Sunteți pe pagina 1din 29

CAPITOLUL VI FILIERA LAPTELUI

Laptele este un aliment complet şi complex, caracterizat prin marea diversitate a componentelor sale: lipide, proteine (dintre care cazeina prezintă importanŃă tehnologică pentru obŃinerea

brânzeturilor), glucide (α si β lactoza, glucoza, fructoza), enzime, acizii organici (lactic, butiric şi piruvic).

 
 

Accesul la

Sisteme

material

de

biologic

creştere

Programarea

performant

a vacilor

AlimentaŃia

producŃiei de

vacilor de

lapte

lapte

ReproducŃie şi

InstituŃii

ameliorare

importante

 
 

Costurile de

Politicile

Pre-

ProducŃie

 

producŃie

sectorului public

producŃie

 

ImportanŃa laptelui

Costuri postrecoltare

PRERECOLTARE

POSTRECOLTARE

DistribuŃie

Prelucrare

ObŃinerea producŃiei de lapte

Tratamentele primare

   

Colectarea şi

transportul

ComerŃul

 

exterior

 

Prelucrarea

 

PiaŃa

Ambalarea şi

laptelui

depozitarea

 

ComerŃul

PerisabilităŃile

intern

şi defectele

Figura 6.1 - Componentele filierei laptelui

Pentru a studia filiera acestui produs alimentar este necesară o analiză care să pornească de la importanŃa laptelui, obŃinerea acestuia în fermele de vaci de lapte, prelucrarea şi transformarea lui în diverse produse lactate, comercializarea acestora etc. Studiul începe cu ferma de vaci de la care se obŃine laptele. Modul cum sunt hrănite animalele, sistemul de creştere, rasa, ereditatea, mulsul şi intervalul dintre mulsuri, perioada de lactaŃie etc., influenŃează cantitativ şi calitativ producŃia de lapte. Se urmăreşte, apoi, drumul laptelui spre centrele de prelucrare şi toate tratamentele prin care pot fi prevenite pierderile acestui produs perisabil. Marketingul are o importanŃă deosebită în cadrul filierei laptelui, în care se regăsesc agenŃi economici specializaŃi în îndeplinirea anumitor operaŃiuni de distribuŃie, promovare etc. Toate aceste componente ale filierei sunt transpuse sub forma unui cerc (figura nr.6.1), cele 19 componente fiind grupate în 4 faze: preproducŃie, producŃie, prelucrare şi distribuŃie.

6.1. Etapele filierei laptelui

6.1.1. Etapa preproduc ie În etapa preproduc ie, principalii operatori ai filierei sunt: crescătorii de animale, institutele de cercetare, Ministerul Agriculturii i Dezvoltării Rurale, procesatorii, distribuitorii, unită ile de creditare. Activită ile aferente acestei etape sunt: cercetarea pie ei, cercetări asupra raselor de animale, creditarea, asigurarea cu resurse materiale etc.

IMPORTANłA LAPTELUI ImportanŃa laptelui în alimentaŃie Pentru a asigura alimentaŃia raŃională optimă, speciali tii recomandă ra ia zilnică cu următoarea structură: carne şi produse de carne 4-8%; lapte şi derivatele lui 10%; ouă 3-4%; grăsimi 12-17%; cereale şi derivate ale lor 25-45%; legume şi fructe 17-18%; zahăr şi produse zaharoase 7-8%; băuturi nealcoolice 2-3%. Dintre toate alimentele menŃionate anterior, laptele este inclus în categoria produselor de maximă necesitate pentru asigurarea securităŃii alimentare şi sănătăŃii omului datorită compoziŃiei sale chimice, fiind alcătuit din elemente esenŃiale dezvoltării organismului uman, marea lor majoritate neregăsindu-se în nici un alt produs de origine animală. Ponderea însemnată a laptelui în raŃia zilnică de consum alimentar, mai ales pentru o importantă categorie a populaŃiei – cu venituri reduse, este dată de multitudinea substanŃelor hrănitoare, nivelul ridicat de digestibilitate, uşurinŃa pregătirii pentru masă şi nu în ultimul rând de raportul favorabil preŃ- valoare nutritivă în comparaŃie cu alte alimente. Laptele şi produsele lactate prezintă următoarele avantaje: asigură în alimentaŃia populaŃiei adulte un raport optim de calciu şi fosfor (în mod normal, aceste elemente trebuie să existe într-un raport de 1:1,5); valoarea nutritivă a unui litru de lapte, exprimată în calorii, reprezintă echivalentul caloric a 600 gr. de carne de vacă sau 400 de gr. de porc sau 125 gr. de pâine, 8-9 ouă, etc.; 250 ml de lapte aduc un aport de 100 de unităŃi de vitamina D cu rol în dezvoltarea şi remodelarea oaselor; produsele derivate precum untul, brânza de vaci şi caşcavalul reprezintă o sursă importantă de grăsimi în care se dizolvă vitaminele liposolubile A, D, E. Importan a laptelui în sistemul agroalimentar Sectorul produselor lactate este unul dintre cele mai importante din agricultura României. Valoarea laptelui în anul 2001 a avut o pondere de 40% în totalul producŃiei animale şi 15% în valoarea producŃiei agricole (dublându-se în ultimii 8 ani de la 7% în 1993, la 15% în 2001).

2

Efectivele de vaci de lapte s-au stabilizat în perioada 2001-2009, în jurul valorii de 2500000 capete, din care 1500000 capete efectiv matcă (Tabelul 6.1).

Tabelul 6.1 Dinamica efectivelor de vaci de lapte, 2001-2010

UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010, 9 luni Specificare Efectiv
UM
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010, 9 luni
Specificare
Efectiv total din care:
mii
cap
2800
2878
2897
2801
2862
2934
2819
2684
2512
2467
Efectiv matcă
mii
cap
1746
1759
1757
1755
1812
1810
1732
1639
1569
1386

3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0

Sursa:MADR

Figura 6.2 - Dinamica efectivelor de vaci de lapte, 2001-2009 2001 2002 2003 2004 2005
Figura 6.2 - Dinamica efectivelor de vaci de lapte, 2001-2009
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Efectiv matca Efectiv total
Efectiv matca
Efectiv total

Numărul mediu de vaci de lapte pe o exploata ie diferă în func ie de tipul acesteia, de la 1,27 capete, la exploata iile mici, la 217 capete, la cele mari. Media ponderată a acestor valori cu numărul de exploata ii pe tipuri de dimensiuni este de 1,46 capete de vaci pe explota ie (Tabelul 6.2). Tabelul 6.2 Numărul mediu de vaci de lapte

Specificare

Număr

% din total

Media

capete vaci

cap/fermă

Total

1735979

100,00

1,46

1-2 capete

1444366

83,20

1,27

3-5 capete

173667

10,00

3,64

6-10 capete

32415

1,87

7,51

11-15 capete

12806

0,74

13,28

16-20 capete

7727

0,45

17,76

21-30 capete

7525

0,43

25,00

31-50 capete

8624

0,50

38,33

51-100 capete

10167

0,59

70,12

>100 capete

38682

2,23

217,31

Sursa: MAPDR

Procesul de privatizare la nivelul fermelor de vaci de lapte a avut ca rezultat fragmentarea acestora. La nivel na ional, există 1,2 milioane exploataŃii de vaci de lapte, în care este concentrat un efectiv de 1,7 milioane capete. Dimensiunea medie pe exploataŃie este de 1,46 vaci de lapte, ponderea cea mai ridicată (83%) fiind deŃinută de gospodăriile cu 1–2 capete. ExploataŃiile care deŃin peste 100 capete reprezintă doar 2,23% din total şi aparŃin în proporŃie de 84% fostului sector de stat.

3

POLITICILE SECTORULUI PUBLIC România produce doar aproximativ 1 milion de tone de lapte care intră în circuitul comercial, alte aproximativ 3 milioane de tone neîndeplinind criteriile europene şi fiind destinate doar autoconsumului. Sprijinul acordat de stat la nivelul UE orientează activitatea producătorilor de lapte. Astfel Regulamentul Consiliului 1255/1999 modificat de Regulamentul Consiliului 1787/2003, prevede pentru laptele integral valoarea ajutorului la 100 kg în valoare de:

21,69 euro de la 1 iulie 2004 până la 30 iunie 2005

20,16 euro de la 1 iulie 2005 până la 30 iunie 2006

18,61 euro de la 1 iulie 2006 până la 30 iunie 2007

18,15 euro de la 1 iulie 2007.

Odată cu integrarea Ńării noastre în UE, legislaŃia care guvernează sectorul la nivel european este valabilă cu unele excepŃii şi pentru România, fiind armonizată cu legislaŃia naŃională. Pentru

România cadrul legislativ pentru lapte şi produse lactate reglementează în principal următoarele probleme 1 :

condiŃiile de aprobare a cumpărătorilor de lapte, formularul de cerere pentru aprobarea şi înscrierea acestora în Registrul cumpărătorilor 2 ;

organizarea pieŃei laptelui şi produselor lactate 3 ;

metodologia de acordare a cotei individuale de lapte şi modul de alocare şi reconstituire a rezervei naŃionale de lapte 4 . Astfel, începând cu data de 1 aprilie 2007, comercializarea 25% la unt (de la 328,20 EUR la 246,39/100 kg) şi 15% pentru laptele praf degresat (de la 205,52 EUR la 174,69/100 kg), respectiv livrarea sau vânzarea directă a laptelui şi a produselor lactate, se face numai de către deŃinătorii de cotă, în limita cantităŃilor de referinŃă disponibile, pe baza unei solicitări scrise a producătorilor, către autoritatea competentă Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte, şi înscrierea în Registrul cotelor. Producătorii care livrează lapte şi/sau vând direct lapte şi produse lactate consumatorilor, trebuie să Ńină evidenŃa efectivului vacilor de lapte şi a producŃiilor în Caietul fermierului;

activităŃile pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul zootehnic, precum şi cuantumul acestuia, conform căruia se acordă un sprijin de 0,3 RON /litru pentru laptele de calitate conformă normelor Uniunii Europene livrat la centrele de colectare;

metodologia de colectare, prelucrare, interpretare şi difuzare a datelor statistice referitoare la piaŃa produselor agricole şi alimentare care se vor transmite Comisiei Europene şi care

1 Prelucrat dpă Giurcă Daniela (coordonator) ş. a., - Impactul generat de dinamica cotei de lapte asupra producătorilor agricoli din România în contextul reformei, Politicii Agricole Comune, IER, Proiect SPOS 2008 – Studii de strategie şi politici, Studiul nr. 1, Bucureşti, 2008.

2 ORDINUL nr. 1388 din 30 decembrie 2005.

3 ORDONANłA nr. 48 din 11 august 2005.

4 HOTĂRÂREA nr. 852 din 28 iunie 2006 şi HOTĂRÂREA nr. 760 din 11 iulie 2007 pentru modificarea şi completarea metodologiei de acordare a cotei individuale de lapte, precum şi a modului de alocare şi reconstituire a rezervei naŃionale de lapte.

