1.Schimbarea de sistem. Modelul Kornai Exista numeroase incercari de a explica cauzele si formulele de iesire din comunism si trecere la capitalism.

Modelul Kornai are puterea de a explica evolutiile nu doar din perspectiva puterii politice.Modelul de analiza conceput de Kornai, se structureaza pe blocuri problematice , in fapt acestea vizand trasaturile de esenta ale celor doua sisteme. Grila are valoare comparativa evident si explica chiar si intuitiv ce trebuie facut , ce tip de proces trebuie declansat pentru ca un sistem sa evolueze spre celalalt , in fapt ca un sistem sa piarda trasaturile distinctive si sa le insuseasca pe cele ale sistemului contrar . Teoria schimbarii concepute de Kornai porneste de la analiza comparata a celor 2 sisteme coexistente, cel comunist si cel capitalist. Abordarea este exclusiv din perspectiva pozitiva ,adica se analizeaaza pur si simplu existenta celor 2 sisteme. Modelul de analiza conceput de Kornai se structureaza pe blocuri problematice, de fapt acestea vizand trasaturile de esenta ale celor 2 sisteme.
STRUCTURA BLOCULUI IN SISTEMUL SOCIALIST:

Bloc 1- puterea de necontestat a partidului communist ; Bloc 2- pozitia dominanta a proprietatii de stat ; Bloc 3- preponderenta coordonarii birocratice ; Bloc 4- restrictia bugetara slaba, reactia aproape inexistenta le preturi, cerere economiei extensive ; Bloc 5- economie de penurie cronica, piata vanzatorului, penurie de forta de munca . STRUCTURA BLOCULUI IN SISTEMUL CAPITALIST: Bloc 1- puterea politica favorabila proprietatii private si mecanismelor de piata ; Bloc 2- pozitia dominanta a proprietatii private ; Bloc 3- preponderenta coordonarii prin piata ; Bloc 4- restrictie bugetara slaba, reactivitate puternica la preturi ; Bloc 5- inexistenta penuriei, piata cumparatorului, somaj cronic,fluctuatii in cadrul ciclului de afaceri . Schema blocurilor modelelor celor doua sisteme si conturarea evolutiilor transformatoare dintre ele nu se pot lipsi , decat cu riscul

redefinirii postfactum a tranzitiei , de reperele motivante si de impactul transformational al trecerii la democratie.

2.Criterii de interpretare a sensului de schimbari. Modelul Balcerowicz Balcerowicz este un polonez care a ocupat functia de ministru de finante in Polonia dupa 1989. El este arhitectul terapiei de soc. Modelul terapiei de soc cuprinde o serie de masuri ce vizau transformarea rapida de la o economie de tip planificata la o economie de tip capitalista. In modelul sau , Balcerowicz foloseste 4 coordonate: Raporturi ce pot fi stabilite intre state: existenta unor tari independente si dependente ; Raporturi ce pot fi stabilite intre stat si societate: exista sisteme democratice si nedemocratice ; Raporturi ce pot si stabilite intre stat si institutii: raporturi intre stat si sindicate, raporturi intre stat si biserica ; Raporturi ce pot si stabilite intre stat si economie: raporturi externemana vizibila a statului, raporturi interne-mana invizibila a pietei. Concluzii: *capitalismul a coexistat si cu sisteme politice democratice cat si cu sisteme politice nedemocratice, pe cand socialismul doar cu sisteme politice nedemocratice. *cine pledeaza pentru democratie dar resping piata libera si privatizarea sunt incoerenti *optiunea pe piata este tangenta cu optiunea pentru dreptul democratic *atat in democratie cat si in conditiile pietei, faptul ca sunt informatii asimetrice , nu constituie o cauza explicita a esecului.

