Sunteți pe pagina 1din 29

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara Facultatea de Management Agricol Specializarea Inginerie si Management in Alimentatie Publica

si Agroturism

Referat la Disciplina Economie Agroturistica

Coordonator: Student:

Adamov Tabita

I.M.A.P.A III, Gr. 632

Timisoara, 2009

TRANSILVANIA

CUPRINS

CAP.1 Alegerea si descrierea zonei agroturistice Regiunea Transilvania 1.1Istoric 1.2 Amplasare geografica 1.3 Economia 1.4 Obiective turistice CAP.2 Evaluarea potentialului turistic al zonei Marisel 2.1 Prezentare 2.2 Analiza ofertei de cazare 2.3 Potential natural 2.4 Potential antropic

CAP.3 Pensiunea Popasul Iancului 3.1 Prezentare pensiune 3.2 Analiza situatiei actuale a fermei 3.2.1 Analiza productiei agricole 3.2.2. Analiza veniturilor si a cheltuielilor neagricole ale familiei

CAPITOLUL I
Alegerea si descrierea zonei agroturistice Transilvania

1.1 ISTORIC Antichitatea tarzie. Primul mileniu al erei crestine Pe teritoriul actual al Transilvaniei s-a aflat in antichitate centrul politic al regatului Dacia, Sarmizegetusa Regia. In secolul al IV-lea i.Hr., venind dinspre apus, sau stabilit, pe teritoriul actualei Transilvanii, primele comunitati de celti, urmate de alte grupuri venite in cursul aceluiasi secol. Regatul dac a fost cucerit in 106 d.Hr. de Imperiul Roman sub conducerea imparatului Traian. In timpul imparatului Hadrian (117-135), teritoriul actual al Transilvaniei a fost organizat si inclus in provincia Dacia Superior. O noua organizare administrativteritoriala a fost initiata in anii 158-159 de imparatul Antoninus Pius (138-161). Teritoriul de astazi al Transilvaniei a fost inclus in provinciile Dacia porolissensis, cu capitala la Porolissum, si Dacia apulensis cu capitala la Apulum. Asezarile mai importante au fost ridicate la rangul de colonii si municipii. Asezari importante, colonii sau municipii, au fost Ulpia Traina Augusta Dacica Sarmizegetusa, Apulum, Napoca, Potaissa sau Patauissa, Porolissum, Aquae. Dupa retragerea aureliana (271 d. Chr.), teritoriul intracarpatic a fost invadat succesiv, intre secolele III si X, de goti, huni, gepizi, avari, slavi, protobulgari si pecenegi. Populatia autohtona, ramasa dupa retragerea aureliana, a fost nevoita sa paraseasca orasele romane din locurile deschise, retragandu-se catre zonele muntoase. Descoperirile arheologice atesta ca, un timp, amfiteatrul de la

Sarmizegetusa romana (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) a fost folosit ca fortareata, avand intrarile baricadate. Unele popoare migratoare, cum a fost cazul gepizilor, au reusit sa creeze structuri politice relativ stabile. Determinanta pentru evolutia istorica a Transilvaniei a fost insa stabilirea ungurilor in Pannonia, in 896, acestia avansand treptat catre interiorul arcului carpatic.

Notiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, doua acceptiuni distincte: prima se refera, intr-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatica, delimitata de Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si, la vest, de Carpatii Occidentali (Muntii Apuseni). Aceasta macrozona a fost denumita in evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodala (tara de dincolo de padure), suprafata ei totala masurand aproximativ 57.000 kmp. Al doilea sens al denumirii se refera, prin extensie, de asemeni la Maramures, Crisana, Satmar, tinut cunoscut si sub denumirea Partium, adica partile dinspre Ungaria, alaturate dupa mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podisul transilvan, constituind mpreuna Principatul Transilvaniei. Adica: judetele (comitatele) Maramures, Salaj, Satu Mare, Bihor si Arad. Suprafata regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium faceau parte judetele (comitatele) Maramures, Bihor, Zarand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (tara) Chioarului si judetele (comitatele) Arad si Severin. Voievodatul Transilvaniei Ocuparea Transilvaniei a fost initiata spre mijlocul secolului X de doua triburi maghiare conduse de lideri cu rangurile gyula si kende (sau knd), care au avansat dinspre vest pe vaile raurilor Mures si Somes. Procesul ocuparii integrale a Transilvaniei a fost finalizat abia la sfarsitul secolului XII-lea, in timpul regatului lui Bla al III-lea al Ungariei (1172-1196), prin atingerea zonei centrale a Carpatilor Meridionali. Cu toate acestea, mai ales in tarile romanilor, autoritatea regalitatii maghiare a inceput sa fie resimtita abia dupa secolul XIV.