4

includ date referitoare la un anumit număr de produse lactate pentru care CE realizează situaŃii statistice de preŃuri din toate statele membre. Principalele elemente care vizează sectorul producerii şi procesării din cadrul filierei laptelui se referă la:

eliminarea cotelor din anul 2015 (aşa cum a fost stabilit în cadrul MTR în 2003) deoarece acest instrument este depăşit de evoluŃia pieŃelor şi filozofia curentă a PAC;

eliminarea graduală a restricŃiilor care limitează oferta. Astfel, pentru a oferi şansa pregătirii sectorului pentru această reformă radicală s-a propus ca, pe lângă creşterea cu 2% a cotelor începând cu 1 aprile 2008, adoptată deja de Consiliu, timp de cinci ani începând din 2009, cotele să crească gradual cu 1%;

ajustarea măsurilor şi instrumentelor curente de sprijin a sectorului, care sunt irelevante sau depăşite în contextul economic actual. Comisia a propus ca unele măsuri de intervenŃie pe piaŃă la unt, de sprijin pentru consumul direct de unt şi lapte praf, să devină opŃionale, funcŃie de conjunctura pieŃelor, iar sprijinul pentru stocarea privată la unele brânzeturi şi pentru consumul direct de unt, precum şi utilizarea acestuia pentru patiserie şi fabricarea îngheŃatei, să fie eliminate. România are o cotă de lapte negociată la 3,057 mil. tone, calculat pentru 826.216 vaci la o producŃie de 3700 kg lapte. Din această cotă 1,093 mil. tone (36%) sunt destinate procesării, iar 1,964 mil. tone (64%) sunt destinate vânzărilor directe. În tabelul 6.3 este redată situaŃia cotelor de lapte în Uniunea Europeană.

Tabelul 6.3 Cotele de lapte în UE, pentru principalele ări producătoare de lapte (tone)

   

Din care:

% vânzărilor

Statele membre

Total

Livrări unităŃii

Vânzări

directe din

procesatoare

directe

total cotă

Belgia

331.043

3.188.202

122.228

3.6

Danemarca

4.455.347

4.454.709

639

0.0001

Grecia

700.513

699.626

887

0.1

Spania

6.113.930

6.035.565

81.365

1.3

FranŃa

24.235.797

23.844.318

391.480

1.6

Olanda

11.074.692

11.001.227

-

0.7

Polonia

8.964.017

8.500.000

464.017

5.2

România

3.057.000

1.093.000

1.964.000

64.2

Sursa: Buletin informativ, MAPDR, 5/2004.

Stabilirea cotei de lapte s-a realizat pe baza datelor dintr-o zonă neconsolidată productiv (producŃia medie 3.400 l lapte) şi tehnic (15% din lapte se produce în ferme, restul în gospodării). Acest fapt a dus la stabilirea unei cote mici în comparaŃie cu Ńări care au aderat în 2005 (Ungaria - 1,9 mil. to, Cehia - 2,6 mil. to, Polonia - 8,5 mil. to) şi cu o populaŃie mult mai mică (Ungaria, Cehia - 10 mil.) sau dublă decât România (Polonia - 39 mil.) situaŃia fiind asemănătoare şi la efectivul de vaci (Ungaria - 400 mii, Cehia - 630 mii, Polonia - 3,4 mil., România - 1,74 mil.). Cotele mai bune obŃinute de aceste Ńări s-au datorat pregătirii fermierilor şi fermelor din timp (peste 10-12 ani). Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România trebuie să implementeze măsurile comune de reglementare a pieŃelor, inclusiv acest sistem de cote de producŃie. łinând însă cont de specificul exploatării vacilor de lapte din Ńara noastră, în ferme de mici dimensiuni, putem menŃiona că

5

România a obŃinut cel mai ridicat nivel al volumului vânzărilor directe (64,2%) comparativ cu etapa trecută, respectiv a statelor membre ale UE-25. O problemă cu care se va confrunta România în perioada imediat următoare este efectivul de vaci actual (numeric şi productiv). În prezent există un număr de cca 1,74 mil. vaci şi o producŃie medie de circa 3.400 l/cap. Pentru o activitate comercială rentabilă este necesară o producŃie marfă de minim 4000 l care, raportată la cota de 3,057 mil. tone, înseamnă un efectiv necesar de 750 mii vaci, pentru care trebuie întocmit şi realizat programul de modernizare a fermelor de vaci. Rezultă aşadar o diferenŃă de 1 mil. vaci ce trebuie integrate în sectorul de carne. Cantitatea totală pe cele două componente ale sale se împarte astfel: livrări pentru procesare de 1,093 milioane tone si vânzări directe de 1,964 milioane tone 5 .

INSTITUłII IMPORTANTE Pe filiera laptelui intervin numeroşi agenŃi economici, care îndeplinesc funcŃiuni specifice (tabelul 6.4).

Tabelul 6.4 AgenŃii economici care acŃionează pe filiera laptelui

FAZA

AGENłII ECONOMICI / INSTITUłII

Planificarea producŃiei

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, AgenŃia NaŃională de ConsultanŃă Agricolă, producătorii agricoli, cercetătorii

Asigurarea cu resurse materiale

ComercianŃii de resurse materiale, producătorii agricoli, procesatorii (consideraŃi integratori pentru producătorii agricoli), cooperativele de aprovizionare, instituŃii financiare, AgenŃia NaŃională de Ameliorare şi ReproducŃie Zootehnică, Puncte de ÎnsămânŃări Artificiale

ProducŃia

Gospodării individuale, ferme familiale, asociaŃii agricole, societăŃi comerciale, AsociaŃia Generală a Crescătorilor de Taurine, AsociaŃia Crescătorilor de Taurine Transilvania

ObŃinerea laptelui

Producătorii agricoli, familiile acestora, persoanele angajate temporar

Transportul şi

Producătorii agricoli, procesatorii, firmele de transport, angrosiştii, detailiştii, cooperativele de marketing

depozitarea

Prelucrarea

Producătorii agricoli, procesatorii, AsociaŃia Prelucrătorilor Români din Industria Laptelui

DistribuŃia

Angrosiştii, detailiştii, procesatorii, cooperativele de marketing, exportatorii

Consumul

Menajele, restaurantele, AsociaŃia Consumatorilor din România, Oficiul pentru ProtecŃia Consumatorilor,

5 Turek Rahoveanu Adrian (coordonator), Analiza filierei sectorului lapte în România, Editura Ars Academica, Bucureşti 2009, 283 pg., ISBN 978-606-8017-35-8

6

AsociaŃia Promovare EducaŃională a Laptelui

AsociaŃia Promovare EducaŃională a Laptelui

PerformanŃa economică a filierei este determinată de eficienŃa activităŃii organizaŃiilor instituŃionale, ale organizaŃiilor profesionale şi interprofesionale, ale agenŃilor economici care acŃionează în diferite faze ale filierei şi de serviciile pe care acestea le prestează. Organisme instituŃionale cu atribuŃii pe filiera laptelui:

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), ce este direct interesat informativ, are drept de decizie direct privind acest domeniu;

AgenŃia Natională Veterinară din România şi Institutul pentru Igienă, responsabilă cu acreditarea laboratoarelor din cadrul fabricilor de procesare a laptelui;

AgenŃia NaŃională de ConsultanŃă Agricolă, care aparŃine MAPDR;

Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte (DACL) din cadrul AgenŃiei NaŃionale pentru Ameliorare şi ReproducŃie în Zootehnie (ANARZ), subordonată MAPDR. OrganizaŃia interprofesională pe produs, care include şi produsul lapte şi derivate lactate, este persoană juridică de drept privat, de interes public, cu caracter profesional, cu statut de asociaŃie fără scop lucrativ. OrganizaŃia interprofesională pe produs se constituie prin asocierea organizaŃiilor profesionale fără scop lucrativ, cu personalitate juridică, de pe filiera producerii, prelucrării, transportului, depozitării, distribuŃiei şi comercializării produselor. Consiliul Laptelui si Produselor Lactate este nominalizat ca şi consiliu pe produs aferent sectorului lapte. A fost înfiinŃat în mai 2005, dar a început să funcŃioneze în ianuarie 2006. Scopul Consiliului este acela de a fi o platformă naŃională în cadrul căreia fermierii, procesatorii şi guvernul să discute situaŃia curentă şi problemele sectorului şi să elaboreze reglementari şi acte normative specifice activităŃii lor. OrganizaŃii profesionale şi asociaŃii din cadrul filierei laptelui

1. AsociaŃia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL) 6 ;

Începând cu anul 2000, în urma unificării OrganizaŃiei Patronale Române din Industria Laptelui cu Asociatia NaŃională a Procesatorilor de Lapte din România, unele societăŃi comerciale cu activitate în domeniul procesării laptelui şi produselor lactate au hotarât constituirea AsociaŃiei Patronale Române din Industria Laptelui, organizaŃie ce reprezintă la nivel naŃional interesele sectorului de procesare a laptelui. Obiectivul principal al asociaŃiei îl reprezintă desfaşurarea de activităŃi profesionale, tehnice şi economice în interesul comun al tuturor membrilor.

2. AsociaŃia pentru Promovarea CalităŃii Laptelui (APCL);

3. AsociaŃia Specialiştilor din Industria Laptelui (ASIL);

4. FundaŃia pentru Controlul CalităŃii Laptelui (FCCL), este o fundaŃie independentă non profit care se ocupă cu testarea calităŃii laptelui - materie primă;

5. AlianŃa pentru Promovarea EducaŃională a Laptelui s-a încadrat încă din 2003 într-un amplu program naŃional pentru susŃinerea dezvoltării sistemului de lapte şcolar în România.

6. AsociaŃia Generală a Crescătorilor de Taurine din România (AGCTR).

6 http://www.april.org.ro

7

PROGRAMAREA PRODUCłIEI DE LAPTE Programarea producŃiei de lapte este o acŃiune dificilă, dar deosebit de importantă pentru fermele care deŃin efective mari de animale. Pe baza programului de producŃie se elaborează, în

continuare, programul de aprovizionare, programul de desfacere, se planifică activitatea financiară şi,

în final se anticipează linia strategică pe care se va înscrie traiectoria fermei.

