STAS 10903/2 - 1979

1. Generalitati Prezentul standard se refera la modul de evaluare a sarcinii termice, a densitatii sarcinii termice si a cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de structura ale unei constructii n caz de incendiu, n functie de care, prin prescriptii specifice, se stabilesc masurile de prevenire si stingere a incendiilor n constructii. Sarcina termica reprezinta cantitatea de caldura pe care o poate degaja prin combustie completa totalitatea materialelor combustibile, fixe si mobile, existente n spatiul afectat de incendiu.

Densitatea sarcinii termice se determina prin raportarea sarcinii termice la suprafata sectiunii orizontale a spatiului afectat de incendiu si reprezinta un parametru principal de determinare a pericolului de incendiu.
Valoarea cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de structura ale unei constructii n caz de incendiu poate fi utilizata la stabilirea limitei de rezistenta la foc ce trebuie sa o aiba elementele de structura respective. Aceasta valoare se va determina tinnd seama de factorii care pot influenta combustia materialelor, cum sunt : 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j capacitatea de ardere a materialelor n functie de natura, starea fizica, gradul de divizare, amplasare etc.; 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j

919o141j

influenta dimensiunilor geometrice n plan ale spatiului

afectat; 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j

conditiile de ventilare si disipare a caldurii care se

degaja; 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j

posibilitatile de dezvoltare pe verticala a incendiului etc.

2. Evaluarea sarcinii termice si a densitatii sarcinii termice. Sarcina termica (SQ) se determina cu relatia :

n MJ

(1)

n care : Qi n MJ/mN3); Mi n considerare. puterea calorifica inferioara a unui material, n MJ/kg (pentru gaze, masa materialelor combustibile de acelasi fel, aflate n spatiul luat n considerare, n kg (pentru gaze, n MJ/mN3); numarul materialelor de acelasi fel aflate n spatiul luat n

Spatiul luat n considerare, pentru care se determina sarcina termica, poate fi un compartiment de incendiu al unei constructii (definit conform normelor tehnice specifice) sau, dupa caz, o parte a acestuia (o ncapere sau un grup de ncaperi, o hala sau o zona a acesteia, unul sau mai multe niveluri etc.).
Puterea calorifica inferioara (Qi) se determina, conform STAS 8790-71. Valorile puterii calorifice pentru materiale uzuale sunt indicate n anexa A din prezentul STAS. Masa materialelor combustibile de acelasi fel se stabileste lund n considerare cantitatea maxima a materialelor care au aproximativ aceeasi putere calorifica inferioara si care se pot afla la un moment dat n spatiul respectiv. Se vor lua n considerare toate materialele combustibile fixe sau mobile, care sunt n interiorul cladirii sau care intra n componenta elementelor de constructii, instalatii, utilaje tehnologice, mijloace de transport inclusiv cele din componenta pardoselilor, tmplariei, finisajelor (exceptnd zugravelile si vopsitoriile), izolatiilor, rafturilor, containerelor, paletelor, ambalajelor etc. Nu se iau n considerare materialele combustibile aflate ntr-o stare n care aprinderea lor nu este posibila (stare avansata de umiditate, fructe si zarzavaturi proaspete etc.). Densitatea sarcinii termice (qs) se determina cu relatia :

n MJ/m2 n care SQ AS sarcina termica (detaliata anterior) n MJ;

(2)

suma ariilor pardoselilor ncaperilor ce alcatuiesc spatiul luat n considerare (definit anterior), n m2 .

3. Evaluarea cantitatii de caldura si a densitatii cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de constructii n caz de incendiu Cantitatea de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de constructii (SA), se determina cu relatia:

n MJ
n care : c

(3)

coeficient prin care se tine seama de marimea dimensiunilor geometrice ale spatiului luat n considerare. Valorile acestui coeficient sunt conform tabelului 1; coeficient prin care se tine seama de numarul de niveluri si de conditiile de ventilare si disipare a caldurii. Valorile acestui coeficient sunt conform tabelului 2; coeficient prin care se tine seama de capacitatea de ardere a materialelor, n conditii de incendiu. Valorile acestui coeficient sunt conform tabelului 3 : puterea calorifica inferioara (definita anterior)

Qi

masa materialelor combustibile de acelasi fel, n MJ, determinata conform procedurii prezentate anterior fara a lua n considerare :
919o141j 919o141j 919o141j pardoselile

lipite direct pe un suport incombustibil masiv;

919o141j gazele si lichidele pentru lubrifiere sau racire din interiorul utilajelor tehnologice fixe' sau al conductelor, care nu pot fi avariate nainte sau n caz de incendia; 919o141j lichidele

919o141j 919o141j

din conducte si recipienti ficsi, de maximum 1 m3; sau cocsul depozitat temporar n buncare de beton sau

919o141j carbunele

zidarie.

