sistemului bancar 1. esenta si structura sistemului 2. evolutia sistemului bancar in RM bancar 1 Sistemul bancar-totalitatea diferitor tipuir de banci precum si leg ce apar intre acestea care functioneaza intrun anumit spatiu georgrafic pe o perioada determinata de timp. Sistemul bancar include urmatoarele componente: Banca centrala(banca statului) care are functiile urmatoare: a) ca banca a statului- pastreaza rezervele valutare si de aur a statului, elaboreaza politica financiara-creditara si urmareste respectarea ei, efectuiaza toate platile statului b) ca banca a bancilor-pastreaza rezervele obligatorii ale bancilor comerciale, este creditorul de ultiam instanta a bancilor comerciale, formuleaza reguli de joc pe piata bancara si urmareste respectarea acestora II. Bancile comericale sau alte tipuri de banci care indeplinesc toate functiel cu exceptia celor de emisie a bancnotelor. III. Institutiile bancare- oferirea creditelor ce corespund etapelor de dezvoltare a economiei Functiile sistemului bancar:
I.

1. Asigurarea cresterii economice- oferirea creditelor ce corespund etapelor de dez a economiei 2. reglarea inflatiei- prin intermediul masei monetare aflate in circulatie 3. reglarea balanetei de plati sistemul bancar existent la moment poate fi divizat in:
a. Sistemul bancar monocentric- existenta unei singure banci care are functia de banca

centrala
b. Sistemul bancar policentric-exista citeva banci care au functiile respective(sunt

caracteristice pt tarile federative) De asemeanea exista:

-

siseme bancare segmentate- reglarea stricta a activitatii sist bancar in care activitatile diferitor componenete sunt strict definite(ca in SUA si Japonia) sisteme bancare universale- nu contin limiatre referitor la executarea diferitor tipuri de operatiuni si servicii (MB) SB existent in RM este organizat in 3 nivele. I nivel -BNM II nivel- BC II nivel- Institutiile financiare creditare nebancare.

SB existent la moment a evoluat in comparatie cu Sb existenta in URSS, care era organizat in felul urmator: I nive- banca centrala(Mosova), Filiala bancii centrale (chisinau) II nilev- erau 5 banci de stat a caror oficii erau la moscova: Agropromstroibank, Promstroibank, Vnestroibank, Jilsotbank, Zbrebank Dupa destramarea URSS in perioada anilor 90 are loc constituirea Sb din RM:

Filiala bancii centrale >>> BNM. BNM devine centru de decontare(se inregistreaza toate platile). Filial bancilor trec prin procedura de reorganizare si se transforma in SA si sunt privatizate. Privatizare se face treptat, proprietarii rascumpara cota statului pe parcursul anilor 90-95 Aropromstroibank>>>agroindbank Promstroibank>>>>Moldincombank Vnestroibank>>> Eximbank Jilsotbank>>>Banca social Zbrebank>>>banca de economii

La bancile deja existente se adauga un sir de banci private care au fost fondate de la 0, una dintre acetea este Victoriabank. Pe parcursul anilor90 pina in prezent SB autohton sa dezvoltat existind pe piata la dif etape un nr dif de banci (cca 20 banci). La moment pe piata sunt prezente 6 BC care detin licebta pt diferite tipuri si care ofera tot spectrul de servicii bancare. In evolutia SB autohton poate fi evidentiat etapa de constituire si formare a SB local si etapa intrarii grupelor bancare internationala pe piata bancara. (2005-2007). Intrarea pe piata a grupului francez GROUP SOSIETE GENERALY cu achizitia Mobiasbanc, si Italian GRUPO VENETO BANKA achizitionarea EXIMBANK. Intrarea pe piata data a fost argumentata de indicatorii de crestre a pietii locale. Din nacile existente pe piata locala avem reprezentanti si a altor grupe bancare: ProCredit bank, BC rominia... Concluzie: SB autohton este un sistem format, intrare pe piata a unor actuali noi este putin probabail , este un sistem bineorganizat care raspunde necesitatilor economiei locale.

Tema 6. Operatiunile creditare ale bancilor 1. Creditul(esenta functia si principiile 3. Principiile de creditare ale bancii 2. Creditul bancar, esenta si specificatia comerciale. Procesul de creditare bancar. 1. CREDITUL reprezinta totalitatea relatiilor ce apar intre 2 persoane referitor la o valoare acordata ca imprumut in relatiile de creditare sint implicate 2 parti : imprumutantul de credit si creditorul,banca poate fi doar imprumutant creditorului.A 2 diferenta consta in aceea ca aparitia bancilor e sica rezultat a dezvoltarii creditului,ele apar dupa aparitia banilor pe cind creditul a existat si su balte forme pina la aparitia acestora.A3 diferenta e ca creditul poate fi oferit atit in forma baneasca precum si in forma marfara,bancile in activitatea lor lucreaza doar cu resurse financiare. Creditul este o categorie economica sie rte un elemnet de baza al relatiilor marfar banesti. Aparitia creditului este legat de sfer ce cisrulatie si de schimb unde, propiretarii de marfuri sunt ca agenti ai schimbului. Relatiile creditare din economie se bazeaza pe o anumita metodologie un element al cartuia sunt principiile de creditare. Princiipiile date sunt universale regasinduse in orcie relatie de creditare in care legislatia, aplicinduse in orice organizatie, indiferenta de tipul de creditare acordat. Priciipiile date au aparut in mod stihiinic incepind cu primele etape de dez a creditelor. Principiile. 1. Rambursarea creditelor- exprima necesitatea practica a rambursarii ; valorile luate cu imprumut dupa expirarea perioadei de utilizare a acestuia. Aplicarea practica in cazul unui imprumut se realizeaza prin transferarea mij banesti in contul intreprinderii de creditare. Respecatrea principiului asigura inoirea resurselor creditare, ce ofera posibilitatea acordarii noilor credite. Ca exceptie de principoul dat sunt imprumuturile economice planificate si care au mai mult caracter de subsidii si nu de imprumut. 2. Fenomienul de acordare a creditului- pe linga necesitatea rambursarii creditului, rambursat la data stabilirii anterioare care de regula se stabileste in documentul de creditare. Nerespecatrea termenului de rambursare poate servi ca temei pt creditor, aplicarea penalitatilor sau sanctionarea pe cale juridica. Ca exceptie de la principiul dat poate servi imprumuturile fara termen de rambursaresfr. Sec XIX inc sec XX sectoarele agrare al SUA, in cazul imprumuturilor date, intre creditro si imprumutant exista o intelegerea, conform careia rambursarea credittelor se va face pe oarcursul unei perioade stabilite de timo din mimentul acizarii de catre creditor. Fiind partial respectat principiul dat. Dezavantajum major al acestor imprumuturi consta in dificultati ale planificarii a fluxurilor financiare. 3. Costul creditului, dobinda. Exprima necesitatea nu doar a rambursarii la timp a intregii sume ca si necesitatea de achitare tuturor platilor aferente a creditului sau plata pt dreptul de utilizarea a valorii. Din punctd e vedere economic , esenta platilor se refera la distribuirea venitului suplimenatr , obtinerea de ctare imprumutant in urma utilizarii res fin ale creditului. Din punct de vedere practit, realizarea princip[iului dat are loc la etapa stabilirii marimii dobinzii care indeplineste urmatoarele functii : a. Redistribuirea a unei aprti din profitul a persoanelor juridice si a veniturilorpersaonelor fizice.