Elaborarea programului producŃiei de lapte este o acŃiune dificilă, având în vedere că vacile se pot afla în ani diferiŃi de lactaŃie, iar în cadrul anilor, în diverse luni de lactaŃie. ProducŃia medie obŃinută pe cap de vacă variază în funcŃie de numărul de lactaŃii şi de luna de lactaŃie. Metoda utilizată pentru programarea producŃiei de lapte Ńine seama de “mişcarea” animalelor pe luni calendaristice şi luni de lactaŃie şi are la bază criteriul „producŃia de lapte variază în funcŃie de luna de lactaŃie”. InformaŃiile necesare elaborării unui program riguros sunt:

- efectivul de vaci pe luni de lactaŃie existent la începutul anului pentru care se face programul;

- programul de fătări pe luni calendaristice;

- durata perioadei de lactaŃie;

- numărul de vaci care se vor reforma în cursul anului;

- producŃia de lapte pe cap de vacă, pe luni de lactaŃie. Se realizează “mişcarea” efectivului de vaci pe luni de lactaŃie şi pe luni calendaristice. Deoarece o parte din vacile care se găsesc într-o anumită lună de lactaŃie se află în această situaŃie aproximativ jumătate din luna calendaristică, trecând în aceeaşi lună în următoarea lună de lactaŃie, se calculează efectivul mediu de vaci pe luni calendaristice şi pe luni de lactaŃie. 7

ACCESUL LA MATERIALUL BIOLOGIC PERFORMANT Materialul genetic utilizat poate determina creşteri ale productivităŃii şi niveluri ridicate de venit. Accesul micilor fermieri la materialul genetic de calitate este o constrângere serioasă, predominant fiind sistemul tradiŃional de reproducŃie. ÎnsămânŃarea artificială este o metodă modernă utilizată în reproducŃia animalelor, metodă care

a căpătat o largă răspândire datorită avantajelor tehnice şi economice pe care le prezintă, faŃă de

reproducerea naturală. Avantajele însămânŃării artificiale sunt:

- folosirea mai intensă a reproducătorilor de mare valoare, sporind ameliorarea animalelor;

- scade numărul de reproducători masculi necesari, realizând, astfel, economii apreciabile de nutreŃuri, adăposturi, personal etc.;

- materialul seminal recoltat de la reproducători se poate conserva timp îndelungat;

- conservarea materialului seminal determină posibilitatea transportului acestuia la distanŃe foarte mari, chiar importuri (România importă material seminal din Olanda);

- se evită răspândirea bolilor contagioase. Rasele de taurine care se cresc în Ńara noastră se împart în două grupe: rase autohtone şi rase importate. Din rasele autohtone fac parte: BălŃata Românească, Bruna de Maramureş şi Pinzgău de Transilvania. În rasele importate sunt cuprinse rasa Friză, Simmental, Schwyz etc. Rasa are o influenŃă hotărâtoare asupra producŃiei medii de lapte obŃinută anual, producŃie care variază de la 2000-2500 litrii de lapte la rasa Pinzgău de Transilvania la 4500-5000 litrii de lapte la rasa Friză.

7 Voicu, R., Economia şi managementul exploataŃiilor agricole, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2000.

8

6.1.2. Etapa produc ie

În această fază a filierei principalii agen i economici sunt crescătorii de animale: gospodării individuale, ferme familiale, asociaŃii agricole, societăŃi comerciale, iar principalele activită i sunt cre terea vacilor, reproduc ia i ameliorarea animalelor i ob inerea produc iei de lapte.

SISTEMELE DE CREŞTERE A VACILOR Din punct de vedere tehnologic, în ciclul de reproducŃie şi producŃie, vacile parcurg următoarele etape fiziologice normale:

- vaci negestante lactante;

- vaci gestante lactante;

- vaci în repaus mamar. Tehnica de exploatare (hrănire şi îngrijire) a acestor categorii este diferită în funcŃie de nevoile lor biologice. Hrănirea vacilor lactante se face după norme (14 kg substanŃă utilă, 10 unităŃi nutritive, 1030 proteină brută digestibila, 55 litri de apă, 63 g de sare, 80 g de calciu, 56 g de fosfor, 280 mg de caroten). În timpul iernii, nutreŃurile de bază sunt fibroasele, nutreŃul murat, rădăcinoasele şi concentratele, adică nutreŃurile care se pot conserva în cantităŃi mari. În raŃia vacilor în lactaŃie nutreŃurile intră în proporŃiile următoare: fibroase şi grosiere 20-25%, suculente 65-70% şi concentratele 8-10%. În timpul verii, hrana de bază pentru vacile de lapte o formează nutreŃul verde sub formă de păşune sau cosit. Primăvara, trecerea de la regimul de grajd la regimul de păşune trebuie să se facă

treptat. ÎnsămânŃarea vacilor, în unităŃile zootehnice, se realizează prin monta dirijata şi, cel mai frecvent, prin însămânŃările artificiale, iar în gospodăriile Ńărăneşti prin montă. ÎntreŃinerea vacilor se poate face în două sisteme:

- În stabulaŃie legată, caz în care adăparea, distribuŃia hranei, evacuarea dejecŃiilor şi mulsul se realizează mecanizat. Mulsul se face cu instalaŃii mecanice, fie cu colectarea laptelui la bidon, fie cu colectarea şi transportul laptelui printr-o conductă de sticlă direct în rezervorul de depozitare. Acest sistem este deosebit de igienic deoarece nu permite laptelui să intre în contact cu microorganismele din aer, ceea ce ar grăbi alterarea.

- În stabulaŃie liberă. Vacile sunt libere în grajduri închise sau deschise cu padoc exterior aferent. Este sistemul specific micilor gospodării care deŃin în medie 1,44 capete. Vacile de lapte sunt exploatate în sisteme diferite de creştere. Nerespectarea de către fermieri a normelor de hrană, a condiŃiilor igienico-sanitare, a numărului de mulsuri şi, în general, a tot ceea ce înseamnă întreŃinerea animalelor, are repercusiuni negative asupra cantităŃii şi calităŃii laptelui. Din punct de vedere economic, există două sisteme de creştere a vacilor de lapte: sistemul intensiv şi sistemul extensiv. În sistemul intensiv, dimensiunea fermelor este mare, se aplică tehnologii moderne de creştere a vacilor, cel mai adesea în stabulaŃie legată, capitalul fix deŃine o pondere importantă, productivitatea muncii este ridicată, iar rezultatele economice şi financiare sunt, de asemenea, ridicate. În sistemul extensiv, dimesiunea fermelor este redusă, se aplică tehnologii

9

tradiŃionale şi stabulaŃia liberă a vacilor, capitalul fix are o pondere neînsemnată, productivitatea muncii este redusă, iar rezultatele financiare sunt inferioare sistemului intensiv.

ALIMENTAłIA VACILOR DE LAPTE AlimentaŃia reprezintă baza creşterii animalelor. Trebuie amintită semnificaŃia termenului de “zootehnie” în viziunea unor autori: tehnica convertirii nutreŃurilor în produse animale. Hrana asigură atât întreŃinerea funcŃiilor vitale ale organismelor, cât şi realizarea diverselor producŃii, de aceea raŃia de furajare a animalelor este formată din: raŃia de întreŃinere şi raŃia de producŃie. Aceasta delimitare este realizată în scop economic, pentru a urmări evoluŃia producŃiei de lapte în funcŃie de raŃia de producŃie administrată, activitatea economică fiind eficientă atunci când veniturile suplimentare obŃinute din vânzarea unei producŃii mai mari realizată în urma unei furăjari rationale (ştiintifice) depăşesc costurile suplimentare antrenate de creşterea şi îmbunătăŃirea calitativă a raŃiei. Ordinea în care se face administrarea furajelor prezintă importanŃă economică, astfel:

- la vacile cu producŃii mici se dau mai întâi nutreŃurile de calitate slabă, apoi suculentele, fibroasele de calitate mai bună şi la sfârşit concentratele;

- la vacile cu producŃii mari se dau la început nutreŃurile de cea mai bună calitate şi cu valoare nutritivă ridicată, concentratele, suculentele şi apoi fibroasele. Un nutreŃ se administrează întotdeauna după ce a fost consumat în întregime cel precedent. De reŃinut, de asemenea, că păşunatul este forma cea mai indicată de hrănire a vacilor, având o eficienŃă economică ridicată. Principala grupare a furajelor se realizează în funcŃie de caracteristicile nutritive şi provenienŃă, conform tabelului 6.5.

Tabelul 6.5

Gruparea furajelor

Grupa de nutreŃuri

Exemple

Fibroase

Fânuri

Suculente

NutreŃuri însilozate, borhoturi, rădăcinoase, tuberculi, bostănoase, resturi culinare

Grosiere

Paie de cereale, coceni de porumb, vrejuri

Concentrate

Concentrate cultivate, concentrate industriale, făinuri proteice de origine vegetală, animală

SubstanŃe energetice

Grăsimi vegetale şi animale de uz furajer, glucoză, amidon, melasă

Preparate furajere

NutreŃuri combinate, complexe de proteine + vitamine + substante minerale + antibiotice

Verzi

Lucernă, trifoi, sulfină, mazare furajeră, soia, mazariche, borceaguri, porumb furajer, secară, ovăz şi orz, iarbă de sudan, sorg, frunze de sfeclă

REPRODUCłIE ŞI AMELIORARE Această componentă este studiată deoarece majoritatea producŃiilor animale sunt rezultatul direct sau indirect al funcŃiei de reproducŃie. De asemenea, reproducătorii au un rol deosebit de important în transmiterea însuşirilor de producŃie la descendenŃi şi, prin aceasta, la ridicarea potenŃialului productiv. Pentru o bună desfăşurare a procesului de reproducŃie trebuie respectate o serie de condiŃii:

- selecŃionarea riguroasă a reproducătorilor;

- hrănirea, îngrijirea, adăpostirea şi folosirea raŃională a acestora;

10

- examenul sanitar-veterinar periodic, păstrarea unei evidenŃe a reproducătorilor folosiŃi, a datei montei şi fătării. EvidenŃa reproducŃiei, sub forma programului de montă şi fătări, are un rol important în programarea producŃiei de lapte, şi în continuare a programului de desfacere a producŃiei obŃinute. Pentru a mări producŃia unui animal se poate acŃiona pe două căi:

- prin îmbunătăŃirea condiŃiilor de mediu;

- prin ridicarea potenŃialului genetic de producŃie a animalului (ameliorarea genetică). Regula de bază folosită în ameliorarea animalelor este aceea de a alege pentru reproducŃie animale cu însuşiri morfologice şi productive superioare, pe care acestea să le transmită urmaşilor.

COSTURILE DE PRODUCłIE Pentru a determina eficienŃa unei activităŃi este necesar a comensura veniturile şi toate cheltuielile antrenate de obŃinerea acestor venituri. AcŃiunea de comensurare a tuturor categoriilor de cheltuieli este dificilă în cazul gospodăriilor Ńărăneşti deoarece munca este furnizată de familie şi nu este evidenŃiată valoric. O parte a furajelor poate fi asigurată din grădina proprie sau din fâneŃele deŃinute în proprietate şi/sau arendate şi poate doar munca zilierilor angajaŃi pentru recoltarea fânului să fie evidenŃiată valoric. Şi totusi, chiar şi micii fermieri care cresc vaci de lapte pentru valorificarea producŃiei prin autoconsum Ńin o evidenŃă mentală a ceea ce au cheltuit cu achiziŃia, hrana, întreŃinerea animalelor etc. Tipurile de cheltuieli variază mult în raport cu mărimea fermei. Unele categorii pot lipsi în cazul unităŃilor foarte mici (gospodăriile familiale). În cadrul acestor categorii de cheltuieli, unele deŃin o pondere mai ridicată, astfel: furajele reprezintă între 40 şi 80% din costul unitar total al produselor zootehnice, în funcŃie de produs şi de specia de animale. NutreŃurile combinate conŃin toate elementele nutritive necesare sănătăŃii animalelor şi realizării unor randamente superioare.

