Sunteți pe pagina 1din 15

ANALIZA SWOT

1.Justificarea alegerii proiectui Pe fondul situatiei energetice si a cresterii efectului de sera la nivel mondial, a aparut necesitatea studieriiimplementarii si in Romania a unor solutii energetice alternative si eficiente din punct de vedereeconomic. In acest sens compania noastra are in desfasurare proiectul Peleti Eco-friendly o fabricacare sa foloseasca o tehnologie pentru valorificarea biomasei solide agricole si forestiere in vedereaobtinerii de energie curata si a reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera.Biomasa reprezinta o solutie eficienta, regenerabila si sustenabila, aplicata cu succes de majoritatea tarilor europene, cu un potential real de dezvoltare care pleaca din Canda, S.U.A. si America de Sud pana inChina.Prin deshidratarea acestui combustibil si comprimarea biomasei se obtin peletii, un combustibil solid,ecologic si strandardizat din punct de vedere al procesului de combustie. Aplicabilitatea acestuicombustibil pleaca de la utilizarea de catre consumatorul casnic pana la aplicatii industriale.Din datele statistice publice, consumul de peleti in Europa a crescut de la 600.000 tone la nivelul anului2000 pana la 7.000.000 tone in anul 2007. Datorita potentialului de biomasa existent in Romania, peletiireprezinta o sursa de energie curata si moderna. Producerea peletilor are ca rezultat utilizarea deseurilor;astfel mediul se curata de materiale poluante pentru sol si apa si conduce la un aspect general al naturiimai bun.Din punct de vedere al clasificarii, peletii se impart in doua categorii: - Peleti proveniti din biomasa lemnoasa (rumegus si deseuri de lemn) - Peleti proveniti din deseurile agrare, denumiti generic agri-peleti (paie, coceni, coaja de floareasoarelui, srot de rapita, etc.) Peletii pot fi arsi in centrale termice casnice sau industriale, cu minime emisii in mediul inconjurator.Sistemele moderne de stocare, alimentare si ardere, permit automatizarea completa a procesului, inconditii de siguranta, confort si protectia mediului.Astfel, datorita puterii calorice si a compozitiei omogene a acestora, peletii pot asigura incalzirea in regimautomat a unor locuinte,

scoli, sedii administrative pe o durata indelungata, necesintand o aprovizionare laintervale relativ mari de timp (1-3 luni). Peletii pot fi utilizati in arzatoare speciale, cuptoare sau boilere schimbatoare de caldura adapatate la arderea peletilor cu circuite de fum. O centrala de ardere a lemnuluipoate fi usor adaptata la arderea peletilor, prin adugarea unor arzatoare externe, de inalta performanta, curandament ridicat si emisii minime.Anticipam un potential de crestere al cererii interne, mai ales printr-o popularizare intensa a acestuiprodus. Consideram oportuna o stimulare a orientare a acestui produs spre piata interna. In acest moment tara noastra are un ridicat potential de utilizare a acestui biocombustibil datorita posibilitatilor demanipulare si transport pe intreg teritoriul tarii.In concluzie, consideram ca fiind de maxima importanta introducerea acestui produs in programele definantare Europeana aenergiei verziprin deschiderea, in Bucuresti, uneifabrici care produce peleti.Comparativ cu alte resurse energetice, tara noastra are un potential ridicat format din resurse de tip biomasa, De aceea consideram ca un impact major in stimularea protejarii mediului si in special a gazelor cu efect de sera, ar fi incurajarea la nivel national a utilizarii in scop casnic. 2.Caracteristici tehnice Peleti din lemn sunt deseuri lemnoase, deshidratate si comprimate pana la dublul densitatii energetice alemnului verde. In plus fata de densitatea marita, peletul are o putere calorica mai mare, costuri mai micide transport, o logistica imbunatatita de stocare si utilizare automatizata. In esenta, peletul de lemn devineun inlocuitor viabil pentru diversii combustibili fosili ( gazul natural, petrolul, carbunii) sau pentru lemnulde foc. - Diametrul 4 10 mm. - Lungime <50 mm - Greutate in vrac ~650 kg/mc - Densitate volumetrica >1200 kg/mc - Umiditate <8% - Cenusa <1.5% - Putere calorica 16,9 19,5 MJ/kg sau ~4500 kcal/kg 3.Cui ne adresam Consumatorul casnic - Peleti sunt folositi pentru producerea caldurii si apei calde menajere in sobe si centrale cu putericuprinse intre 7 si 50 KW. Suedia a consumat 140.000

