Dascalu Ionela Roxana

Master complementar - Managementul Afacerilor An II

Nokia n Romnia
1. Firma Nokia
1.1 Scurt istoric

Totul ncepe n 1865 cnd Fredrik Idestam pune bazele primei fabrici de hrtie lnga rul Tammerkoski, n Tampere. n 1898 se creeaz Uzinele Finlandeze de Cauciuc Arvid Wickstrm nfiineaz compania Uzinele Finlandeze de Cauciuc aceasta avea s devin ulterior divizia productoare de cauciuc din cadrul Nokia. Ulterior n 1912 se creeaz de catre Eduard Poln compania Uzinele Finlandeze de Cabluri pe baza acesteia se va crea ulterior divizia de cabluri i electronice a Nokia. Cauciucul i substantele chimice conexe reprezentau tehnologii de vrf la acea data. O alt schimbare tehnologic major a fost introducerea pe scar larg a electricitii n locuine i fabrici, fapt care a condus la nfiinarea Finnish Cable Works n anul 1912 i, implicit, la fabricarea de cabluri pentru industria telegrafului. n 1960 Uzinele Finlandeze de Cabluri i nfiineaz primul departament de electronice, care desfoar activiti de comercializare i exploatare computere. n anul 1962 finalizeaz primul dispozitiv electronic producie proprie un analizor de semnal pentru centralele de energie nuclear. n 1963 este dezvoltat radio receptorul, aparat produs pentru armat, servicii publice i de urgen. n 1969 Nokia este prima companie care a creat echipamente PCM (modulatia de impulsuri codificate) aceasta se refer la convertirea semnalelor analog n form digital), n conformitate cu standardele internaionale.n 1967 are loc fuziunea oficial dintre Nokia Ab, Uzinele Finlandeze de Cauciuc i Uzinele Finlandeze de Cabluri n urma fuziunii, se creeaz Nokia Corporation. La nceputul anilor 1970 Nokia produce aparate destinate transmisiei, dar centrala digital este tot mai necesar, astfel c finlandezii au nceput s lucreze la Nokia DX200, care s-a transformat ntr-o platform care constituie baza centralelor digitale ale companiei pn azi. Nokia DX200 folosea limbaj de programare de nivel nalt, pentru acea perioad, dar si microprocesoare Intel, acesta a devenit un succes pe plan mondial n anii 90, generaiile sale urmtoare dispunnd de soluii cu band larg. La nceputul anilor 1970 a fost nfiinat n Finlanda i Suedia, o reea mobil de telefonie, destinat conectrii de telefoane de main la reeaua public, n scurt timp lund amploare n toate statele nordice. Respectivele sisteme nu erau legate ntre ele (roaming), din acest motiv a fost necesar crearea unei tehnologi comune, NMT (Nordic Mobile Telephone), deschis n 1981, pe frecvena de 450 Mhz. Mobira Talkman este lansat n 1984 fiind primul telefon transportabil, acesta a fcut ca Nokia s intre pe piee de pe glob (Marea Britanie i SUA). Primul telefon produs de Nokia care putea fi inut n mna a aprut n 1987 i se numea, Mobira Cityman. Greutatea aparatelor avea i ea un avnt puternic spre exemplu: Mobira Senator (1982) cntrea p.8 kg, Talkman

