Sunteți pe pagina 1din 2

(\

DETERMINAREA ACIDITATII HIDROLITICE PRIN METODA KAPPEN


Acitlitatea hidroliticd, Ah, numit6 { aciditate greu schimbabild, este acea parte a aciditdtii poten{iale care este scoasi printr-o reaclie de schimb cationic prin tratarea solului cu solufia unei siri care hidrolizeazd alcalin, cum este acetatul de Na sau de K' Se cgnsicterl cii Ah este legati dc sarcina electrici negativi dependentd de pH a coloizilor solului (Borlan 5.a., 198't). rcspcctiv estc <lati de ionii de I-l- putcrnic relinu{i pe complex care nu pot fi eliberali dec:it de la valori pH peste 5,5-i'8, cind tiria dc legarc slibegte suficient. Cste vorba indeosebi de ionii de H- disociafi de anumite grupe funclionale ale complexului
adsorbtiv, in primul riind ale acizilor humici. atunci cand pl{-ul depnqeqte punctul lor izoelectric; de asemenea, polinrerii hidratali ai Al sunt purtirori de sarcina variabila, dependenta de pH, ei disociind ioni H* in cantitili care cresc pe masuri ce pH-ul soluliei cregte inrre 5,5-8 (Chiriti, 197^1, Sposito, 1989).

Pentru studiile agrochimice curente, A5 se determini prin metoda Kappen (1927). Principiul extractici. in metoda Kappen are loc o extraclie la echilibrtt cu solulie lN de acetat de sorJiu.leutrd ta[5 de fenotftateinl, tamponatd la pH 8,3. Raportul de exfrac{ie sol/solulie este de 112,5

(masa/volum). Ionii cle H' stntt inloctrili cle pe complexul adsorbtiv al .solului (cA), prin schitnb cdtiotlic, cle cdlre ionii de Na" clin solulia de extracyie, conform reactiei:

+ (n-l)cH:cooNa intrucfit este vorba de o extraclie la echilibru, ntl este extrasd toatd aciditatea hidroliticd, ci doar o parte din ea. De aceea, rezultalele se corecteazi prin inmullire cu un coeficient de corecfie, determinat experinrental de Kappen, care are valoarea 1.75. Principiul dozlrii. Aciditatea (acidul acetic) rezultath la extracgie se determind volumetric titrimetric, plin titrare cu hidroxid de sodiu in prezen[6 de fenolftaleind pdnh la virajul indicatorului in slab roz, culoare care se mett{ine t'2 minttte. Reac{ia de neutralizare este: Cl-lrClOOH + NaOII --> CHTCOONa + FIIO Daztrreu c.r/r,, deci, titrinrctric<i, t olunntl de hidroxid.falosit la titrare fiitrcl proporlionul ctt volurnul de ackl rc:tillt"tl. cleti proporlionirl cu ilL:idilatea hidroliticii extrctsri. Rerrctivi. - ,tcaritt li sorliu /r\, solu[ic tamponttrl la pll 8,3. Un litru dc solufic conlinc 82,04 g CFI;COONa. pll-ul solu{ici

[cA]"'r- ncHrcooNa --> [cA]*"'+ cHrcooH

sc lclucc la 8.1 cu:rcid ut:ctit: suu cu hiclroxid dc soiliu. lirlcsind ca indicator lcnolllalcina. Ilirlntsid dtt stxltrt 0.05N surr /1, /:\'. inrr-un birlon corar clc I I sc dizoh'ii in apX distilatir 2 g