b. Reglarea producerii si circulatiei prin intermediul distributie cap de imprumut la div nivele ( industraile, intercomunale, internationale) c. In peroada de criza serveste ca instrument antiinflationist de protejare a economiilor clientilor bancii. Rata dobinzii se calculeaza ca raportul dintre sum venitul anual obtinut in rez utilizarii capitalului de imprumut raportat la suma creditului d. =D/cred*100%, unde d-rata dobimnzii, D-ven de la ut cap de impr In acest caz dobinda reprezinta pretul creditului. Respectare principiului dat impune agentii economicisa lucreze mai eficient si mai productiv. Mecanismul de stabilire a pretului la resursele creditare difera major de mecanismul traditional de formare a pretului, deoarece la baza se afla cerera si oferta si se ia in consideratie factorii : I. Ciclitatea dezvoltarii economice.(deobicei in perioada descresterii economice- rata dobinzii creste si invers) II. Ritmurile procesului inflationist, care in practica trebuie sa fie mai mici decit ritmurile de modificare a ratei docinzii III. In dependenta de eficienta reglarii creditare de stat care se realizeaza prin intermediul ratei de refinantare a bancii centrale in procesul de crediatre a bancilor. IV. Situatia pe piata intrenationala de res creditare (scumpirea creditelor intr-o anumita tara va avea ca rezultata intoarcerea cap strain V. Dinamica economiilor personale fizice si juridice daca economiice scad, rata dobinzii va creste. VI. Dinamica producerii si circulatia monetara care determina necesitatea in resurse financiare VII. Sezonietatea producerii VIII. Raportul dintre marimea creditului acordat de catre stat si datoria sa interna 4. Asigurarea creditului- reflecat necesitatea protejarii intereselor patrmoniale ale creditorului in cazul nerambursarii creditului, neachitarea acestuia sau nerespectarea conditiilor de creditare, se manifesta prin gajuri. 5. Caracterul binedeterminat al creditului reprezinta necesitatea utilizarii res pt scopuri binedifinite stipulate un doc de creditare. Se realizeaza prin mentionarea scopurilor acordarii creditului, nerespecatrea crora poate duce la intreruperea platilor de credit sau aplicarea diverselor sanctiuni 6. Caracterul diferential al creditului exprima necesitatea tratarii diferentiate a diverselor categorii de potentiali imprumutanti. Se realizeaza prin sanctionarea de banca a potentialilor imprumutanti in dependenta de interese si in dependenta de politica statului diverselor ramuri de activitate. Functiile creditului I. Redistributia. In conditia economiei de piata, piata capitalelor de imprumut serveste ca mecanizm prin intermediul caruia are loc acumularea mij financiare temporar disponibile din unele domenii de activitate si indreptarea acestuia spre alte domenii care de regula sunt mai profitabile reesind din nivelul diferit de dezvoltare a diferitor regiuni sau ramuri, cit si revin rolul de reglare la nivelul macrieconomiei, ceea ce asigura satisfacerea necesitatiii in resursele financiare a ramurilor care se dezvolta cel mai rapid. Realizind insa functia data indirect duce la formarea diverselor paturi ale societatii, aducind la imbogatirea unor si insaracirea altora. Pt a regla so a inlatura desproportiilor survenite statul se implica in reglarea pietii creditare prin intermediul instrumentelor indirecte. (stimularea creditoriilor anumitor ramuri sau regiuni) indreptarea res fin in aceasta II. Economia cheltuielel de circulatie.- odata reese din esenta economica a creditului, sursa a caruia sunt res financiare temporare disponibile care se elibereaza in procesul circulatiei capitalului industrial si comercial. Diferenta despre perioada de eliberare a marfii si perioada achitarii acesteia poate duce la crearea unei dificitati temporare a res fin. Dificitul respectiv se acopera din contul res fin obtinute din credit a creditului pt acoperorea dificitului temporar. Utilizarea acestuia permite intreprinderilor de a nu intrerupe procesele productivitatii, contribuie la accelerarea de rotatie a capitalului si respectiv la economia res fin. III. Accelerarea procesului de concentrare a capitalului- necesitatea in concentrarea capitalului reese din caracteristicile unei economii stabile. Asigurarea cresterii economice si stabilitatii se face prin intermediul investitiilor : investitiile presupun implicari mari de capital pe a efectuainvestitii, intreprinderile pot recurge la res proprii sau lor credite contribuie la concentrarea mai rapida a capitalului