(1984) avea 5 kg iar Cityman (1987) avea doar 800grame cu tot cu baterie. Cu toate c preul era unul foarte mare (24.000 mrci finlandeze), Cityman s-a vndut foarte bine. Spre sfritul anilor 80, producia industriala a Finlandei intra in declin. n acest interval de timp, Nokia devine al treilea mare producator european de televizoare. De un mare succes comercial se bucur i receptoarele de satelit produse de companie, precum i producia de anvelope. Cu toate acestea, Nokia face o alegere riscant. n luna mai 1990 conducerea Nokia decide reducerea tuturor celorlalte capaciti de producte i canalizarea eforturilor productive i de cercetare n zona telecomunicaiilor. Jorma Ollila a preluat conducerea departamentului telefoanelor mobile n acelai an. Chiar de la inceput, noua tehnologie trezea contestri printre ali manageri ai Nokia. Pe 1 iulie 1990, premierul finlandez face primul apel telefonic intr-o retea comerciala GSM de pe un aparat Nokia. Succesul proiectului a impresionat Consiliul de Administraie al Nokia si, un an mai trziu, Ollila este numit director general. Numrul aparatelor vndute crete i el vizibil, pe plan mondial n anul 1991 existau 15 milioane de utilizatori, i 2.14 miliarde n 2005. Anul 1992 marcheaz intrarea pe pia a seriei de telefoane portabile Nokia 100, destinat tuturor retelelor analogice, dar si a lui Nokia 1011, primul telefon mobil digital destinat retelelor GSM. n 1993, Nokia realizeaz echipamentul destinat celei dinti retele bazate pe standardul GSM 1800, iar n reeaua Europolitan, bazat pe echipament Nokia, intr pentru prima dat n functiune un serviciu care avea s fac istorie, cel de mesaje scurte (SMS). n 1994 are loc primul apel prin satelit efectuat vreodat n lume la realizarea acestuia se folosete un terminal GSM marca Nokia. Tot n acest an apare i Nokia 2100 primul terminal care are instalat secvena muzical emblem a Nokia (Nokia Tune). n 1995 apare pe pia Nokia 2110 care dispune de baterie cu vibraie. n 1996 apare Nokia 9000 Communicator, Nokia 8110, 3810, 6100, 3110, 1611, un an ncrcat pentru Nokia. n anul 1998 se lanseaz telefonul Nokia 5110, primul telefon care are instalat jocul Snake, considerat i cel mai mic telefon NSE-1Nx de pn atunci. Acesta este primul telefon mobil care dispune de fee interschimbabile. Tot n anul 1998 se lanseaz i telefonul Nokia 6110. Un an mai trziu, compania lanseaz un alt telefon, Nokia 7110 primul terminal din lume care ofer WAP permite accesarea internetului direct de pe ecranul telefonului, dar si unul dintre cele mai cunoscute terminale Nokia 3310. n 2000 Nokia lanseaz serviciul de Mesaje Multimedia, urmtoarea generaie de mesagerie mobil. n 2002 apar Nokia 6310i (primul telefon mobil care poate fi numit business al mrci), Nokia 6650 primul su telefon 3G si Nokia 5510 primul telefon mobil cu MP3 player din istorie. Odat cu apariia platformei N-Gage, jocurile n sistem multiplayer ptrund i n mediul mobil, n anul 2004 se lanseaza Nokia N-Gage. n anul 2005 se lanseaza Nseries, modele destinate pasionailor de muzic, fotografie digital i celor care doresc s vizioneze emisiuni TV pe mobil. Tot n anul 2005 este vndut telefonul Nokia cu numrul 1 miliard un Nokia 1100, n Nigeria.

1.2 Compania Nokia

Nokia este liderul mondial n domeniul mobilitii, impulsionnd transformarea i creterea industriei de comunicaii i a celei de Internet, devenite acum convergente. Nokia produce o gam larg de dispozitive mobile, oferindu-le oamenilor, prin intermediul acestor dispozitive, acces la experiene mobile diverse: muzic, servicii de navigaie, vizualizare de coninut video, vizionare TV, utilizare de jocuri i imagini, precum i posibilitatea de a lucra n afara biroului. Nokia ofer, de asemenea, echipamente, soluii i servicii pentru reelele de comunicaii. Nokia este o companie care pune clienii pe primul loc. La nivel global, utilizarea tehnologiei i a sistemelor de comunicare nregistreaz o cretere progresiv i continu. Cile de comunicare interuman s-au dezvoltat, Internetul i reelele de socializare fiind acum elemente centrale ale comunicrii ntre oameni. Oamenii vor s rmn conectai oriunde i oricnd, ntr-un mod foarte personal. Iar Nokia promite s gseasc modaliti noi i mbuntite de a sprijini interconectarea. Strategia Nokia const n dezvoltarea unei relaii cu utilizatorul bazat pe ncredere, oferind soluii atrgtoare i valoroase concretizate n dispozitive elegante i servicii sensibile la context.
1.2 Structura firmei Nokia

