Sunteți pe pagina 1din 46
Prof. univ. dr. ing. Gheorghe ZECHERU Conf. univ. dr. ing. Gheorghe DR Ă GHICI D

Prof. univ. dr. ing. Gheorghe ZECHERU

Conf. univ. dr. ing. Gheorghe DRĂGHICI

Dr. ing. Ilie E. LATA

Universitatea Petrol – Gaze din Ploieşti

Universitatea Petrol – Gaze din Ploieşti

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale – S.N.T.G.N. „TRANSGAZ” Mediaş

STRATEGII MENTENANTA SNT

STRATEGII MENTENANTA SNT Prezentare Prof. Gh. Zecheru 1

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

1

STRATEGII MENTENANTA SNT

Lungimile caracteristice ale conductelor şi racordurilor SNT

 

Lungimea totală L c,n , km

Lungimea convenţională de expunere totală L ce,n , km·an

Conducte de transport

10803,2

389189,3

Conducte tranzit

553,3

11863,6

Racorduri

1753,7

32189,5

TOTAL SNT

13110,2

433242,4

553,3 11863,6 Racorduri 1753,7 32189,5 TOTAL SNT 13110,2 433242,4 Prezentare Prof. Gh. Zecheru 2

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

2

STRATEGII MENTENANTA SNT

STRATEGII MENTENANTA SNT Prezentare Prof. Gh. Zecheru 3

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

3

STRATEGII MENTENANTA SNT

Clasificarea anomaliilor (imperfec ţ iunilor ş i defectelor) conductelor destinate transportului gazelor naturale

Clasificarea anomaliilor (imperfecţiunilor şi defectelor) conductelor destinate transportului gazelor naturale

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

4

STRATEGII MENTENANTA SNT

Clasificarea în func ţ ie de configura ţ ie a imperfec ţ iunilor ş i

Clasificarea în funcţie de configuraţie a imperfecţiunilor şi defectelor conductelor pentru transportul gazelor naturale

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

5

STRATEGII MENTENANTA SNT

Ponderea accidentelor produse di n diferite cauze pe conductele unor sisteme de transport al gazelor

Ponderea accidentelor produse din diferite cauze pe conductele unor sisteme de transport al gazelor naturale

OPS – Office of Pipeline Safety – United States Department of Transport – NEB – National Energy Board / Canada Oil & Gas Operations Act – COGOA EGIG – European Gas Pipeline Incident data Grup EUB – Alberta Energy and Utilities Board

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

6

STRATEGII MENTENANTA SNT

STRATEGII MENTENANTA SNT Prezentare Prof. Gh. Zecheru 7

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

7

INCARCARE PRIN SUDARE

PROCEDEE DE REPARARE PRIN SUDARE

CU SUDARE DIRECT PE TUBULATURA CONDUCTEI

SUDATE

PETICE

MANSOANE TIP B

STRATEGII MENTENANTA SNT

SUDATE PETICE MANSOANE TIP B STRATEGII MENTENANTA SNT Particularit ăţ ile procedeelor tehnologice de reparare a
SUDATE PETICE MANSOANE TIP B STRATEGII MENTENANTA SNT Particularit ăţ ile procedeelor tehnologice de reparare a
SUDATE PETICE MANSOANE TIP B STRATEGII MENTENANTA SNT Particularit ăţ ile procedeelor tehnologice de reparare a
SUDATE PETICE MANSOANE TIP B STRATEGII MENTENANTA SNT Particularit ăţ ile procedeelor tehnologice de reparare a
SUDATE PETICE MANSOANE TIP B STRATEGII MENTENANTA SNT Particularit ăţ ile procedeelor tehnologice de reparare a
SUDATE PETICE MANSOANE TIP B STRATEGII MENTENANTA SNT Particularit ăţ ile procedeelor tehnologice de reparare a
SUDATE PETICE MANSOANE TIP B STRATEGII MENTENANTA SNT Particularit ăţ ile procedeelor tehnologice de reparare a