OBłINEREA PRODUCłIEI DE LAPTE Din punct de vedere tehnologic, în faza de obŃinere a producŃiei de lapte, o importanŃă deosebită revine păstrării igienei şi respectării normelor de executare a acestei operaŃiuni. Modul în care se desfăşoară mulsul determină calitatea şi, implicit, preŃul laptelui. Pentru a obŃine o producŃie de calitate trebuie respectate o serie de reguli de igienă în timpul

mulsului:

- interzicerea furajării animalelor în timpul mulsului;

- spălarea ugerului cu apă caldă şi ştergerea cu un prosop curat;

- masajul igienic al ugerului;

- recoltarea separată a primelor jeturi de lapte şi interzicerea dirijării acestora direct pe aşternut;

- folosirea de aparate de muls curate şi dezinfectate;

- igiena personalului – spălarea pe mâini, folosirea unui echipament de protecŃie (halat alb, bonetă);

- folosirea vaselor emailate sau din aluminiu, bine spălate şi dezinfectate;

- în cazul mulsului mecanic, aparatele de muls, conductele şi bazinele de lapte trebuie spălate şi dezinfectate;

- mulsul trebuie să se desfăşoare într-un spaŃiu corespunzător din punct de vedere igienic. Grija pentru igiena laptelui continuă şi după operaŃiunea de muls, laptele fiind un mediu propice dezvoltării microorganismelor. ImportanŃa respectării igienei mulsului este evidenŃiată în tabelele

11

următoare care surprind cantitatea de microorganisme din lapte în funcŃie de recoltarea mecanizată sau manuală şi pe surse de infecŃie.

Tabelul 6.7 Cantitatea de microorganisme din laptele recoltat manual şi mecanic (germeni/ml)

   

Mulgere mecanică

 

Mulgere

ÎntreŃinerea neglijentă a maşinii

Spălarea

cu

Întretinerea corectă

manuală

apă rece

Spălarea cu apă caldă (50 o C)

Spalarea cu apă caldă şi detergent

21.800

460.000

51.600

6.700

3.700

Sursa: Chintescu, G., Pătraşcu, C., Agenda pentru industria laptelui Ed.Tehnică, Bucureşti, 1988

Numărul de microorganisme care se dezvoltă în lapte este invers proporŃional cu gradul de igienă a mulsului, modul de strecurare, igiena vaselor şi ambalajelor etc.

Tabelul 6.8 Infectarea laptelui cu microorganisme în timpul mulgerii (germeni/ml)

Surse de infecŃie

În condiŃii bune de mulgere

În condiŃii proaste de mulgere

Ugerul

100

50.000-100.000

Pielea animalului

50

20.000-50.000

Aerul

1

10

Mâinile mulgătorului

1

1.000

Vasul de muls

1

10.000

Bidonul în care se toarnă laptele

10

1.000.000

Sursa: Chintescu, G., Pătraşcu, C., Agenda pentru industria laptelui Ed.Tehnică, Bucureşti, 1988

Din punct de vedere economic, în perioada de tranziŃie au avut loc două tendinŃe distincte în ceea ce priveşte producŃia de lapte: astfel între anii 1989 – 1997 (cu excepŃia anilor 1990 şi 1992), aceasta a crescut constant (+25%), creştere datorată sporirii accentuate a producŃiei medii (+62%); între anii 1997 – 2000, odată cu liberalizarea completă a preŃurilor şi înlăturarea tuturor măsurilor de sprijin pentru producătorul de lapte, a avut loc un declin, atât al producŃiei totale, cât şi al producŃiei medii 8 . Incepând cu anul 2001 se remarcă o uşoară redresare atât a producŃiei medii, cât şi a producŃiei totale de lapte (tabelul 6.9). Se constată o stabilizare a produc iei de lapte în perioada analizată la valori cuprinse între un minim de 50 mil.hectolitri în anul 2009 i un maxim de 58 mil.hectolitri în anul 2006.

Tabelul 6.9 Dinamica produc iilor medii i totale de lapte, 2001-2009

UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Specificare 9 luni ProducŃia
UM
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Specificare
9 luni
ProducŃia medie de lapte
l/cap
3.014
3.133
3.263
3.493
3.510
3.688
3564
3653
3807
2595
ProducŃia totala de lapte din care:
mii
hl
51.000
52.761
55.288
55.444
55.334
58.307
54875
53089
50570
33944
-
ProducŃie marfa
mii
hl
24.017
25.006
25.937
27.629
28.000
28.834
26868
28197
25310
17433
ProducŃie subvenŃionată
din producŃia totală
-
mii
hl
5.000
7.460
8.500
11.068
11.970
-
-
-
-
-
%
9,8
14,2
15,0
19,6
21,6
-
-
-
-
-

8 Leat, Ph., Berkum, S., Analiza sectorului lapte şi produse lactate, în volumul LanŃul agroalimentar din România: în drum spre aderare, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, Bucureşti, 2003.

12

Dinamica productiei de lapte, 2001-2009 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 2001 2002 2003
Dinamica productiei de lapte, 2001-2009
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009

6.1.3. Etapa prelucrare

Productia totalaProductia marfa Productia subventionata

Productia marfaProductia totala Productia subventionata

Productia subventionataProductia totala Productia marfa

Principalii agen i economici care ac ionează în această etapă a filierei sunt: producătorii agricoli, familiile acestora, persoanele angajate temporar, procesatorii, firmele de transport, angrosiştii, detailiştii, cooperativele de marketing. Opera iile desfă urate în această etapă sunt: tratamentele primare, colectarea, transportul, prelucrarea, ambalarea, depozitarea laptelui i produselor lactate.

TRATAMENTELE PRIMARE Aplicarea tratamentelor primare este deosebit de importantă pentru a evita deprecierile calitative ale laptelui. În primele două ore după muls, laptele trebuie protejat antiseptic pentru inactivarea microorganismelor, fiind necesară răcirea laptelui la circa 4 o C, prin folosirea de apă rece, gheaŃă sau agent frigorific. În timpul operaŃiei de răcire, laptele trebuie agitat din când în când pentru uniformizarea temperaturii şi reducerea timpului în care se face răcirea. Această răcire, fără continuarea altui tratament asigură stabilitate maxim 48 de ore, după care pot să apară deprecieri enzimatice cu modificări de gust şi miros. Alte tratamente primare aplicate laptelui imediat după muls se referă la igienizarea acestuia, operaŃie care constă în tratamente termice şi chimice :

- Pasteurizare la cca 60 o C în scopul distrugerii formelor vegetative ale microorganismelor. Pasterurizarea este importantă deoarece are rol bactericid fără a influenŃa valoarea nutritivă a laptelui.

- Sterilizare şi fierbere – în cazul în care laptele se consumă în timp scurt. Este un tratament aplicat de către toate unităŃile de obŃinere a laptelui şi toate gospodăriile.

- Administrarea de perhidrol care, prin punerea în libertate a unui atom de oxigen, inhibă organismele anaerobe. Sursele de contaminare a laptelui, în această fază a filierei, sunt:

- oamenii care lucrează în sfera producerii, colectării, industrializării sau comercializării;

- animalele, în mod deosebit cele bolnave, datorită unor infecŃii la nivelul glandei mamare, a pielii, a tubului digestiv, microorganismele ajungând în lapte;

- rozătoarele şi insectele, îndeosebi muştele, gândacii şi furnicile;

- mediul înconjurător: apa, aerul, solul, dejecŃiile;

- utilajele, ustensilele, pardoselile insuficient curăŃate, spălate, dezinfectate.

13

COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL Distribuirea laptelui în sistemul actual de organizare, respectiv, cantitatea de lapte rămasă după ce s-a acoperit necesarul pentru hrănirea viŃeilor, se livrează centrelor, punctelor de colectări sau direct unităŃilor de prelucrare a laptelui.

Punctele de colectare preiau cantităŃile de lapte de la producătorii individuali sau unităŃi asociate care predau cantităŃi relativ mici. Pentru unităŃile agricole care au ferme specializate, laptele se livrează "loco fermă", autocisternele de colectare efectuând operaŃii de transport direct la fabrici. Cantitatea de lapte predată delegatului din partea unităŃii beneficiare este recepŃionată şi preluată de aceasta sub aspect calitativ şi cantitativ, potrivit prevederilor contractuale. Pentru a fi prelucrat, laptele trebuie colectat de la numeroşi producători. Având în vedere procentul covârşitor de 93% din producŃie obŃinută în sectorul privat, care furnizează lapte de calităŃi diferite, principala problemă pentru care nu se poate organiza un sistem eficient de colectare a laptelui o constituie loturile mici şi neomogene care provin de la numeroşi fermieri. ReŃeaua de colectare formată din puncte şi centre de colectare este cea mai vulnerabilă verigă din cadrul filierei laptelui. În cadrul fluxului laptelui de la producător la procesator, se operează cu cantităŃi mici ceea ce presupune costuri suplimentare legate de transport. În multe zone, aceste centre de colectare nu dispun de suficiente instalaŃii de răcire a laptelui. La acestea se mai adaugă şi costurile ridicate necesitate de colectarea, transportul şi distribuŃia laptelui şi produselor lactate. Utilajele pentru recepŃia şi răcirea laptelui în zona de colectare sunt: măsurătorul cu flotor, bazinele de recepŃie, bazinele pentru răcirea bidoanelor cu lapte, instalaŃiile pentru răcirea laptelui la ferme, răcitoarele cu plăci şi gheŃăriile. Transportul laptelui de la centrele de colectare se face în vehicule termoizolate, acoperite, curate, fără miros străin. O altă problemă este cea financiară, întreprinderile de prelucrare neplătind la termen contravaloarea materiei prime către producătorii agricoli, astfel încât aceştia refuză această formă de vânzare. Ei mai au de ales între:

- prelucrarea artizanală pentru obŃinerea de smântână şi brânzeturi pe care le comercializează apoi tot pe piaŃa Ńărănească;

- folosirea laptelui pentru alimentaŃia animalelor. Plata la timp pentru laptele livrat este de o importanŃă crucială pentru fermieri, pentru că astfel ei pot obŃine fondurile necesare pentru a-şi asigura existenŃa şi pentru a plăti input-urile necesare desfăşurării activităŃii. Din acest punct de vedere, dezvoltarea şi modernizarea centrelor de colectare constituie o cerinŃă majoră pentru dezvoltarea unui sector de lapte competitiv. Drumul laptelui “crud” se bifurcă spre diferite destinaŃii – consumul familial, consumul tehnologic, piaŃa Ńărănească şi fabricile specializate în prelucrarea laptelui. Datorită importanŃei produselor lactate pentru alimentaŃia oamenilor, va fi studiată în continuare ultima destinaŃie – prelucrarea.

