Leneșii

Leneșii sunt mamifere care viețuiesc în pădurile ecuatoriale. Leneșii au mărimi cuprinse între
jumătate de metru și 1,7 metri. Se pot clasifica în două genuri: leneșii cu trei degete și leneșii cu
două degete.
Leneșii se hrănesc în general cu frunze, muguri, lăstari în principal din copacii de
genul Cecropia. S-a remarcat că unii leneși în mod ocazional își completează dieta cu insecte,
reptile mici sau păsări. Leneșii au stomacuri mari, lente, compartimentate, în care conviețuiesc
bacterii simbiotice care descompun frunzele tari. Digestia poate dura chiar mai mult de o lună
până la completa finalizare.
Leneșii sunt perfect adaptați stilului de viață arboricol, prezentând gheare puternice ce le permit
o bună cățărare pe ramuri. Pe sol se deplasează cu greutate și viteză foarte redusă, de unde și
denumirea de leneși. Sunt buni înotători.
Principalii dușmani ai leneșilor sunt oamenii, care îi consumă pentru carnea gustoasă, moale ce
este considerată o delicatesă. Alți prădători sunt șerpii și jaguarii.
Ghearele puternice și tăioase pot fi folosite ca arme împotriva prădătorilor. De asemenea, în
blana leneșilor trăiesc alge albastre-verzi și alge verzi, care îi dau blănii o culoare verzuie.
Aceasta, asociată cu mediul lor de viață arboricol, le conferă un bun camuflaj.

Arborele de cafea
Arborele de cafea are de obicei forma unui con, cu ramuri curbate și rădăcini la suprafață.
Specia Arabica poate atinge la vârsta de 6 ani o înălțime de circa 5–6 m iar Robusta până la 10–
15 m înălțime.
Frunzele sunt verzi și lucioase asemănatoare cu cele de frunze de dafin cu o lungime de
maximum 20 cm.
Florile sunt albe, cresc sub formă de strugure și au un miros puternic asemănător cu cel
de iasomie sau de portocală.
Fructele de cafea se aseamănă cu cireșele și conțin circa 68 % miez, 6 % coajă, cofeină 1,7 – 4 %
și circa 26 % bob curat. Fructul este acoperit de un coajă care-și schimbă culoarea de la verde la
roșu purpuriu în functie de stadiul de dezvoltare. Un arbore de cafea tânăr poate da la recoltare
până la 2,5 kg de fructe din care se pot obține, după prelucrare, circa 500 g boabe de cafea verde
sau 400 g cafea prăjită.