tone peleti in anul 2001. n ultimii ani,trecerea la consumul de pelei pentru nclzirea locuinelor, a crescut vertiginos la nivel mondial.Numai n Suedia creterea n anul 2007 a fost de 42%. Consumul Suediei a crescut de peste 8 oriintre anii 2001 si 2007. - Peletii sunt considerati inlocuitori ai gazelor naturale. Din comparatia celor doua tipuri deincalzire rezulta urmatoarele: peletii sunt mai ieftini cu 20-25% fata de gazul natural, nu prezintapericol de explozie, se utilizeaza cu acelasi confort. - Facand aceiasi comparatie cu lemnul de foc, rezulta faptul ca peletii sunt mai eficienti din punctde vedere al randamentului de ardere, puterii calorice, confortului si sigurantei in utilizare. - Este un combustibil curat pentru mediu. - Peletii se ambaleaza n saci de 15 kg - Necesita spatiu de depozitare de 1,2 mp pentru 1000 kg peleti. Consumatorul mediu - Peletii sunt folositi pentru incalzirea si producerea apei calde la nivelul spitalelor, gradinitelor,hotelurilor, pensiunilor, cladirilor administrative, dotate cu instalatii cu puteri instalate cuprinseintre 50 si 500 KW. Consumatorul industrial - Consumatorii industriali mari. Avem exemplul Suediei care utilizeaza peletii de lemn dreptcombustibil in termocentrale de district, prin modificarea arzatoarelor cu gartare mobile pentrucarbuni. In anul 2001 Suedia a consumat 460.000 tone peleti. - Consumatorul industrial mediu cu puteri cuprinse intre 0,5 si 4 MW. Consumul Suediei in 2001 afost de 120.000 tone. - Utilizatorii peletilor pot beneficia de credite carbon, conform Tratatului de la Kyoto pentrureducerea dioxidului de carbon, de pana la 60EURO/tona folosita. - Utilizatorii pot obtine credite nerambursabile pentru retehnologizarea instalatiilor de ardere prinaccesarea fondurilor structurale acordate de CE. - In procesul de ardere nu necesita filtre la cosul de evacuare gaze, deoarece cantitatea de dioxid decarbon rezultata este egala cu cantitatea folosita de copaci pentru crestere. - Cenusa poate fi folosita drept ingrasamant, deci nu necesita transportul si

depozitarea ca in cazulfolosirii carbunelui. - Livrarea se face in big bag.

4.Analiza SWOT Analiza SWOT este o metoda de planificare strategica utilizata in evaluarea performantei globaleidentificand aspecte referitoare la urmatoarele 4 mari categorii:strengths(S) puncte tari,weaknesses(W) puncte slabe,opportunities(O) oportunitati,threats(T) amenintari. Primele doua fac referirela limitari si capabilitati interne, iar urmatoarele doua arata influenta benefica sau distructiva a factorilor externi asupra companiei sau produsului.Ne propunem sa imbinam punctele forte cu oportunitatile astfel incat compania sa isi poata urmari scopulsi sa isi cunoasca sansa. Intre timp, punctele slabe ar trebui tinute sub control sau eliminate prin tehnicieficiente de management si imbunatatire continua. De asemenea, nu trebuie sa ignoram amenintarile ci saincercam sa le depasim cu ajutorul unor avantaje competitive si strategii eficiente. 4.1.Puncte tari Argumentele de ordin ecologic sunt cele legate de faptul ca industria de resort foloseste deseurileprovenite din industria lemnului reciclandu-le intr-un combustibil solid, care arde cu o emisie de carbonneutra si are o compozitie 100% naturala. Cenusa rezultata in urma combustiei nu este daunatoare mediului iar fumul este aproape inexistent. Nu exista riscul contaminarii in timpul transportului. - provin dintr-o resursa regenerabila si sustenabila care nu aduce nici o contributie efectului desera. Arderea a 5 m3de petrol elimina in atmosfera 13.8 tone CO2; - rezolva colectarea si utilizarea deseurilor de lemn si ale produselor agricole cu un real beneficiudin punct de vedere ecologic asupra mediului inconjurator, in special apa si solul; - nu prezinta pericole la manipulari si transport; - nu polueaza solul sau aerul in caz de accidente; - costuri scazute si cu o evolutie constanta, previzibila; - continut redus de apa si cenusa. Cenusa care rezulta in proportii mai mici de 1.5 % poate fiutilizata ca ingrasamant natural fiind bogata in minerale. - emisii foarte scazute. Peletii sunt neutrii din punt de vedere al emisiilor de