Structura noastr organizaional este menit s ne poziioneze ntr-o lume unde dispozitivul mobil, Internetul i calculatorul fuzioneaz. Divizia Devices este responsabil cu dezvoltarea i gestionarea portofoliului nostru de dispozitive mobile, pentru toate segmentele importante de consumatori. Divizia Services creaz i dezvolt servicii de Internet care mbogesc experiena oamenilor cu dispozitivele lor mobile i cu web-ul. Mesaje, muzic, hri, media ct i instrumentele pentru dezvoltare Ovi sunt arii majore de interes pe msur ce continum s extindem serviciile noastre oferite consumatorilor i crem oportuniti pentru dezvoltatorii i furnizorii de coninut. Divizia Solutions este responsabil cu ndrumarea soluiilor oferite de Nokia, acolo unde dispozitivul mobil, serviciile personalizate i coninutul sunt integrate ntr-un pachet unic i convingtor pentru consumator. Aceast divizie este nsrcinat cu conceperea i crearea a acestor soluii. Divizia Markets se ocup cu gestionarea lanurilor de aprovizionare, cu gestionarea canalelor de distribuie i cu activiti legate de strategii de marc i marketing. Corporate Development Office se axeaz pe strategii i perspective de dezvoltare i ofer suport operaional pentru integrarea acestora la nivelul tuturor unitilor.

Nokia Siemens Networks ofer infrastructura wireless i pentru reeaua fix, comunicaii i platforme pentru servicii de reea, ct i servicii profesionale operatorilor i furnizorilor de servicii. NAVTEQ este lider n furnizarea de date cartografice digitale pentru sisteme de navigaie auto, dispozitive de navigaie mobile, aplicaii cartografice web i de soluii pentru organisme guvernamentale i din domeniul afacerilor. Datele cartografice de la NAVTEQ vor ocupa un loc important n cadrul serviciului Nokia Maps care ofer hri digitale disponibile spre descrcare, ghidare vocal i alte servicii web sensibile la context, special concepute pentru dispozitivele mobile.

2. Investiiile Nokia n Romnia

2.1 Tetarom III

Pentru investiiile sale n Romnia, firma Nokia a considerat c cel mai eficient este s i amplaseze fabrica sa n parcul industrial Tetrarom III, de lnc comuna Jucu, judeul Cluj.
2.2 Inaugurarea fabricii.

24 septembrie 2008 a fost inaugurat Fabrica de telefoane Nokia din Romnia. Iniial au fost angajai 350 de muncitori, dar vor fi 500 n prima etap a demarrii produciei. Anagajaii primesc o mas pe zi i bonuri de mas i majoritatea provin din zona Jucu, Gherla, Dej, ClujNapoca. Pn la sfritul anului 2009 vor 3.500 de angajai. Suntem ncntai de faptul c oamenii din Romnia, care ne mprtesc viziunea, sunt dornici s vin s lucreze la Nokia. In fiecare sptmna, noi angajai se altur echipei noastre. Fabrica de la Cluj va deveni o parte important a reelei noastre globale de centre de producie i va opera conform acelorai procese, cerine de calitate i standarde, regsite n toate fabricile Nokia, a spus Juha Putkiranta. Acesta s-a declarat foarte mndru c lucrrile de construcie a fabricii au durat doar apte luni i a mai spus c nca nu tie exact cnd se vor instala i furnizorii n Parcul Industrial Tetarom 3. Totodat, Juha Putkiranta a precizat c primul model de telefon fabricat a fost Nokia 1200 i c din punct de vedere al costurilor i al logisticii, fabrica de la Jucu e mai avantajoas dect cea de la Bochum din Germania. Marius Nicoar, preedintele Consiliului Judeean (CJ) a spus c e mndru c a venit Nokia la Cluj i c, odat cu venirea Nokia administraia judeeana i va putea alege pe viitor partenerii pe care i va aduce n Parcul Industrial Tetarom. De asemenea, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a ldat faptul c se trece de la industria de tip CUG la cea de tehnologie nalt de tip Nokia.

