1. Stabiliti relatia de interdependenta dintre razboaiele macedoniene si elenizm.

Numele de Civilizaia elenistic i aparine istoricului german Johann Gustav Droysen i se refer la rspndirea culturii greceti n rndurile populaiilor ne-grece cucerite de Alexandru cel Mare care a fost regele Macedoniei n perioada 336323 .Hr.. Ajuns rege dup moartea tatlui su, Filip al II-lea, a recucerit Grecia i a declanat o ofensiv de amploare mpotriva Imperiului Persan, condus de marele rege Darius al III-lea. n fruntea celebrei falange macedoniene, Alexandru a ctigat btliile de la Issos i Gaugamela , a nimicit armatele persane, a ptruns n Asia Central i India, atingnd fluviul Indus. Moartea lui Alexandru cel Mare din 323 .Hr. este considerate ca nceputul perioadei elenistice. Dup moartea sa, a avut loc o lupt pentru succesiune, cunoscut ca rzboiul diadohilor (n greac "succesori"). Conflictul a luat sfrit n 281 .Hr., cu nfiinarea a patru state principale. Dinastia ptolemeic n Egipt cu capitala la Alexandria; Dinastia seleucid n Siria i Mesopotamia cu capitala la Antiohia; Dinastia antigonid n Macedonia i Grecia central; Dinastia attalid n Anatolia cu capitala la Pergamum. Succesorii si au inut de teritoriile de la vest de Tigru o bun perioad de timp, i au deinut controlul asupra Mediteranei rsritene pn la preluarea controlului regiunii de ctre Republica Roman. Cea mai mare parte a orientului a fost n cele din urm ocupat de Parthia, ns cultura elenistic a rezistat n locuri deprtate, cum ar fi Regatul greco-bactrian din Bactria sauRegatul indo-grec din nordul Indiei sau Bosforul cimmerian. Cultura elenist a rmas dominant n partea rsritean a Imperiului Roman pn la cretinarea acestuia i perioada de tranziie ctre Imperiul Bizantin. Sfritul perioadei elenistice este considerat anul 31 .Hr., cnd regatul Egiptului ptolemeic a fost nfrnt de romani prin Btlia de la Actium. Ca urmare, ultimul monarh al Egiptului, Cleopatra, s-a sinucis, iar regatul ei a fost anexat de ctre Octavian. Eu cred ca elenizmul a avut un rol deosebit in desfasurarea razboaielor macedoniene. 2. Stabiliti relatia de interdependenta dintre razboaiele lui Burebista si evolutia

statului geto-dac.
Unificarea Daciei crea un context nou in Europa centrala si de sud-est, care atingea inevitabil interesele unor vecini. Odata cu anul 60 in.Hr incepe campania lui Burebista impotriva celtilor boi si taurisci din vestul Daciei. Critasiros conducatorul celtilor, desi dispunea de o armata cu experienta, a fost nimicit, aceste triburi celtice disparand dupa aceste lupte. Aceste evenimente ii aduc lui Burebista porecla de "nimicitorul de celti". O alta problema pentru Burebista o reprezentau orasele grecesti de pe tarmul de vest al Pontului, acestea evidentiinduse prin activitati economice intense si bogatii fabuloase. La mijlocul anilor 50 in.Hr. Burebista a organizat expeditii impotriva oraselor grecesti, care au fost cucerite rind de rind, jefuite si distruse in mare parte. In rezultatul expeditiilor pontice statul lui Burebista atinge limitele spatiale maxime, avind drept repere: la sud muntii Balcani, la nord Carpatii Padurosi, la vest podisul Moraviei si Dunarea de Mijloc, iar la est cursul inferior al riului Bug si tarmul de vest al Pontului. Dupa parerea mea razboaiele lui Burebista au fost un stimul foarte puternic pentru evolutia statului geto-dac. 3. Stabiliti relatia de interdependenta dintre democratia antica si cea din lumea

contemporana.
Cuvantul democratie are o vechime de aproximativ 2005 de ani, provenind din limba greaca in care "demos" inseamna popor (oameni de rand, liberi, barbati, cetateni ai cetatii), iar "kratos"-putere. Prin democratie se intelege puterea poporului, conducerea poporului, de catre popor. Democratia antica din Atena era o democratie directa, deoarece toti cetatenii cetatii (polisului), numai barbatii luau parte in mod nemijlocit la adoptarea deciziilor de interes public. Cetatea era condusa de un Sfat (Boule) alcatuit din 500 de membri desemnati prin tragere la sorti pe o perioada de un an si pentru maximum doua mandate (trebuia sa fie cetatean atenian, peste 30 de ani). Adunarea poporului alcatuita din toti barbatii cetateni (cu exceptia sclavilor, strainilor, femeilor ). Judecatile se tineau in fata unei jurii de 501 membri care luau hotarari prin vot majoritar. Cea mai importanta diferenta a democratiei ateniene era nsa caracteristica sa exclusiva: o buna parte din populatia adulta a Atenei clasice era exclusa de la guvernare (femeile, sclavii, metecii). In democratia ateniana exista o diferentiere clara intre cetatenii polisului si straini. Regimele democratice moderne nu fac astfel de discriminari. Principala idee politica pe care democratia ateniana o aduce este aceea ca poporul nu

numai ca are dreptul sa se autoguverneze ci are si resursele necesare pentru a o face. Democratia ateniana presupune o relatie speciala a cetateanului cu polisul democratic. In epoca moderna, locul democratiilor directe a fost prelut de democratia reprezentativa dar s-a preluat si s-a inradacinat ideea separarii puterilor precum in Atena antica (legislative, executive, judecatoreasca) element de baza al democratiei. De esena democraiei moderne ine respectarea drepturilor omului (egalitatea n faa legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea i separaia puterilor n stat. Democratia contemporana, contrar celei ateniene, reprezinta o idee universalista: fiecare om beneficiaza de drepturi. Minoritatea are dreptul la opinie proprie care nu incurca la luarea deciziilor de catre majoritate. Limitarea puterii majoritatiii asupra minoritatii, asigurarea autonomiei si libertatii individuale si colective. Minoritatea este obligata sa se supuna majoritatii doar in limitele unor situatii, in rest ea este complet libera. In opinia mea acestea si alte trasaturi a demcratiei contemporane ne demonstreaza ca ea a facut un pas in eliberarea omului si recunoasterea drepturilor lui.