Particularităţile procedeelor tehnologice de reparare a conductelor /1

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

8

MANSOANE TIP A

FARA SUDARE PE TUBULATURA CONDUCTEI

PROCEDEE DE REPARARE PRIN SUDARE

INVELISURI CU RASINA

STRATEGII MENTENANTA SNT

PRIN SUDARE INVELISURI CU RASINA STRATEGII MENTENANTA SNT Particularit ăţ ile procedeelor tehnologice de reparare a
PRIN SUDARE INVELISURI CU RASINA STRATEGII MENTENANTA SNT Particularit ăţ ile procedeelor tehnologice de reparare a
PRIN SUDARE INVELISURI CU RASINA STRATEGII MENTENANTA SNT Particularit ăţ ile procedeelor tehnologice de reparare a
PRIN SUDARE INVELISURI CU RASINA STRATEGII MENTENANTA SNT Particularit ăţ ile procedeelor tehnologice de reparare a

Particularităţile procedeelor tehnologice de reparare a conductelor /2

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

9

STRATEGII MENTENANTA SNT

PROCEDEE DE REPARARE FARA SUDARE

FREZARE

POLIZARE

PROCEDEE DE REPARARE FARA SUDARE FREZARE POLIZARE  
 

COLIERE

MECANICE

COLIERE MECANICE  
COLIERE MECANICE  
 

INVELISURI

COMPLEXE

INVELISURI COMPLEXE  
INVELISURI COMPLEXE  
 
 

Particularităţile procedeelor tehnologice de reparare a conductelor /3

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

10

STRATEGII MENTENANTA SNT

Aplicarea procedeelor tehnologice de mentenanţă pe conductele de transport poate implica realizarea a două tipuri de îmbinări sudate:

a) îmbinări sudate longitudinale – ISL, care se realizează între componentele semicilindrice din care sunt alcătuite elementele de adaos de tipul manşoanleor tip A şi B sau învelişurilor care se umplu cu răşină sintetică; realizarea ISL nu influenţează în măsură semnificativă, termic şi metalurgic, peretele conductei, iar tipul îmbinărilor (cap la cap sau în colţ butt or fillet weld) depinde de soluţia adoptată la proiectarea componentelor care se îmbină prin sudare;

b) îmbinări sudate circulare sau îmbinări sudate de contur – ISC, care se realizează pentru fixarea (aplicarea) pe tubulatură a manşoanelor tip B, a învelişurilor montate la distanţă şi a petecelor, precum şi pentru asamblarea pe tubulatură a tronsoanelor înlocuite; ISC sunt îmbinări sudate în colţ sau cap la cap, iar realizarea lor afectează direct şi semnificativ, termic, metalurgic şi mecanic (prin generarea unui câmp de tensiuni reziduale), peretele conductei.

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

11

STRATEGII MENTENANTA SNT

Principalele tipuri de elemente de ada os care se pot aplica la efectuarea lucr ă
Principalele tipuri de elemente de ada os care se pot aplica la efectuarea lucr ă

Principalele tipuri de elemente de adaos care se pot aplica la efectuarea lucrărilor de mentenanţă pe conductele de transport şi tipurile principale de îmbinări sudate care se execută la aplicarea acestora

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

12

STRATEGII MENTENANTA SNT

La realizarea unor operaţii de sudare direct pe o conducta aflată în exploatare trebuie rezolvate două probleme principale:

a) Evitarea străpungerii peretelui conductei de către arcul electric utilizat ca sursă termică la sudare (Avoiding the burning

through of the pipe wall by the electric arc used as thermic source while welding);

b) Evitarea fisurării datorită hidrogenului, denumită şi fisuare la rece sau fisurare întârziată (Avoiding the hydrogen induced

cracking, also known as cold cracking or delayed cracking), care este

puternic activată de răcirea accelerată a peretelui conductei în

zona de sudare, produsă de

circulaţia cu o anumită viteză a

fluidului sub presiune din conductă.

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

13

STRATEGII MENTENANTA SNT

Str ă pungerea peretelu i unei conducte cu grosimea de 3.2 mm (0.125 inch) prin

Străpungerea peretelui unei conducte cu grosimea de 3.2 mm (0.125 inch) prin actiunea arcului electric folosit ca sursă termică la sudare

arcului electric folosit ca surs ă termic ă la sudare Pozi ţ ia fisurilor datorita hidrogenului

Poziţia fisurilor datorita hidrogenului la baza CUS în colţ a manşoanelor utilizate la repararea prin sudare a conductelor

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

14

STRATEGII MENTENANTA SNT

Străpungerea peretelui tubulaturii unui conducte de către arcul electric utilizat ca sursă termică la sudare este improbabilă, dacă grosimea efectivă s a peretelui tubulaturii îndeplineşte condiţia

s 6,4 mm (0,25 in), iar la sudare se utilizează electrozi înveliţi cu

conţinut scăzut de hidrogen

punctul de vedere al mărimii energiei liniare de sudare/ welding heat input).