La ora 11:20, Juha l-a sunat pe ambasadorul Finlandei, Tapio Saarela, cu un telefon Nokia 1200 produs la Jucu. La sfritul ceremoniei, Marius Nicoar i Emil Boc au primit cadou cte un telefon. Compania Nokia anunase c i nchide fabrica de la Bochum i i transfer producia n Romnia, la Jucu, n judeul Cluj. Decizia a provocat un adevrat oc n Germania, att n rndul sindicatelor, ct i al politicienilor, care au chemat la boicotarea produselor Nokia. Nokia produce cele mai multe telefoane mobile n statele cu piee mai ieftine, precum Romnia, Ungaria, China i India, compania avnd o fabric i n oraul Salo din Finlanda. O linie de asamblare a telefoanelor are o lungime de circa 10-15 m, iar n ziua inaugurarii, funcionau doar dou din cele aproximativ 20 de linii de asamblare. La fiecare linie lucreaz opt persoane, iar prima din ele verific enginele (componena principal a telefonului, n.r.), adic un subansamblu al telefonului mobil, fr tastatur, carcas i baterie. Aceste subansamble sunt testate automat, dupa aceea primesc softul specific, iar combinaia este validat. Urmeaz asamblarea tastaturii, verificarea unor eventuale defectuni de fabricaie, aceste proces fiind atent supravegheat pentru eliminarea prafului. Aparatul este apoi pus n cutie mpreun cu bateria i celelalte accesorii, iar la urmtorul muncitor de pe band ajunge cutia care va fi efectiv cumprat de client, care trebuie s aib exact 179 de grame. Daca se observa, dupa cantarire, ca pachetul e mai greu sau mai usor, este desfacut deoarece nu contine lucrurile care trebuie sa existe inauntru, respectiv telefonul, bateria, incarcatorul si ghidul de utulizare, precum si codul de bare pe cutie. Cutiile care vor ajunge pe rafturile magazinelor sunt puse intr-o cutie mai mare si transportate intr-o incapere de depozitare, aprovizionare, expediere, aflata chiar langa hala de asamblare. Momentan, serviciile de furnizare sunt asigurate de UPS, un colaborator traditional al Nokia. Presa germana vedea deschiderea de luni, la Jucu, a primei linii de productie Nokia ca pe o diminuare a sanselor ca fabrica din Bochum sa fie salvata, precizand ca firma finlandeza isi asteapta si subcontractorii la Jucu. Die Zeit privea deschiderea primei linii de productie de la Jucu ca pe o reducere a sanselor ca fabrica din Bochum sa fie salvata. Salvarea fabricii din Bochum este din ce in ce mai improbabila. Concernul finlandez nu mai lasa loc de indoiala si produce de luni telefoane mobile in Romania, scria Die Zeit. Publicatia germana amintea si de protestul de duminica din Bochum, la care participaser mii de oameni pentru a manifesta impotriva inchiderii fabricii, in ciuda profitului pe care il aducea, dupa cum precizeaza Die Zeit. Nokia si-a deschis prima linie de montaj diin Romania, titra Die Welt. In noua fabrica lucreaza 350 de angajati, scrie ziarul german, citand-o pe vicepresedintele Nokia, Juha Putkiranta. La fabrica de la Jucu se fac angajari fara oprire, completeaza publicatia,

precizand ca, intr-o prima etapa, vor fi angajati 500 de oameni, ca pana in 2009 sa se ajunga la 3.500. Putkiranta a declarat ca Nokia si-ar dori ca si subcontractorii sai sa li se alature in noul parc industrial de la Jucu. Oficialii Nokia nu au oferit detalii despre previziunile privind profiturile, volumul de productie sau despre salariile angajatiilor de la Jucu, mai scria Die Welt. Deschiderea oficiala a primei linii de productie din Romania nu a ramas fara ecou nici in Austria, unde Der Standard scrie ca in timp ce angajatii din Bochum incearca inca sa se mai salveze, concernul Nokia deschide noua fabrica din Romania. Romania este caracterizata, in articol, ca fiind o tara cu forta de munca ieftina.
2.3 Primul telefon Nokia Made in Romania