3.Faze ale tranformarii postcomuniste Brezezinski a creionat un adevarat model explicativ al tranzitiei postcomuniste , aflat in continuarea modelului iesirii din comunism. In conceptia lui Brezezinski tranzitia postcomunista cunoaste 3 faze delimitate in timp si vizeaza transformarea pe 4 tronsoane: legalitate, politica, economie, ajutor extern. FAZA l (1-5 ani)- scopul politic este transformarea iar cel economic stabilizarea. Este esential sa mentinem echilibrul in domeniul economic, sa nu se induca fenomene de criza , dezechilibre. In tronsonul legalitatii , aceasta faza are drept tinta eliminarea controalelor arbitrare ale statului,in cel politic se urmaresc: inceperea democratizarii vietii sociale, sprijinirea libertatii mijloacelor de comunicare in masa, desfiintarea partidului stat totalitar. In tronsonul economiei se declanseaza liberalizarea preturilor,limitarea subventiilor, decolectivizarea afacerilor ,privatizarea spontana. In privinta ajutorului extern se vizeaza sprijinul pt stabilizarea monedei, acordarea in regim de urgenta a unor ajutoare sau credite. In FAZA ll (3-10 ani)- scopul politic este incheierea transformarii si apoi stabilizarea sistemului politic, iar scopul economic este valorificarea stabilizarii.Tronsonul legalitatii presupune adoptarea cadrului legal pentru proprietate si afaceri, tronsonul politic cunoaste exercitiul constitutional matur si reguli electorale asumate sa structureaze administratia locala , se formeaza coalitii politice stabile si se manifesta o noua elita politica. Tronsonul economiei cuprinde procese de restructurare a sistemului bancar, incepe mica privatizare si se naste sistemul de companii private mici si mijlocii, demonopolizare, apar noi clase economice. Tronsonul ajutorului occidental aduce credite pentru infrastructura,asistenta de specialitate in diferite domenii, acorduri comerciale preferentiale si incep investitiile straine. In FAZA lll (5-15 ani) scopul politic il reprezinta consolidarea sistemului democratic al statului de drept, iar scopul economiei il reprez dezvoltarea. In tronsonul politic avem :formarea de partide democratice stabile si adoptarea unei culturi politice democratice. In tronsonul

economiei putem vorbi de : privatizarea marilor intreprinderi, aparitia culturii antreprenoriale. In tronsonul ajutorului extern este vorba de: investitie straina majora, includere in organizatiile occidentale.

4.Esenta terapiei soc Ceea ce s-a numit modelul terapiei de soc a fost o suita de masuri, recomandari si sugestii lansate de Jeffrey Sachs. Este un model pur teoretic si pragmatic. Demonopolizarea viza aproape exclusiv scoaterea din joc a statului , cu consecinte bizare , de abandonare de catre stat a proprietatii. De asemenea masurile de macrostabilizare , formula sub care s au dezvoltat politicile neomonetare de gestionare a echilibrelor generale in economie. In ansamblul masurilor terapiei de soc vizeaza si convertibilitatea interna. Masura de convertibilitate interna este posibila pe fondul consolidarii economiei de piata si functionalizarii regulilor sale. Masurile de privatizare aveau rolul sa schimbe consistent mecanismul economic si sa reconfigureze structura economiei si a societatii. Modelul terapiei de soc recomanda si aplicarea unor masuri pentru dezvoltarea serviciilor , sector deficitar in toate fostele economii comuniste. Masuri de creare a sistemului de protectie sociala: - deschiderea economiei spre exterior; - deschiderea economiei de consum prin liberalizarea importurilor. Macrostabilizarea- s-au dezvoltat politici monetare de gestionare a echilibrelor generale in economie, stabilizarea productiei a fost o problema. Privatizarea- neconfigurarea structurii societatii si a economiei, metoda de transfer a proprietatii de la stat la privat, privatizarea ca asumare a riscului antreprenorului a fost neglijata. Restructurarea- s-a creat pe reforma proprietatii ca restituire, nu a beneficiat de un capital solid sau capacitate de inovare .