şi tehnologii de sudare obişnuite (din

Îndeplinirea condiţiei s 6,4 mm (0,25 in) este prima premisă ce trebuie considerată la prescrierea în tehnologiile de mentenanţă a realizării unor operaţii de sudare (vizând realizarea unor îmbinări de tip ISC) pe conductele sub presiune. În figura următoare se prezintă diagramele (construite experimental) de alegere a energiei liniare în vedera efectuării operaţiilor de sudare pe conductele pentru transportul gazelor naturale şi ţiţeiului.

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

15

STRATEGII MENTENANTA SNT

Diagramele de alegere a energiei liniare pentru evitarea strapungerii peretelui conductelor de c ă tre

Diagramele de alegere a energiei liniare pentru evitarea strapungerii peretelui conductelor de către arcul electric folosit ca sursă termică la sudare

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

16

STRATEGII MENTENANTA SNT

Fisurarea

datorită

hidrogenului

se

produce

dacă

sunt

îndeplinite simultan următoarele condiţii:

 

a) Există hidrogen în îmbinarea sudată;

 

b) Îmbinarea sudată prezintă zone cu structura susceptibilă la

fisurare;

c) În îmbinarea sudată sunt generate tensiuni mecanice de întindere / tensile stress.

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

17

STRATEGII MENTENANTA SNT

La conceperea tehnologiei de sudare pe conductele aflate sub presiune trebuie să se acorde mai întâi atenţie utilizării electrozilor cu conţinut scăzut de hidrogen/ low hydrogen electrodes şi creării condiţiilor desfăşurării unor procese de sudare cu niveluri scăzute ale hidrogenului difuzibil / diffusable hydrogen content în îmbinările sudate.

De asemenea, trebuie aplicate măsuri care să minimizeze posibilitatea formării în îmbinarea sudată (în CUS şi în zona influenţată termomecanic – ZIT) a unor microstructuri sensibile la fisurare. Cele mai eficiente măsuri sunt:

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

18

STRATEGII MENTENANTA SNT

utilizarea unei energii liniare de sudare suficient de mare pentru a contracara efectul de răcire accelerată pe care îl are circulaţia fluidelor sub presiune în conducta pe care se efectuează sudarea;

sudarea cu preîncălzire (atunci când aceasta se poate aplica, iar efectele de răcire accelerată produse de circulaţia fluidelor în conductă nu împiedică atingerea nivelului dorit al temperaturii de preîncălzire);

depunerea unui strat / beads îngust la baza CUS în colţ, pe suprafaţa peretelui conductei, cu materiale de adaos care asigură acestora o limită de curgere scăzută / low yield strength şi o plasticitate ridicată (soluţie denumită sintetic „sudarea cu strat de recoacere” / „temper bead technique”), aşa cum se prezintă în figura următoare.

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

19

STRATEGII MENTENANTA SNT

Tehnologia de realizare a îmbin ă rilor sudate circumferen ţ iale la repararea conductelor cu

Tehnologia de realizare a îmbinărilor sudate circumferenţiale la repararea conductelor cu manşoane

a îmbin ă rilor sudate circumferen ţ iale la repararea conductelor cu man ş oane Prezentare

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

20

STRATEGII MENTENANTA SNT

Specificaţiile procedurilor de sudare /Welding Procedure Specification) – WPS elaborate pentru realizarea lucrărilor de mentenantă pe conductele sub presiune prevăd regimurile de sudare potrivite pentru a se asigura realizarea îmbinărilor sudate fară pericolul fisurării datorită hidrogenului; energia liniară minimă de sudare, cu sau fară preîncălzire, se stabileşte utilizând diagrame complexe, construite experimental sau prin simulare numerică.

te utilizând diagrame complexe, construite experimental sau prin simulare numeric ă . Prezentare Prof. Gh. Zecheru