In paralel cu ocuparea, s-a desfasurat, intre secolele XI-XIII, un amplu proces de colonizare. Dificultatile cuceririi au fost nenumarate, in principal din cauza impotrivirii romanilor autohtoni si a lipsei oamenilor necesari administratiei si armatei. Regii Ungariei s-au vazut nevoiti sa invite colonisti din diverse popoare europene, precum sasii (populatie mixta germana si vallona), secuii si Cavalerii teutoni. Alaturi de unguri, un rol important in ocuparea Transilvaniei l-au jucat asadar secuii si, incepand cu mijlocul secolului XII-lea, in perioada domniei regelui Gza al II-lea al Ungariei (11411162), precum si sasii, supranumiti in documentele oficiale in latina saxones. Principatul Transilvaniei In 1541, Principatul Transilvaniei a fost recunoscut de Imperiul Otoman ca stat independent, care platea totusi Portii Otomane un dar anual de complezenta (munus honorarium) in valoare de 10.000 de ducati. In aceasta calitate, a participat ca tara beligeranta in cadrul razboiului de 30 de ani si a incheiat o serie de tratate cu tari europene, de pe pozitie de egalitate. De subliniat faptul ca principatul nu includea Banatul (aflat sub stapanire turceasca) si, dupa 1660, nici Bihorul, transformat de asemenea in vilayet, cu centrul la Oradea. In aceste circumstante istorice, in anul 1542, sasii, prin Johannes Honterus si, ulterior, o parte a populatiei maghiare din Transilvania adera la Reforma. In anul 1599 Mihai Viteazul ocupa temporar Transilvania si o supune autoritatii sale. Situatia politica incordata precum si razboaiele dese l-au impiedicat pe voievodul roman sa realizeze o unificare de durata a acestei provincii cu Moldova si Tara Romaneasca. Transilvania a devenit mai apoi leaganul partidului nationalist ungar, care lupta impotriva monarhilor habsburgi. Transilvania intra la sfarsitul secolului XVII in componenta Imperiului Austriac, ca principat autonom. In 1685 trupele austriece intra pe teritoriul Transilvaniei, iar in 1699, prin Tratatul de la Karlowitz (azi Sremski Karlovci, in Serbia), Imperiul Otoman cedeaza Austriei: Ungaria, Transilvania, Croatia si Slavonia. Banatul Timisoarei ramanea in componenta Imperiului Otoman. Banatul a fost anexat de Austria in 1718 prin Tratatul de la Passarowitz (azi Poarevac, in Serbia).

Transilvania in Imperiul Dualist Intre anii 1867 si 1918 Transilvania a fost incorporata partii maghiare a Imperiului Austro-Ungar (parte numita Transleithania, spre deosebire de Cisleithania, care era partea austriaca. In aceasta perioada, s-au intensificat masurile discriminatorii impotriva romanilor, svabilor, slovacilor, sarbilor, croatilor (in Banat) si, spre sfarsitul secolului XIX, chiar a sasilor, datorita unei puternici politici de maghiarizare implementata de autoritatile maghiare, urmand modelele statale si politicile nationale uzuale in acea vreme in Europa (Franta, Germania). In paralel si independent fata de politicile nationale, locuitorii Imperiului Austro-Ungar si a Transilvaniei participau la dezvoltarea economica intensa a acelei perioade si beneficiau de avantajele unei administratii publice relativ eficiente, competente si previzibile. Totusi, nemultumirile si opozitia vehementa a multor grupuri nationale fata de politicile de maghiarizare, arata ca modelul statului nationalist nu a fost aplicabil in regiunea multietnica Transilvaniei inainte de 1918. Unirea Transilvaniei cu Romania La incheierea Primului Razboi Mondial, in contextul prabusirii Dublei Monarhii, Ungaria isi proclama independenta, incluzand in teritoriul sau si Transilvania. In aceste conditii, fruntasii Partidului National Roman si romanii din Partidul Social Democrat infiinteaza Consiliul National Roman la Arad la data de 3 noiembrie 1918. La data de 13 noiembrie 1918, la Belgrad, guvernul Ungariei semneaza armistitiul cu Antanta, fixand o linie de demarcatie, care lasa sub controlul Ungariei nordul si centrul Transilvaniei, iar Banatul sub controlul Serbiei. In aceste conditii, romanii organizeaza la data de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918 o Adunare Nationala la Alba Iulia la care desemneaza 1228 delegati. La adunarea au aprticipat aproximativ 100.000 de persoane si s-a desfasurat intr-o atmosfera decenta si festiva.[24] Adunarea Nationala hotaraste unirea cu Romania a teritoriilor locuite de romani. Dupa unirea din 1918 cu Romania, timp de un an si jumatate, Transilvania ramane autonoma in cadrul statului roman, fiind condusa de un Consiliu Dirigent. ntre principalele zone ale rii un loc important l deine prin varietatea i valoarea elementelor cultural-artistice-Transilvania. Trasnilvania i trage numele din

expresia latina -Trans Silva -ce nseamna -ara de dincolo de Pduri- datorit pdurilor dese ce acopereau munii ce nconjoar, aa cum vom vedea, aceast zon att de importanta pentru Romnia i chiar pentru o parte a Europei. Este una dintre proviciile Romniei medievale greu ncercat de-a lungul timpului, leagn de formare al poporului romn dar nu n ultimul rnd un important centru cultural i economic al rii.

1.2. AMPLASARE GEOGRAFICA Transilvania este situata in centrul Romaniei; inconjurata de Carpati Orientali, Meridionali si de Muntii Apuseni. Transilvania este din punct de vedere geografic un platou inalt, separat in sud de Tara Romaneasca prin lantul Carpatilor Meridionali si in est de Moldova prin Carpatii Orientali. Zona vestica a Transilvaniei (Crisana) are granita cu Ungaria. La nord, se invecineaza cu Ucraina (regiunile Transcarpatia - care cuprinde partea de nord a Maramuresului istoric - si Ivano-Frankivsk). Platoul cu inaltimi intre 305 si 488 de metri este irigat de raurile Mures, Somes, afluenti ai Tisei, si de raul Olt, afluent al Dunarii. Cel mai mare oras din regiune, conform recensamantului din 2002, este Cluj-Napoca (capitala sa istorica, alternativ cu Sibiul si Alba Iulia) urmat de Brasov (vezi sectiunea separata din acest articol pentru populatii si o lista mai complete. Altitudine: Podisul Transilvaniei se afla la o inaltime de 305-488 m si este strabatul de apele raului Mures. Suprafata: 55.146 km patrati Suprafata totala a Transilvaniei, impreuna cu Banat, Crisana, Satmar si Maramures, insumeaza 100.293 kmp, care repreprezinta 42,1% din totalul suprafetei Romaniei. Populatia ce traieste in acest spatiu numara 7.221.733 locuitori, cifra care reprezinta aproximativ o treime din cea a populatiei Romaniei. Populatie: populatia regiunii este alcatuita din romani (majoritari), maghiari, germani, evrei si rromi (minoritari)