IV. Deservirea circulatiei de marfuri. Indeplinind functia data creditorul contribuie la accelerarea nu daor a curculatie marfare ci si a celeo banesti, scotind partial din circulatia asa instrumente ca : cecul, cambiile si altele ce asigura imlocuirea platilor ca lichiditati, cu plati prin virament, ceea ce simplifica si acceslereaza mecanizmul realizarii operatiunilor economice pe piata interna si externa. V. Accelerarea progresului tehnico-stiintific- unui sint factorii de crestere a economiei il reprezinta si aplicarea metodelor de tehnologii noi in ramurile care apar ca rezultat a progresului tehnico-stiintific. Procesul dat necesita resurse financiare consederabilecare partial sunt acoperite din contul res creditare, astfel contribuind la accelerarea progresului tehnico stiintific. Clasificarea creditelor se face in baza citorva criterii mai importante fiind categoria creditorului sau imprumutantului : Creditul ComerciaCreditul comercial este acel credit acordat ntre productori i comerciani prin vnzarea mrfurilor, nschimbul unor instrumente de credit (sau efecte de comer). De asemenea reprezint o amnare la plat,acordat de un furnizor de mrfuri sau de servicii, clientului su . Fiind un mprumut civil, creditul comercial se deosebete fundamental de creditul bancar prin aceea, c n timp ce banca mprumut banii depuntorilor sau fonduri ale altor bnci, mprumuttorul (creditorul) civil mprumut banii si. Creditul comercial acordat ntre firme reprezint o modalitate practic, apreciat diferit prin prisma intereselor proprii, de ctre firma care-l acord i de ctre firma beneficiar . Contiente c orice relaxare a activitii ofer concurenei avantaje greu de recuperat ulterior, firmele urmresc s-i conso-lideze poziia pe pia. n acest scop, pe lng mbuntirea calitii utilitilor oferite i a preurilor practicate, competiia se d i pe trmul facilitilor acordate clienilor. Creditul comercial se caracterizeaz prin urmtoarele: a) reprezinta creditul pe care i-l acord ageni economici la vanzarea mrfii sub forma amanrii plilor b) avantajul acestei forme de credit const n faptul c ntreprinztorii ii pot desface producia fr s atepte momentul n care cumprtorii vor deine banii. c) creditul comercial prezint unele limite, n sensul c orice ntreprinzator va putea vinde marf pe credit n msura n care acesta deine rezerve de capital care s i permit continuarea activitti. De asemenea, creditul comercial este limitat n funcie de regularitatea ncasrii contravalorii mrfurilor; d) o limit a creditului comercial deriv din destinaia mrfurilor vandute prin acest tip de credit, respectiv cei doi participani la raportul de credit trebuie s aparin aceluiai sector de activitate. Creditul comercial se manifest sub doua forme: . Creditul cumprator: se manifest sub forma pltlor n avans; aceste credite apar ca o prefinanare de ctre beneficiarii produselor pe care intentioneaz s le achizitioneze; sunt frecvente n ramuri precum: agricultur si construciile de locuine. Creditul vanztor: are ca obiect vanzarea mrfurilor cu plat amanat Factorii care converg la sporirea dimensiunilor creditului comercial decurg din cele trei componente care actioneaz n acest domeniu, respectiv cea tradiional, comercial i financiar. Creditul comercial antreneaz emisiunea de titluri specifice acestui credit (cambii, bilete de ordin) ca titluri de crean, care prezint avantajul scontrii la banci. CREDITUL DE STAT---caracteristica lui de baza e participarea obligatorie a statului care poate fi atit ceditor cit si debitor.Ca organ de stat poate servi orice institutie ce actioneaza in numele lui.In calitate de creditor statul efectueaza prin intermediul bancii centrale creditarea : --a anumitor ramuri/regiuni care au necesitatea in resurse financiare si posibilitatile bugetare ale carora au fost dj folosite iar imprumuturile de la bancile comerciale nu pot fi atrase din cauza caracterul conjunctuarului. --bancile comerciale,in procesul de vinzare a resurselor creditate pe piata interbancara,ca imprumutant statul e in procesul de plasare a hirtiilor de valoare de stat emise in scopul acoperirii deficitului bugetar/datoriei publice.De regula,statul e imprumutant de resurse financiare si e utilizat pt reglarea masei monetare aflate in circulatie. --creditul international CREDITUL INTERNATIONAL---e examjnat ca totalitatea relatiilor de creditare care se realizeaza la nivel international,una din parti fiind institutiile financiar creditare internationale,guvernele tarilor respective precum si persoane juridice,inclusiv institutiile de creditare in cazul in care ca parti ale creditului sint statul,institutiile financiarcreditare internationale,creditul se realizeaza sub forma baneasca.

CREDITUL CAMATAR---o forma specifica a credituluii in lit.vestica e privit ca o forma arhaica a creditului insa in conditiile economice in tranzitie se intilneste ft des,reprezentind totalitatea relatiilor de creditare in rezultatul carora are loc acordarea cu imprumut a resurselor financiare cu dobinzi ft mari iar in cazul nerambursarii metodele de rambursare sint ilegale.El e acordat de catre persoane neautorizate,in conditiile unei economiii de piata sistemul bancar tre sa fie receptiv la necesitatile populatiei ceea ce duce la disoaritia acestei forme de credit. 2. CREDITUL BANCAR---una din cele mai raspindite forme de creditare in economie,obiect al caror consta in transmiterea resurselor financiare ca imprumut.EL ARE URMATOARELE CARACTERISTICI : --in calitate de subiecti ale relatiilor de creditare estebanca ;ca imprumutantpersoana juridica. --in comparatie cu alte forme de credit ca obiect al tranzactiei servesc doar resursele financiare --presupuna aplicarea stricta a principiului de rammbursabilitate si achitarea platii pt resursele financiare. --tre sa fie asigurat,in calitate de asigurare pot servi diverse instrumente ca gajul,polite de asigurare,garantii bancare ce nu contravin legislatiei in vigoare. --obligator are o destinatie/scopul acordarii e predefinit --contractul de creditare referitor la creditul bancar e incheiat obligatoriu in forma scrisa si doar in acest caz are putere legala. --in corespundere cu legislatia in vigoare utilizarea creditelor se face prin intermediul documentelor de plata sub forma transfer prin virament. CLASIFICAREA CREDITELOR IN BAZA URMATOARELOR CRITERII : 1.termenul de acordare: -credit bancar pe termen scurt-acordate pt acoperirea deficitului temporar de resurse financiare. -credit bamcar pe termen mediu-pe un termen de 1 an/pin la 3 ani in unele state ;se utilizeaza in scopuri de producere/pt comercializarea marfii. -credit bancar pe termen lung-de la 1 an in sus ;se utilizeaza in scopuri investitionale din contul lor asigurinduse reinoirea mijloacelor fixe la intreprindere. 2.In dependenta de mecanismul de achitare a dobinzii bancare se clasifica in credite ale caror dobinda se achita in momentulstingerii datoriei de baza,este o forma traditionala aplicata imprumuturilor pe termen scurt fiind si cel mai simplu mecanism de calcul. 3.Imprumuturi,dobinda lacare este achitata in sume egale proportionale pe parcursul intregii perioade de achitare a creditului,se aplica pe creditele pe termen mediu si lung,si are caracter diferentiat de la o operatiune creditara la alta. 4.Credite la care dobinda se achita I momentul acordarii creditelor.Este o forma netraditionalacare de regula se aplica in economii cu inflatie galopanta 5.In dependenta de existenta a asigurarii: -creditele se clasifica in credite fara de asigurare(de incredere),unicul instrument de garantare a creditelor date il reprezinta contractul de creditare,asa tipuri de credite sunt utilizate in proportii mici si clientilor fideli ai bancii -CREDITELE GARANTATE-in calitate de garantie pot servi bunuri imobiliare garantii ale persoanelor terte,polite de asigurari sauorice bun pe care banca il poate considera ca garantie.Garantia serveste pu acoperirea cheltuielilor pe care le poate inregistra banca,in cazul nerespectarii de catre imprumutant a conditiilor contractului de creditare.DE aceea de regula evaluarea garantiei se face la un nivel mai min dechit valoarea de piata a acestea. 6.IN DEPENDENTA DE SCOPUL CREDITULUI,se impart in: -credite cu CARACTER GENERAL,se utilizeaza pu satisfacerea necesitatilor in resurse financiare si se aplica pu imprumuturile pe termen scurt,ca pondere sunt mici(rar se utilizeaza),dce reduce posibilitatea controlului din partea bancii. -CREDITELE ACORDATE PU UN ANUMIT SCOP(SCOP DETERMINAT)-presupune necesitatea utilizarii resurselor financiare in corespundere cu scopurile mentionate in contractul de creditare,nerespectarea carora duce la aplicareapenalitatilor. 7.CATEGORIA POTENTIALILOR IMPRUMUTANTI-se impart in : -CREDITE AGRARE- credite acordate sectorului agrarce a dus la aparitia bancilor specializate bancilor agrare.Caracteristica de baza a imprumutantilor dati consta in necesittatea sezoniera de resurse financiare. -IMPRUMUTURILE COMERCIALE-sunt imprumuturile acordate agentilo economici ce activeaza in sectorul de comercializare amarfurilor si acordare a serviciilor.Caracteristica acestora de regula sunt credtie pe termen scurt si satisfac necesitatile in resursele financiare in marimea in care nu sunt acoperite de creditele comerciale