Primele telefoane mobile Nokia cu eticheta Made in Romania au inceput sa fie disponibile in ofertele de sarbatori ale operatorilor locali de comunicatii mobile. Unul dintre telefoanele asamblate in fabrica de la Jucu care poate fi cumparat si de la operatorii telecom locali este Nokia 5.000, un mobil cu camera foto, radio si ecran color care costa aproximativ 80 de euro. Imediat dupa deschiderea fabricii de la Cluj, romanii asamblau unul dintre cele mai simple si ieftine terminale din portofoliul companiei finlandeze. Demararea productiei a dus de altfel la o explozie a afacerilor Nokia in Romania: de la 7 milioane de euro in 2007 la aproape o jumatate de miliard de euro in 2008.
2.4 Concluzii ale firmei Nokia

In concluzie, oficialul Nokia spune ca afacerea merge bine la Cluj. Sunt foarte multumit. Comentariile facute de Olli-Pekka Kallasvuo, directorul executiv al Nokia, prevado scadere a productiei de telefoane mobile in 2009, fata de 2008. De aceea trebuie sa fim foarte atenti cu viitoarele investitii, dar eu, ca director, sunt foarte multumit de cum au decurs lucrurile si, in mod cert, as recomanda si altor companii sa vina si sa investeasca in Romania. Avand deja planuri pentru imbunatatirea infrastructurii, Clujul se va alatura in curand restului Europei din punct de vedere al eficientei resurselor logistice. Cu capacitatea romanilor de a invata, universitati excelente, costuri reduse cu forta de munca,Romania este o tara foarte atractiva si pentru alti investitori.

3. Efectul Nokia
Dupa finlandezii de la Nokia, alti investitori din tara fiordurilor si-au anuntat intentia de a veni in Romania. Cea mai mare editura din tarile nordice, Hansaprint, va intra pe piata autohtona prin deschiderea mai multor tipografii localizate in parcul industrial de la Jucu, locul in care si Nokia si-a facut o fabrica, relateaza Cotidianul de miercuri.

Directorul general al Hansaprint, Timo Ketonen, a declarat, citat de publicatia electronica YLE.fi, ca industria de asamblare din Romania este mare si necesita materiale de marketing si documente cuprinzind instructiuni de utilizare in format fizic. Economistii din Finlanda se asteapta insa ca mult mai multe companii din tara lor sa investeasca in Romania, mai ales ca urmare a costului inca redus al fortei de munca. In anii 90, multe companii au urmat Nokia mai intai in Statele Unite, apoi in America Latina, India, China, Ungaria si, in prezent, in Romania.
June 21, 2010 Economics, Featured, IT

5 cifre surprinztoare despre aventura ratat a Nokia n Romnia

29-09-2011

n 2008 cnd Nokia i-a mutat o parte din producie de la Bochum, Germania la Jucu, Romnia motivul era reducerea costurilor cu fora de munc. ns Nokia era liderul detaat al pieei i vedea doar cretere. Dac totul mergea bine, numrul angajailor de lng Cluj trebuia s urce n civa ani la 15.000. Nu totul a mers bine. Dup doar trei ani, Nokia pierde cot de pia, descoper c are fabrici prea multe i c trebuie s renune la o parte dintre ele.