Orase importante: Cluj Napoca, Sibiu, Alba Iulia. Municipiul Cluj Napoca este capitala regiunii. Pe teritoriul Transilvaniei se afla 10 judete: Alba, Bistrita-Nasaud, Brasov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mures, Salaj si Sibiu. CLIMA Clima - temperat continentala (specifica Europei Centrale) - veri calduroase si ierni friguroase - cu masive caderi de zapada. Sunt prezente etajele climatice de dealuri inalte si de dealuri joase cu influente oceanice. Temperatura medie anuala intre 100 C si 60 C. Temperatura medie a lunii ianuarie intre 30 C si 60 C. Temperatura medie a lunii iulie intre 200 C si 160 C. Precipitatiile anuale intre 500 mm si 1000 mm. VEGETATIA SI FAUNA Muntii Carpati sunt renumiti pentru vegetati lor abundenta si diversa. Paduri de rasinoase si de foioase acopera zone intinse. In zona muntilor, cu deosebire pe versantii vestici ai Carpatilor (Gutii -Tibles, Retezat, Semenic) cat si in zona dealurilor inalte (Podisul Somesan, estul Podisului Transilvaniei) sunt intinse suprafete de paduri de fag. Fauna padurilor de munte cuprinde: cerbul - intalnit pe intregul arc carpatin, ursul - in Carpatii Orientali si Meridionali ,vulpi, cocosul de mesteacan - in muntii Rodnei si Maramuresului . Lacuri: Stancii, Legii-regiunea Clujului; Bodi-Suior, Nistru, Lacul Albastruregiunea Maramuresului; Sfanta Ana - regiunea Transilvania Lacuri sarate: Turda, Ocna Dejului

Ruri: Mures, Crisul Alb, Crisul Repede, Crisul Negru, Somesul Mare, Somesul Mic, Tirnavele 1.3. ECONOMIA Transilvania ca si celelalte regiuni Maramures, Crisana si Banat sunt renumite pentru resursele naturale. In Maramures exista exploatari de cupru, aur, argint, sare; subsolul Crisanei detine zacaminte de bauxita, lignit si argile de calitate superioara; Banatul are importante depozite de minereuri precum si izvoare minerale si termale. In Banat se afla cea mai mare exploatare de marmura din Romania, la Ruschita. Carbune brun se gaseste in subsolul Transilvaniei. Alaturi de bogatiile interne, regiunile au si un important potential agricol (3/4 din suprafata arabila din Crisana este cultivata cu cereale). In zonele depresionale este dezvoltata pomicultura, iar in bazinul Muresului preponderenta este zootehnia. 1.4. OBIECTIVE TURISTICE Cel mai de pre tezaur al Romaniei l constituie colecia de atracii naturale i antropice de care dispune ara noastr .i pe meleagurile romneti istoria i-a pus amprenta lasnd poporului roman drept motenire o vast avere , reprezentata att prin inuturi legendare grandioase prin peisagistica inedita , ct i mrturii culturale .Un loc de cinste l deine n patrimoniul rii obictivele turistice antropice. Caracterul de unicat , mozaicul arhitectural , mareia construciilor , perioada istoric sunt cteva din sintagmele care aprofundeaz valoarea cultural a obiectivelor antropice ale rii. Toate aceste simboluri fac parte din potenialului turistic antropic al Romniei. La rndul lui acesta este structurat astfel : 1 - potenialul cultural-istoric 2 - potenialul tehnico-economic 3 - potenialul socio-demografic. ara noastr este deinatoarea unui ansamblu de vestigii arheologice, monumente istorice , de arta sau arhitectur ca i a unui inestimabil patrimoniu etnofolcloric, care atesta evoluia i perenitarea pe aceste meleaguri , dezvoltarea

culturii i artei poporului romn. Tot acest fond cultural-istoric formeaz o parte nsemnata a ofertei turistice i o component a imaginii turistice a Romniei pe piaa internaionala. ntre aceste mrturii de via i cultur reprezentative pentru istoria civilizaiei poporului nostru amintim pe cele mai importante: vestigiile arheologice, monumentele istorice i de arta , elementele etnografice i folclorice, instituiile i evenimentele cultural-artistice. Vestigiile arheologice existente pe teritoriul Romniei sunt numeroase ,de mare valoare att pentru istoria,cultura i civilizaia poporului romn, ct i pentru cele universale. Dintre acestea pot fi enumerate: ceti dacice (Sarmisegetusa) , ceti greceti (Tomis , Callatis) , cetile daco-romane (Potaissa , Apulum) , ceti medievale ( Sighioara , Bistria) , ceti traneti fortificate (Ranov , Prejmer , Harman) , vestigii dacice (Costesti , Blidaru , Sarmisegetusa Regia) , ceti feudale (Braov , Media). Monumentele istoricei de arta destul de numeroase i de o mare valoare cultural , reflect evoluia culturii i civilizaiei autohtone , dar i influenele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat n contact. ntre cele mai reprezentative se numar: mnstirile-din Bucovina (Vorone),Oltenia de nord (Tismana), biserici (Biserica Neagra din Braov) , castele i palate (Bran , Corvinetilor , Pele) , monumente de arta (Monumentul Eroilor de la Maraeti), edificii de cult ( la Braov, Bistria ,Cluj ). Instiuiile i evenimentele cultural -artistice, cele mai reprezentative , sunt rspndite n principalele centre turistice din ara: case memoriale (Mirceti) , muzee ( Muzeul Brukenthal-Sibiu), sate cu tradiii folclorice (Certeze) etc. n Transilvania remarcabile sunt instituiile cultural - artistice al oraelor : Sibiu ( ex: Muzeul Astra ) , Tg. Mure ( ex : Palatul Culturii) , Deva ( Muzeu - Palatul Magna Curia ) , Cluj (Paltul Banffy ) etc. , i evenimentele cultural -artistice - Festivalul medieval de la Sighioara , evenimentele artistice desfaurate n Muzeul Astra din Sibiu ,la muzeul Rainari etc. Elementele de etnografie i folclor. n ansamblul rilor continentului european, Romnia se numar printre acele ri n care mrturiile de civilizaie i cultura continu s fie pn n zilele noastre deosebit de bogate i pline de vigoare. Trsaturile fundamentale ale culturii populare romnesti sunt autenticitatea , originalitatea , unitatea de varietate a fenomenelor, continuitatea, ce se mpletesc strns cu ingeniozitatea i