carbon, prin ardereeliberandu-se aceeasi cantitate folosita de plante in procesul de crestere, ceea ce duce ladiminuarea efectului de sera; - au un continut scazut de metal, sulfuile sunt aproape inexistente iar emisia de fum este extrem deredusa, ceea ce este de un real avantaj in incercarea de imbunatatire a calitatii aerului in Romania; - densitate ridicata, generand astfel un cost de transport scazut;Din punct de vedere economic, pot fi enumerate mai multe aspecte: - peletii introdusi in Romania contribuie la independenta energetica a tarii; - potentialul energetic al biomasei din Romania este aproape egal cu cel al energiei hidro; - creaza locuri de munca in industria de profil precum si in industriile adiacente; - fiind un combustibil standardizat la nivel european, beneficiaza de sisteme de ardere moderne, curandamente comparabile cu cele ale gazului natural; - pretul peletilor este mult mai stabil decat cel mereu crescator al combustibililor fosili; - este o sursa de energie moderna, curata, ieftina, dar mai ales regenerabila 4.2.Puncte slabe Mai multi factori continua sa limiteze dezv folosirii peletilor in multe zone. - Peletii nu sunt un produs asa convenabil din punct de vedere al comoditatii ca gazul sauderivati ai petrolului (benzina, pacura); - Piata de desfacere nu este inca dezvolatata; - Nu exista destule boilere per client la momentul actual; - Promovarea deficitara a peletilor ca fiind un combustibil fiabil; - Lipsa awarness-ului la nivel colectiv: clientii nu sunt bine educati cand vine vorba de peleti; - Costurile pentru echipamente de productie sunt inca mari, limitand dezvoltarea acestuisegment; 4.3.Oportunitati Industria peletilor prezinta mai multe oportunitati care o fac extrem de atractiva:

- Instabilitatea pretului combustibililor fosili si costul lor ridicat poate creste atractivitateapeletilor; - Aprovizionarea cu gaz si petrol poate deveni fluctuanta ea depinzand de stabilitatea pietei side securitatea zonei; - Presiunea pusa pe industria combustibilii fosili de catre asociatiile care se ocupa cu protejarea mediului pun peletii intr-o lumina pozitiva; - Piata peletilor ocupa deocamdata doar un mic procent din piata totala de energie si are astfelmulte oportunitati de crestere a cotei de piata; - Proiectele de cercetare aflate in desfasurare vor duce la imbunatatirea metodelor de producerea peletilor, a proprietatilor energetice ale acestora si la gasirea de noi utilizari pentru ei.Acest fapt va conduce la o crestere a cererii pe piata. - Majoritatea guvernelor Europene au politici eficiente de reducere a utilizarii combustibililor fosili sau de incurajare a companiilor care produc combustibili ecologici; - Uniunea Europeana sustine initiativele de protejare a mediului prin programe de finantare; - Necesitatea multor companii de a scapa de deseurile lemnoase ne ofera modalitatea de aobtinere a materiei prime; - Dorinta unui consumator casnic de avea o gospodarie independenta. Prin folosirea peletilor nu mai depinzi de regii autonome de termoficare. - Criza economica obliga consumatorii sa reduca din cheltuieli iar costurile de intretinere acaselor sunt un bun prilej de a face econimie. - Folosirea peletilor este mai ieftina decat acombustibililor fosili, iar acest aspect va atrage cel mai mult un potential client. 4.4.Amenintari Exista mai multi factori care ar putea igreuna sau chiar impiedica atingerea obiectivelor pe care ni leporpunem in viitorul apropiat: - Dezvoltarea tehnologiilor de energie alternativa competitoare de pe piata ar putea constitui oalternativa mai ieftina la peleti; - Alti combustibili obtinuti din biomasa pot constitui prduse ar putea afecta piata peletilor; - Dezvoltarea unor metode alternative de folosire a deseurilor lemnoase de catre fabrici poatedetermina cresterea pretului materiei prime;

- Lipsa de personal instruit pentru instalarea si mententanta sistemelor de incalzire; - Procesul de aplicare si obtinere a surselor de finantare pentru inceperea proiectului este unulcomplex si de durata. 5.Aspecte cantitative ale Analizei SWOT Ne propunem sa analizam din punct de vedere cantitativ cele patru elemente care fac obiectul AnalizaeiSWOT. Vom selecta toti factorii celor patru variabile de analiza: S, W, O, T si in cadrul fiecareia vomprioritiza si vom nota fiecare aspect astfel incat sa obtinem pentru fiecare in parte un scor total. Apoifacem graficul pe care pozitionam cele 4 rezultate obtinute anterior si extragem concluziile finale.Precizam ca pentru note vom folosi scara 1-10.