PRELUCRAREA Produsele din lapte se obŃin prin prelucrarea acestuia, pentru a prelungi perioada de consum a laptelui şi pentru satisfacerea cererii pentru astfel de produse. Din punct de vedere tehnologic, produsele lactate se obŃin conform operaŃiilor prezentate în continuare. 1. Laptele de consum se obŃine printr-o tehnologie simplă care constă în curăŃirea laptelui, prin centrifugare şi filtrare, normalizarea sau omogenizarea laptelui prin adăugare de lapte smântânit

14

pentru a-l aduce la o anumită concentraŃie în grăsimi, igienizarea laptelui prin pasteurizare sau sterilizare, omogenizarea laptelui şi ambalarea acestuia în recipienŃi de sticlă, plastic, Tetra-Pac.

2. Laptele praf se obŃine prin eliminarea a 97% din apă. Tehnologia are la bază procesul de uscare prin pulverizare sau în peliculă.

3. Iaurtul este un produs alimentar originar din Asia Mică şi Peninsula Balcanică şi conŃine toate elementele nutritive ale laptelui sub o formă uşor asimilabilă. Materia primă se tratează termic la 95 o C timp de 30 de minute, se însămânŃează cu microfloră în jet continuu, produsul fiind repartizat în alveole sau pahare de plastic.Acestea fermentează la căldura timp de 3 ore, urmând prerăcirea şi răcirea. Produsul este apt de consum după 12 ore, cu o valabilitate de 2 zile.

4. Smântâna are la bază procesul de smântânire la 40-45 o C, urmat de pasteurizare, răcire, însămânŃare şi maturare biochimică.

5. Untul, cunoscut de peste 1.000 de ani, este un produs lactat cu formele cele mai asimilabile ale structurilor chimice. Procesul tehnologic este asemănător obŃinerii smântânii care apoi se bate, se spală, se malaxează şi se ambalează.

6. Brânzeturile sunt produse fermentate din lapte, de natura proteică, în care se regăsesc principalele

valori nutritive ale laptelui. Indiferent de natura brânzeturilor, la obŃinerea acestora se aplică patru reguli fundamentale: laptele să fie maturat (acidifiat), folosirea de coagul (cheag), zdrobirea coagulului pentru eliminarea zarei şi consolidarea laptelui şi maturarea brânzei crude. 9 Din punct de vedere economic, în anul 2009 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităŃile procesatoare de la exploataŃii agricole i centre de colectare a scăzut cu 59893 tone (-5,7%). Cele mai mari scăderi ale producŃiei în anul 2009 faŃă de anul 2008 s-au înregistrat la lapte praf cu 2027 tone (-33,0%) i la brănzeturi topite cu 3147 tone (-20,8%) 10 .

ProducŃia de brânzeturi a scăzut, de asemenea, în anul 2009 faŃă de anul 2008, cu 1550 tone (- 2,2%). EvoluŃia cantităŃii de brânză obŃinută exclusiv din lapte de vacă (93,3% din producŃia totală de brânzeturi) s-a menŃinut în aceeaşi tendinŃă descendentă. ProducŃia de smântână de consum s-a menŃinut aproximativ egală cu cea obŃinută în anul 2008. ProducŃia de unt a avut, în anul 2009 comparativ cu anul 2008, cea mai mare creştere, cu 1293 tone (+14,1%) şi a fost urmată de producŃia de lapte de consum cu 25229 tone (+12,8%). ProducŃia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele) a crescut, de asemenea, cu 2792 tone (+1,9%) în anul 2009 faŃă de anul precedent.

Tabelul 6.10 Productia de lapte colectat i produse lactate, 2008-2009

Denumire produs

Productie realizata - tone-

Anul 2009 fata de anul 2008 (+/-)

2008

2009

tone

%

Lapte colectat*

1072679

1011464

-61215

-5,7

- de vaca

1051481

991588

-598930

-5,7

continut mediu de grasime ( %)

3,72

3,76

*

*

continut mediu de proteine ( %)

3,21

3,24

*

*

9 Boboc, D., Tehnologia producŃiei alimentare, ASE, 2002 10 INS, Comunicat de Presă nr.129/2010

15

-

de bivolita

3538

2139

-1399

-39,5

- de capra

4026

4008

-18

-0,4

-

de oaie

13634

13729

+95

+0,7

Lapte ( materie prima) din import

51707

80636

+28929

+55,9

Lapte de consum

196689

221918

+25229

+12,8

Smantana

47673

47447

-226

-0,5

Lapte acidulat**

143577

146369

+2792

+1,9

Lapte praf

6136

4109

-2027

-33,0

 

Unt

9198

10491

+1293

+14,1

Branza ( inclusiv urda )

71032

69482

-1500

-2,2

- din lapte de vaca

66278

64847

-1431

-2,2

Branza topita

15157

12010

-3147

-20,8

*Lapte colectat de unităŃile procesatoare de la exploataŃii agricole şi centre de colectare **Include iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse similare din lapte fermentat

Sursa: INS, Comunicat de Presă nr.129/2010

Tabelul 6.11 ProducŃia de lapte de vacă colectat de cǎtre unităŃile procesatoare şi principalele produse lactate pe regiuni de dezvoltare, în anul 2009 (tone)

Regiuni de dezvoltare

     

Brânză

Lapte de vacǎ colectat

Lapte de

consum

Produse lactate

proaspete *)

(inclusiv

urdă)

Total Ńarǎ

991588

221918

193816

69482

Nord – Est

207433

48365

17562

13691

Sud – Est

76892

14411

14192

7360

Sud – Muntenia

66496

14994

17947

7911

Sud – Vest Oltenia

c

2488

1205

1011

Vest

27180

c

c

2064

Nord – Vest

225344

c

11629

17948

Centru

300452

89699

51401

18883

Bucuresti - Ilfov

c

c

c

614

c = date confidentiale *) Include smantana si lactatele acidulate

Sursa: INS, Comunicat de Presă nr.129/2010

Cele mai mari cantităŃi de lapte de vacă s-au colectat în regiunile Centru (30,3%), Nord-Vest (22,7%) şi Nord-Est (20,9%) (Tabelul 6.11). Laptele de consum s-a produs cu preponderenŃă în regiunile Centru (40,4%) şi Nord-Est (21,8%). Regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru şi Sud-Muntenia deŃin peste 70,0% din producŃia de produse lactate proaspete (smântâna şi laptele acidulat). Brânza s-a produs îndeosebi în regiunile Centru (27,2%), Nord-Vest (25,8%) şi Nord-Est (19,7%). Din punct de vedere instituŃional, în România la finele lunii iunie 2006, conform datelor INS se înregistrau 361 unităŃi de procesare dintre care 117 de capacitate mare (peste 2000 tone/anual), 165 de capacitate medie (între 500-2000 tone lapte anual) şi 79 de mică capacitate (sub 500 tone lapte anual).

16

În anul 2007 exista un număr de 671 întreprinderi de industria laptelui de diferite capacităŃi. În tabelul 6.12, sunt prezenta i principalii indicatori economico-financiari ai întreprinderilor din industria laptelui.

Tabelul nr.6.12 Principalii indicatori economico-financiari ai întreprinderilor din industria laptelui, 2007

Indicatori

UM

Total

Indicatori

UM

Total

întreprinderi

întreprinderi

     

Număr de

   

ProducŃia exerciŃiului

mii

lei

2630755

întreprinderi

nr.

671

din care:

lei/persoană

152252

Capital social la 31 XII 2007

mii

lei

455829

în medie pe salariat

 

Exporturi directe

mii

lei

54516

- d.c. în medie/ întreprindere

lei

679328

din care:

   

Efectiv personal la 31 XII 2007

   

– la 1000 lei cifră de afaceri

lei

17

pers.

18688

– în medie pe salariat

lei/persoană

3155

Efectiv mediu de salariaŃi

pers.

17279

Valoarea adăugată brută în costul factorilor - total

   

Cheltuieli cu

   

mii

lei

558951

personalul, d.c.

mii

lei

301735

din care:

lei

178

în medie /salariat

lei/pers.

17483

la 1000 lei cifră de afaceri

la 1000 lei producŃia exerciŃiului

lei

212

 

%

100,0

în medie pe salariat

lei/persoană

32349

Excedentul brut de exploatare – Total

mii

lei

257216

din care:

   

la 1000 lei producŃia exerciŃiului

lei

98

la 1000 lei valoare adăugată

lei

460

Sursa: Institutul NaŃional pentru Statistică, Rezultate şi randamente ale întreprinderilor de industrie şi comerŃ, 2009

ProducŃia totală a exerciŃiului este, la nivel naŃional, de 2630755 mii lei. Raportarea acestui indicator la numărul salariaŃilor evidenŃiază media la nivel naŃional în valoare de 152252 lei/persoană. Valoarea adăugată brută în costul factorilor la nivel naŃional pe total este de 558951 mii lei, din care cca 2/3 aparŃine întreprinderilor mari. Prin raportarea valorii adăugate la 1000 lei cifră de afaceri a rezultat o valoare de 178 lei. Excedentul brut în exploatare pentru întreprinderile de procesare a laptelui cumulează un cuantum la nivel naŃional de 257216 mii lei care de asemenea aparŃine preponderent marilor înreprinderi (72,77 %). Din toate acestea rezultă faptul că întreprinderile de procesare a laptelui se integrează în filieră prin forme de intensitate diferenŃiate de însăşi rezultatele obŃinute. Pentru a se argumenta suficient aceste rezultate din cadrul filierei laptelui, pot fi considerate edificatoare nivelurile indicatorilor ce privesc cifra de afaceri şi rezultatele exerciŃiului.

17

În anul 2008, structura înregistrată pentru aceste întreprinderi de procesare a laptelui reflectă o simplificare. Conform cerinŃelor şi înregistrărilor organisme competente evidenŃiază un total de 264 unităŃi, din care conform unor cerinŃe şi acreditări poate fi redată următoarea structură 11 :

35 de unităŃi autorizate pentru schimburi intracomunitare;

42 de unităŃi în conformitate cu cerinŃele structurale comunitare, autorizate să recepŃioneze şi să proceseze lapte conform şi neconform fără separare;

2 unităŃi în conformitate cu cerinŃele structurale comunitare autorizate să recepŃioneze şi să proceseze lapte conform şi neconform pe linii separate;

185 unităŃi autorizate pentru o perioadă de tranziŃie până la 31.12.2009.

Din cele prezentate, rezultă faptul că în cadrul filierei produsului lapte şi derivate lactate pentru agenŃii economici încadraŃi în sectorul de procesare se manifestă o puternică tendinŃă de concentrare. Acest grad de concentrare al întreprinderilor din industria laptelui este redat în tabelul 6.13.