inventivitatea reflectate n creaii de civilizaie material , n datini i obiceiuri , n creaie oral , n cntecul i dansul popular. Fiecare popor i-a cristalizat de-a lungul secolelor, o cultura material i spirituala inconfundabil ce reflecta experiena sa de via i continuitatea n spaiul geografic respectiv. Exprimat n cele mai diverse forme, creaia popular romaneasc este caracterizat de autenticitate i ingeniozitate, o trasatur aparte fiind puternica ei unitate care nu exclude nsa o mare varietate de manifestare n: arhitectura popular, port, esut, olrit, prelucrarea lemnului, metalului, pieilor, pictura icoaneleor etc. Datorit pozitei geografice a Romniei, arta populara tradiional prezint anumite influene fireti generate de contactul cu lumea apusean i slav, manifestate mai ales sub aspectul ornamenticii. Cu toate acestea, arta popular romaneasc nu s-a omogenizat complet. Dintre locurile in care va puteti petrece vacantele, relaxa si practica diverse sporturi de iarna enumeram statiunile Predeal, Poiana Brasov, Stana de Vale, Sovata, Baile Felix, Baile 1 Mai, Baile de la Bazna, statiunea Paltinis, Moneasa, Lipova, Borsa, si multe altele. Peisajul valurit de dealuri munti si podis al Transilvaniei bucura sufletul si relaxeaza trupul. Apele care strabat acest pamant roditor sunt pline de peste si ofera nenumarate posibilitati de agrement de la pescuit pana la rafting pe reurile rapide de munte. Vinuriile produse aici in centrul Transilvaniei in regiunea Tarnavelor sunt celebre in intreaga Europa si au fost servite la mesle tuturor regilor, si principilor care au poposit pe acest pamant. Sporturile de iarna se pot practica in oricare dintre statiunile de aici , cele mai celebre fiind desigur cele de la Predeal si Poiana Brasov unde in fiecare iarna, hotelurile moderne si bine utilate, precum si partiile iluminate nocturn asteapta turistii sa se bucure de iernile romanesti. Transilvania, ofera prin multitudinea si varietatea zonelor de agrement turistic pe care le are la dispozitie o alternativa deosebit de atractiva de a va petrece vacantele, fiind acelasi timp o experienta uluitoare prin care ve-ti descoperi locuri unice in lume, legende si istorisiri care va vor tine cu sufletul la gura, mancaruri savuroase si vinuri

bune, munti inalti anume facuti pentru alpinism, bungee-jumping sau rafting, dar mai presus de orice veti avea privilegiul de a calatori printr-un tinut legendar si celebru nu atat prin povestirile lui Bram Stocker cat mai cu seama prin istoria milenara si frumusetea acestor locuri pe care daca nu le veti calca cu piciorul, nu ve-ti putea intelege niciodata de ce aceia care au venit si au ramas o vreme nu au mai plecat niciodata ori sau reantors cu regularitate aici. Munti Muntii Bargau-(cu vf. Heniul Mare de 1.611 m), o zona turistica si a de

de mare atractie prin prezenta conurilor vulcanice padurilor nesfarsite un pitoresc aparte; Pasul Tihuta-(sau Pasul Bargaului, statiune Piatra Fantanelor dispune si saniute. muntilor din jur, prin care formeaza un peisaj

de 1.227 m altitudine), langa mica de partii de schi

De aici se deschide o splendida panorama asupra care au calatorit eroii

celebrului roman 'Dracula', scris transilvaneana, legenda

de Bram Stoker dupa vechea legenda care a facut inconjurul lumii, infiorand milioane

de oameni. In viziunea Bram Stoker aici era regiunea unde ingrozitorul vampir isi avea castelul, regiune descrisa astfel: 'un tinut salbatic multe cascade, carnaval'; si mai pustiu. Multe prapastii mari de parca natura ar fi serbat candva din ce in ce mai si amenintatoare, un

Muntii Caliman-caracterizati prin masivitate curioase; Muntii Tiblesului-(cu vf. Tibles Pesteri de 1.839 m).

si fenomene vulcano-carstice

Pestera 'Izvorul Tausoarelor'-(langa Rebrisoara, in apropierea vf. Barlea din Muntii Rodnei, adanca pestera de 16,5 km, are intalnit pe versantul stang al vaii Izvorul Tausoarelor), cea mai din Romania 478,5 m, lungimea galeriilor subterane fiind un sistem hidrografic subteran interesant, rar

si o fauna variata ce ii confera o mare valoare stiintifica; de

Pestera 'Jgheabul lui Zalion'-la obarsia Paraului Orb, are o diferenta nivel de 242 m ce o situeaza pe locul II in Romania;

Pestera Magliei-pe versantul drept al paraului Izvorul Magliei; 'Pestera Zanelor'-( Vai Cheile si chei si Valea Bistritei Ardelene-ofera pe un peisaj incantator care ii strabate, incepand la 1.435 m altitudine).