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

21

STRATEGII MENTENANTA SNT

Procedurile

sudării:

prevăd

recomandări

precise

privind

practica

a) înainte de sudare, sudorii trebuie să cunoască detaliat condiţiile de operare ale conductei (presiunea fluidului transportat, condiţiile de curgere a fluidului, temperatura fluidului) şi grosimea de perete a conductei în zona în care vor fi amplasate îmbinările sudate;

b) manşoanele sau învelişurile care se montează pe conducte trebuie să aibă forma corespunzătoare şi dimensiunile suficient de precise, astfel încât între elementele de adaos şi conducta suport să nu fie jocuri excesiv de mari (dacă jocurile sunt prea mari se poate prevedea diminuarea acestora prin depunerea a două straturi de recoacere pe ţeava suport) sau neuniforme;

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

22

STRATEGII MENTENANTA SNT

Neconformarea pe tubulatura conductei care se repar ă a elementelor de adaos realizate din ţ

Neconformarea pe tubulatura conductei care se repară a elementelor de adaos realizate din ţevi semifabricat de aceaeaşi tipodimensiune ca şi ţevile care alcătuiesc tubulatura

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

23

STRATEGII MENTENANTA SNT

c) ISL, care se execută între componentele semicilindrice ale elementelor de adaos (manşoane, învelişuri etc.) ce se aplică pe conductă, trebuie realizate de preferinţă fără afectarea peretelui conductei (cu pregătirea adecvată a marginilor componentelor pentru sudarea cap la cap şi cu prevederea unor plăcuţe tehnologice de amorsare şi stingere / run-on / run-off plates a arcului electric de sudare), aşa cum sugerează schiţele din figurile următoare;

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

24

STRATEGII MENTENANTA SNT

Preg ă tirea pentru realizarea ISL a componentelor man ş oanelor folosite la repararea conductelor

Pregătirea pentru realizarea ISL a componentelor manşoanelor folosite la repararea conductelor

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

25

STRATEGII MENTENANTA SNT

Amplasarea pl ă cu ţ elor tehnologice de amorsare ş i stingere a arcului electric

Amplasarea plăcuţelor tehnologice de amorsare şi stingere a arcului electric la realizarea ISL cap la cap între componentele semicilindrice ale elementelor de adaos pentru repararea conductelor

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

26

STRATEGII MENTENANTA SNT

d) metodele de verificare şi testare a calităţii ISC trebuie să fie capabile să evidenţieze eventuala apariţie a fisurilor în îmbinările sudate; verificările trebuie efectuate la cel puţin 48 ore de la efectuarea îmbinărilor sudate.

Probele pentru calificarea procedurilor de sudare pe conductele sub presiune s-au realizat în modul prezentat în figura următoare.

pe conductele sub presiune s-au realizat în modul prezentat în figura urm ă toare. Prezentare Prof.
pe conductele sub presiune s-au realizat în modul prezentat în figura urm ă toare. Prezentare Prof.

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

27

STRATEGII MENTENANTA SNT

Repararea cu învelişuri complexe, realizate din materiale compozite, reprezintă o clasă de procedee tehnologice moderne de reparare a conductelor care prezintă defecte superficiale locale de tip “lipsă de material”, produse prin coroziune sau defecte de tipul indentaţiilor, produse (în general) prin intervenţii sau interferenţe de terţă parte. Procedeele tehnologice din această clasă permit repararea fără scoaterea din exploatare a conductelor şi fără aplicarea unor operaţii de sudare pe tubulatura acestora.

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

28

STRATEGII MENTENANTA SNT

  b. a. c. C arcateristici ale le procedeu lui de reparare cu înveli ş
 

b.

a.

c.

Carcateristici ale le procedeului de reparare cu învelişuri din material compozite:

a. Repararea unei zone extinse a tubulaturii unei conducte folosind mai multe învelişuri “clock spring” aplicate în serie; b. Repararea unei zone extinse a tubulaturii unei conducte folosind mai multe învelişuri “snap wrap” aplicate în serie; c. Repararea unei zone a tubulaturii unei conducte folosind mai multe învelişuri “clock spring” suprapuse (pentru creşterea rezistenţei mecanice a conductei reparate)

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

29

STRATEGII MENTENANTA SNT

Procedeele sunt deosebit de eficace, constatându-se experimental că reparaţiile realizate prin acestea, pe conducte cu defecte locale de tip “lipsă de material” cu adâncimi până la 80 % din grosimea peretelui conductei, pot reface şi chiar spori rezistenţa mecanică a conductelor şi pot asigura extinderea substanţială a duratei lor normate de exploatare. Învelişurile de acest tip, cu diferite denumiri comerciale (Clock Spring – CS, Fiba Roll – FR , Wrap Master – WM, Snap Wrap – SW, Strong Back – SB, Black Diamond Composite Wrap – BDCW, ICECHIM Wrap Repair – IWR), permit realizarea de reparaţii cu caracter definitiv şi pot fi aplicate pe conducte cu diametrul exterior cuprins între 101,6 mm (4 in) şi 1422,4 mm (56 in).