5.Esenta terapiei graduale .Viziunea grupului de la Viena Esenta terapiei graduale a fost elaborata de grupul de la Viena , concretizata sub forma unei lucrari numite Socul pietei. Avantaje:- nu este un model teoretic, s-a degajat in trairea efectiva a realitatii postcomuniste ; -schema tranzitiei vizeaza procesul transferului de natura liberala ; - statul are un rol important si el trece printr-o tranzitie pentru a deveni agent al pietei, supraveghetor in respectarea regulilor jocului. Terapia graduala cuprinde 5 etape: 1.Crearea contextului socio-economic: se fundamenteaza deciziile si actiunile individuale ; 2.Crearea pietei .Aparitia si consolidarea activitatilor specifice ca: -retele de distributie; - rodarea politicii de credit; -sisteme si instrumente de atragere si valorificare a acumularilor populatiei,; -stimularea activitatilor de intermediere . 3.Adoptarea de masuri care sa faca rapida depasirea influentelor negative ale distrugerii vechiului mecanism economic si sa se stabilizeze productia : -incurajarea aparitiei clasei de intreprinzatori , -incurajarea aparitiei de strategii privind eliminarea treptata din productie a produselor de calitate mai slaba , dar care acopera o cerere conforma cu puterea inca redusa de cumparare a populatiei; -incurajarea aparitiei de programe care sa favorizeze blocarea cresterii somajului pentru a se asigura o stabilizare ocupationala , aplicarea unei politici monetare prudente . 4.Masuri care sa faca posibila trecerea de la criza economica la cresterea economica: - masuri care sa stopeze declinul productiei si reformarea sistemului fiscal ; -consolidarea sistemului bancilor comerciale si intarirea functiei creditului ; -aplicarea strategiilor de restructurare sectoriala ;

- declansarea proiectelor de gestionare a dezvoltarii regionale. 5.crearea contextului international , in care sa se miste o tara cu o economie aflata in tranzitie..Cuprinde masuri de compatibilizare a practicilor si regulilor interne ale economiei unei tari cu cele regionale sau globale.Aceasta etapa se refera si la procesele integratoare , ca aspect de maturitate a tranzitiei si de confirmare a iesirii cu success din aceasta.

6.Schema functionala a tranzitiei postcomuniste Din punt de vedere politic finalizarea tranzitiei a constat in ajungerea la un regim liberal bazat pe democratie si stat de drept, iar don punc de vedere economic finalizarea tranzitiei a constat in ajungerea la o economie de piata de tip capitalist. Structura functionala a tranzitiei postcomuniste cuprinde 3 triunghiuri: 1.triunghiul de foc al tranzitiei ; 2.triunghiul tranzitiei efective ; 3.triunghiul finalitatii tranzitiei. 1.Triunghiul de foc are in vedere urmatoarele procese: -liberalizarea -privatizarea -stabilizarea.Odata cu modificarea acestor procese au fost introduse libera initiativa, rolul regulator al pietei si proprietatea privata. 2.In ceea ce priveste triunghiul tranzitiei efective acesta are in vedere: -crearea institutiilor -elaborarea politicilor publice -imbunatatirea sistemului decisional.Cel de-al 2-lea triunghi face cel mai mult referire la sfera politica. Acest triunghi incepe cu reforma constitutiei si presupune elaborarea de norme democratice care permit elaborarea legilor primare, secundare si validarea bunelor practici. 3.Cel de-al 3-lea triunghi are in vedere procese precum -cresterea economica ; -dezvoltarea ; -modernizarea. Cu alte cuvinte in perimetrul acestui triunghi se finalizeaza tranzitia. Finalizarea tranzitiei presupune existenta unei economii de piata functionale, unui stat de drept consolidat, unei democratii solide si a unei clase de mijloc puternice.