de-a lungul celor 65 km de

la 1.562 m altitudine-Muntii Calimani. Apele sale cristaline si

se pravalesc printre brazii falnici sculptand chei inguste cu pereti abrupti formand 'Cascada Diavolului'-la intrarea in chei;

Valea Repedea-o rezervatie complexa (zoologica, floristica pe o lungime

si faunistica)

de 7 km printre formatiunile vulcanice ale

Muntilor Calimani, suprafata sa fiind presarata cu stancarii impresionante care locurilor Lacuri Lacul Lala Mare-(langa vf. Ineu, mai frumoase lacuri alpine Lacul Lala Mica; Lacul Ineu; Lacul Cetatele-(sau 'Taul Caianului'), langa Caianul Mic, ocrotit Lacul Colibita-baraj artificial, (in Muntii Bargaului); 'Taul zanelor'-o rezervatie complexa. Rezervatii si monumente ale naturii la 17 km vest de de lege; la 2.279 m altitudine), unul dintre cele din Romania; au diferite infatisari ('ciuperci', 'apostoli', 'stalpi') un farmec aparte. si dau

Parcul dendrologic-Arcalia ( Bistrita, langa satul Arcalia), de arbori si arbusti

de 16 ha, unde cresc peste 150 din diferite zone ale globului: brad

argintiu, molid caucazian, salcam japonez; 'Piatra Corbului'-rezervatie geologica de Budacul si floristica, ( de Sus), in Muntii Calimani; la 5 km

Masivul sud-vest

de sare-Saratel, rezervatie geologica, ( de Bistrita);

la 12 km

Poiana cu narcise-in Masivul Saca; 'Rapa cu papusi'-(langa Domnesti), rezervatie geologica ce cuprinde diferite concretiuni sculptate 'Rapa Mare'-(langa Budacul de natura de-a lungul erelor geologice; de Sus, la 20 km sud-est

de Bistrita), rezervatie paleontologica. Statiuni Sangeorz Bai-( la 31 km situata intr-o depresiune ( maguri vulcanice, acoperite cu paduri la 56 km de Bistrita si

de Nasaud), frumoasa statiune balneoclimaterica la 465 m altitudine), inconjurata de fag. Are bogate izvoare de

de apa minerala 'Hebe', fiind mentionata documentar inca din 1770. Clima si ierni lipsite jurul valorii este continental moderata, submontana, cu veri racoroase de geruri mari, temperatura medie oscileaza in de tratament

de 7oC. Dintre instalatiile

mentionam: instalatii pentru electro

si hidroterapie, buvete pentru cura de namol

interna cu ape minerale, instalatii pentru aplicatii calde si parafina. Caile

de acces sunt: feroviare-gara Sangeorz

Bai,

pe linia Ilva Mica-Rodna Veche, rutiere DJ 171 la Nasaud;

de

Colibita-statiune climaterica, (la 830 m altitudine, la 18 km de Prundul Bargaului), pe versantul sudic al Muntilor Bargaului; Piatra Fantanelor-(la 1.100 m altitudine), langa Pasul Tihuta, centru de practicare a schiului; Valea Vinului-statiune balneoclimaterica, (la 800 m altitudine, la 8 km de Rodna).

Vestigii istorice Ruinele Cetatii Ciceului-Ciceu-Giurgesti (1203-1204), aici a existat o puternica cetate a Evului Mediu, stapanita de multi domnitori moldoveni, incepand cu stefan cel Mare in 1489, pana in timpul lui Alexandru Lapusneanu; Turnul Dogarilor-Bistrita (1465-1575), are trei niveluri si o inaltime de 35 m si este singurul dintre turnurile cetatii feudale Bistrita care s-a mai pastrat; Ruinele castrului roman-Orheiu Bistritei (sec. II-III d.Hr.), de mari dimensiuni; Ruinele cetatii Rodnei-Rodna (sec. X), a avut un rol important in perioada Evului Mediu. Edificii religioase Biserica evanghelica-Bistrita (sec. XV), in stil gotic (ulterior modificata in stilul Renasterii), pastreaza strane sculptate in 1516, precum si o colectie de covoare orientale din sec. XVI. Turnul bisericii domina orasul prin inaltimea sa (75m);

Biserica ortodoxa-Bistrita (1270-1280), functiona initial ca biserica a fostei manastiri minorite; Biserica-Beclean (sec. XV); Biserica evanghelica-Dumitra (1488); Biserica Evanghelica-Herina (1250-1260), construita in stil romanic; Biserica-Rodna (sec. XIII); Manastirea de la Vad-Ciceu, ridicata de stefan cel Mare, in stil moldovenesc.

CAPITOLUL II
Evaluarea potentialului turistic al zonei Marisel
2.1. Prezentare

Mriel este o comun n judeul Cluj, situat in Munii Gilu, componeni ai Munilor Apuseni, la circa 50 km de municipiul Cluj-Napoca. Este aezat pe un platou nalt la o altitudine de 1150-1250 m. Vzut de pe Dealul Fntnele relieful are suprafee uor ondulate i culmi rotunjite, dar mai ales n partea de nord i de sud sunt i vi adnci, cu versani abrupi, cu ape repezi i baraje n miniatur. Energia de relief n Valea Someului Cald atinge 650m, iar n valea Rctului 550m. Mrielul se nvecineaz la sud cu comuna Mguri-Rctu (grania fiind Defileul Rctului cunoscut i sub numele de mpria lui Zamolxe), la nord cu comuna Rca, la est cu comuna Gilu, iar la vest cu comuna Beli. Este o aezare rural unde gospodriile sunt rsfirate n lungul vilor i drumurilor i pe culmile domoale, ca n zonele de deal.