l\{otl de lucru. Extrocyitr. intr-un flacon dc extrac{ie din plastic sau intr-un vas Erlenmayer dc 250 ml,cudop,seintroduc 40gsolsil0Anilocetatdesodiu /N(solu{iedeextracfie}.Seogitd cuunagitatoi rolativ tinrpr cle I orci, apoi se.filtrca:ri imediat. Iriltraren sc tace prin filtru cutlt din hartie de filtru cu poroziiaic rncdic. inaintcii turnilrii suspensiei pe filtru, proba sc agitd cnergic cu nrdna, pcntru a trecc cit mai rriult sol pc filtru 5i a ob{ine astlcl crtractr linrpczi. Prinrii I 0- I 5 nrl de filtrat se aruncd. Doznren. irrtr-un vas de titrare Erlennreyer de 200 rnl se introduc 50 ntl filtrat, mdsura(i cu pipeta' 9i 3-4 pichturi de fenolftalein6. Se titreaza cu hidroxid de sodiu 0,05N (dup5 ICPA, l98l) sau 0,lN (dupd r\skinazi. 1960), cu o biureti cu catrciuc, pAn[ la virajulculorii in slab roz, stabiltimp de l-2 minute.
acetic, titrarea sc far;e avind alAturi un balon care conline filtrat din proba pentru care se face dozarea (Askinazi).

0.05r,\ stu 4 g pcntr.u o solulie:0, lN Dupil elizollarc, bllonul sc atlucc la semn cu si:!ufici se tletbnninil cu llalat acid tlc potilsiu (ICPA' 198 l). - ["enol/ialeinri (ir,dicator). soltrlic I 96 in alccol 9-i o'i,.

NaOII pcntrtl

a otriinc o solutic

api distilatrl 9i se onrogcniecazit-

Iractorul

intnrcit extractele sunt de rcguld colorate, pentnr a observa viraiul culorii in momentul neutralizarii complete a ncidului
se exprimd

Calculul gi exprimarea rezultatelor. Ah


este:

in me/100 g sol uscat laaer. Formula


'1,75

de calcul

Ah.

me'100 g sol

v, 100 VI'F'N' -'' '


\'
nl

: tunde: V1 = volumul de solutie de extraclie (CH.COONa). v : volumul de extract h-rat la dozare, in rni:
V)

in ml;

F : factorul soluJiei de NaOH; N = normaiitatea solufiei de Na0FI; 1t..p'19 = me acidi.tate in cei v ml de estract: V1.F.N.V1/v : mrr aciditate in cei I'1 ml exiracr, respectiv

:1,olumul de hidroxid de sodiu utilizat la titrale. in ml:

in cele nr g de sol luatd la analiz6;

nr
I

= masa probci de sol, in g (prin impiirlirc la nr in 00 = factor de raportare a rezultatelor la 100 g sol.

lormull

sc

oblin mc/l g sol);

1,75

coeficient de corectie determinat experimental.


'l'ahelul
...

lnterpretarea $i utilizarea datelor analitice. Interprctllea rezultatelor se face prin metoda lirnitelor
conlorm tabelului...

Ah servegte, aldturi de suma bazelor de schirnb, SB, pentru calculul capacitdyii lotule de schimb culionic ct
solului:
= Ah + SB perrtru calculul graehlui de saturalie cu buze a solului:
Ta1,, nrc/100 g sol

Interpretaren valorilor acidititii hidrolitice, Ah, dcterminate prim nretoda Kappen


lVetodolosia ICP;\.
198

Ah. me/100 e sol

nterprctare

<2

z.t4
4.

loarte mici
micel

Va1'. 9i,

SB a, .

'

loo =

SB

t-6

miilocie
mare

TArr

loo

Ei pentru stabilirea dozelor de anrendamente calcaroase necesare pentru corectarea reacliei acide.

^,,

6,l-8 >8

foartc marc

Daca dozele de amendatnente calcaroase perltru corectarea rencIiei se calculeaza astlel incAt sd se neutralizeze intreaga aciditate hidrolitica calculath ca mai sus, solul ar ajunge la un pl-l in jur de 7. Pentru a anl(:nda solul pina la pH de 7,5,8,8,5, dupi Kappen in loc de 1,75 in fornrula pentru calctrltrl Alr trebtrie tblosili coe ficien{ii 2, 2,5 respectiv 3,25.

2' Interpretarea Vn1 se face conform tabelului


a solului' Va6 lnterpretarea gradului de saturafie cu baze

Tabelul 2

Saturalia cu baze a solului


sol foarte Putemic d"la,ift"ut sol puternic debazificat sol moderat debazificat sol slab debazifrcat fit'ittat s"" total saturate cu baze

Tip sol
dolosia ICPA.
1987

r"t