7.Liberalizarea economiei . Cazul Romaniei Liberalizarea constituie interfata dintre procedurile politice si asteptarile societatii in raport cu performantele proiectului de schimbare. A vizat atat partea politica cat si partea economica. Liberalizarea politica- repede sub forma revolutiei, democratie, pluripartid In urma liberalizarii nu se pot astepta rezultate consistente in mod spontan si in toate directiile. Liberalizarea procesuala: *obiectivele liberalizarii: reducerea interventiilor indirecte a statului in economie si crearea de noi institutii de control direct *liberalizarea- procesul gradual, etapizat in fct de maturizarea pietelor, de consolidarea lor institutionala, de functionarea relatiilor concurentiale. *liberalizarea vizeaza: cresterea eficientei la niv microec, formarea capacitatii intreprinderilor de a se adapta la un mediu concurential. *eliminarea controlului statului asupra productiei si a preturilor a condus la functionarea sistemului de preturi libere ca instrument de reglare pe piata *concomitent cu masurile de liberalizare a preturilor erau necesare masuri de creste a concurentei pe piata interna Liberalizarea presupune : -Probleme financiare ,decapitalizarea intreprinderilor -Liberalizarea sectorului financiar -Deprecierea monedei in raport cu valuta -Liberalizarea contului curent de capital Etapele liberalizarii: Liberalizarea a fost inteleasa ca model de reforma, a socialismului propus de Gorbaciov . Liberalizarea a vizat sensurile diferite ale consensului de la Washington prin optiunea terpiei de soc: a reprez trecerea propriu-zisa la liberalizare , s-a suprapus pe prima etapa, terapia de soc a supus atitudini mai consistente pt destructurarea mecanismelor specifice socialismului

Liberalizarea a luat forma compatibilitatii cu standardele modelului european de economie: -modelul economie are parametri precisi, se bazeaza pe o logistica rodata reprezentata de procese de integrare in UE -preturi convergente catre preturi internationale -structura distorsionata de preturi din vechiul sistem e combinata cu o structura importanta de preturi mondiale -deprecierea cursului de schimb actioneaza ca o ancara a programului de macrostabilizare - crestere exagerata a preturilor.

8.Restructurarea economiei. Cazul Romaniei. Restructurarea reprezinta chiar reforma economica. E cel mai costisitor proces Fara restructurare, liberalizarea si macrostabilizarea nu isi au bazele de pornire si se golesc de continut E un proces de consolidare a pietelor functionale si de argumentare a capacitatii microeconomice de a se adapta la mediul concurential Acest proces tinteste: -performantele pietei interne ; -competivitatea externa a economiei. Se face printr-un mix de politici monetare si fiscale atat unui mix de politici sectoriale Apar anumite costuri ale restructurarii de reguli sociale Privatizarea reprezinta pivotul principal al restructurarii Trecerea proprietatii de stat la indivizi fara echivalent a facut ca forta restructurata a privatizrii sa fie renta. Stimularea privatizarii spontane a fost marginalizata Daca restrucurarea e inadecvata-pierdere de piata interna sau externa. Masuri de restructurare 1.crearea unui sistem concurential bazat pe criterii de rationalitate economica ; 2.performanta impusa de natura interesul particular si a initiativei private; 3.cresterea competivitatii prin punerea in valoare a avantajelor competitive ; 4.consistenta pietei interne si cresterea puterii de absorbtie ; 5.difuzarea sociala a prosperitatii si transformarea protectiei sociale catre sectorul privat . Caile unui proces de restructurare eficient: 1.cresterea investitilor in infrastructura ; 2.promovarea economisirii si a investitiilor ; 3.cresterea investitiilor in capitalul uman ; 4.programe de sprijinire a intreprinzatorilor si promovarii industriei mici si mijlocii ;

Programele de restructurare vizeaza: 1.deciziile privind intreprinderea care se descentralizeaza, se inchide sau se dezvolta ; 2.deciziile privind determinarea sectoarelor si regiunilor unde se stimuleaza amploarea de noi intreprinderi ; 3.decizii privind necesarul de forta de munca si proiecte concrete de calificare si recalificare ; Acest pogram trebuie sa contina masuri atat disciplinare a sectoarelor vechilor intreprinderi de stat cat si pentru incurajarea infintarii de noi intreprinderi cu capital privat.