Formele cele mai nalte de relief, numite de localnici dealuri, sunt : Dealul Fntnele de 1341m, Dealul Copcei de 1289m i Dealul Arsuri de 1238m. Clima Prima zpad se aeaz n a doua jumtate a lunii noiembrie i dinuie de multe ori pn n aprilie, acesta fiind un atu pentru practicarea jocurilor i sporturilor de iarn. Relieful nalt determin o clim specific montan, cu o temperatur medie anual de +4 grade C. Luna ianuarie este cea mai friguroas cu o medie de -5 grade C, iar luna iulie cea mai clduroas cu media cuprins ntre 10-16 grade C. Vegetaie Relieful i clima muntoase permit etajarea distinct a vegetaiei n aceast parte de Apuseni. n etajele joase se ntlnesc pduri de foioase, cu predominan fgete (Fagus silvatica), dar i gorun (Quercus sesilliflora) i stejar (Quercus robur), apoi amestec de fgete i rinoase, iar peste 1000 de metri altitudine domin molidul (Picea). Sus, pe platou, ntlnim jnepeni (Pinus mugo), ienuperi (Juniperus communis) i tufe de afini (Vaccinium myrtillus), meriori i ntinse pajiti subalpine primare i secundare alctuite din rogoz alpin (Carex), pruc, toporic, rugin (Juncus effusus) i ienupr pitic. Componenta floristic este caracterizat de geniana-cupa, strugurii ursului, sngele voinicului, snzienele, brndua de toamn, ghiocelul. n zona Fntnele s-au dezvoltat crngurile, dei solurile sunt brun acide srace i cu o fertilitate natural sczut. n zonele joase, pe vile Rctului i Someului Cald, mai ales la Roeti se ntlnesc i plopul (Populus), arinul negru (Alunus glutinosa), murul (Rubus caesius), brusturul (Arctium lappa), urzica (Urtica dioica). Demografie Pe suprafaa Mrielului triesc 1.786 persoane n 630 gospodrii risipite pe vi i culmi, cu o densitate de 20,8 locuitori pe km<sup>2</sup>.

n zona Fntnele, n locuri izolate, se ntlnesc gospodrii sezoniere, grupate n nmae. La nceputul lunii iulie, n fiecare an, ranii urc la aceste colibe, case foarte simple, de obicei cu pmnt pe jos, cu ferestre minuscule i cu acoperi de paie sau igle de lemn. Aici, n mijlocul pdurilor de molid, ei muntresc pn la nceputul lui septembrie cu toate animalele, neavnd n sat culturi agricole cu excepia unor mici parcele cu cartofi. Centrul politic Zona central a comunei este Mriel-Stneti, unde se gsesc Primria, Biserica, coala Pelaghia Rou, Muzeul Satului, dispensarul uman, dispensarul veterinar, postul de poliie, magazine i alte uniti de alimentaie i turism. Ci de acces Accesul spre Mriel este posibil att dinspre comuna Gilu situat la 20 de km de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea, ct i dinspre Huedin, prin Beli. (cca 38 km).

2.2. Analiza ofertei de cazare


Pensiunea Rusesti, situata in judetul Cluj , intr-o pozitie privilegiata, este la indemana atat din punct de vedere al amplasarii cat si din punct de vedere al raportului calitate - pret. Intimitatea si linistea zonei pline de verdeata, cumulate cu proximitatea fata de atractiile turistice (barajul de acumulare de la Tarnita si Belis,crucea Iancului etc) precum si pozitionarea excelenta fata de caile de acces sunt atuurile noastre pentru succesul unei sederi cat mai placute . Constructia moderna si mediul ambiental placut sint garantia confortului dumneavoastra. Fie ca sunteti in calatorie de afaceri, in vacanta sau doar in trecere prin Cluj Napoca, merita sa mai faceti 40 km la sfirsit de saptamina pentru a va incarca bateriile in mijlocul naturii. Pentru cazare, Pensiunea Rusesti dispune de un living, bucatarie , precum si un numar total de 3 camere cu baie comuna si un numar de 7 locuri de cazare, toate finisate si amenajate in conformitate cu cele mai moderne standarde. La capitolul dotari, pensiunea dispune de televizor cu parabola in living,instalatie audio pentru petreceri,

grup sanitar comun dotat cu cabina de dus si apa calda non-stop ,gril cu filigorie pe malul apei,posibilitate de scaldat . Pensiunea Popasul Iancului,se afla in zona de muntilor Apuseni la (1200m alt)la 50 km de cluj napoca,dupa salba de lacuri Gilau,Somesul Cald,Tarnita,ajungi pe un platou montan invaluit de paduri de brad si apa limpezi ce te indeamna sa ramai.... Dotari si facilitate: telefon in camera, TV in camera, baie proprie, incalzire central, sala de conferinte, restaurant, gratar, gradina, loc de joaca pentru copii, organizare de evenimente special. 2.3. Potential natural

Potenialul turistic al zonei a crescut n ultimii ani datorita faptului c Mrielul a fost declarat localitate rural ecologic (produse alimentare, puni i pduri ecologice) precum i datorit existenei unor arii protejate. Localitatea Mriel are pe teritoriul ei i n imediata apropiere numeroase locaii atractive din punct de vedere turistic: cla Gavrii, Dealul Arsurii (Ijar), Valea Rctului (cu mpria lui Zamolxe), Defileul Someului Cald, Mguria, Piatra Rea, Platoul Fntnele, Valea Dobruului, lacurile de acumulare Tarnia i Fntnele. Ca obiective turistice cu valoare istoric se pot aminti bisericile din Stneti i Ruseti, Muzeul Satului, Crucea Iancului de la Fntnele, Vrfurile Grohotu i Btrna. mprejurimile Mrielului alturi de Munii Apuseni, prin diversitatea lor ofer mptimiilor de natur diverse posibiliti de drumeii i petrecere a timpului liber. De asemenea, ofer pasionailor de folclor i tradiii posibilitatea de a descoperi o lume perfect pstrat care adpostete culoarea portului popular, a meteugurilor tradiionale i a obiceiurilor romneti. Dealul Arsurii

