Sunteți pe pagina 1din 6

1

CURS XI

Pnzele de yariaj (Heim, 1878; Bertrand, 1887) reprezint supranclecri datorit crora mase
importante de roci sunt deplasate pe distante mari de-a lungul unei supraIete de ruptur care lipseste la
pnzele de acoperire. SupraIata de ruptur n lungul creia a avut loc alunecarea corpului pnzei peste
autohton poarta numele de supraIat de sariaj; spre deosebire de pnzele de acoperire, la pnzele de
sariaj lipseste Ilancul invers, el Iiind nlocuit de supraIata de sariaj.
n legtur cu pnzele de sariaj s-a creat o terminologie care cuprinde:
- Iereastra tectonic
- semiIereastra tectonic
- peticul de acoperire (klippa)
- peticul de rabotaj (lamboul de mpingere)
- lama de rabotaj
- capul tectonic
- ltimea sariajului sau ltimea minim a sariajului (Iig. 1, 2, 3).


Fig. 1. Blocdiagrame reprezentnd o
pnz de sariaj:
A - stadiu primar;
B - situatie dup interventia eroziunii;
K - Cretacic; Pg - Paleogen.

2
Acesti termeni rezid att din complicatiile tectonice care se produc n timpul deplasrii
corpului pnzei, ct si din interventia eroziunii dup punerea n loc a acesteia; de notat c, parte din
acesti termeni pot Ii Iigurati n sectiuni transversale sau blocdiagrame n timp ce o alta numai
cartograIic.
Fereastra tectonica este o deschidere Icut n corpul pnzei si care permite aparitia
autohtonului la zi.

Semifereastra tectonic. Dac la Iereastra tectonic autohtonul este nconjurat de corpul pnzei,
n situatia n care autohtonul prezint o Iorm seminchis, asemntoare unui golI, atunci se
contureaz o semiIereastra tectonic; n timp ce Iereastra tectonic poate Ii Iigurat att cartograIic ct
si n sectiune, semiIereastra nu poate Ii sugerat dect cartograIic.
Peticul de acoperire sau klippa reprezint o parte din pnz izolat complet de aceasta prin
eroziune; el este nconjurat de jur mprejur de autohton. n general, termenul de klipp se aplica unor
petice de dimensiuni reduse.
Lamboul de impingere este un pachet de strate antrenat de-a lungul supraIetei de sariaj; el este
cuprins ntre o Ialie satelit si planul de sariaj. Pachetul respectiv de strate poate Ii smuls din autohton si
n acest caz se va aIla spre Iruntea pnzei sau din pnza, cnd rmne mult n urma; cnd pachetul de
depozite antrenat pe planul de sariaj este de dimensiuni reduse poart numele de lam de ariaf.

Fig. 2. Fereastr tectonic vzut n sectiune
transversal (din Fourmarier, 1950).


Fig. 3. Lambou de mpingere izolat n
urma eroziunii (din Fuormarier, 1950).

3
Capul tectonic. Reprezint o portiune din Iruntea pnzei de Iorm peninsular, care tinde s
evolueze spre un petic de acoperire .
Ltimea minim de ariaf poale Ii evaluat n raport de elementele tectonice oIerite de cartarea
geologic; diversele posibilitti de evaluare a acesteia sunt redate n Iigurile 4 si 5; ltimea real a
sariajului nu poate Ii estimat dect dac se cunoaste zona de rdcin sau "patria" pnzei n cazul
sariajelor de decolare gravitational.


Complexitatea Ienomenelor legat de exagerarea Ialiilor inverse si realizarea sariajelor, duce uneori la
Iormarea unor plane de nclecare secundar. n acest caz se realizeaz digitatii si duplicaturi.

Fig. 4. Determinarea ltimii minime de sariaj
n diverse situatii cartograIice:
2 - ltimea minim de sariaj;
- Iereastr tectonic;
S- semiIereastr tectonic;
P - petic de acoperire;
C- cap tectonic;
$3- Senonian; !- Paleogen; - Miocen.


