Sunteți pe pagina 1din 2

1.1De ce minimile nu sunt chiar nule?

Minimele nu sunt chiar nule datorita faptului ca instalatia indica un zgomot propriu ce provine din generatorul de microunde(datorita micilor fluctuatii care apar), detector sau voltmetru electronic (care prezinta amplificatoare ce induc un zgomot) 1.2.Cum poate fi explicat faptul c la linia terminat adaptat distribu ia m surat nu este perfect constant . In cazul liniei terminata adaptat, distributia masuratanu este perfect constanta din cauza existentei unui mic coeficient de reflexie nenul (apare o mica ondulatie) 1.3.De ce n cazul liniei l sate n gol distribu ia m surat difer semnificativ de distribu ia teoretic existent la o linie f r pierderi terminat n gol [1, 2]? In cazul liniei lasate in gol distributia masurata difera semnificativ de distributia teoretica existenta la o linie fara pierderi terminate in gol, datorita existentei unei impedante de radiatie la capatul liniei. Unda directa se radiaza in spatiu, in schimb cea reflectata nu este radiata in mediul inconjurator. 1.4 Cum poate fi pus n eviden zgomotul inerent oric rei instala ii de m sur Zgomotul inerent al oricarei instalatii de masura se poate masura prin scurtcircuitarea liniei de masura. Prezenta unui minim pune in evidenta zgomotul instaltiei de masura. 1.5 Cum ar putea fi verificat faptul c pierderile liniei de m sur sunt nesemnificative ? Pierderile liniei de masura se pot verifica ca sunt reduse prin masurarea minimelor relativ reduse. 2.1 Poate fi m surat lungimea de und n ghid folosind o termina ie adaptat conectat la cap tul liniei de m sur ? Justifica i r spunsul. Lungimea de unda in ghid nu se poate masura folosind o terminatie adaptata corectata la capatul liniei de masura pentru ca nu avem maxime si minime. 2.2 Nivelul semnalului furnizat de generator afecteaz m surarea lungimii de und n ghid ? Dar sarcina de la cap tul liniei ? Nivelul semnalului furnizat de generator afecteaza masurarea lungimii de unda in ghid doar in cazul in care semnalul furnizatat de generator este comparabil cu nivelul zgomotului. 2.3 Ce rol are atenuatorul conectat ntre generator i linia de m sur ? Atenuatorul conectat are rolul de a atenua un numar de ori nivelul semnalui genreat pentru a efectua o masuratoare cat mai fina. 2.4 Care este banda unimod a ghidului dreptunghiular din care este realizat linia de m sur ? Banda unimod se afla intre frecventa critica a modului fundamental si frecventa critica a modului imediat superior. 3.1 n cazul urubului de reglaj, curba de varia ie a raportului de und sta ionar n func ie de n l imea h poate s fie nemonoton (s prezinte un maxim). Cum se explic acest fapt ? urubul de reglaj prezint o capacitate parazit ale c rei valori variaz n func ie de n l imea urubului; a adar modificndu-se reactan a sarcinii se modific i factorul de und sta ionar , ob inndu-se maximul respectiv. 3.2 Depinde raportul de und sta ionar de nivelul semnalului dat de generator? Factorul de unda stationara nu depinde de nivelul semnalului dat de generator. Definit ca un raport ntre valorile maxime i minime ale distribu iei amplitudinii de oscila ie n lungul ghidului, el depinde n totalitate de caracterul sarcinii: scurt-circuit, gol, reactan pur (s=), ghid terminat adaptat, sarcin oarecare. 3.3 n cazul sarcinii compuse din atenuator i scurtcircuit deplasabil, ce rela ie exist ntre raportul de und sta ionar pe linia de m sur i atenuarea atenuatorului? Factorul de unda stationara nu depinde decit de sarcina si de impedanta caracteristica a liniei, deci nu exista o relatie bine precizata intre factorul de unda stationara pe linie si atenuarea atenuatorului 4.1 La m surarea impedan elor, are importan care dintre minime a fost luat n considerare (cel din stnga sau cel din dreapta planului de referin echivalent) ? Nu are importanta care din minime a fost luat.

Alta intrebare Daca se schimba frecventa de lucru se va schimba si valoarea lungimii de unda rezulta ca se va schimba si valoarea coeficientului de reflexie rezulta ca se va schimba si r si x. 4.5 Cum se modific coeficientul de reflexie al unei sarcini cnd se schimb planul ei de referin ? Dar impedan a normat ? Daca se schimba planul de referinta se modifica automat si delta apoi se modifica si fi r si se modifica si coeficientul de reflexie (se deplaseaza minimul) Se va modifica si impedanta normata datorita faptului ca se va modifica fi r. 5.1 Explica i varia ia n func ie de frecven a modulului coeficientului de reflexie la intrarea n circuitul de test i pe sarcin la punctul 2.1.2. 5.2. Cum se explic dependen a periodic a modulului coeficientului de reflexie n func ie de frecven , ob inut la punctul 2.1.8? La multipli impari ai frecventei lungimea de unda scade de 2k+1 ori 5.3 Cum depinde banda de adaptare a unui circuit cu un tronson n 4 de raportul dintre impedan ele ntre care este conectat? Cu ct raportul dintre impedan e este mai aproape de 1 cu att banda de adaptare este mai larg 6.2. Pentru sarcina considerat , care dintre circuitele de adaptare analizate n lucrarea de laborator ofer cea mai larg band ? Pentru sarcina considerata Zs, banda cea mai larga este oferita de circuitul adaptare cu tronsoane lamda/4 si lamda/8. B=510Mhz 6.3. Tipurile de circuite de adaptare studiate pot fi folosite pentru adaptarea oric rei sarcini complexe? Justifica i r spunsul. Singurul tip de circuit ce poate fi consideta de adaptare universal este cel de adaptare cu tronsoane de linie conectat in paralel (tronson derivatie) 6.4. Identifica i posibile dificult i de realizare practic a circuitelor de adaptare calculate. Realizarea practica a circuitelor de adaptare depinde de limitele impedantei caracteristice.

3.4 Demonstra i rela ia (2). Coeficientul de reflexie al unei sarcini este definit astfel:

G=

Ur Ui

. Daca dorim exprimarea in functie de puteri,


2 2

vom tine seama ca Pr = Ur /Zs , respectiv Pi = Ui /Z s. Astfel

rezulta ca:

| G |=

Pr Pi

. Factorul de unda stationara

este definit astfel:

s=

1- | G | . 1+ | G |

1+
Inlocuim pe | | si rezulta relatia:

s=
1-

Pr Pi Pr Pi
,

din care obtinem

Pr s - 1 = Pi s + 1