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

30

STRATEGII MENTENANTA SNT

Productivitatea realizării unei astfel de reparaţii este mult mai mare decât a oricăruia din procedeele care presupun efectuarea de operaţii de sudare; de exemplu, aplicarea unui

înveliş CS necesită un timp de lucru efectiv de 15

durata de finalizare a reparaţiei, cu întărirea chiturilor şi adezivilor sintetici utilizaţi şi obţinerea performanţelor maxime de rezistenţă mecanică a învelişului aplicat pe tubulatura conductei, este de aproximativ 2,5 ore.

minute, iar

20

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

31

STRATEGII MENTENANTA SNT

Setul de reparare printr-un procedeu de tipul celui descris mai înainte are drept componente principale chitul sau materialul folosit pentru umplerea defectului care se repară şi materialul compozit care alcătuieşte învelişul de consolidare a tubulaturii conductei în zona defectului care se repară, alcătuit fie din benzi successive de material compozit (având în compunere o matrice polimerică şi un material de ranforsare) cuplate între ele cu ajutorul unui adeziv, fie dintr-un material compozit realizat din mai multe straturi successive de material de ranforsare impregnate şi cuplate în vederea conlucrării cu un material de tip matrice polimerică).

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

32

STRATEGII MENTENANTA SNT

Ca urmare, materialele care participă la realizarea învelişurilor complexe folosite la repararea conductelor sunt materialele polimerice sau materialele compozite din care se realizează chiturile (materialele de umplere a defectelor) şi învelişurile de consolidare a tubulaturii conductelor în zona defetelor, de proprietăţile lor depinzând proprietăţile şi performanţele asigurate de reparaţiile realizate cu acestea.

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

33

STRATEGII MENTENANTA SNT

Aplicarea procedeelor de reparare a conductelor cu învelişuri complexe este simplă şi implică folosirea de personal cu calificare medie, dar impune luarea în considerare şi respectarea cu stricteţe a tuturor prescripţiilor incluse de producătorul, importatorul sau distribuitorul setului de reparare în Fişa tehnică de securitate / Saffety data sheet a fiecăruia din materialele (substanţele, preparatele, produsele) din acest set, pentru care, în conformitate cu prevederile legale, trebuie să se pună la dispoziţia utilizatorului un astfel de document.

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

34

STRATEGII MENTENANTA SNT

Tehnologia de reparare a unei conducte cu ajutorul învelişurilor de consolidare din material compozit este simplă, aşa cum sugerează imaginile prezentate în figura următoare, care prezintă etapele aplicării unui înveliş din material compozit realizat cu materialele polimerice concepute de un colectiv de cercetare de la ICECHIM Bucureşti sau a unui înveliş de tip Plug-n Wrap „PLUS”. În mod obişnuit, înaintea aplicării învelişului de consolidare se realizează pregătirea prin sablare / sandblast şi degresare a conductei în zona defectelor şi se acoperă defectele cu chit / polymeric filler, pentru a se reface astfel configuraţia suprafeţei exterioare a conductei.

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

35

STRATEGII MENTENANTA SNT

Tehnologia aplic ă rii pe conducte a înveli ş urilor compozite cu matrice polimeric ă

Tehnologia aplicării pe conducte a învelişurilor compozite cu matrice polimerică şi fibre de sticlă

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

36

STRATEGII MENTENANTA SNT

Materialele compozite utilizate în prezent pentru realizarea învelişurilor de consolidare a conductelor cu defecte au caracteristici mecanice ridicate.