De ce tocmai fabrica de la Jucu, una dintre cele mai eficiente? nseamn c cineva sufer de o boal fatal: ori Nokia, ori Romnia! ncasri Nokia este una dintre cele mai productive companii nregistrate n Romnia. n 2010, cifra de afaceri a fost de 6,76 miliarde de euro lei iar numrul mediu de angajai 1552. Asta nseamn ncasri medii de peste un milion de euro pe angajat, cifr atins n general doar de companii cu valoare adugat mare, cum sunt casele de comer care intermediaz volume mari cu personal puin, de integratorii IT sau de societile de avocatur de top. Salarii Costul total cu salariile reprezint doar aproximativ 1% din ncasrile anuale ale companiei. Asta nseamn c e puin probabil ca productorul s poat obine economii semnificative n cazul mutrii. Dimpotriv, costurile salariale n China ar putea fi chiar mai mari dect la Jucu, unde un muncitor costa aproximativ 500 de euro pe lun din care aproape jumtate se opreau la stat. Profit Profitul net total n ultimii trei ani a fost de 90 de milioane de euro, adic 3% din ncasrile totale de 3 miliarde. Pare mic raportat la cifra de afaceri, dar este substanial raportat la investiie, care a fost de numai 60 de milioane de euro. n plus, doar o parte din profiturile finale ale companiei sunt raportate n Romnia restul aparinnd entitilor strine de pe lanul de aprovizionare. Impozite Impozitul pe profit pltit n trei ani a fost de 20 de milioane de euro, la care se adaug aproximativ 10 milioane de euro sub form de taxe pe salarii. n schimb, compania a primit un ajutor de stat de 12 milioane de euro i aproape un kilometru ptrat de teren n parcul industrial de lng Cluj. O parte din bani ar putea fi recuperai Pasul urmtor Fabrica Nokia este acum de vnzare, probabil pentru o sum mult mai mic dect investiia iniial i cel mai important cu angajai gata-instruii. Dac Nokia a greit sau a avut ghinion, altcineva poate duce afacerea mai departe. Dac balana a fost nclinat decisiv de neajunsurile Romniei n materie de birocraie, justiie sau taxare excesiv a muncii, poate nui prea trziu s mai corecteze cte ceva. Dar dac nimeni nu va mai vrea s vin la Jucu, nseamn c nu doar Nokia are o problem.
(http://www.riscograma.ro/4901/5-cifre-surprinzatoare-despre-aventura-ratata-a-nokia-in-romania/)

Si te-ai dus, dulce iubire...

Jucu, Cluj. 4 ani de la infiintare. Nokia anunta sec ca pleaca din Romania. Angajatii, cu gura cascata. Si atat, caci sunt mai cuminti decat cei nemti. Care au protestat teribil cand au aflat ca Nokia pleaca in Romania. Ai nostri, pe principiul capul taiat, sabia nu-l taie si al fatidicului Ce sa-i faci? Aste e!, au bagat capul mai adanc in nisip. Pana la urma, firmele se nasc si mor. Si stelele patesc la fel, nu-i asa? Pana la urma, firmele vin, aduc o aroma de bunastare si, daca nu le convine, isi iau bagajele si se muta. Sunt libere sa o faca, asa cum si oamenii sunt, teoretic, propriii lor stapani. In cazul Nokia, insa, am avut de-a face cu ipocrizia dusa la extrem. Nu a finaldezilor, caci ei fac afaceri si e banul lor, ci a presedintelui acestei tari numite Romania.

Sa vii sa spui ca tu stiai despre aceasta problema, si anume ca firmele multinationale pot parasi mediul economic romanesc, si sa nu faci nimic din timp pentru a incerca macar sa le imbunatatesti conditiile, e chiar prea de tot. De fapt, blufeaza. N-a stiut nimic. Pozeaza doar in cel ce stie tot ce misca, el e Ochiul suprem al tarii. Veti spune: Ei, si? Ce ne interesaza pe noi de Nokia? Cluju-i Cluj si e departe, noi avem tot ce ne trebuie pe meleaguri argesene. Exista insa cel putin doua-trei similitudini. Va mai aduceti aminte de cazul ARO? Pus pe butuci de fel de fel de interese mai mult sau mai putin locale, ansamblul industrial de la Campulung Muscel a ajuns pe mana salvatorilor americani. Numele de Perez probabil ca le suna foarte cunoscut celor din Muscel care nu uita cum la scurt timp dupa marea privatizare si-a luat jucariile, si ceva bani din fier vechi, si a plecat. Iar acum Muscelul incearca sa rasara turistic din cenusa industriala in care se zbatea. Sa luam un caz mai actual: Arpechim. OMV a parut solutia ideala la un moment dat, acum se pune la cale inchiderea unui adevarat simbol nu doar judetean, ci si national, caci ne mandream peste tot cu inginerii si specialistii nostri in ale petrolului. Dar cel mai mult ne gandim la Dacia. Peste 12.000 de locuri de munca numai la Automobile Dacia, ca sa nu ne mai gandim si la industria pe orizontala si pe verticala. Facand o paralela cu cazul Jucu, te trec fiori cand te gandesti ca scenariul s-ar putea repeta, iar zvonuri in acest sens au mai fost. Sa dea Dumnezeu sa nu se intample asa ceva, caci ar fi vai si amar de judet! Pana una alta, insa, Renault pare a fi unul dintre cei mai seriosi si mai stabili parteneri pentru economia romaneasca. Un pilon de stabilitate intr-o economie cat se poate de agitata. Si bine ar fi sa ramana asa, iar politicienii sa puna mana sa repare drumul spre Mioveni, decat sa dea din gura ca le stiu pe toate!
Paul Lovrin, 02-10-2011 (http://www.bitpress.ro/articole/6soapte/11561/si-te-ai-dus-dulce-iubire-.html)

