Sunteți pe pagina 1din 5

Ralurile pulmonare: clasificare dup origine

I.BRONHII MARI:
1.Ronflante
A.Timbru de sIorit, intensitate mare si tonalitate joas
B.Raluri uscate (uscatcaracter continuu al vibratiilor)
C.Sunt legate de hipersecretia de mucus
D.Sunt caracteristice bronsitei acute si cronice
E.Sunt prezente n expir si inspir
F.Au posibilitatea modiIicrii numrului sau localizrii dup tuse, dac acesta
poate mobiliza secretiile.


II.CILE RESPIRATORII MI1LOCII, MICI, UNEORI N DILATATIILE
ACESTORA +/- ALVEOLE
1.Subcrepitante
A.Rezult din conIlictul aer-secretii de la nivelul cilor respiratorii mijlocii,
mici, uneori n dilatatiile acestora.
B.n unele situatii se leag de secretii att n cile respiratorii mici, mijlocii, ct
si n alveole: staza pulmonar (edem pulmonar acut).
C.Sunt comparate cu spargerea bulelor de gaz din apa carbogazoas sau produse
prin suIlarea cu paiul n ap (raluri buloase subcrepitante mari).
D.Sunt zgomote numeroase, cu intensitate mai mare, inegale ntre ele, au timbru
umed (umedcaracter disparat al vibratiilor)
E.Sunt inspiratorii si expiratorii, cele medii sunt mai ales inspiratorii.
F.Tusea poate s nu le influen(eze, s le reduc, s le schimbe localizarea
dac mobilizeaz sau nu secre(iile.
G.Pot avea caractere unilaterale sau bilaterale, ntinderi diIerite n Iunctie de
conditiile etiopatologice.
H.n particular pot avea timbru deosebit>Clasificare:
a.Ralurile subcrepitante medii: edem pulmonar acut. Apar initial la baza
plmnului, urc spre vrI si o dat cu ncetarea crizei se retrag la baz si dispar n
ore...zile (maree). Se nsotesc de expectoratie patognomonic, asIixie, cianoz.
b.Raluri subcrepitante de staz: la baza plmnului, bilateral. Apar n
insuIicienta cardiac stng cronic. Sunt medii, bilaterale, asociate cu alte semne de
insuIicient cardiac stng sau de stenoz mitral.
c.Bronsiectazii: raluri mari (buloase), n numr mai mic dect cele Iine,
cu aspect de inegalitate si timbru umed (clipocit). Sunt de regul unilaterale,
localizate n baz plmnului. Se asociaz cu alte elemente: tuse postural,
expectoratie patognomonic sero-muco-purulent stratiIicat.
d.Raluri cavernoase, cavitare: zgomotul are timbru cavernos, asociat cu
suIlu cavitar: garguilment.
e.Crepitatia n TBC: cracment. Are legtur cu necroza cazeoas
tuberculoas a parenkimului:
1.numr Ioarte mic (ar putea Ii numeroase)
2.apar uneori exclusiv dup tuse (post-tusiv)
3.timbru uscat, scrtit (ruperea unei crengi verzi)

III.BRONHII MICI $I BRONHIOLE
1.Sibilante
A.Timbru de Iluierat, suierat, intensitate mare, tonalitate nalt
B.Caracter uscat (uscatcaracter continuu al vibratiilor)
C.Apar pe bronhiile mici si bronhiole, ca urmare a trecerii aerului prin tuburi
ngustate datorit edemului, hipersecretiei de mucus si spasmului muscular, Iiind
prezente n inspir si expir, mai pronuntat n expir.
D.Sunt neinfluen(ate de tuse.
E.Pot Ii diIuze (bronsit sau astm bronsic) sau localizate (corp strin, neoplasm
bronsic).

IV.ALVEOLE
1.Crepitante
A.Se produc n alveole, legat de distensia zgomotoas a alveolelor inIlamate, cu
secretie Iibrinoas, care se pot rupe n momentul destinderii.
B.Cauze:
a.Pneumonii acute bacteriene
b.Fibroze pulmonare diIuze: inIlamatii alveolare si interstitiale, ce pot
genera acest zgomot.
C.Caractere:
a.Zgomot rezultat din Ioarte multe zgomote, relativ egale
b.Timbru relativ uscat (sare pus pe plita ncins, zpad proaspt, pr
Irecat n dreptul urechii).
c.Se aud n ultima parte a inspirului si lipsesc n expir.
d.Sunt mai numeroase n primele respiratii dup tuse.
e.Se asociaz de regul cu alte semne de condensare pulmonar: vibratii
vocale crescute, suIlu tubar.
f.Senzatia c se produc Ioarte aproape.
g.n pneumonie exist o relatie n timp si topograIic ntre ralurile
crepitante si suIlul tubar:
h.Initial la periIeria zonei cu suIlu (coroan)
1.Apoi invadeaz toat zona. SuIer acum modiIicri:
i.mai putin egale
ii.mai putin Iine
iii.mai putin uscate
i.rmn strict inspiratorii, spre deosebire de subcrepitante. Se numesc
crepitante de ntoarcere.
j.Raluri asemntoare crepitantelor pot apare n hipoventilatie prelungit
n zonele postero-bazale, n primele respiratii: raluri atelectazice.

V.PLEURA
1.Frecturi pleurale
A.Apar datorit asperittilor create de pe supraIata pleurei de procese
inIlamatorii nsotite de acumulri de Iibrin. SupraIata devine neregulat, se pot rupe
punti de Iibrin.
B.Zgomotele sunt prezente n inspir si expir, nemodiIicate de tuse. Au timbru
uscat scrtit, intensitti net diIerite, dar relativ egale, tonalitate relativ nalt. Dau
senzatia c se produc aproape, sunt mai bine audibile cnd se apas stetoscopul mai
intens. Dispar n apnee (spre deosebire de Irecturile pericardice).
C.Sunt caracteristice n inIlamatia pleurei: pleurit (cnd e lichid putin) sau
pleurezie la marginea superioar a lichidului. Se asociaz cu alte semne de aIectare:
durere de tip junghi pleural.
D.Auscultatia pulmonar mai utilizeaz vocea si tusea.

VI.VOCEA
1.Se recepteaz un zgomot neclar n timpul vorbirii (n soapt - mai
nimic).Transmiterea vocii normale sau soptite se poate Iace uneori mai bine:
2.Bronhofonie: vocea normal se transmite cu intensitate mai mare si cu grad de
recunoastere a vorbelor, neprecis ns. Se leag de o transmitere mai bun a zgomotelor (v.
Ireamt).
3.Pectorilocvie afon: ntr-o transmitere mai bun, soapta se transmite Ioarte clar, cu
ntelegerea cuvintelor si silabelor. Apare la bolnavii cu condensare pulmonar cu bronhie
liber, asociat eventual cu lichid, n anumite zone.


Clasic??? Actual
Uscate (uscatcaracter
continuu al vibratiilor)
Rhonchi
RonIlante Sonore Rhonchi:
bronhii
Sibilante Sibilante Wheezes:
bronhii
Umede(uscatcaracter
discontinuu al vibratiilor)
Raluri Crackles:
alveole
Crepitante Fine Fine
Subcrepitante Medii Medii
Mari Mari