Caracteristicile mecanice ale materialelor compozite folosite la repararea conductelor

Materialul

compozit

Materialul de armare al compozitului

Caracteristicile mecanice ale materialului compozit*

E

C ,

R

mC ,

A

C ,

GPa

MPa

%

IWR

Fibre de sticlă

17,5

22,7

265

315

1,32

1,60

Perma Wrap

Fibre de sticlă

34,0 … 38,0

580

…620

1,00 … 1,10

Fiba Roll

Fibre de sticlă

7,9

8,7

86

72

2,60

3,10

Clock Spring

Fibre de sticlă

33,8

34,5

630

650

1,06

1,36

TDW RES-Q Wrap

Fibre de carbon

65,5

68,8

1000

1028

 

-

* măsurate pe direcţia care corespunde circumferinţei conductei la aplicarea învelişului compozit

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

37

STRATEGII MENTENANTA SNT

Rezistenţa mecanică / Tensile strength R mC a acestor materiale compozite este asemănătoare celei asigurate de oţelurile din care se realizează ţevile pentru conducte, dar caracteristicile elastice (modulul de elasticitate / modulus of elasticty or Young’s modulus E C şi coeficientul lui Poisson / Poisson’s ratio μ C ) şi alungirea la rupere / elongation at failure A C sunt însă inferioare celor corespunzătoare oţelurilor; anizotropia acetor materiale este în prezent eliminată prin folosirea unor ţesături de ranforsare (din fibre de sticlă sau grafit) cu textură tetraaxială (în locul celor obişnuite, cu textură biaxială).

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

38

STRATEGII MENTENANTA SNT

Modul de efectuare a încerc ă rii la trac ţ iune pentru determinarea caracteristicilor mecanice

Modul de efectuare a încercării la tracţiune pentru determinarea caracteristicilor mecanice ale materialelor compozite de tip Clock Spring

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

39

STRATEGII MENTENANTA SNT

Rezultatele încerc ă rilor la tractiune realizate pe epruvete confec ţ ionate din band ă

Rezultatele încercărilor la tractiune realizate pe epruvete confecţionate din bandă de material compozit tip CS

confec ţ ionate din band ă de material compozit tip CS Rezultatele încerc ă rilor la

Rezultatele încercărilor la tractiune realizate pe epruvete confecţionate din bandă de material compozit tip IWR

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

40

STRATEGII MENTENANTA SNT

Modul de verificare a performan ţ elor repara ţ iei realizate cu un înveli ş

Modul de verificare a performanţelor reparaţiei realizate cu un înveliş Perma Wrap la o ţeavă cu un defect de tip “lipsă de material”

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

41

STRATEGII MENTENANTA SNT

Particularit ăţ ile cre ş terii fisurilor în epruvetele din o ţ el, cu înveli

Particularităţile creşterii fisurilor în epruvetele din oţel, cu înveliş din material compozit pe bază de polimer reactiv modificat şi ţesătură din fibre de sticlă

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

42

STRATEGII MENTENANTA SNT

Si totuşi

învelişurile din materiale compozite nu sunt eficace, datorită

diferenţei mari dintre modulele lor de elasticitate şi modulul de elasticitate al oţelului.

Starea de tensiuni mecanice eviden ţ iat ă prin FEA în conducta cu defect superficial

Starea de tensiuni mecanice evidenţiată prin FEA în conducta cu defect superficial de tip şanţ axial, după umplerea defectului cu chit având E x = 13250 MPa şi aplicarea unui înveliş de tip CS

x = 13250 MPa ş i aplicarea unui înveli ş de tip CS Caracteristicile conlucr ă

Caracteristicile conlucrării dintre tubulatura de oţel a conductelor şi învelişurile de consolidare din materiale compozite

conlucr ă rii dintre tubulatura de o ţ el a conductelor ş i înveli ş urile

STRATEGII MENTENANTA SNT

Noile soluţii tehnologice de reparare încearcă să elimine dezavantajele celor două metode prezentate şi se bazează pe utilizarea învelişurilor de consolidare metalice umplute cu materiale polimerice sau compozite.

ş urilor de consolidare metalice umplute cu ma teriale polimerice sau compozite. Prezentare Prof. Gh. Zecheru
ş urilor de consolidare metalice umplute cu ma teriale polimerice sau compozite. Prezentare Prof. Gh. Zecheru
ş urilor de consolidare metalice umplute cu ma teriale polimerice sau compozite. Prezentare Prof. Gh. Zecheru
ş urilor de consolidare metalice umplute cu ma teriale polimerice sau compozite. Prezentare Prof. Gh. Zecheru

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

44

STRATEGII MENTENANTA SNT

VA MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!

STRATEGII MENTENANTA SNT VA MUL Ţ UMESC PENTRU ATEN Ţ IE! Prezentare Prof. Gh. Zecheru 4

Prezentare Prof. Gh. Zecheru

45