9.Privatizarea pivot al restructurarii.Cazul Romaniei Privatizarea este transferul legal al drepturilor de proprietate de la stat la agentii privati . Dilemele privatizarii: 1.viteza de implementare a acestui process 2.ordinea de prioritate: restructurare-privatizare: daca restructurarea se realizeaza prima creste atractivitatea intreprinderii pentru posibilii investitori, se obtin castiguri mai mari si se evita somajul ridicat pentru o perioada scurta de timp; privatizarea intarziata, apare pericolul subventionarilor neeconomice. 3. metoda de management in procesul privatizarii: este eficienta privatizarea spontana sau cea controlata? Sustinatorii privatizarii spontane sustin ca : -o tranzitie rapida este imperativa; -exista proprietari care urmaresc maximizarea profitului este mai buna decat absenta unuia; -maximizarea profitului va duce la o alocare eficienta a resurselor , la cresterea veniturilor bugetare , la cresterea bunastarii. Sustinatorii privatizarii controlate sustin ca: -risipirea proprietatii nu este de neglijat; -masurile luate in graba privind scoaterea la licitatie a unor firme , pot duce la scaderea preturilor lor la vanzare, -veniturile obtinute din privatizarea prin vanzare catre capitalul strain pot fi obtinute numai o singura data si de aceea ele trebuie maximizate. 4.A fost legata de forma de proprietate: cu proprietari straini sau autohtoni? Privatizarea prin proprietari straini are o serie de avantaje: - valuta obtinuta din vanzarea intreprinderii folosita poate fi folosita pentru diminuarea datoriilor externe; -orientarea spre piata a managementului occidental conduce la o disciplina financiara ridicata ; -infuzia de capital strain poate duce la modernizarea industriei central si est europene. Dezavantaje:

-cresterea somajului; -pierderea suveranitatii nationale. -probleme legate de modul de calcul a valorii reale a firmelor datorita faptului ca practicile contabile est europene nu coincid cu cele occidentale. 5.beneficiile proprietatii concentrate comparativ cu beneficiile proprietatii dispersate. Avantajele programelor de improprietarire a angajatilor (MEBO ): -muncitorii vor intelege legatura dintre perfotmnta, rentabilitate si viabilitate la nivelul firmei ; -va creste performanta salariatilor. Dezavantajele programelor: -intarzierea aparitiei unei piete reale a fortei de munca si a restructurarii industriale ; -nu se poate realiza capitalizarea societatilor. Etapele procesului de privatizare: -formarea consensului ; -legislatie, strategie a privatizarii ; -decizia asupra privatizarii. In Romania restrictiile privatizarii au afectat mult mai mult procesul de privatizare comparativ cu celelalte tari in tranzitie, astfel incat gradualismul a condus la o eficienta scazuta. -slaba capitalizare interna, lipsa expertilor si a inflastructurii specifice, crearea si gestionarea investitiilor care sa gestioneze procesul,sprijinul insuficient din partea societatii au constituit tot atatea frane pentru dinamizarea transferului proprietatii de la stat la proprietatea privata. Datoriile mari ale firmelor catre stat si pietele interne financiare si de capital insuficient dezvoltat au facut ca majoritatea privatizarilor sa se faca prin metoda vanzarii catre straini.

10.Macrostabilizarea economiei.Cazul Romaniei. -trebuie sa urmarim stabilizarea la nivel macroec. Cat si la nivel microec. -stabilizarea trebuie sa sustina liberalizarea printr-un set de masuri si formule startegice. -stabilitatea economica are valoare efectiva de repr. suportului pentru asigurarea stabilitatii sociale pt, reconfigurarea noului echilibru in structura sociala specifica. -stabilitatea economica : - libertatea e si cauza si efect in tranzitie; ca magistrala transformationala nici nu are relevanta decat in conjunctura cu liberalizare si favorizand-o pe aceasta. -cresterea economica sustinuta repr. semnalul unei macrostabilitati seusite a economiei respective. -rolul mix al statului intr o ec aflata in tranzitie reprezinta o trasatura esentiala. Masuri pt. macrostabilizare: Liberalizarea preturilor scaderea subventiilor; renuntarea la preturile administrate Politica monetara restrictiva Echilibrarea bugetului guvernamental cresterea taxelor si impozitelor si scaderea cheltuielilor guvernamentale Liberalizarea comertului exterior convertibilitate interna a monedei; deprecierea monedei nationale Aceste masuri fac parte din mixul de politici ale tranzitiei si au menirea sa minimalizeze efectele restructurarii Mixul de masuri pt controlul inflatiei: 1Politica monetara restrictiva au influenta redusa asupra cauzelor structurale a cresterii preturilor 2Politici fiscale restrictive pp scaderea impozitelor directe pt a creste stimulentele de a munci si investi 3Actiuni asupra cauzelor structurale masuri de crestere a W; prudenta privind cresterile salarilale si corelarea lor cu W; cresterea pretului energiei pt a forta restructurarea