T a b el 1

Valorile coeficientului c Aria construita a spatiului luat n considerare (Ac) m2 1000 1001 ... 3000 3001 ... 5000 5001 ... 7000 7001 ... 9000 9001 ... 30000 > 30001

Latura mica (l) a spatiului luat n considerare, n m l < 20 20 l < 40 40 l < 60 l 60 c (informativ) 1,0 1,1 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2 1,0 1,1 1,2 1,2 1,4 (1,3) 1,5 (1,3) 1,5 (1,3) 1,2 1,4 1,5 1,7 2,0 (1,7) 2,0 (1,7) 1,5 1,5 2,0 2,2 2,4 2,6

OBSERVAII: 1. Valorile din paranteze se aplica la constructii cu un singur nivel suprateran;

2. Valorile coeficientului c din tabel sunt date pentru compartimentele de incendiu care au accese din exterior pe ambele laturi lungi. Pentru celelalte compartimente, coeficientul c se ia din tabelul 1, corespunzator laturii mici si pentru o suprafata ce se nscrie ntr-un inter-val imediat superior celui real. T a b el 2

Valorile coeficientului p Subsol 0,04 0,04...0,08 > 0,08 1,4 1,2 1 1 1,2 1 0,6 Numar de niveluri supraterane 2 3...5 p (informativ) 1,3 1,5 1,1 1,3 0,8 1 >5 1,8 1,5 1,3

*Semnificatia simbolurilor : Ag aria nsumata a sectiunii golurilor care apartin de spatiul luat n considerare, prin care caldura poate fi evacuata n exterior;

Ac

aria construita a spatiului luat n considerare.

La determinarea ariei Ag se iau n considerare:

919o141j

deschiderile special amenajate, conform prescriptiilor tehnice n vigoare, pentru evacuarea gazelor fierbinti din constructie; ferestrele sau golurile permanent libere, situate n treimea superioara a peretilor sau pe acoperis, precum si golurile amplasate n acelasi fel, daca sunt nchise cu elemente care spargnduse sau topindu-se, la temperaturi de pna la 250C, lasa libera sectiunea de trecere a gazelor.

919o141j

Nu se iau n considerare ferestrele cu doua rnduri de cercevele si golurile nchise cu sticla armata sau placi (blocuri) de sticla. Pentru constructii cu mai multe niveluri la care aria golurilor Ag , variaza de la un nivel la altul, n relatia (3), pentru coeficientul p se ia o valoare medie, determinata cu relatia :

(4)

n care N este numarul de niveluri.

T abel 3 Valorile coeficientului m Nr. Denumirea si starea materialelor m (informativ) crt. 1. Nitroceluloza, camfor si alte materiale cu intensitate mare de ardere 1.5 Hrtie n stare libera, talas, rigle din lemn, cu grosimea maxima de 2. 1,3 1cm Gaze lichefiate si lichide combustibile ncalzite la temperatura lor de 3. 1.3 fierbere 4. Deseuri de spuma din material plastic sau de burete de cauciuc 1.3 5. Lemn rotund si ecarisat. cu grosimea de 10...20cm 0,75 6. esaturi de lna, bumbac si fibre sintetice n baloturi 0,75 7. Paie si fn n stive cu naltimea peste 0,75 Hrtie in role de peste 50kg sau coale balotate, n pozitie verticala; 8. 0,75 carti si dosare n rafturi Lichide cu punct de inflamabilitate mai mare de 100C, care nu sunt 9. 0,75 ncalzite n exploatarea normala la temperaturi mai mari de 50C Lichide cu punct de inflamabilitate mai mare de 55C n butoaie, 10. 0,75 recipiente mobile, nchise etans Hrtie n role de peste 50kg n pozitie orizontala, carti si acte stivuite 11. 0,50 strns 12. Rumegus 0.50 13. Lemn rotund ti ecarisat cu grosimea de peste 20cm 0.50 14. Cherestea sau placi din lemn, n stive stratificate dens 0.50 15. Bumbac brut balotat 0,50 16. Cereale si seminte in saci 0.50 17. Lichide combustibile, n conducte si recipienti ficsi nchisi 0,50 18. Cereale si seminte n vrac sau n ambalaje incombustibile 0,30 19. Zahar n vrac sau n saci 0,30 20. Alte materiale combustibile 1,00
OBSERVAIE : - n cazul n care, n spatiul luat n considerare, felul sau starea materialelor variaza n timp, pentru coeficientul m se alege valoarea maxima corespunzatoare situatiei celei mai defavorabile.