Fig. 5. Determinarea ltimii minime de sariaj n cazul unei
pnze cu bordur rectilinie - Pnza de Audia n bazinul
Moldovei:
1- Pnza de Audia; Pnza de Tarcu;
2 - Paleocen -Eocen;
3 - Oligocen.

4
Digitatia este o ramiIicare Irontal a unei pnze de sariaj, n timp ce duplicatura reprezint o
dedublare a autohtonului (Iig. 6). Exist uneori tendinta ca digitatiile s Iie ridicate la rangul de pnze;
lucrul nu este normal ntruct aceast dedublare rmne pe Iondul aceluiasi autohton. O structur tipic
n digitatie se ntlneste n cazul Pnzei de Tarcu din Carpatii Orientali n care se distinge o digitatie
de Asu si una de Tazlu; s-a ncercat ca acestea s Iie considerate ca pnze de sine stttoare; ideea a
Iost abandonat, ambele avnd acelasi autohton, respectiv Pnza Vrancei. Structuri de duplicaturi au
Iost descrise n Autohtonul Danubian (Dacidele marginale) din Carpatii Meridionali.

Clasificarea pan:elor de ariaf. n clasiIicarea acestor structuri trebuie Icut mai nti
distinctia ntre nclecri si sariaje n sensul c n cazul celor din urm autohtonul si alohtonul
corespund la domenii paleogeograIice de sine stttoare (Aubouin, 1973). n clasiIicrile geotectonicii
clasice exist mai multe categorii de pnze si anume: pnze de sariaj de gradul I sau de supracutare,
pnze de sariaj de gradul II sau de IorIecare si pnze de sariaj de ordinul III sau de decolare
gravitational.
Pnzele de sariaj de gradul I sau de supracutare (Termier, 1906; Dumitrescu, 1962; Aubouin,
1973) provin din exagerarea cutelor deversate, care datorit Iortelor tangentiale evolueaz ntr-o cut -
Ialie prin ntinderea Ilancului invers si apoi prin mrirea deplasrii pe planul de IorIecare,
transIormndu-se ntr-o pnz. Procesul a Iost imaginat de ctre Heim (1914; Iig. 7) care a stabilit de
Iapt legtura dintre cutare si procesul de sariaj.

Fig. 6. Structura n digitatii a Pnzei de Tarcu:
8 - Digitatia de Asu % - Digitatia de Tazlu; !'7- Pnza Vrancei (autohton);
K - Cretacic; Pg1-2 - Paleocen - Eocen; Pg3 - Oligocen.

5

Pnzele se sariaj de gradul II sau de IorIecare (Termier, 1906; Fourmarier, 1933; Dumitrescu,
1962, Aubouin, 1973) nu rezult din subtierea si laminarea Ilancului invers al cutelor deversate ca la
pnzele de gradul I, Iiind independente de Ienomenul de cutare. Provin din exagerarea unor Ialii
proIunde din scoart, n general cu nclinri mici, de-a lungul crora are loc deplasarea stivelor de roci
mai vechi peste cele mai noi. Se pot Iorma att n stive de roci necutate, constituind pnzele de
IorIecare initial (initial shear - thrust) ct si cutate, respectiv pnzele de IorIecare subsecvente
]subsequent shear - thrust). Pnzele de IorIecare sunt recunoscute dup prezenta soclului antrenat n
procesul de sariaj, exemplul pnzelor bucovinice din Carpatii Orientali sau al Pnzei Getice din
Carpatii Meridionali (Iig. 8).
Pnzele de sariaj de gradul III sau de decolare gravitational sunt Iormate prin decolarea unor
mase de roci de pe un substrat de-a lungul unui plan de desprindere sau de delaminatie. Se consider c
exist pnze de decolare cauzate de Iortele tangentiale centripete care provin din exagerarea Ialiilor de
nclecare pe stratiIicatie si pnze de decolare determinate de Iorte tangentiale centriIuge sau pnze de
curgere n care are loc decolarea cuverturii sedimentare de pe Iundamentul su sub impulsul gravitatiei.
Pnzele de sariaj complexe sunt cele care n evolutia lor combin dou sau
mai multe mecanisme implicate n pnzele de gradul I, II si III.
Lund n consideratie natura Iormatiunilor antrenate n sariaj, Aubouin (1973) a mai mprtit
pnzele n: pnze de soclu si pnze de cuvertur. Pnzele de soclu sunt acelea care ncorporeaz n ele

Fig. 7. Stadii succesive n realizarea unei nclecri majore
identiIicat cu pnzele de supracutare (dup Heim, 1921).