-problema decidentilor de politica macroeconomica a fost ca si-au gandit strategia doar pe TS neintelegand stabilitatea pe TL -in RO inflatia ridicata a constituit punctul de plecare pentru un cerc vicios Inflatie mare - > asteptari inflationoste ridicate; neincredere in moneda nationala;distorsionarea deciziilor ag. economici. Masuri structurale la nivelul ec reale pt macrostabilizare. -privatizare rapida si impieicarea formarii de monopol, liberalizarea si felexibilizarea pietei muncii. -reforma sect. financiar si a celui bancar, reforma fiscala -crearea unui sitem riguros de protectie sociala. Microdinamizarea pentru ca la nivel macro masurile de macrostabilizare sa fie eficiente e nevoie de invest care sa asigure microdinamizarea sist de companii: - dezvolateare intensiva/extensiva.

11..Limitarile romanesti ale strategiilor de restructurare 1.lipsa de mobilitate a factorilor de productie *se ingreuneaza cresterea economica *forta de munca ieftine inseamna de fapt supraoferta=somaj *chelt. pt educatie,sanatate si cercetare ar trebuie sa cresca pt a creste sensibilitatea de reactie la sistemul de dezechilibru 2.exporturile romanesti au o elasticitate redusa fata de cererea de pe piata mondiala sau fata de preturile mondiale*elasticitati subunitare *pierdere de substanta ec. pe termen mediu si lung 3.dependenta exporturilor de importuri-datorita ponderii mari a reexporturilor 4.exporturile rom. sunt restrictionate de evolutia productiei in sectorul secundar si primar 5.elasticitatile de cerere interna ale importurilor romanesti sunt prea mari *puternic supraunitare(mai ales la materii prime si energie) 6.ponderea investitiilor straine directe in totalulinvestiilor brute ale romaniei se situeza mult sub limita necesara dezvoltarii accelerate *diminuarea sensibilitatii globale a investitiilor la cererea agregata interna *rata cumularii la cote foarte scazute Romania s-a confruntat cu limitari puternice ale procesului de restructurare

12.Tabloul general al economiei Romaniei in perioada 1990-2008 ncepnd cu anul 1990 a fost demarat un amplu proces de transformare a economiei romneti dintr-o economie socialista ntr-o economie de pia. Startul tranziiei a fost mult mai dificil n Romnia dect n alte state exsocialiste centraleuropene. Analiza indicatorilor macroeconomici, n perioada 1990-2008, evideniaz transformrile importante ce s-au produs pe plan economic i social, dar i ntrzierile nregistrate n promovarea mecanismelor de pia, n pregtirea premiselor pentru asigurarea unei dezvoltri durabile a societii romneti. Persistena unei rate nalte a inflaiei a fost una din cauzele principale ale scderii ratei investiionale, datorit creterii riscului n cadrul mediului de afaceri romnesc diminuarea potenialului intern de economisire, generat de scderea accentuat a veniturilor reale ale populaiei i nivelul ridicat al dobnzilor active. Capacitatea redus de retehnologizare indus de comprimarea ratei investiionale a ntreinut ritmul lent al restructurrii. Ea se datoreaz i volumului relativ restrns al fluxurilor de investiii strine directe, Romnia plasndu-se n grupul statelor n tranziie cu cele mai slabe performane n acest domeniu alt caracteristic a economiei Romniei n perioada de tranziie a fost apariia dublului deficit (cel bugetar i cel de cont curent), Ca urmare a acumulrilor n procesul de restructurare a sectorului industrial se observ o tendin de cretere a competitivitii exporturilor romneti, att datorat modificrilor structurale, ct i deprecierii monedei naionale n termeni reali Piaa muncii a fost afectat de dezechilibre, la nivelul raportului dintre populaia activ i populaia inactiv, ct i n rata de ocupare. Diminuarea populaiei ocupate n economie s-a produs ndeosebi n sectorul industrial