-IMPRUMUTURI ACORDAT INTERMEDIARILOR PIETII BURSIERE-sunt acordate brocherilor,dilerilor sau maklerii pietii bursiere.Caracteristica de baza orienarea spre deservirea operatiunilor speculative. -CREDITE IPOTECARE ACORDATE PROPRIETARILOR DE IMOBIL-ele se corda si de banci in general precul si de cele specializate.Caracteristica de baza este scopul cordarii creditului si anume achizitia imobilului deja existent(teren,cladire). -CREDITELE INTERBANCARE-sunt creditele care se acorda pe piata interbancara,subiecti ai tranzactiilor sunt bancile,iar rata dobinzii care se stabileste pe piata datainfluenteaza in mod decesiv rata dobinzii la credtilele acordate ulterior. MODALITATEA DE ACORDARE A CREDITLUI: -CREDITELE ACORDATE INTR-O SINGURA TRANSA-sunt creditele ale caror suma de bani este transferata intrun cont special in baza caruia se efectueaza tranzactiile ulterioare, -CREDITE ACORDATE IN CITEVA TRANSE(LINIE CREDITARA)-care presupune ca acordrea transelor urmatoare se face dupa ce imprumutantul va indeplini anumite conditii(desine statator linia creditara,kum are lok clasificarea ei) 3. POLITICA CREDITARA A BANCII reprezinta strategia si tactica bancii in domeniul operatiunilor creditare.Ea va fi diferita de la o banca la alta luind in consideratie factorii de mediu in care activeaza(situatia politica,economici sociali,geografici,tehnologici demografici) STRATEGIA POLITICII CREDITARE include prioritatile,principiile si scopurile de baza a bancii pe poiata creditara.Tactica reprezinta instrumentarul utilizat pt atingerea scopurilor puse in fata bancii. Politica creditara va fi diferit de la o banca laalta in fependenta de scopurile pe cre le are in acest domeniu. Formarea politicii creditare a bncii include : - determinarea strategiei care este acordat de regula de consiliu de derectori , sau consiliul bncii, - elaborarea ghidurilor detailatebreferitor la efectuarea operaiunilor creditare care trebuie a asigure realizarea directiilor strategice de activitate a Bancilor ntrunit anumit domeniu. Docrespectiv este pregtit de ctre un departament specializat in funciile cruia intra si urmrirea respectarii indeplinirii acestora. Este un doc confidenialitate fiind adus la cunotin doar persoanelor nemijlocit implicate in procesul de creditare - un alt doc sunt regulile de efectuate a operaiunilor creditare care descrie in detaliu lucrul fiecarii persoane implicate in procesul de creditare. acesta comune regulile generale referitor la efectuarea operaiunilor la paketul de doc ce trbeuie prezentat , modalitate de examinare a doc si metodologia de luare a deciziei in cazul acordrii creditelor. De asemenea se prevd mod de urmrire a creditului acordat si mod de rambursare a acestora, tot aici se mentioneaza si mod de solutionare a litigiilor ce apar ntre mprumutant si creditor. Doc dat este adus la cunotin personalului ce activeaz in domeniul de acordare a ceditelor. Procesul de creditare reprezint metodele si modalitatile de realizare a operaiunilor creditare cae sunt amplasate intro anumit succesiune si sunt acceptate de ctre banca. Procesul de creditare se bazeaz pe urmtoarele principii: 1 principiul relatiilor cu clienii - presupune stabilirea de ctre banca a peferintelor sale pentru tranzacii unice sau de durata. De regula bancile care ai viziuni pe termen lung vor tinde sa stabileasc relaii de durata cu clienii si care usureaza solitionarea problemelor ce apar pe parcurs. O astfelbde tratare presupune si asigurarea unor deserviri de calitate cunoaterea si satisfacerea cerintelor acestora precum si dezvoltarea desrvirii complexe a clienilor. 2 prioritatile de care se conduce banca in procesul de creditare ele se pot referi la tipurile creditelor acordate, categoria de clienii cu care se lukreaza, formele de aaigurare si hatantare a creitelor 3 sistemul valorilor morale de cre trebuie sa se conduc orice participant al operaiunilor de creditare cum ar fi : onestitatea sinceritatea Procesul de creditare este o procedura complexa in cadrul creia pot fi evidentiate urmtoarele etape: Etapa 1. planificarea care consta in anilaza situaiei macroeconomice a rii in general, situaiei in regiunile de unde provin principalii clineti , analiza ramurilor de activitate a clinetilor ( dinamica de dezvoltare a acestora) testarea personalului de creditare pentru a determina gradul de pregtire a acestora pentru efectuarea operaiunilor creditare precum si pentru lukrul cu diverse categorii de clieni, . msurile enumerate anterior sunt efectuate de ctre departamentele analogice ale Bancilor si de ctre departamentul de Mk fr implicarea majora a personalului creditare. In rezultatul analizelor efectuate banca va elabora Memorandumul politicii creditare de regula pt o perioada de un an in care vor fi indicate: - directiile de baza de activitate a departamentului de creditare pt perioada urmtoare, date exacte referitor la activitatea de creditare ( normative si limite ) care ii asigura bncii nivelul necesar de rentabilitate si protejarea fata de