Tabelul 6.13

Gradul de concentrare al întreprinderilor din industria laptelui din România (anul 2007)

Anul

Nr.

Nr.

mediu de

Cifra de

afaceri

Cumulat % din totalul

nr. mediu de salariaŃi

Cumulat % din totalul cifrei de afaceri

întreprinderilor

salariaŃi

-lei-

Primele 5

Primele 20

Primele 5

Primele 5

Primele 20

2007

671

17279

3143942811

18,70

45,68

36,90

64,78

Sursa: Rezultate şi performanŃe ale întreprinderilor din industrie şi construcŃii, INS, 2008

În anul 2007, se poate constata că, din totalul de 671 întreprinderi în care activează 17279 salariaŃi, primele 5 întreprinderi cumulează 18,70% din acest număr al salariaŃilor, iar primele 20 de întreprinderi cumulează 45,68% din acest total. În ceea ce prive te cifra de afaceri, aceasta este de 3143 mii lei. Se constată că primele 5 întreprinderi din industria laptelui deŃin cca. 1/3 din cifra totală de afaceri (36,69%), iar primele 20 de asemenea întreprinderi deŃin cca. 2/3 din cifra de afaceri (64,78%) 12 .

AMBALAREA ŞI DEPOZITAREA Laptele şi produsele lactate, odată obŃinute, se ambalează în diferite recipiente, astfel:

- laptele de consum - pungi de polietilenă, ambalaj de tip Tetra-pac şi bidoane de 25 de litri pentru consumul colectiv (ex.spitale);

- laptele praf – cutii metalice, cutii de carton, pungi de polietilenă;

- iaurtul – recipienŃi de plastic;

- smântâna – recipienŃi de plastic;

- untul – ambalaje de staniol;

- brânzeturi - parafinarea, ambalarea în folii din material plastic. Referitor la depozitare, laptele şi produsele lactate sunt foarte perisabile, de aceea acestea se păstrează în condiŃii controlate de refrigerare, pe durate diferite de timp, conform tabelului 6.14.

11 Sursa: Autoritatea NaŃionala Sanitar Veterinară şi pentru SiguranŃa Alimentelor, 2008. 12 Turek Rahoveanu Adrian (coordonator), Analiza filierei sectorului lapte în România, Editura Ars Academica, Bucureşti 2009, 283 pg., ISBN 978-606-8017-35-8

18

Tabelul 6.14 Conditii si perioade de depozitare a laptelui si a produselor lactate

Produsul

CondiŃii de depozitare

Perioada de depozitare

Laptele de consum

4-8 o C

2-3 zile

Laptele praf

-

Îndelungată

Iaurt

4-8 o C

Maxim 48 ore

Smântâna

2-6 o C

1-2 zile

 

0-5 o C

5-10 zile

Unt

-18 o C

6-9 luni

Brânza

4-8 o C

Diferite perioade

Sursa: Chintescu, G., Pătraşcu, C., “Agenda pentru industria laptelui” EdituraTehnică, Bucureşti, 1988

PERISABILITĂłILE ŞI DEFECTELE Laptele şi produsele lactate suferă în timpul operaŃiunilor de transport, depozitare şi manipulare

unele modificări cantitative şi calitative cunoscute sub denumirea de perisabilităŃi. Acestea se referă la:

- creşterile şi descreşterile în greutate la diferite sortimente de brânzeturi care variază în funcŃie de sortiment, de tipul de depozit, de durata depozitării, de gradul de maturare al brânzeturilor, de umiditate etc.;

- perisabilitatea în timpul transportului variază în funcŃie de tipul produsului, felul transportului, tipul de autovehicul (frigorific sau nefrigorific), tipul de ambalaj, anotimp etc. Oricât de bine s-ar efectua transportul, au loc anumite pierderi de produs. Produsele lactate pot prezenta modificări ale proprietăŃilor organoleptice şi fizico-chimice, numite defecte, datorate calităŃii necorespunzătoare a materiei prime, nerespectării procesului de fabricaŃie şi a igienei. În tabelul 6.15 sunt surprinse câteva dintre defectele produselor lactate:

Tabelul 6.15 Defectele laptelui şi ale produselor lactate

Defectul

 

Cauzele apariŃiei

Măsuri de prevenire

 

L A P T E

 

Lapte murdar

CondiŃii neigienice de recoltare

 

CurăŃirea grajdului, a uneltelor

Gust de furaje

AlimentaŃia animalelor cu ceapă sau usturoi

Schimbarea hranei

Gust sărat

Laptele din ultima perioadă a lactaŃiei sau colostral

Acest lapte se mulge separat

Gust

acru,

Descompunerea componentelor laptelui

Igienizare

amar

 

L A P T E

P R A F

Aglomerarea laptelui praf în bulgări

AbsorbŃia umezelii

Ambalaje ermetice

Gust şi miros de seu

Oxidarea grăsimii, acŃiunea luminii

Amblarea produsului ferit de lumină şi de aer

 

I A U R T U L

 

Separare de zer

 

Suprafermentare

Respectarea duratei fermentării

Gust amar

 

Lapte necorespunzător

Sortarea laptelui

 

S M Â N T Â N A

 

19

Prea fluidă

Nerespectarea maturării

 

Respectarea temperaturii şi a duratei de maturare

Gust acru

Supramaturare

Reducerea cantităŃii de cultură

Aspect stratificat

ConŃinut redus de grăsime

 

Normalizarea smântânii

 
 

U N T

 

Gust fad, nearomat

Lapte provenind de la vite tratate cu antibiotice, unt prea puternic spălat

Se recepŃionează laptele numai după 5 zile de la tratarea cu medicamente

Gust de vechi

InfluenŃa nutreŃului-frunze de sfeclă

Aerarea smântânii

 

Gust acru

Smântâna maturată prea intens

 

Respectarea maturării

 
 

Hrănirea vitelor

cu

nutreŃuri

 

Gust amar

îngheŃate, putrezite; Laptele la sfârşitul perioadei lactaŃie

de

Sortarea cu atenŃie a laptelui

 

Untul cedează apă

Umplerea excesivă a putineiului

 

Umplerea putineiului la capacitate normală. Se opreşte învârtirea putineiului imediat după formarea bobului mic de unt.

 

B R Â N Z E T U R I

 

Mucegai sub parafină

Infectarea cojii cu mucegai înainte de parafinare; Depozitarea în încăperi infectate cu mucegai

Pregătirea

corectă

a

brânzeturilor

înainte

de

parafinare.

Depozitarea

în

încăperi igienice.

Gust rânced

AcŃiunea lipazei din lapte, mai ales la sfârşitul perioadei de lactaŃie

Se

evită

prelucrarea

acestui

lapte.

Gust amar

Cantitate prea mare de cheag

 

Folosirea

cheagului

în

 

cantitatea necesară

Sursa: Chintescu, G., Pătraşcu, C., “Agenda pentru industria laptelui” EdituraTehnică, Bucureşti, 1988

6.1.4. Etapa distribu ie AgenŃii economici identificaŃi în această fază a filierei sunt întreprinderile de industrie alimentară care deŃin magazine proprii de desfacere, angrosiştii, detailiştii. ActivităŃile identificate în această fază a filierei sunt: achiziŃionarea laptelui procesat i a produselor lactate de la procesatori, vânzarea către consumatorii finali individuali sau colectivi a laptelui i produselor lactate şi cercetarea pieŃei de desfacere şi a celei de aprovizionare în vederea identificării preferinŃelor consumatorilor şi, respectiv, a celor mai bune posibilităŃi de achiziŃionare a laptelui.

COMERłUL INTERN DestinaŃiile producŃiei de lapte sunt următoarele:

- autoconsum;

- consum tehnologic;

20

- vânzări directe pe piaŃă;

- procesare. Sistemele de valorificare a produselor lactate includ o serie de operaŃii cum sunt: transport, încărcare/descărcare, depozitare, condiŃionare, ambalare, asigurarea de informaŃii despre piaŃă etc. Pentru o bună desfăşurare a activităŃii, aceste întreprinderi dispun de puncte de desfacere şi de bază logistică bine organizată – camioane, instalaŃii de condiŃionare şi păstrare, ambalare, dispozitive de încărcare/descărcare, birotică etc. Sursele de aprovizionare sunt achiziŃiile directe de la producătorii de

lapte, achiziŃiile de la întreprinderile de prelucrare a laptelui, achiziŃile de la alŃi intermediari, importuri. Igiena în unităŃile de comercializare a laptelui şi produselor lactate este foarte importantă pentru

a oferi consumatorilor preparate fără modificări de natură organoleptică, fizico-chimică sau microbiologică. Pentru aceasta, trebuie respectate următoarele condiŃii obligatorii:

- unităŃile să fie dotate cu frigidere pentru păstrarea produselor până la vânzare;

- laptele şi produsele din lapte să nu fie păstrate la un loc cu alte produse din carne, peşte, legume etc., sau cu ambalaje goale;

- zilnic şi ori de câte ori este nevoie să se procedeze la spălarea frigiderelor de resturi alimentare, a pereŃilor şi pardoselilor cu detergenŃi şi la clătirea cu apă rece;

- personalul care desface aceste produse să poarte echipament sanitar de protecŃie;

- se interzice intrarea animalelor (câini, pisici) în incinta magazinului;

- periodic să se execute operaŃii de dezinfecŃie şi deratizare. Canalele de distribuŃie prin care laptele şi produsele lactate ajung la consumator sunt:

1. producător – consumator, reprezentat de vânzările directe, pe piaŃa Ńărănească

2. producător – detailist – consumator, reprezentat de reŃeaua magazinelor cu amănuntul:

magazine de dimenisuni mici, supermarket-uri i hypermarket-uri

3. producător – angrosist – detailist – consumator, în care, fa ă de canalul anterior, intervine un agent economic intermediar – angrosistul, care desfă oară opera ii logistice de transport, depozitare, ambalare. Începând cu data de 1 aprilie 2007, comercializarea laptelui, respectiv livrarea sau vânzarea

directă a laptelui şi a produselor lactate, se face numai de către deŃinătorii de cotă, în limita cantităŃilor

de referinŃă disponibile. Cota de lapte reprezintă dreptul producătorilor de lapte de vacă de a-şi vinde

producŃia pe piaŃă. Prin normele aprobate, conform metodologiei acordării cotelor de lapte, modul de alocare şi reconstituire a rezervei naŃionale de lapte, se asigură controlul cantitativ al celor care participă la aprovizionarea pieŃei laptelui şi a produselor lactate. În lipsa unei cote alocate, producătorii nu-şi pot vinde laptele pe piaŃă. Această cotă se referă doar la livrările către unităŃile de procesare şi la vânzările directe şi nu include autoconsumul. Metodologia aprobată de Guvern stabileşte, totodată, obligaŃiile şi responsabilităŃile deŃinătorilor exploataŃiilor agricole şi a celor implicaŃi în sistemul de administrare a cotelor de lapte. Producătorul care comercializează o cantitate de lapte peste cota individuală de lapte pentru vânzări directe deŃinută, precum şi cel care nu deŃine cotă individuală de lapte, plăteşte taxa pentru cantitatea de lapte comercializată. Dacă la sfârşitul anului de cotă rezultă depăşirea cotei naŃionale de lapte, producătorii care au depăşit cota individuală de lapte pentru livrări şi/sau vânzări directe sunt obligaŃi să plătească o taxă stabilită anual de Comisia Europeană. Producătorii vor vira direct AgenŃiei de PlăŃi şi IntervenŃie în Agricultură contribuŃia pentru depăşirea cote individuale de lapte pentru vânzări directe. Referitor la vânzarea laptelui şi produselor lactate de către producătorii individuali, legislaŃia naŃională precizează că aceştia pot valorifica din producŃia animalelor proprietate personală laptele, smântâna, branza proaspătă de vaci, brânzeturile sărate şi untul, cu respectarea unor condiŃii care