PUNCTE TARI PONDERE NOTA SCOR provin dintr-o resursa regenerabila sisutenabila 0.13 9 1.17 2. rezolva colectarea si utilizarea deseurilor de lemn si ale produselor agricole 0.12 8 0.96 3. nu prezinta pericole la manipulari sitransport; 0.11 9 0.99 4. costuri scazute si cu o evolutie constanta,previzibila; 0.1 7 0.7

5. continut redus de apa si cenusa; 0.09 9 0.81 6. emisii foarte scazute; 0.08 9 0.72 7. densitate ridicata 0.07 8 0.56 8. au un continut scazut de metal 0.06 9 0.54 9. contribuie la independenta energetica atarii; 0.04 8 0.32 10. potentialul energetic al biomasei dinRomania este aproape egal cu cel alenergiei hidro; 0.04 8 0.32 11. creaza locuri de munca in industria deprofil precum si in industriile adiacente;

0.04 8 0.32 12. fiind un combustibil standardizat la niveleuropean, beneficiaza de sisteme deardere moderne, cu randamentecomparabile cu cele ale gazului natural; 0.04 9 0.36 13. pretul peletilor este mult mai stabil decatcel mereu crescator al combustibililor fosili; 0.04 7 0.28 14. este o sursa de energie moderna, curata,ieftina, dar mai ales regenerabila 0.04 9 0.36 SCOR TOTAL 8.41 Nr.Crt.PUNCTE SLABE PONDERE NOTA SCOR 1. Peletii nu sunt un produs asa convenabildin punct de vedere al comoditatii 0.12 9 1.08 2. Nu exista destule boilere per client lamomentul actual; 0.16 8 1.28

3. Promovarea deficitara a peletilor ca fiindun combustibil fiabil; 0.15 8 1.2 4. Piata de desfacere nu este incadezvolatata; 0.14 7 0.98 5. Promovarea deficitara a peletilor ca fiindun combustibil fiabil; 0.14 8 1.12 6. L ipsa awarness-ului la nivel colectiv 0.12 7 0.84 7. Costurile pentru echipamente deproductie sunt inca mari, 0.17 8 1.36 SCOR TOTAL 7 .86 Nr.Crt.OPORTUNITATI PONDERE NOTA SCOR 1.Instabilitatea pretului combustibililor fosili si costul lor ridicat;

0.13 9 1.17 2.Aprovizionarea cu gaz si petrol poatedeveni fluctuanta ea depinzand destabilitatea pietei si de securitatea zonei; 0.12 9 1.08 3.Presiunea pusa pe industria combustibiliifosili de catre asociatiile care se ocupa cuprotejarea mediului; 0.11 8 0.88 4.Piata peletilor ocupa deocamdata doar unmic procent din piata totala de energie; 0.14 9 1.26 5.Proiectele de cercetare aflate indesfasurare vor duce la imbunatatireametodelor de producere a peletilor, aproprietatilor energetice ale acestora si lagasirea de noi utilizari pentru ei. 0.1 7 0.7 6.Majoritatea guvernelor Europene aupolitici eficiente de reducere a utilizariicombustibililor fosili sau de incurajare acompaniilor care produc combustibiliecologici; 0.1 9

0.9 7.Uniunea Europeana sustine initiativele deprotejare a mediului prin programe definantare; 0.15 9 1.35 8.Necesitatea multor companii de a scapade deseurile lemnoase ne oferamodalitatea de a obtinere a materieiprime; 0.07 7 0.49 9.Dorinta unui consumator casnic de avea ogospodarie independenta. 0.04 7 0.28 10. F olosirea peletilor este mai ieftina decat acombustibililor fosili, iar acest aspect vaatrage cel mai mult un potential client. 0.04 8 0.32 SCOR TOTAL 8.43 Nr.Crt.AMENINTARI PONDERE NOTA SCOR 1. Dezvoltarea tehnologiilor de energiealternativa competitoare de pe piata

0.2 8 1.6 2. Alti combustibili obtinuti din biomasa potconstitui prduse ar putea afecta piatapeletilor; 0.21 8 1.68 3. Dezvoltarea unor metode alternative defolosire a deseurilor lemnoase de catrefabrici; 0.19 7 1.33 4. L ipsa de personal instruit pentruinstalarea si mententanta sistemelor deincalzire; 0.18 9 1.62 5. Procesul de aplicare si obtinere a surselor de finantare pentru inceperea proiectuluieste unul complex si de durata. 0.22 9 1.98 SCOR TOTAL 8.21

Verificari : (pondere) = 11 < (scor) < 105.1.

Interpretare grafica a analizei cantitative

6 .

Concluzii In urma calculelor am obtinut patru scoruri globale bazate pe ponderile si

notele fiecarui factor din analizaSWOT. E L EMENTE A L E ANA L IZEISWOTSCOR PUNCTE TARI (S)8.41 / 10 PUNCTE SLABE (W) 7.86 / 10 OPORTUNITATI (O)8.43 / 10 AMENINTARI (T) 7.21 /10 Se poate observa ca cele mai mari doua valori corespund punctelor tari si oportunitatilor, asadar strategianoastra va fi situata, la nivel conceptual in cadranul 4, asa cum se poate vedea pe grafic. Vom incerca sapunem in valoare punctele tari ale produsului si sa profitam de oportunitati pentru a ne creea un avantaj fata de de posibilii competitori.