Anul 2000 a consemnat inceputul consolidarii cresterii economice de durata pe fondul reducerii inflatiei. Economia romaneasca a crescut in 2000 in termeni reali cu 1,6%, dupa trei ani consecutivi de cadere anul 2000 a inceput o perioada ce s-a caracterizat prin crestere economica ridicata, imbunatatirea echilibrului intern si extern reducerea inflatiei, reducerea deficitului bugetar, cresterea rezervelor internationale ale BNR si deficit de cont curent sustenabil. Astfel, cresterea PIB a fost de 2,1 si a continuat cu valori semnificative in urmatorii ani, fara a se mai inregistra revenirile pe crestere negativa din anii '90. Cererea intern a reprezentat pe ntreaga perioad 2001-2005 principalul factor de cretere, nregistrnd un ritm mediu anual de 8,2%. dup indicele de performan al investiiilor strine directe (ISD), Romnia a trecut de pe locul 101 n 2005 pe locul 21 n 2006. Datorit schimbrii favorabile a imaginii internaionale, substanial au sporit investiiile strine. n anii 2004-2007 acesta au depit volumul de 33 mlrd. USD

13 .Cresterea economica,dezvoltarea si modernizarea.Cazul Romaniei -scopul tranzitiei privind cresterea economica :compatibilizarea structurala pt integrarea in economia regionala Etape: 1)cresterea de recuperare 2)cresterea de ajungere din urma 3)cresterea sustenabila,durabila - performanta ec constanta - satisfacerea restrictiilor de mediu - economia isi reproduce pietele -schimbarile radicale specifice liberalizarii,stabilizarii si restructurarii isi gasesc sensul in declansarea si sustinerea cresterii ec. In Romania au fost pana in anul 2000,cu exceptia perioadei 9596 evidente tendinte de crestere negativa,introducandu-se posibilitatea de a se intra intr-o bucla a subdezvoltarii. Aceasta stare critica a economiei a fost expresia directa a inconsecventelor in aplicarea masurilor de reforma, a ezitarilor repetate de a duce pana la capat schimbarea intr-un sector sau altul,la care se adauga o slaba finantare externa ca si capacitate interna redusa de a se atrage si absorbi resurse externe.=> pierderea aderentei sociale la schimbare,diminuarea credibilitatii externe. Dezvoltarea scopul tranzitiei -transferul efectelor din economie in societate - mentinerea echilibrelor pe termen lung - scopul final al tranzitiei este reprezentat de revarsarea consecintelor positive ale cresterii ec in intreaga structura a sistemului socialglobal,creand oamenilor un mediu de viata specific nucleului de viata dur la UE. - odata cu reluarea dezvoltarii, se atenueaza presiunile sociale,dezechilibrele interne si externe persistente. -sunt create conditiile de exercitare a libertatilor,a egalitatilor de sanse a tuturorindivizilor,sectoarele non-piata fiind alimentate cu resurse suficiente Modernizarea- scopul tranzitiei

-valorificarea performantelor structural si a nivelului de dezvoltare -consecinta cea mai importanta a finalizarii tranzitiei o constituie reinsertia tarii in civilizatie, in marile fluxuri inovatoare,ceea ce reprezinta depasirea orcaror posibilitati de a o urma,fie temporar,bucla progreselor regressive - prin difuzia modernizarii,tara traieste avantajul deschiderii consolidate,isi valorifica superior permisivitatea la inovare a structurilor sale si isi recastiga pozitia furnizor de izvoare -modernizareaeste starea de gratie a dezvoltarii unei tari