riscurile creditare. la limite si normative se refer: a. Raportul dintre credite si depozite e. Limitele de clientela b. Raportul capital propriu active bancare f. Limitele geografice ( se aplica pt bancile cu o reea c. Structura activelor mare de filiale) d. Structura pasivelor - stipularea cerintelor referitor la efectuarea operaiunilor de creditare: Paketul de documnete necesar pt accesarea unui credit Tipurile de garantie utilizate si evaluarea acestora Cerintele fata de nsoitirea documentar a creditelor alte elemente necesare pt desfasurrea normala a procesului de creditare. Elaborarea documentului dat ii permite bncii sa treac la desfurarea procesului de creditare propriu zis Etapa a 2. Primirea cererilor de creditare si acordarea creditelor. In corespundere cu cerintele doc mentionate anterior inspectorii creditari decurg la cerirele de creditare. Cererea de creditare va fi insotita de un Sir de documente cele mai des ntlnite fiind: Cererea de credit Copiilor documnetelor de constituire a ntreprinderii confirmate notarial Bilanturile contabile pt ultima perioada de raportare confirmate de inspectoratul fiscal Argumentarea tehnico- economic a proiectului ce va fi credtit Copiile contractelor incheeate cu furnizarii care confirma pt ce se ia creditul Exemplele de semnturi ale persoanelor autorizate de a efectua transferuriel de mijloace banesti precum si exemplu de stampila sau antentul stampilii In fependenta de creitul finantarii Bacu poate solicita si alte documente care si permite luare unor decizii corecte referitor la luare creditelor. In procesul de creditare bancar. Banca se conduce de principiile de crediter: rambursabilitatra si perioada de acordrae, caracterul duferentiatal creditelor, asigurarea creditului, si costul creditului sau plata pt resursele creditare( dobinda). In procesul de creditare bancar bancile efectuiaza: Analiza clienilor din punctul de vedere a solvabilitatii acestora ( se analizeaz gradul de participare cucapitalul propriu) Istoria creditara Capacitatea clinetului de asi onora obligatiunile gradul de ric pe care sil asuma banca mrimea creditului care poate fi acordat in condiiile existente si de conditiile de acordare a creditelor. In momentul analizei solvabilitatii clientuluii banca de asemenea va evolua cum acordarea unui credit va afecta si solvabilitatea bncii. In urma analizelor efectuate banca va lua decizia despre acordarea sau neacordarea creditului si va anuna decizia clientului sau. Dac decizia este una favorabil banca va negocia cu imprumutantul tipul creditului acordat, forma de acordare a creditului, perioada de acordare, mrimea dobinzii si modalitatea de achitarea a acesteea , garantia care va fi pus, scopul acordrii creditului care se vor regasi ulterior in contractul de creditare. Contractul de creditare reprezint documentul de baza care reglementeaz relaia dintre banca si mprumutant, apar interesele economice ale partilor, stabilete drepturile si obligatiunile acestora, precum si responsabilitatea material pentru nerespectarea clauzilor contractului. Incheerea contractului de creditare are loc in urmtoarele etape: 1. Formarea initiala a componentei contractului de ctre mprumutant (suma, perioda, tipul, asigugararea) 2. Examinarea de ctre banca a proiectului de contract si foemularea deciziei referitor la posibilitatea acordrii unui astfel de credit in general si cu respectarea condiiilor cerute in particular. La etapa respectiva, banca decide; 1.dac clientul este solvabil sau nu si dac operatiunea data coincide cu interesele bncii ; 2. dac banca este capabil de a a orda creditul in suma cerut reesind din resursele financiare de cae dispune sau dac le poate atrage din activitatea de depozitare din creditele interbancare sau de la banca naionala; 3. Corectarea condiiilor contractului astfel ca sa corespunda interesele ambelor pri are loc negocierea; 4. Semnarea contractului de creditare in momentul in care contractul obine putere juridic Componenta contractului de creditare : - dispozitii generale - dreptului si obligatiunile imprumutantului - drepturile si obligatiunile bncii - responsabilitate partilor - modaliti de solutionare a litigiilor sau conflictelor - perioada pt care este incheeate contractul - adresele juridice ale partilor

Contractul de creditara reflecta toate principiile de creditare . - perioada de acordare - asigurarea creditului - rambursabilitatea creditului - scopul acordrii - plata creditului - diferentialitatea Dup inkeerea si semnarea contractului are loc acordarea creditului care consta in transferul mijloacelor banesti din contul bncii in conturi speciale din care se vor efectua toate platile ulterioare. Pe creditele bancare nu se admite acordarea creditului sub forma de likiditati toate platile fiind argumentate prin documente de plata Etapa a 3. Utilizarea ceditelor. Utilizarea mijloacelor financiare dincontul creditului se face doar sub forma de viramemt in baza documentelor de plata prezentate. Nwcesitatea reesa din faptul monitorizarii de ctre banca a utilizarii resurselor financiare. Pe parcursul etapeivdate banca efectuiaza minitoringul creditare. Scopul de baza al acestuia ete asigurarea intrarilor la la timp a platilor care includ suma de baza a creditului si platile procentuale ( dobinda ). In cazul nerespectarii condiiilor contractului de creditare banca poate aplica sanciuni imprumutantului ca - stoparea efectuarii platilor - mrirea dobinzii - aplicarea penalitatilor In cazul in care mprumutantul nu respecta condiiile contractlui de creditare inspectorul creditare va lua urmtoarele msuri: 1. l va telefonato ca business respecta obligatiunile 2. Ii va expedia o scrisoare de preintimpinare 3. Indreptarea dicumentelor in istanta de judecat

In paralel cu cele enumerate banca evaluiaza periodic portofoliul de credite pe care l are precum si problemele care au aprut pe parcursul acordarii creditelor. Etapa a 4. Rambursarea creditului. Rambursarea creditului nseamn intrarea de mij banesti care au fost acordate ca credit si akitatea tuturor platilor aferente creditului dat ( dobinda , comesioane,) ca rezultat banca i aaugura reinoirea resurselor financiare iar agentul economic Beneficiaz de o istorie creditara pozitiv care ii va facilita obinerea unui nou credit. Tema: esenta si structura sistemului bancar 3. esenta si structura sistemului bancar 4. evolutia sistemului bancar in RM 1 esenta si structura sistemului bancar Sistemul bancar-totalitatea diferitor tipuir de banci precum si leg ce apar intre acestea care functioneaza intrun anumit spatiu georgrafic pe o perioada determinata de timp. Sistemul bancar include urmatoarele componente: IV. Banca centrala(banca statului) care are functiile urmatoare: a) ca banca a statului- pastreaza rezervele valutare si de aur a statului, elaboreaza politica financiara-creditara si urmareste respectarea ei, efectuiaza toate platile statului b) ca banca a bancilor-pastreaza rezervele obligatorii ale bancilor comerciale, este creditorul de ultiam instanta a bancilor comerciale, formuleaza reguli de joc pe piata bancara si urmareste respectarea acestora Bancile comericale sau alte tipuri de banci care indeplinesc toate functiel cu exceptia celor de emisie a bancnotelor. Institutiile bancare- oferirea creditelor ce corespund etapelor de dezvoltare a economiei

V. VI.

Functiile sistemului bancar: 4. Asigurarea cresterii economice- oferirea creditelor ce corespund etapelor de dez a economiei 5. reglarea inflatiei- prin intermediul masei monetare aflate in circulatie 6. reglarea balanetei de plati sistemul bancar existent la moment poate fi divizat in: c. Sistemul bancar monocentric- existenta unei singure banci care are functia de banca centrala d. Sistemul bancar policentric-exista citeva banci care au functiile respective(sunt caracteristice pt tarile federative) De asemeanea exista: siseme bancare segmentate- reglarea stricta a activitatii sist bancar in care activitatile diferitor componenete sunt strict definite(ca in SUA si Japonia) sisteme bancare universale- nu contin limiatre referitor la executarea diferitor tipuri de operatiuni si servicii (MB)