Aflat la o altitudine de 1238 m, Dealul Arsurii sau Ijarul ofer o privelite de excepie, de pe culmile sale, privitorul putnd cuprinde cu ochiul teritorii nemrginite: Mriel Sat, Mguri-Rctu, Muntele Rece, Rca, masivul Vldeasa, oraul ClujNapoca i chiar, n zilele senine de iarn, Munii Rodnei. cla Gavrii Situat n partea de sud a localitii, nspre comuna Mguri- Rctu i-a dobndit denumirea datorit caracteristicilor sale de stnc cu vrful ascuit. Rezervaia Mguri-Rctu. Comuna Mguri-Rctu are pe teritoriul su apte zone naturale protejate. Dintre acestea patru reprezint zone protejate de interes judeean - Defileul Rctului (cunoscut i sub numele de mpria lui Zamolxe), Cheile Dumitresei, Turbria de la Dame i Balomireasa, muntele din care izvorte Someul Rece i Rctul. Numeroase drumuri i poteci care mpnzesc zona montan ofer posibiliti multiple de organizare a unor excursii spre Dobrin, Vrful Dumitreasa, Piatra Groilor, Muntioru, Bogdanul, Chicera Comorii i Chicera lui Matei. Defileul Someului Rece. ntre Gura Negruei i locul La Luncua, Someul Rece formeaz un defileu adnc i slbatic, strbtut de un drum forestier, care urc abrupt, strecurndu-se pe sub pereii de stnc. Pe unii dintre acetia sunt amenajate scurte trasee de alpinism. n amonte este Gura Dumitresei, unde lng un pinten stncos, nlat n mijlocul vii se afl un mic loc de campare i parcare, unicul din defileu. La captul superior al defileului ajungem la barajul Someul Rece, care face parte din amenajarea hidrografic Someul Cald Someul Rece. Defileul se gsete pe teritoriul comunei Mguri-Rctu i a fost declarat de ctre Consiliul Judeean Cluj zon protejat, prin Decizia 147 / 1994. Legtura dintre aceast arie i Mriel se face prin intermediul drumului pietruit construit pe vremea Marealului Ion Antonescu. Rezervaia Padi. Regiunea Padi se afl n Munii Apuseni, mai precis n partea de nord a munilor Bihor, la aproximativ 15 km est de satul Pietroasa. Aceasta este format din bazinul nchis Cetile Ponorului (incluznd Cheile Galbenei i Poiana

Florilor) la sud vest, Cheile Someului Cald - Poiana Vroaia - Poiana Cuciulata la nord i Valea Boga n nord vest (la poalele Vrfului Boghii). Considerate cel mai grandios fenomen carstic al Romniei, Cetile Ponorului reprezint obiectivul de maxim interes din zona Padiului. Sunt declarate monument al naturii, dar nu exist restricii de acces. Vizitarea circurilor calcaroase constituie o tur spectaculoas care nu necesit dect echipamentul obinuit de munte. Numele de "Ceti ale Ponorului" vine n primul rnd de la ceea ce s-ar putea considera ca fiind sectorul de suprafa al acestui fenomen carstic. Este vorba de un ansamblu de trei mari circuri calcaroase, dintre care cel central reprezint nchiderea n fund de sac a Vii Cetilor. Albia acesteia, transformat ntr-un haos de blocuri enorme de piatr, se sfrete la picioarele unui perete de peste 100m nlime, n care se decupeaz cea mai impresionant intrare din carstul romnesc: portalul Cetilor Ponorului. Cea mai frumoas peter este Petera Ghearul Focul Viu care este alctuit din dou sli, din care prima de mari dimensiuni, ocupat de un imens bloc de ghea. Accesul n peter se face pe o galerie descendent, unde este montat o scar de lemn. Tavanul slii mari este spart de o fereastr prin care a czut o mare cantitate de buteni si frunze din exterior, acumulate ntr-o imens movil n centrul slii. Petera este foarte uor accesibil n sectorul su superior, unde lumina ptruns prin hornul din centrul Slii Mari permite vizitarea fr lmpi cu acetilen sau lanterne electrice. Temperatura este destul de mic (n jur de 0C) chiar i-n timpul verii.

2.4. Potential antropic Biserica din Mriel, loca primordial pentru pstrarea credinei fa de Dumnezeu i neam, st mrturie a eroilor neamului care s-au perindat pe aici. Elementul unicat l constituie portretele medalion ale celor trei eroi ai moilor: Horea, Pelaghia i Iancu. Horea, prezent la Mriel n noiembrie 1784, cnd a numit conductori din aceste pri, era susinut de mrieleni care-i puneau mari sperane n izbnda luptei pentru abolirea iobgiei. Pelaghia Rou este nfiat robust i frumoas amintindu-ne de cuvintele atribuite ei : Pentru noi Dumnezeu privegheaz.

Portretul din dreapta ni-l prezint pe craiul moilor i al Munilor Apuseni, reprezentantul dreptii: Avram Iancu. Sub privirea-i ptrunztoare i deducem hotrrea de a nu se ncovoia n faa nici unui strin i rostind deviza: Sau punem pumnul n pieptul furtunii sau pierim. Biserica din Ruseti este cel de-al doilea loca de rug i credin de pe teritoriul Mrielului. A fost ridicat n anul 1907 din lemn, n form de corabie, n stil maramureean. Zonele din Copcea situate de-a lungul drumului judeean sunt propice dezvoltrii unitilor de turism, avnd acces direct la osea, precum i utiliti necesare confortului turitilor i fiind situate n centrul comunei, aproape de centrele de interes turistic din vecintatea satului: Cheile Someului Cald i ale Rctului, lacul Beli i Tarnia, viitoarea prtie de schi dinspre Beli.