21

vizează asigurarea igienei în adăposturile de animale, igiena corporală a animalului, igiena mulsului, răcirea laptelui, precum şi respectarea condiŃiilor de igienă personală 13 . Spa iile de vânzare a laptelui i produselor lactate diferă în func ie de canalul de distribu ie. Astfel, există:

- pia a ărănească, prin care se asigură siguranŃa plăŃilor pentru micii producători, crearea unei disponibilităŃi de preŃuri scăzute la anumite produse pentru consumatorii cu venituri scăzute, costuri mici ale facilităŃilor de piaŃă;

- magazinele mici, unde oferta este formată dintr-o gamă largă de produse disponibile, pre urile fiind, în general mai ridicate decât în cazul pie ei ărăne ti sau al hypermarket-ului;

- supermarketuri şi hypermarket-uri, forme de desfacere în care creşte disponibilitatea produselor de calitate; există un nivel superior al standardelor de servicii; pentru activităŃile de achiziŃionare şi vânzare a produselor se înregistrează niveluri de eficienŃă ridicate; creşte disponibilitatea în aprovizionarea cu asemenea produse lactate de către o parte din micile magazine.

PIAłA LAPTELUI Cele mai importante caracteristici ale cererii şi consumului în cadrul filierei laptelui şi produselor derivate pot fi delimitate prin cunoaşterea următoarelor elemente specifice filierei 14 :

oferta producŃiei de lapte pentru consum în stare proaspătă şi supus prelucrării este dispersată teritorial şi calitativ neuniformă;

persistenŃa autoconsumului de lapte la un nivel ridicat, influenŃează negativ realizarea profiturilor pentru toŃi operatorii din cadrul filierei;

consumuri mari pentru producŃia de lapte s-au semnalat în special în marile centre urbane, care sunt depărtate teritorial de zonele de producŃie;

organizarea aprovizionării cu lapte a consumatorilor se poate face direct de la producători, prin centrele de livrare a laptelui din localităŃile urbane, precum şi prin livrarea laptelui de la fermele de vaci pe care le posedă marile firme (acestea având rolul de a regulariza aprovizionarea);

agenŃii economici existenŃi pe piaŃa marilor centre urbane se găsesc într-o permanentă concurenŃă directă şi indirectă (cu referire atât la lapte cât şi la numeroasele sale derivate);

solicitarea unei cereri uniforme de produse lactate din partea consumatorilor pentru întreaga perioadă a anului, alături de exigenŃele privind cantitatea laptelui şi a derivatelor sale;

livrarea laptelui către consumatori în marile centre urbane face necesară acumularea unor mari cantităŃi de lapte de către agenŃii economici specializaŃi;

un risc major este acela că agenŃii economici încadraŃi în această filieră nu reuşesc să satisfacă cerinŃele şi standardele de calitate mereu crescânde de-a lungul filierei. Consumul de lapte, în România, este de 1048000 hl. Consumul de lapte şi produse lactate în echivalent lapte era de 252 litri/locuitor, în anul 2007. Comparativ cu alte produse alimentare,

13 Conform precizărilor Transportul si valorificarea laptelui si a produselor pe baza de lapte sunt reglementare de Ord. MAAP 389/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea laptelui crud, a laptelui tratat termic si a produselor pe baza de lapte publicat in Monitorul Oficial nr.

860/28.11.2002.

14 Turek Rahoveanu Adrian (coordonator), Analiza filierei sectorului lapte în România, Editura Ars Academica, Bucureşti 2009, 283 pg., ISBN 978-606-8017-35-8

22

consumul de lapte a înregistrat cea mai importantă creştere (41%), în perioada 1989 - 2001 15 .

Cre terea a continuat i în perioada 2002-2007, indicele de cre tere a consumului de lapte fiind de 117%. În acelaşi timp, însă, se constată o depreciere calitativă a acestuia, în sensul scăderii permanente

a consumului de lapte procesat în favoarea creşterii consumului de lapte neprocesat.

Tabelul 6.16

ProducŃia şi consumul de lapte pe locuitor în România

Indicatori

UM

2002

2003

2004

2005

2006

2007

ProducŃia de

Litri lapte/locuitor

253,0

265,7

276,0

280,3

299,3

283,5

             

lapte/ locuitor

%faŃă de anul

2002

100,0

105,01

109,09

110,79

118,30

112,05

 

Litri lapte/locuitor

215,0

225,0

238,9

299,2

246,6

252,8

Consumul de

lapte /locuitor

%faŃă de anul

100,0

104,65

111,11

139,16

114,69

117,58

2002

%faŃă de

84,98

84,68

86,55

106,7

82,39

89,17

 

producŃia/loc.

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, 2008

În ceea ce prive te producŃia de lapte pe locuitor, aceasta a crescut, astfel, dacă în anul 2002 se înregistrau 253,0 litri lapte, în ultimii ani este semnalat un maxim al întregii perioade de 299,3 litri/locuitor în anul 2006, iar în ultimul an al perioadei analizate, 2007, un nivel de 283,5 litri/locuitor. Prin comparaŃia faŃă de anul 2002, indicii înregistrează aceeaşi tendinŃă de creştere, nivelurile relative maxime fiind de asemenea semnalate în ultimii ani (se iau în discuŃie anii 2006 şi 2007 când, faŃă de anul 2002, se înregistrează depăşiri de +18,30 % şi respectiv +12,05 %). Consumul de lapte, exprimat în litri/locuitor, pentru perioada 2002-2007, este într-o continuă creştere. Se poate face cunoscut faptul că maximul acestui trend de creştere este în anul 2005, când nivelul consumului este de 299,2 litri/locuitor, iar în anul 2007 de 252,8 litri/locuitor. Prin comparaŃia faŃă de anul 2002, consumul tuturor ceilalŃi ani înregistrează suplimentări care în valori relative sunt între +4,65 % în anul 2003 şi +39,16 % în anul 2005. Pentru fiecare din anii perioadei analizate s-a efectuat o comparaŃie între consumul şi producŃia de lapte pe locuitor de unde a reieşit faptul că ritmul de creştere al consumului depăşeşte pentru majoritatea anilor pe cel al producŃiei. Numai în anul 2005, creşterea producŃiei este mai mare decât cea

a consumului (cu +6,7 %), iar în ceilalŃi ani din perioada analizată nivelul de creştere al producŃiei faŃă

de consum este în inferioritate (între -17,41 % şi -10,13 %). Totodată, în perioada 2002-2007, structura consumului de lapte şi produse lactate a cunoscut modificări. La produsul lapte s-a înregistrat o creştere de 4,11 %, consumul de brânzeturi şi smântână a înregistrat o creştere de 11,4 %, iar brânza telemea de vacă cunoaşte creştere de aproximativ 12 %. În ceea ce priveşte brânză telemea de oaie aceasta înregistrează o creştere mult mai însemnată, respectiv de 2,2 ori. În acest cadru, filiera laptelui şi derivatelor lactate impune cunoaşterea nivelului preŃurilor la lapte livrate prin achiziŃie sau pe piaŃa agroalimentară. Prezentarea acestor preŃuri în tabelul 6.17 pentru perioada 2002-2007 poate evidenŃia următoarele probleme:

preŃul mediu de achiziŃie de la principalele specii încadrează un nivel valoric anual în continuă creştre. FaŃă de nivelul anului 2002, nivelurile procentuale ajung în anul 2007 la + 59,5 % pentru lapte de vacă şi bivoliŃă şi +41,17 % la lapte de oaie şi capră;

15 Manole, V., coord., Filiere agroalimentare, Editura ASE, Bucure ti, 2005

23

nivelul acestor preŃuri la lapte pe piaŃa agroalimentară sunt mult amplificate. La lapte dulce de vacă, preŃul exprimat valoric este cu +0,51 lei mai mult în anul 2002 şi cu +0,95 lei în anul 2007. Pentru piaŃa agroalimentară ritmul anual de creştere este, de asemnea, cu mult mai mare decât pentru preŃul mediu de achiziŃie al laptelui.

Tabelul 6.17

Dinamica preŃurilor la produsul lapte în România

Specificare

UM

2002

2003

2004

2005

2006

2007

PreŃul mediu de achiziŃie la lapte de vacă şi bivoliŃă

Lei/litru

0,47

0,56

0,62

0,64

0,67

0,75

%

100,0

119,14

131,91

136,17

142,55

159,5

PreŃul mediu de achiziŃie la lapte de oaie şi capră

Lei/litru

0,85

1,11

1,07

1,11

0,99

1,20

%

100,0

130,58

125,88

130,58

116,47

141,17

PreŃul mediu la lapte dulce de vacă vândut pe piaŃa agroalimentară

Lei/litru

0,98

1,18

1,35

1,49

1,57

1,70

%

100,0

120,40

137,75

152,04

160,20

173,46

PreŃul mediu de brânză din lapte de oaie vândut pe piaŃa agroalimentară

Lei/litru

6,48

7,84

8,79

9,69

10,67

11,20

%

100,0

120,98

151,08

149,53

164,66

172,83

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, 2008

COMERłUL EXTERIOR Principalii factori care au influen at importul i exportul de lapte i produse lactate sunt: schimbările petrecute în relaŃiile comerciale în perioada de pre-aderare a României la Uniunea Europeană, modificările frecvente de politică comercială, fluctuaŃiile producŃiei de lapte, schimbările de politică macroeconomică, în special cele referitoare la cursul valutar. Importurile de lapte i produse lactate au crescut în perioada 2000-2008 de 10 ori. Dacă, înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, ritmul de cre tere a importurilor era de 21%, din anul 2006 în anul 2008, ritmul de cre tere a importurilor a fost de 111%. În valoarea totală a importurilor, brânza de ine ponderea cea mai ridicată, 49%, urmată de lapte, cu o pondere de 25%. De altfel, brânza este produsul care a cunoscut cea mai mare cre tere a importurilor, de aproape 30 de ori.