2 evolutia sistemului bancar in RM

SB existent in RM este organizat in 3 nivele. I nivel -BNM II nivel- BC II nivel- Institutiile financiare creditare nebancare. SB existent la moment a evoluat in comparatie cu Sb existenta in URSS, care era organizat in felul urmator: I nive- banca centrala(Mosova), Filiala bancii centrale (chisinau) II nilev- erau 5 banci de stat a caror oficii erau la moscova: Agropromstroibank, Promstroibank, Vnestroibank, Jilsotbank, Zbrebank Dupa destramarea URSS in perioada anilor 90 are loc constituirea Sb din RM: Filiala bancii centrale >>> BNM. BNM devine centru de decontare(se inregistreaza toate platile). Filial bancilor trec prin procedura de reorganizare si se transforma in SA si sunt privatizate. Privatizare se face treptat, proprietarii rascumpara cota statului pe parcursul anilor 90-95 Aropromstroibank>>>agroindbank Promstroibank>>>>Moldincombank Vnestroibank>>> Eximbank Jilsotbank>>>Banca social Zbrebank>>>banca de economii La bancile deja existente se adauga un sir de banci private care au fost fondate de la 0, una dintre acetea este Victoriabank. Pe parcursul anilor90 pina in prezent SB autohton sa dezvoltat existind pe piata la dif etape un nr dif de banci (cca 20 banci). La moment pe piata sunt prezente 6 BC care detin licebta pt diferite tipuri si care ofera tot spectrul de servicii bancare. In evolutia SB autohton poate fi evidentiat etapa de constituire si formare a SB local si etapa intrarii grupelor bancare internationala pe piata bancara. (2005-2007). Intrarea pe piata a grupului francez GROUP SOSIETE GENERALY cu achizitia Mobiasbanc, si Italian GRUPO VENETO BANKA achizitionarea EXIMBANK. Intrarea pe piata data a fost argumentata de indicatorii de crestre a pietii locale. Din nacile existente pe piata locala avem reprezentanti si a altor grupe bancare: ProCredit bank, BC rominia... Concluzie: SB autohton este un sistem format, intrare pe piata a unor actuali noi este putin probabail , este un sistem bineorganizat care raspunde necesitatilor economiei locale.

Tema 5: esenta si structura sistemului bancar 5. esenta si structura sistemului 6. evolutia sistemului bancar in RM bancar 1 Sistemul bancar-totalitatea diferitor tipuir de banci precum si leg ce apar intre acestea care functioneaza intrun anumit spatiu georgrafic pe o perioada determinata de timp. Sistemul bancar include urmatoarele componente:

Banca centrala(banca statului) care are functiile urmatoare: a) ca banca a statului- pastreaza rezervele valutare si de aur a statului, elaboreaza politica financiara-creditara si urmareste respectarea ei, efectuiaza toate platile statului b) ca banca a bancilor-pastreaza rezervele obligatorii ale bancilor comerciale, este creditorul de ultiam instanta a bancilor comerciale, formuleaza reguli de joc pe piata bancara si urmareste respectarea acestora VIII. Bancile comericale sau alte tipuri de banci care indeplinesc toate functiel cu exceptia celor de emisie a bancnotelor. IX. Institutiile bancare- oferirea creditelor ce corespund etapelor de dezvoltare a economiei Functiile sistemului bancar:
VII.

7. Asigurarea cresterii economice- oferirea creditelor ce corespund etapelor de dez a economiei 8. reglarea inflatiei- prin intermediul masei monetare aflate in circulatie 9. reglarea balanetei de plati sistemul bancar existent la moment poate fi divizat in:
e. Sistemul bancar monocentric- existenta unei singure banci care are functia de banca

centrala
f. Sistemul bancar policentric-exista citeva banci care au functiile respective(sunt

caracteristice pt tarile federative) De asemeanea exista:

-

siseme bancare segmentate- reglarea stricta a activitatii sist bancar in care activitatile diferitor componenete sunt strict definite(ca in SUA si Japonia) sisteme bancare universale- nu contin limiatre referitor la executarea diferitor tipuri de operatiuni si servicii (MB) SB existent in RM este organizat in 3 nivele. I nivel -BNM II nivel- BC II nivel- Institutiile financiare creditare nebancare.

SB existent la moment a evoluat in comparatie cu Sb existenta in URSS, care era organizat in felul urmator: I nive- banca centrala(Mosova), Filiala bancii centrale (chisinau) II nilev- erau 5 banci de stat a caror oficii erau la moscova: Agropromstroibank, Promstroibank, Vnestroibank, Jilsotbank, Zbrebank Dupa destramarea URSS in perioada anilor 90 are loc constituirea Sb din RM: Filiala bancii centrale >>> BNM. BNM devine centru de decontare(se inregistreaza toate platile). Filial bancilor trec prin procedura de reorganizare si se transforma in SA si sunt privatizate. Privatizare se face treptat, proprietarii rascumpara cota statului pe parcursul anilor 90-95 Aropromstroibank>>>agroindbank

Promstroibank>>>>Moldincombank Vnestroibank>>> Eximbank Jilsotbank>>>Banca social Zbrebank>>>banca de economii Tema 7: desrvirea operaiunilor prin virament de ctre bnci 1. Esenta operaiunilor prin virament. Principiile de organizare si important acestora 2. Formele operaiunilor prin virament 3. Tendintele de dezvoltare a operatiunilor prin virament 1. In procesul activitatii economico financiare intreprinderea interactioneaza cu alti subiecti de activitate, cu sistema financiara, cu bancile, cu salariatii sai si cu alti parteneri in legatura cu comercializarea marfurilor si oferirea serviciilor, in legatura cu efectuarea platilor in fondurile bugetare si extrabugetare, in legatura cu luarea si rambursarea creditelor si achitarea dobinzilor aferente, in legatura cu achitarea salariilor, cu repartizarea profiturilor nerepartizate ce ramin dupa achitarea impozitelor. Totalitatea platilor ce apar in rezultatul relatiilor expuse anterior formeaza circulatia monetara intr-un stat care se poate realiza fie sub forma baneasca fie sub forma non baneasca( prin virament). La moment tendintele sunt spre micsorarea circulatiei banesti si majorarea platilor prin virament. Platile prin virament se efectueaza prin intermediul bancilor, conditie obligatorie fiind ca ambele parti sa detina conturi curente in banca. Legislatia in vigoare stabileste obligativitatea existentei contului la deschiderea intreprinderii. Deschiderea contului se face in baza unei cereri care de regula este standardizata si prezentarea unui document de plata in care este mentionata suma care se pune in cont. Daca cererea este acceptata de catre banca atunci se incheie contract de deservire de casa si de efectuare a platilor in care sunt stipulate conditiile de deservire, platile percepute, drepturile si obligatiunile partilor, responsabilitatile si adresele juridice ale acestora. Contractul dat va fi insotit de o fisa bancara speciala in care se va mentiona numele persoanelor care au dreptul de a scoate bani din cont, exemplele semnaturilor acestora si modelul de stampila ce va fi aplicat pe documentele de plata. Procesul platilor prin virament este reglementar de catre regulile de efectuare a decontarilor prin virament aprobate la 1 ianuarie 1997 care prevad: - principiile de organizare a platilor, - formele de plati, - documentele de plata utilizate, cerintele fata de completarea documentelor resspective si alte puncte cu caracter reglementar. Principiile de efectuare a decontarilor prin virament: Pe teritoriul RM unicul mijloc de plata legal este leul moldovenesc. Intreprinderile efectueaza platile sub forma platilor de virament doar prin intermediul bancilor. Daca intreprinderile isi sting reciproc datoriile in acest caz la banca va fi prezentat un document de plata unde in rubrica destinatia platiiva fi indicat documentul ce atesta stingerea reciproca a datoriilor. Intreprinderea are dreptul de a dispune cu mijloacele banesti care le pastreaza in conturile curente in corespundere cu destinatia statutara a acestora Transferul mijloacelor banesti de catre o intreprindere din contul mijloacelor banesti ale altei intreprinderi nu se accepta. Inscrierea banilor in contul beneficiarului se face numai dupa ce suma respectiva afost transferata din contul platitorului