Densitatea cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de constructii n caz de incendiu se determina cu relatia:

n MJ/m2 n care : SA Aa conform detalierii anterioare, n MJ; suprafata apreciata, n m2, care se determina conform precizarilor urmatoare

(5)

Suprafata apreciata Aa, corespunde suprafetei AS, determinata conform indicatiilor anterioare, n cazul constructiilor parter sau al constructiilor cu mai multe niveluri, n care planseele dintre acestea au o limita de rezistenta la foc de cel putin 1 ora si se ncadreaza n una din urmatoarele situatii: 919o141j
919o141j 919o141j 919o141j 919o141j

nu au goluri;

919o141j 919o141j 919o141j au goluri protejate prin elemente de nchidere cu limita de rezistenta la foc de minimum 45 minute;

OBSERVAIE: Conditiile de limita de rezistenta la foc pot fi reduse cu 15 minute daca qS 420 MJ/m2(100 Mcal/m2) sau cu 30 minute daca qS 210 MJ/m2 (50 Mcal/m2).
919o141j 919o141j 919o141j 919o141j au goluri neprotejate cu aria sectiunii de cel mult 0,5 m2 fiecare, iar aria nsumata a acestor goluri nu depaseste 5% din aria planseului. n calcule aproximative, n aceste cazuri, suprafata A, poate fi asimilata cu suprafata desfasurata Ad a spatiului considerat. Suprafata apreciata Aa corespunde suprafetei construite Ac a spatiului considerat, n toate celelalte cazuri care nu se ncadreaza n conditiile precizate anterior. n cazul amplasarii neuniforme a materialelor combustibile ntr-un spatiu cu aria construita Ac 1000m2 si valoarea qa < 523 MJ/m2 se determina si densitatea sarcinii termice locale qi, corespunzatoare zonelor cu aria Ai, n care cantitatea de materiale combustibile conduce la valori mai ridicate dect qa. Daca ql < 1,5 qa pentru ntreg spatiul se ia in considerare qa. Daca ql 1,5 qa densitatea sarcinii. termice care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de constructie, se considera astfel:
919o141j

n cazul n care diferenta ql - qa < 105 MJ/m2 sau, zonele care au ql < 1,5 qa sunt protejate cu sprinklere, se ia n considerare valoarea qa ; n cazul n care diferenta ql - qa. < 105 MJ/m2 iar raportul dintre aria Al a zonelor cu valori mai ridicate (ql > 1,5 qa) si aria Aa (stabilita conform indicatiilor anterioare) este mai mic dect cel indicat n tabelul 4 corespunzator acestei diferente, se ia n considerare:
919o141j 919o141j 919o141j valoare

919o141j

ql pentru zonele n care ql > 1,5 qa ; qa pentru restul spatiului luat n considerare.

919o141j valoarea

919o141j

n cazul n care diferenta ql - qa 105 MJ/m2 iar raportul (Al / Aa) are o valoare egala sau mai mare dect cea din tabelul 4 corespunzatoare acestei diferente, se atribuie ntregului spatiu luat n considerare valoarea ql.

Tabel 4 ql - qa MJ/m2 105 210 315 >420 20 10 5 2.5

OBSERVAIE : Pentru valori intermediare se procedeaza prin interpolare liniara.

NTOCMIT, Lt.col. BADEA EUGEN