Tabelul 6.18 Importurile de lapte i produse lactate ale României, în perioada 2000-2008 - mii USD -

Specificare

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Lapte proaspăt, praf, condensat

9740

10189

11150

10962

7963

8968

11056

48348

61460

Unt

5968

5257

5160

7370

6592

10375

14829

27248

37186

Brânză

4128

4381

5897

8305

11039

14973

19605

77360

121706

Fri

566

796

1214

1696

2026

2073

2530

4574

6474

Zer

680

852

1107

1798

2834

3457

5323

10093

8099

Iaurt

1739

1470

790

1060

1129

964

3307

9845

11390

Total importuri lapte i produse lactate

22821

22945

25318

31191

31583

40810

56650

177468

246315

Sursa: FAOSTAT

24

Exporturile de lapte i produse lactate ale României au crescut în perioada 2000-2008 de 4 ori. Laptele este produsul cu ponderea cea mai ridicată în valoarea totală a exporturilor, 67%. Untul, fri ca i zerul sunt produse cu evolu ii oscilante ca valoare a exporturilor.

Tabelul 6.19 Exporturile de lapte i produse lactate ale României, în perioada 2000-2008 - mii USD -

Specificare

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Lapte proaspăt, praf, condensat

1286

1818

438

252

2200

4910

1959

18727

20174

Unt

161

41

3

9

385

451

832

481

684

Brânză

5745

5982

7752

9702

13609

14848

15595

3475

6254

Fri

6

4

4

11

24

4

2

15

55

Zer

0

0

0

0

0

22

399

173

12

Iaurt

3

92

226

33

10

129

1329

2094

2817

Total exporturi lapte i produse lactate

7201

7937

8423

10007

16228

20364

20116

24965

29996

Exporturile si importurile de lapte si produse lactate, 2000-2008 (1000 USD)

250000 200000 150000 100000 50000 0 -50000 -100000 -150000 -200000 -250000 2000 2001 2002 2003
250000
200000
150000
100000
50000
0
-50000
-100000
-150000
-200000
-250000
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Sursa: FAOSTAT

Total exporturiTotal importuri Soldul balantei comerciale

Total importuriTotal exporturi Soldul balantei comerciale

Soldul balantei comercialeTotal exporturi Total importuri

Privite comparativ, atât importurile, cât i exporturile de lapte i produse lactate au crescut în perioada 2000-2008, în ritmuri mai accelerate în ultima parte a perioadei analizate: 2007-2008. Indicele de cre tere a importurilor este mai mare decât cel al exporturilor: 434%, respectiv 149%, în perioada postaderare la UE, ceea ce înseamnă că România a fost o pia ă favorabilă desfacerii produselor lactate provenind din UE, la pre uri competitive i fără taxe vamale.

COSTURILE POST-RECOLTARE Costurile postrecoltare se înregistrează pe categorii de operaŃiuni, astfel:

- tratamente – utilităŃi, substanŃe, ustensile;

- colectare şi transport – ustensile, recipiente, carburanŃi, lubrifianŃi, asigurări, salarii, amortizare;

25

- prelucrare – utilităŃi, materiale, amortizare;

- ambalare – costul ambalajului, salarii;

- depozitare – salarii, utilităŃi, materiale, amortizare;

- costurile comercializării;

- cercetarea pieŃei – studii de piaŃă etc.

6.3. Analiza SWOT pe filiera laptelui

ANALIZA SWOT În urma analizelor efectuate, au rezultat anumite puncte forte, puncte slabe, oportunităŃi şi ameninŃări. Sectorul lapte se confruntă cu dificultăŃi datorită calităŃii scăzute a laptelui. În plus, productivitatea animalelor este redusă. Dacă laptele ar avea o calitate mai ridicată, este posibil ca preŃul oferit de procesatori producătorilor să fie mai ridicat. Mai mult, plata la timp este o problemă ce pune în pericol investiŃiile în exploataŃiile agricole.

Fazele preproduc ie i produc ie

Puncte forte

Creşterea investiŃiilor străine în ferme de creştere a vacilor şi în unităŃi de procesare.

Preponderen a capitalului privat motivează desfă urarea unor activită i profitabile de ob inere a produc iei de lapte.

Efective mari de specii producătoare de lapte: vaci, bivoli e, ovine, caprine.

Practicarea sistemelor extensive de cre tere a vacilor creează premise pentru ob inerea produselor lactate ecologice.

Costuri reduse de ob inere a produc iei de lapte.

 

Puncte slabe

Fragmentarea şi dimensiunea medie extrem de redusă a fermelor de vaci de lapte (1,2 milioane de producători, cu 1,46 capete vaci pe exploataŃie).

Lipsa unor ferme de vaci de dimensiuni care să asigure obŃinerea unor partizi mari de lapte marfă destinate industrializării.

Lipsa ofertei concentrate de lapte.

 

Randamentele medii de lapte pe vacă se menŃin la un nivel scăzut ca urmare a dificultăŃilor majore din sectoarele de reproducŃie şi selecŃie, producerea furajelor etc.

Materia primă, laptele, care variază cantitativ de la un anotimp la altul, imprimă acest fenomen de sezonalitate majorităŃii firmelor din cadrul filierei (cu referire specială asupra celor de procesare).

Oportunită i

PotenŃialul de pajişti şi fâneŃe al României.

 

Cota de lapte negociată de România cu Uniunea Europeană.

 

Orientarea producătorilor agricoli către organizarea în cooperative.

PosibilităŃi

de

introducere

şi

amplificare

de

know-how

şi

26

 

tehnologii moderne.

 

Pătrunderea pe noi pieŃe mai ales în situaŃia postaderării.

 

Proiecte

finanŃate

de

Uniunea

Europeană

pentru

dezvoltarea

zonelor rurale.

 

Amenin ări

InsuficienŃa capitalului pentru dezvoltarea activităŃii.

 

Lipsa unor mecanisme de încurajare a cooperării între producători pe filiera laptelui, inclusiv facilitarea accesului pe pieŃe şi eliminarea intermediarilor care practică preŃuri de speculă.

Lipsa informaŃiilor de piaŃă pentru producătorii de lapte.

 

Înăsprirea legislaŃiei de protecŃie a mediului, ce pune sub semnul întrebării existenŃa în viitor a sectoarelor benefice ale firmelor.

Dobânzile ridicate şi perioadele de graŃie reduse pentru creditele investiŃionale.

Instabilitatea sistemului legislativ, fiscal, bancar, manifestată prin frecvente schimbări ale reglementărilor.

Faza prelucrare

Puncte forte

Creşterea cifrei de afaceri, atât pe total întreprindere, cât şi pe angajat, a valorii adăugate brute, ca şi a veniturilor operaŃionale.

Cre terea produc iei de lapte procesat i produse lactate.

 

Creşterea numărului unităŃilor de procesare, concomitent cu reducerea numărului de angajaŃi. Creşterea productivităŃii muncii în unităŃile de procesare.

Introducerea sistemului de asigurare a calităŃii laptelui.

 

Lichiditatea şi solvabilitatea patrimonială în limite normale anuale.

Gamă diversificată de produse lactate (curente şi tradiŃionale), acoperind segmente importante ale pieŃei laptelui (locală, regională, naŃională etc.).

Puncte slabe

Decalajul între preŃul de achiziŃie şi preŃul mai ridicat practicat pe piaŃa Ńărănească, ceea ce creează mari dificutăŃi în aprovizionarea fabricilor.

DificultăŃile întâmpinate de fabricile de prelucrare cu privire la ritmul de aprovizionare, calitatea laptelui, finanŃarea producŃiei şi accesul la credite pentru modernizare.

DeficienŃe majore cu privire la calitatea laptelui şi a produselor lactate provenite de la unele categorii de agenŃi economici.

DependenŃa de producătorii particulari de lapte.

 

Oportunită i

PosibilităŃi

de

introducere

 

şi

amplificare

de

know-how

şi

tehnologii moderne.

 

Implementarea

sistemului

de

monitorizare

a

trasabilită ii

pe

filiera laptelui.

 

Găsirea şi introducerea în cadrul filierei a unor noi parteneri, aceştia fiind dispuşi să coopereze prin potenŃialităŃile disponibile,

27

 

dar adecvate filierei laptelui (existenŃa unor surse de aprovizionare cu materii prime mai ieftine).

Posibilitatea atragerii de pe piaŃa locală a forŃei de muncă, de tineri absolvenŃi din învăŃământul superior, cât şi posibilitatea perfecŃionării continue a personalului existent.

Amenin ări

Acceptarea unui nivel precar de calitate la lapte şi produse lactate poate submina eforturile sectorului de a ridica standardele producŃiei de lapte

Costul în creştere al materiei prime (de la fermele de creştere a vacilor de lapte).

ConcurenŃa autohtonă puternică (firme româneşti sau cu capital străin care sunt lideri pe piaŃă) şi străină (a firmelor multinaŃionale pentru produse lactate).

Dobânzile ridicate şi perioadele de graŃie reduse pentru creditele investiŃionale.

Instabilitatea sistemului legislativ, fiscal, bancar, manifestată prin frecvente schimbări ale reglementărilor.

Continuarea crizei economice i financiare.

Faza distribu ie

Puncte forte

Hypermarket-urile i supermarket-urile oferă o gamă largă de produse lactate, la preŃuri accesibile consumatorilor.

Dat fiind specificul de permanentizare a unui comportament receptiv al consumatorului în cadrul pieŃei pentru lapte şi derivate lactate, majoritatea firmelor din cadrul filierei laptelui nu prezintă un grad mare de dependenŃă faŃă de un client sau un grup de clienŃi.

Gamă variată de produse oferite consumatorilor, inclusiv produse lactate ecologice i tradi ionale.

Puncte slabe

Nivelul ridicat al autoconsumului (41% din producŃia de lapte).

Lipsa majoră de orientare spre piaŃă a multor producători.

 

Fragmentarea sectorului de distribuŃie.

 

ExistenŃa unor spaŃii neutilizate în cadrul filierei laptelui (cu referire asupra acelor capacităŃi de transport, depozitare, procesare-ambalare etc.).

Oportunită i

PiaŃă potenŃială mare de aproximativ 20000000 persoane.

 

ÎnfiinŃarea centrelor de colectare la nivel de comună şi creşterea eficienŃei celor existente.

Orientarea consumului populaŃiei către produse naturale, sănătoase, bogate în minerale, favorizează consumul de lapte i produse lactate.

Creşterea consumului de cereale la micul dejun determină creşterea cererii de lapte şi iaurt.

PosibilităŃi

de

promovare

a

produselor

proprii

(târguri,

28

 

simpozioane).

Amenin ări

PerformanŃa economică pe filiera laptelui şi a produselor lactate se menŃine scăzută, în toate componentele, datorită competitivităŃii reduse în raport cu concurenŃa produselor din import

Penetrarea masivă a importurilor de produse lactate de calitate, pe piaŃa românească

29