Intreprinderea are dreptul sa-si aleaga formele platilor pe care le va utiliza, sa le indice in contractele cu partenerii sai astfel ca aceasta sa nu contravina regulilor utilizate, documentelor normative care tin de circulatia prin virament si care functioneaza pe teritoriul RM. Transferul banilor din contul platitorului se face doar la cererea acestuia cu exceptia cazurilor de transfer obligatoriu a mijloacelor banesti Bancile primesc documentele de plata de la intreprinderi pe parcursul zilei operationale trecindu-le prin bilant in aceeasi zi. Documentele de plata se primesc indiferent de suma indicata in acesta Executarea documentelor de plata se face doar in cazul existentei suficientelor mijloace banesti pentru transferul complet. Ca exceptie sunt dispozitiile In CASO care se primesc spre executie indiferent de suficienta mijloacelor banesti, se inregistreaza la banca iar executarea loe se face la intrarea banilor in cont. Ordinea efectuarii platilor se stabileste de catre intreprindere daca legislatia in vigoare nu prevede alta modalitate. Platitorul nu are dreptul de a reintoarce documentele de plata pe care le-a transmis spre executie. Toate situatiile de conflict referitor la efectuarea platilor de catre platitor se examineaza de catre Judecatoria de arbitraj, iar cele care tin de efectuarea platilor de catre banca se examineaza de catre banca. Formele platilor prin virament sunt: Dispozitia de plata Dispozitia de plata accentuata Cererea dispozitiei de plata; in 2008 aceste primele 3 au fost inlocuite cu ordinele de plata Acreditivele Cecurile Dispozitiile IN CASO Importanta decontarilor prin virament reese din urmatoarele: Intermedierea distributiei si redistributiei produsului social creat Prin intermediul controlului termenului de livrare,achitarii la timp,calitatii produsului achitarile prin virament influenteaza direct producerea contribuind la micsorarea perioadei de timp din momentul livrarii productiei pina la momentul achitarii acesteia. Utilizarea platilor prin virament reduce la minimum circulatia banilor lichizi sub forma baneasca (bancnote) ceea ce contribuie la reducerea cheltuielilor de circulatie. Datorita platilor prin virament este posibil de urmarit utilizarea resurselor creditare. II. FORMELE PLATILOR PRIN VIRAMENT A)Efectuarea platilor prin utilizarea ordinelor de plata. Ordinele de plata se utilizeaza pentru achitarea marfurilor si serviciilor, nu este necesara prevederea lor in contractele cu partenerii si reprezinta ordinul scris al platitorului de a transfera suma indicata in contul beneficiarului. Circulatia documentara a ordinului de plata: 1.Platitorul completeaza ordinul de plata in 4 exemplare, semnatura si stampila se pun doar pe primul exemplar 2.Transmiterea documentelor de plata 3.Banca platitorului primirea documentelor spre executie 4.Transmiterea exemplarului 4 platitorului si a extrasului de cont 5.Transmiterea exemplarului 2 si 3 si efectuarea transferului 6.Inscrierea banilor in contul beneficiarului 7.Transmiterea exemplarului 3 si a extrasului din cont B)Acreditivele reprezinta obligatiunea bancii de a transfera o anumita suma de bani beneficiarului pentru marfurile si serviciile acordate la prezentarea de catre beneficiar a

anumitor documente ce atesta acest lucru. Forma respectiva de plata trebuie sa fie prevazuta in contractul incheiat intre platitor si beneficiar. In RM se utilizeaza acreditivul acoperit si limitat in timp care se caracterizeaza prin urmatoarele: Bancii beneficiarului i se transfera toata suma care urmeaza a fi achitata si care se depoziteaza intr-un cont special creditori pe documente de plata. Creditivul se deschide pentru o anumita perioada de timp, nu poate fi modificat sau revocat fara acordul ambelor parti. Acreditivul poate fi deschis din contul surselor proprii precum si din contul surselor creditare, este destinat pentru efectuarea platilor cu un singur furnizor, nu poate fi readresat si nu se admite eliberarea mijloacelor banesti din contul acestora. Perioada maxima a unui acreditiv este 25 zile, pentru un acreditiv bugetar maximum un an bugetar. Circulatia documentara in cazul acreditivului: Completarea cererii despre deschiderea acreditivului in 4 exemplare Transmiterea cererii la platitor Primirea documentelor spre executie Transmiterea exemplarului 4 si a extrasului din cont Transferul mijloacelor banesti si a exemplarului 2 si 3 Inscrierea banilor in contul special creditor pe documentele de plata Transmiterea exemplarului 3 ce serveste ca confirmare de deschidere a acreditivului Livrarea marfurilor sau acordarea serviciilor Deschiderea reestrului de utilizare a acreditivului in 4 exemplare si transmiterea lui impreuna cu documentele ce atesta livrarea marfurilor sau serviciilor bancii beneficiarului Banca beneficiarului in baza documentelor prezentate are loc transferul mijloacelor banesti din contul creditor pe documente de plata in contul beneficiarului Transmiterea exemplarului 4 al reestrului si extras din cont Transmiterea exemplarului 2 si 3 a reestrului impreuna cu documentele prezentate ce confirmau livrarea marfurilor sau acordarea serviciilor. Transmiterea exemplarului 3 al reestrului impreuna cu documentele prezentate de catre beneficiar. Principalii indicatori n expresie bneasc a activitii ntreprinderii sunt: 1. Cifra de afaceri, indicator care msoar rezultatele la nivel microeconomic, reprezentnd volumul ncasrilor ntreprinderii din activitatea proprie ntr-o perioad de timp, ncasri efectuate la preul pieei. Cifra de afaceri nsumeaz ncasrile obinute din acte de comer: vnzri de bunuri materiale; prestri de servicii; depuneri la banci i instituii financiare; acordarea de credite; operaiuni bursiere. Prin intermediul acestui indicator se apreciaz dimensiunea ntreprinderii i puterea economico-financiar. 2. Valoarea adugat, indicator care msoar eficiena economic la nivel micro i macroeconomic. La nivelul ntreprinderii valoarea adugat se determin ca diferen ntre ncasrile ei totale din vnzarea bunurilor materiale i a serviciilor ctre clieni i consumurile de factori de producie, respectiv plile fcute ctre furnizori. n componena valorii adugate a ntreprinderii intr: salariile pltite; impozitele i taxele; amortizarea; profitul. Cu alte cuvinte, acest indicator cuprinde consumul factorului munc i a factorului capital fix i nu include consumul intermediar. La nivel macroeconomic valoarea adugat se determin prin scderea consumului intermediar din produsul global brut. 3. Profitul brut sau profitul total este un indicator ce exprim mrimea profitului obinut de ctre o ntreprindere ntr-o anumit perioad de timp. El se determin prin scderea din cifra de afaceri a ntreprinderii a costului de producie. 4. Profitul net este indicatorul care reflect partea din profitul brut al ntreprinderii, care rmne dup scderea din acesta a impozitelor i a altor pli prevzute de legislaia n vigoare (dobnda la capitalul investit, chiria pltit pentru cldiri, arenda, partea destinat rezervelor, donaiile pentru scopuri umanitare . a.). Rezultatele sintetice ale dezvoltrii economice i gsesc expresia n urmtorii indicatori macroeconomici:

Produsul Global Brut (PGB) reprezint valoarea total a bunurilor i serviciilor obinute ntro anumit perioad de timp (de regul, ntr-un an). PGB include i elementele de consum intermediar (valoarea materiei prime, semifabricatele, energia etc.). Produsul Intern Brut (PIB) exprim mrimea valorii adugate a bunurilor economice produse n interiorul rii de ctre agenii economici autohtoni i strini n timp de un an. PIB se determin ca o diferen ntre PGB i consumul intermediar(Ci): PIB=PGB - Ci. PIB nu include: plile transferate populaiei n form de pensii, ajutoare, indemnizaii . a., deoarece persoanele care se bucur de aceste pli nu particip la crearea produsului intern brut; plile de transfer particulare n form de subsidii bancare, sponsorizare, binefacere, deoarece aceste pli deja au fost nregistrate n form de venituri la agenii economici respectivi; afacerile cu hrtiile de valoare, cumprarea i vnzarea aciunilor, care la fel nu majoreaz PIB-ul; realizarea obiectelor parial utilizate, deoarece valoarea lor iniial a fost nregistrat n anii precedeni. Produsul Intern Net (PIN) reflect mrimea valorii adugate nete a bunurilor economice destinate consumului final. Produsul intern net este creat n interiorul unei ri de ctre agenii economici autohtoni i strini n timp de un an. PIN=PIB-A(amortizarea). Produsul Naional Brut (PNB) exprim n form bneasc rezultatele activitii agenilor economici autohtoni care activeaz n interiorul rii sau n afara acesteia. PNB poate fi mai mare sau mai mic ca PIB, n dependen de soldul (pozitiv sau negativ) dintre PIB-ul obinut de agenii economici autohtoni n afara granielor rii i PIB-ul obinut de agenii economici strini care activeaz pe teritoriul rii: PNB=PIBsoldul valorii adugate brute. Produsul Naional Net (PNN) exprim mrimea valorii adugate nete a bunurilor i serviciilor finale obinute de agenii economici autohtoni: PNN=PNB-A(amortizarea). Venitul Naional (VN) include veniturile de la utilizarea factorilor de producie (salariul, renta, profitul, dobnda). VN=PNN - Ii (impozitele indirecte). Investiia reprezint totalitatea cheltuielilor destinate pentru procurarea bunurilor de capital n vederea dezvoltrii economice. Investiiile pot fi divizate n dependen de urmtoarele criterii: a) n dependen de modul de folosire investiiile se mpart n investiii de nlocuire a capitalului fix uzat, sursa crora o constituie fondurile de amortizare i investiii pentru dezvoltare, numite investiii nete, sursa crora o constituie la nivel macroeconomic venitul naional. Investiiile de nlocuire luate n ansamblu cu investiiile pentru dezvoltare formeaz investiiile brute de capital, ce contribuie la formarea capitalului real. Investiiile brute sunt destinate pentru formarea capitalului fix i modificarea stocurilor de materii prime, semifabricate i produse finite pentru vnzare; b) n dependen de forma de proprietate investiiile pot fi divizate n investiii private, efectuate de sectorul privat i investiii publice, efectuate de ctre stat; c) n dependen de locul de efectuare investiiile se mpart n investiii interne, efectuate n interiorul rii respective i investiii externe, efectuate n alte ri; d) n dependen de ramura n care se efectueaz investiiile se disting investiii industriale, agricole i comerciale etc. La nivel macroeconomic economiile i investiiile, de regul, sunt egale. Pentru ca nclinaia spre economii s constituie un factor de progres, afirm J.M.eynes, este necesar ca economiile s se transforme n investiii (E=I). Asupra procesului de investire a capitalului influeneaz urmtorii factori1: cererea de investiii, randamentul viitor al bunului de capital; fluctuaiile profitului la investiiile existente, politica statului n domeniul investiiilor; starea general a economiei naionale; conjunctura economiei mondiale; perioada de rambursare a investiiei; cheltuielile cu ntreinerea i funcionarea bunurilor de capital realizate; tipul de progres tehnic dominant i gradul de accelerare a inovaiilor i inveniilor;

 dimensiunea stocurilor bunurilor de capital n raport cu evoluia produciei cerute pe pia; anticiprile investitorilor n legtur cu evoluia vnzrilor i profiturilor n domeniul unde se investete; gradul de fiscalitate n raport cu profitul; eficiena marginal a capitalului i rata dobnzii, situaia cnd rata profitului de la capitalul investit este egal cu rata dobnzii; riscurile acumulate de ntreprinztor i mprumuttor. Investiiile joac un rol important n activitatea economic: contribuie la sporirea i modernizarea capitalului ca factor de producie; servesc ca surs material n crearea noilor locuri de munc; contribuie la sporirea nzestrrii tehnice a muncii, la aplicarea tehnicii moderne n producie; contribuie la creterea productivitii factorilor de producie; servesc ca mijloc de cretere economic i de sporire a venitului naional. ntre consum, economii i investiii exist relaii de influen reciproc. Aceste interdependene sunt exprimate prin multiplicatorul i acceleratorul investiional. Multiplicatorul investiional reprezint un numr prin care trebuie s se multiplice voina de investire net pentru a se obine suma corespunztoare de variaie a venitului. Formula multiplicatorului investiional: k =
V , I

unde: k multiplicatorul investiional; V - variaia venitului; - variaia investiiilor. Multiplicatorul I investiiilor ne arat de cte ori sporul de investiii se cuprinde n sporul de venit, adic unei anumite creteri a investiiilor i corespunde creterea venitului de n ori. Acceleratorul investiional reflect relaia direct ntre variaia volumului de investiii nete i variaia venitului naional. Formula acceleratorului investiional: A =
I , unde: A acceleratorul investiional; V

- variaia I

volumului de investiii; V - variaia venitului naional. Principiul acceleratorului exprim efectul creterii venitului asupra investiiilor.