Fig. 8. Sariaj de IorIecare (gradul II) - Model Pnza
bucovinic din Carpatii Orientali:
I - Pan:a Bucovinic, 1-soclu cristalin prealpin; 2- sedimentar
mezozoic; II - autohton (Pan:a de Ceahlu - Ilis); 3 -
Formatiunea de Sinaia; LC - Ialia central - carpatic.

6
si prti din Iundamentul vechi de geosinclinal, obisnuit cristaloIilian. AstIel de pnze sunt speciIice
zonelor interne ale lanturilor orogene, asa cum este cazul pnzelor bucovinice, pnzelor getice sau
supragetice. Pnzele de cuvertur au n constitutia lor numai Iormatiuni sedimentare si ele pot Ii Iie de
supracutare, Iie de decolare gravitational, asa cum este cazul pnzelor din Ilisul Carpatilor Orientali;
ele se consider speciIice zonelor externe ale catenelor dar se constat c pot apare si n internide.
Pentru Belousov (1978) pnzele de soclu sunt considerate pnze de proIunzime sau penninice, iar
cele de cuvertur pnze de tip helvetic.
Analiza catenelor alpine, pe baza hrtilor retro tectonice arat un contrast net ntre ariile de
sedimentare geosinclinale si catenele rezultate n sensul unei reduceri spatiale notabile. Faptul
demonstreaz c sedimentele de geosinclinal au Iost aduse ntr-un spatiu din ce n ce mai restrns,
cutndu-se si Iiind obligate s se dedubleze, realizndu-se pnzele de sariaj. Fenomenul are loc,
evident, prin scurtarea scoartei oceanice sau continentale ca urmare a consumului prin subductie sau
alte procese nc incomplet elucidate. Ca atare poate exista si o clasiIicare a sariajelor din punctul de
vedere al tectonicii globale si care, n ultim instanta, preia elementele deja cunoscute din geotectonica
clasic. O ncercare de acest Iel a Iost Icut de Sndulescu (1984) care distinge dou mari categorii:
pnze de soclu si pnze de cuvertur.
Pnzele de soclu cuprind n constitutia lor prti din subasmentul vechi al zonei de geosinclinal
n timp ce pnzele de cuvertur sunt constituite n exclusivitate din depozite sedimentare. n pnzele de
soclu participarea subdsmentului vechi al ariei de sedimentare geosinclinale se Iace Iie prin antrenarea
lui n procesul de deIormare prin cutare (remobilizare), Iie prin IorIecare; acestea sunt cele mai
Irecvente, iar subasmentul antrenat l constituie soclurile cristaloIiliene. n categoria pnzelor de soclu
se includ n mod Iiresc si pnzele de obductie cu antrenarea scoartelor simatice de natur oceanic; n
atare situatie pnzele de obductie prezint n constitutia lor oIiolite alturi de sedimentarul acumulat n
bazinul de geosinclinal n Iaza de distensiune; uneori se pot desprinde prin obductie de pe placa
subdus numai Iormatiuni sedimentare, asemenea pnze apropiindu-se de cele de cuvertur.
n cazul pnzelor de cuvertur are loc o dezlipire de pe soclul simatic sau sialic a Iormatiunilor
sedimentare de eu - sau miogeosinclinal si deplasarea lor peste zone "strine", adiacente. Dup
mecanism pnzele de cuvertur pot Ii de IorIecare primar sau subsecvent si decolare. Decolarea
poate Ii gravitational, pasiv, sau alunecare si decolare determinate de compresiuni prin subsariaj. Cu
exceptia pnzelor de decolare pasiv toate celelalte, Iie de soclu Iie de cuvertur, stau n legtur cu
Iazele tectogenetice de compresiune adic de scurtare a scoartei; cele de decolare gravitational pasiv
pot Ii ante-, sin- sau chiar posttectogenetice.