CAPITOLUL III
Pensiunea Popasul Iancului
3.1 Prezentare pensiune
Pensiunea "Popasul Iancului" este localizata in comuna Marisel , jud.Cluj intrunul din cele mai intinse platouri montane locuite din Muntii Apuseni , situata la o distanta de 55km de metropola transilvana Cluj-Napoca. Se poate ajunge din ClujNapoca mergand pe E60 spre Oradea pana in localitatea Gilau(17 km.) de unde urmezi drumul situat de-a lungul Somesului Cald, salba de lacuri Gilau, Somesul Cald si Tarnita, sau din Huedin venind pe E60 dinspre Oradea, urmand indicatorul in dreapta Belis-Fantanele, traversand barajul cu acelasi nume si urcand apoi in Marisel. Pensiunea "Popasul Iancului" din Marisel( 3 flori ) satisface pretentiile celor care prefera agroturismul , turismul rural si oaza de liniste oferita de pitorescul peisajului , aflat la o altitudine de peste 1200 m .Popasul este punctul de plecare spre cele mai cunoscute obiective turistice din Muntii Apuseni iar primitoarele gazde pot fi oricand ghizi nentrecuti pentru sejurul dumneavoastra. Pensiunea dispune de camere comfortabile, mobilate modern si dotate cu bai si alte utilitati necesare desfasurarii unui turism de maxima calitate. Restaurantul are o capacitate de circa 50 de locuri si este astfel conceput nct sa satisfaca orice pretentie . De la Aeroportul Cluj-Napoca sau Gara Cluj-Napoca sau pur si simplu odata sositi in metropola transilvana puteti ajunge la Marisel cu microbuz pus la dispozitie de

gazde si chiar cu limuzina la cerere speciala . Cu autoturismul personal puteti ajunge la fel de bine . Drumul asfaltat este in perfecta stare in toate cele patru anotimpuri . Complexul dispune de camere comfortabile, mobilate modern si dotate cu bai si alte utilitati necesare desfasurarii unui turism de maxima calitate. pensiunea ** are 6 camere cu 14 locuri din care : 2 camere x 3 paturi si 4 camere x 2 paturi Posibilitate de primire 40 de locuri din care 14 cu cazare la "Popasul Iancului" iar restul la pensiunile din zona,in conditiile solicitate de turist. Restaurantul are o capacitate de circa 50 de locuri si este astfel conceput nct sa satisfaca orice pretentie . Bucataria aleasa, de la meniuri traditionale si pna la cele mai sofisticate peparate, constituie o atractivitate in plus . Despre bucataria ardeleneasca am putea "vorbi" ore in sir si tot nu am ajunge la capatul povestii. Cu siguranta toate preparatele vor fi pe gustul fiecaruia cu atit mai mult cu cit puteti indica chiar dumneavostra bucatarului (de profesie si cu ani grei de experienta la activ). Sigur ati auzit de balmos, sarmalute cu mamaliguta, placinta cu brinza pe lespede,tocanita de ciuperci cu mamaliguta ,clatite cu dulceturi naturale, miel la ceaun, si cate altele. La "Popasul Iancului" au cel mai bun gust pentru ca le condimentam cu sufletul. Trebuie sa ne treceti pragul ca sa va convingeti! Veti duce cu dumneavoastra atat amintirile unei vacante reusite cat si legendele soptite la gura sobei - motive de permanenta reintoarcere. Odata ajunsi si dupa o odihna binemeritata trebuie sa aflati ca, Complexul Turistic este punctul de plecare spre cele mai atractive trasee turistice din zona. Insotiti de un ghid care a batut "geografia" judetului cu piciorul, puteti face drumetii la salba de lacuri insirate de-a lungul Somesului Cald si anume: Lacul Gilau, Lacul Somesul Cald, Lacul Tarnita si, cel mai mare dintre ele, Lacul Belis unde se afla si renumita Statiune Belis Fintinele. Peisajul pitoresc oferit de amestecurile de paduri foioase-rasinoase, ori

panorama locului - vf.Vladeasa, vf.Varfului combinate cu aerul pur foarte bogat in ozon ori obiectivele turistice locale Tacla Gavrii, monumentul lui Avram Iancu, monumentul Pelaghiei Rosu(o eroina locala).

3.2 Analiza situatiei actuale a fermei Familia este compusa din 3 membrii. Mama lucreaza la scoala din sat si primeste un salar de 8000 ron. Fiul ei este in clasa a VIII a, iar tatal se ocupa cu gospodarie si cu ingrijirea pensiunii. 3.2.1 Analiza productiei agricole Ferma agroturistica Popasul Iancului are o productie de cartofi dintr-un ha obtine aproximativ 6500 kg/an, jumatate din productie o folosesc ei pentru consumul propri, si cealalta jumatate o vind. Productia de lapte de la cele 6vaci este de aproximativ 40-50 litri pe zi. Aceasta productie o folosesc pentru consumul propriu la fabricarea diferitelor produse lactate, care urmeaza a fi servite si de turisti. 3.2.2. Analiza veniturilor si a cheltuielilor neagricole ale familiei Venitul familiei este de 8000 ron , venitul adus in casa de catre sotie, familia mai castiga un venit lunar din activitatea pensiunii aproximativ 10000 ron. Cheltuielile cu intretinerea si aprovizionarea gospodariei este de 7000 ron /luna.

Bibliografie

www.referate.ro; www.turism.ro; www.pensiuneapopasuliancului.com .