Sunteți pe pagina 1din 2

Bolile civilizatiei

In fond putem compara Civilizatia Umana cu un urias organism in care oamenii sunt simple celule, iar comunitatile, fie ele profesionale sau nationale, reprezinta tesuturi si organe. Ce se intampla deci in acest organism terestru? Razboaiele sunt boli autoimune in care ideea rasiala, purificatoare, sovina, devine nerecunoasterea celulelor propriului organism si de aici intreaga simptomatologie grava a autodistrugerii suferita de civilizatie. Dictaturile reprezinta practic supunerea unor populatii celulare, indepartarea de la rolul lor benefic pentru organism si impunerea altor functii si organizari. Vedem astfel cum comunismul sau regimurile religioase ale islamului, asemanatoare vechii inchizitii, sunt adevarate tumori maligne, canceruri ce macina Umanitatea. Africa toata infometata, inlaturata de la evolutie de restul organismului, reprezinta la randu-i organe intregi atrofiate, mumificate, in paralel cu hipertrofia si degenerescenta grasoasa a altora. Apare ca un organism amorf, had, lipsit de armonie si de gratie. Organisme in care leucocitoza este dincolo de limitele normale, evidentiind infectii generalizate, situatie oglindita in febra continua a inarmarilor. Sute de milioane de oameni sunt privati de acces la informatia libera, impunandu-li-se o doctrina artificiala. Corespund unor tesuturi paralizate, lipsite de comanda reglatoare de la nivelul Sistemului Nervos Central. Dezastrele ecologice, fie ele maritime, ale stratului de ozon sau ale solului, reprezinta intoxicatii acute ce risca sa devina cronice, iar concentratia substantelor nocive creste continuu, putand merge pana la starea de soc toxic.

Colapsurile economice ale unor natiuni intregi reprezinta stari de ischemie, iar foametea cumplita din India sau Africa Centrala poate duce chiar la infarcte ale organismului terestru. La fel se poate spune si despre deranjul de la nivelul Greciei. Iradieri continue, dezechilibre in ecosistem, pot fi diagnosticate drept disparitia florei saprofite, cu risc de ulceratii sau de infectii repetate. Ce sa mai vorbim de plagile ce se sapa continuu in tegumentul terestru, ca sa se soarba sangele negru al planetei, care sa fie ars mai apoi la suprafata, inegrind atmosfera deja poluata. Lista diagnosticelor poate fi continuata la infinit si chiar imi dau seama ca un om cu toata aceasta gama de patologii nu ar fi putut rezista in lumea aceasta, murea de mult. Dar iata ca inca mai supravietuim, dar suntem deja in stare extrem de critica. De ce oare mai existam? Sa le multumim medicilor planetari, prieteni din alte civilizatii, ce mai au grija sa mai repare din dezastrele ce le creem pe suprafata acestei minunate planete. Semn c la nivelul universului suntem doar o celul. Bine c multe altele ne depesc ca putere, mrime i pregnan, astfel nu ajungem prea curnd s distrugem i universul precum facem cu planeta noastr.

Organismul terestru este trecut la Izolare, in carantina, se creaza un imens baraj protector de jur imprejurul planetei, ca sa nu mai deranjam cu prostiile noastre si pe ceilalti din jur. Se inlocuiesc pierderile de ozon, se mai refac straturile de combustibil fosil, se mai blocheaza declansarea cate unui razboi atomic, li se mai da peste nas marilor puteri cand o iau prea razna, si mai ales se incearca iluminarea celor ce doresc pacea si ca umanitatea sa poata fi ajutata si din interior. Ar trebui sa fim constienti de simptomele bolilor pe care le sufera Civilizatia Umana si mai ales sa ne dam seama ca originea lor este in mintile si sufletele noastre. De modul cum gandim si cat de mult ne pasa de ce se petrece in jur, depinde sanatatea sau moartea fiecarui om in parte, dar si a civilizatiei actuale. Medicul ajuta, dar lupta reala o duce pacientul cu sine insusi. Trebuie sa fim tari, sa avem credinta si rabdarea sa putem iesi din faza critica, sa putem intra in convalescenta apoi, ca dupa aceea, insanatositi, sa creem o alta civilizatie . Se cunoate n prezent c alimentaia este rspunztoare de mai mult de jumtate din toate bolile cronice. Majoritatea acestor boli sunt ns opionale, n sensul c depinde de fiecare persoan n ce fel se ajut pe sine nsei prin stilul de nutriie pe care l adopt. Studiile efectuate n Europa au artat c ase dintre cei mai importani apte factori de risc pentru deces prematur (tensiunea arterial, colesterolul, indicele de mas corporal, aportul inadecvat de fructe i legume, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, fumatul), sunt legai de ceea ce mncm, bem sau ct de mult ne micm. Dieta i exerciiul fizic sunt factori care, dac sunt uitlizai inadecvat, produc un mai mare procent de mbolnviri dect fumatul (9% din populaie). O alimentaie echilibrat i exerciiul fizic regulat, mpreun cu evitarea fumatului, sunt factori importani n promovarea i meninerea sntii. n Romnia, principala cauz de deces n populaia cu vrste ntre 0-64 de ani o constituie bolile cardiovasculare i cancerul. n Uniunea European, fiecare al patrulea deces este cauzat de o boal cardiovascular i fiecare al treilea deces este cauzat de o form de cancer. n Romnia, proporia de decese prin boli cardiovasculare este mult mai mare 35%, n schimb doar al cincilea deces este cauzat de cancer. Unele boli specifice legate de alimentaie i inactivitate includ bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, hipertensiunea, osteoporoza i anumite forme de cancer. Din cauza utilizrii inadecvate a acestor dou componente (dieta i activitatea fizic) rezult o imbalan energetic ntre aport i consum care contribuie la creterea ratei obezitii. Factorii dependeni de alimentaie i un stil de via inactiv sunt implicai n: apariia a 30-40% din cancere; cel puin un deces prematur % prin boala cardiovascular n Europa; epidemia european a obezitii i a persoanelor supraponderale legat de apariia diabetului zaharat cu debut la maturitate crete riscul de boal cardiovascular i unele cancere i determin moartea prematur; osteoporoza i consecinele sale.