Cazul Nokia, dusul rece al capitalismului

Nokia va merge tot timpul unde ii e bine. A plecat si din Germania, nu pentru ca nu avea statul german o fiscalitate stabila. E vorba de profit, cand profitul scade, se relocheaza totul. Va pleca in India, China, in acele zone unde nu se platesc salarii de 350 de euro/luna ci de 50 euro/luna, a declarat omul de afaceri Silviu Prigoana pentru Bloombiz.ro. Plecarea companiei Nokia poate crea un precedent. Presedintele Traian Basescu a averizat Guvernul ca, in cazul in care nu actioneaza la timp, Romania ar mai putea pierde si alte multinationale mari, iar investitorii interesati sa vina in tara ar putea renunta. In opinia omului de afaceri Siviu Prigoana, plecarea Nokia nu va avea niciun impact fiindca Nokia nu a parasit Romania din cauza fiscalitatii ci fiindca era in cautare de profit. Nokia va merge tot timpul unde ii e bine. A plecat si din Germania, nu pentru ca nu avea statul german o fiscalitate stabila. E vorba de profit, cand profitul scade, se relocheaza totul. Va pleca in India, China, in acele zone unde nu se platesc salarii de 350 de euro/luna ci de 50 euro/luna, a declarat omul de afaceri Silviu Prigoana pentru Bloombiz.ro. Potrivit lui Prigoana, Guvernul nu trebuie sa ia nicio masura fiscala facand referire la cazul Germaniei care nu s-a atins de impozite si taxe doar pentru ca a plecat Nokia.

Statul roman nu a beneficiat de nimic. Din contra, le-a mai facut si autostrada pana la Jucu, le-a dat teren gratis si le-a creat facilitati, ca asa suntem noi neam de slugi, a spus omul de afaceri. Mai mult, despre multinationala finlandeza, Prigoana spune ca este depasita din punct de vedere al tehnologiei. Au venit din spate puternic alte companii si s-au urcat cu picioarele pe ei. Nokia e falimentara. Ei nu se plimba pe planeta fiindca le merge extraordinar de bine ci pentru ca le merge foarte prost. Au avut pierderi mari anul trecut, a mai precizat omul de afaceri. Referitor la cele 2000 de angajati Nokia care vor ramane someri, Prigoana spune ca impactul nu va fi atat de puternic fiindca acele locuri de munca erau platite extraordinar de prost. Salariul net era de 700 de lei, in conditiile in care 720 de lei e pensia minima si salariul minim garantat. Acei angajati erau la limita de jos, erau sclavi, a mai spus Prigoana. Analistul Dan Petre crede insa ca plecarea Nokia va avea un impact puternic asupra Clujului fiindca zona este relativ saraca in investitii si in locuri de munca. De asemenea, acesta impartaseste parerea omului de afaceri referitor la situatia economica a companiei si precizeaza ca Nokia a pierdut in timpul revolutiei smartphone-urilor, tot ceea ce a castigat in timpul revolutiei GSM. In plus, analistul spune ca investitiile in tehnologie incep sa devina la fel de volatile ca si cele de pe pietele financiare. Mergand dupa premisa ca orice criza reprezinta o oportunitate, Dan Petre spune ca Executivul roman ar trebui sa investeasca in ceea ce se numeste smart economy. Asta inseamna sa renuntam la betoane si sa investim in tehnologii, in valoarea adaugata, in valoarea creativa. As folosi acea zona pentru generarea unui parc industrial, in care sa intram cu incubatoare de afaceri. In anii 90 n-aveam capital. Acum, avem capital, dar nu mai avem incubatoare de afaceri, a declarat Dan Petre pentru Bloombiz.ro. De asemenea, omul de afaceri Ovidiu Tender spune ca Romania trebuie sa aiba grija de ceea ce are deja si de ceea ce functioneaza. In opinia acestuia, accentul trebuie sa cada, in urmatoarea perioada, pe investitorul autohton. Se vorbeste foarte mult despre investitori straini, dar nimeni nu vorbeste despre investitorul autohton, care cu certitudine are probleme la fel ca si cel strain, sau poate chiar mai mari si pe care nimeni nu-l baga in seama. In continuare se manifesta aceeasi atitudine de indolenta fata de omul de afaceri autohton. Am senzatia ca toata aceasta politica de atragere a investitiilor straine nu este decat o atitudine comunista, crezand ca asta ar putea rezolva situatia nefericita in care ne aflam, a declarat Ovidiu Tender pentru Bloombiz.ro.

Potrivit acestuia, autoritatile roman ear trebui sa se gandeasca la modul in care ii pot convinge pe oamenii de afaceri romani sa nu paraseasca tara. Ar trebui sa ne gandim cum sa facem sa-i pastram in Romania probabil purtandu-ne mai frumos cu ei, dandu-le mai multa atentie, nefacandu-le greutati in ceea ce priveste activitatea de zi cu zi, a mai subliniat acesta. De aceeasi parere este si analistul Dan Petre, care subliniaza faptul ca Romania are mai multa incredere in capitalul multinational decat in cel propriu. Orice investitie renteaza, insa trebuie sa construim propria noastra baza de investitii. In prima faza trebuie sa-i convingem pe oamenii de afaceri romani sa investeasca in Romania. Nu e cazul sa ne ducem spre zone exotice, pentru ca nu stim ce se afla in spatele acelor capitaluri, transparent sistemului din Asia e mai mica decat in Europa. Cred ca exista capitaluri in Romania, inclusiv pe zona high-tech, care ar putea sa inlocuiasca o investitie de tipul Nokia, a precizat analistul. In opinia acestuia, atragerea de investitii din Asia si Orientul Mijlociu este o idee extrem de proasta fiindca acestea ar veni din alte medii cultural. Raporturile de munca in lumea asiatica sunt foarte diferite de cele din Europa. Daca o regiune are cash flow, asta nu inseamna ca trebuie sa fie intotdeauna extrem de interesanta. Exista si o latura politica in momentul in care atragi o investitie. Nu poti sa dai unei culturi care nu are nimic de-a face cu a ta, accesul pe unele resurse strategige, de tipul energiei nucleare, mai spune Dan Petre. In plus, Silviu Prigoana, precizeaza ca Romania nici daca ar vrea, nu ar putea sa atraga investitori din Asia fiindca odata intrati in comunitatea europeana trebuie sa respectam legile europene. Poate puteam sa facem niste lucruri inainte sa intram in comunitatea europeana, dar acum suntem la mana comunitatii europene, care nu va permite asa ceva, a subliniat Prigoana. Acesta spune ca Romania nu trebuie sa convinga investitorii sa vina fiindca ei vor veni in mod natural. Insa, Romania nu trebuie sa priveasca doar inspre zona investitiilor straine, ci trebuie sa se axeze pe principalul sau avantaj agricultura. Noi suntem o tara agrara si trebuie sa ne ocupam de ceea ce inseamna agricultura. Din agricultura noi putem sa tinem 80 de milioane de locuitori ai planetei cu papa zilnic. Nu trebuie sa facem inalte tehnologii, sau sa incepem sa facem pe teritoriul Romaniei iPhoneuri. E o prostie fara margini. Tehnologia si banii sunt ai altora, sclavia ramane la noi, mai adauga acesta. Pe de alta parte, omul de afaceri Ovidiu Tender crede ca Romania are un potential de crestere economica in exploatarea resurselor minerale.
Articol realizat de Oana Dumitroiu http://www.bloombiz.ro